Un nou studiu realizat de cercetători americani arată că un compus al curcumei, curcumina, poate inhiba proliferarea celulelor canceroase. Rezultatele promițătoare urmează însă să fie confirmate de studii complementare, scrie luni metronews.fr.

Potrivit cercetătorilor americani, curcuma ar putea împiedica celulele canceroase să se răspândească în organism, îndeosebi la nivelul colonului. În plus, rezultatele sporesc în cazul în care curcumina (antioxidant foarte puternic din curcuma) se combină cu silimarina, compus activ al plantei numite armurariu. Rezultatele cercetării sunt publicate în Journal of Cancer.

Cercetători de la Universitatea din Saint-Louis au analizat celule canceroase colorectale și au comparat în laborator efectele mai multor compuși anticancer asupra acestui tip de celule. Mai întâi curcumina, cu proprietăți antiinflamatoare, și apoi silimarina, terminând cu asociația celor două.

Studiul a demonstrat că „asocierea celor două substanțe inhibă acțiunea celulelor canceroase și le împiedică să se răspândească”, afirmă dr Uthayashanker Ezechiel, unul din autorii cercetării. În plus, când celulele canceroase au fost expuse mai întâi la curcumină și apoi la silimarină, cantitatea de celule distruse a fost mai mare, adaugă el.

Noua descoperire ar putea deschide calea unor noi abordări în realizarea unor tratamente mai puțin agresive. În prezent, tratarea cancerului depinde de stadiul și întinderea tumorii și de starea de sănătate generală a pacientului. Chirurgia, radioterapia și chimioterapia se pot asocia pentru a învinge boala.

Dacă se va elabora un tratament pe bază de curcumină și silimarină, acest lucru nu se va întâmpla imediat, studiul fiind doar în stadiu preliminar. Următoarea etapă pentru cercetători va fi înțelegerea modului în care acționează amestecul, înainte de realizarea unor teste pe animale și apoi, pe termen mai lung, pe oameni. „Concentrații prea mari de curcumină și silimarină pot fi periculoase”, precizează dr Ezechiel.

Studiul amintește că alimentația poate avea efecte benefice asupra sănătății, îndeosebi în lupta împotriva cancerului. „Deocamdată este mai sigur să se adauge puțin condiment în alimentație și să se consume curcumină în alimente precum curcuma sau curry decât să se să ia doze mai ridicate de astfel de compuși”, recomandă autorii cercetării.

Astfel, presărarea unei cantități mici de condimente în supe și salate poate contribui la completarea de antioxidanți.

AGERPRES

Se pare ca exista un apetit special pentru Buhusi al evenimentelor care atenteaza la calitatea mediului inconjurator. Fie ca-si fac treaba incendiile de proportii (vezi cazul DEMECO), fie ca unele ferme agricole nenorocesc aerul cu ingrasamintele aruncate aiurea pe sol, fie ca vreo firma cu profil chimic tine neaparat sa ne aminteasca de faptul ca functioneaza.

Ultima isprava de sfidare ecologica a fost consemnata in noaptea de 24 spre 25 iulie. A ars o miriste, pe o suprafata de 100 de hectare. O parte a orasului a fost afectata serios, din cauza fumului, dat fiind faptul ca focul, care a izbucnit in jurul orei 19,30, a fost stins in jurul orei 2,30.

Serviciul Voluntar de Pompieri Buhusi a actionat neintrerupt pentru stingerea incendiului, cu doua autospeciale si zece salariati. „O suta de hectare de miriste au ars ca un chibrit”, ne-a spus un buhusean care are locuinta in apropiere de zona afectata.”

Exista tot felul de suspiciuni privind cauza incendiului. Terenul pe care este miristea este administrat de firma AICBAC.

Pompierii buhuseni ne-au spus ca au fost sesizate Politia si Protectia Mediului, care vor stabili cauzele incendiului. Primarul Vasile Zaharia ne-a precizat ca nu sunt excluse sanctiunile in acest caz.

Trei organizatii de tineret, Rotaract, Interact, Marius Apostol si Sustinatorii, sprijiniti de voluntarii de la Valoare Plus, au derulat duminica seara campania „Alege o viata sanatoasa”.

Actiunea a avut loc in trei locatii din oras, Piata Tricolorului, Parcul Catedralei si Parcul Cancicov si a avut drept scop oferirea unui mar in schimbul unei tigari, promovând astfel o viata sanatoasa, fara vicii.

Merele oferite bacauanilor au fost culese de voluntari in cursul zilei de sâmbata dintr-o livada din comuna Solont, acolo unde partea aceea de livada a fost donata de proprietar asociatiilor organizatoare pentru aceasta campanie.

„Tigarile pe care le-am primit in schimbul merelor vor fi distruse”, ne-a declarat Marius Apostol, unul din initiatorii acestei campanii. Din pacate, campania nu s-a bucurat de un prea mare succes in rândul fumatorilor, acestia fiind cam reticenti la propunerea tinerilor angrenati in aceasta campanie.

Astfel, majoritatea merelor au fost oferite tuturor bacauanilor care s-au aflat duminica la orele respective in locatiile in care s-a desfasurat aceasta activitate.

La doua saptamani dupa ce un pui cega a fost prins si eliberat in Siret, o alta captura a avut loc, duminica, in apropiere de localitatea bacauana Holt.

Conform Centrului Regional de Ecologie Bacau, acest exemplar nu a mai fost la fel de norocos, pescarul care l-a prins nevrand, in ruputul capului, sa elibereze pestele inapoi in apa.

Asta, dupa cum afirma CRE, chiar daca mai multi pescari l-au rugat sa elibereze cega, unii chiar fiind dispusi sa despagubeasca pescarul care a prins-o cu o suma de bani.

„Desi Cega urca in mod natural din Dunare in Siret, in urma construirii barajelor aceasta migratie nu mai poate avea loc. Exemplarele pescuite in aceasta perioada provin cel mai probabil dintr-un iaz inundat la inceputul lunii iunie.

Aspectele pozitive generate de „popularea” ocazionala sunt umbrite de mentalitatea unora dintre pescari care simt nevoia sa bage tot la traista.

Pe langa aceste exemplare relativ izolate, pescarii retin si numeroasi salai si somni, dar si alte specii, la o dimensiune mult sub limita legala”.

Centrul Regional de Ecologie Bacau

Conducea un autoturism în timp ce se afla în stare de ebrietate și nu a oprit la semnalele polițiștilor

La data de 24 iulie a.c., în jurul orei 18.30, polițiștii Biroului Rutier Bacău, aflați în exercitarea atribuțiunilor de serviciu pe strada Letea din Bacau, au efectuat semnal regulamentar de oprire unui autoturism, la volanul căruia se afla un bărbat de 42 de ani, din localitate.
Conducătorul auto nu s-a conformat semnalulului și și-a continuat deplasarea, situație în care echipajul de poliție a procedat la urmărirea vehiculului.
Pe strada Veronica Micle, cel în cauză a abandonat autoturism și a fugit, fiind prins și imobilizat de polițiști.
Bărbatul de 42 de ani se afla în stare de ebrietate și a refuzat testarea cu aparatul etilotest si recoltarea mostrelor biologice.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de refuz sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice.

Atelaje hipo implicate în evenimente rutiere cu victime

La data de 23 iulie a.c., în jurul orei 18.00, polițiștii au desfășurat activități de cercetare a împrejurprilor producerii unui accident rutier cu victimă, pe D.N. 2F, în localitatea Zăpodia.
Din primele verificări efectuate la fața locului a rezultat că un minor de 16 ani, din comuna Traian, în timp ce conducea un vehicul cu tracțiune animală, nu s-a asigurat la ieșirea de pe un drum lateral pe drumul national 2F și a intrat în coliziune cu un autoturism, condus pe direcția Vaslui-Bacău, de un tânăr de 23 de ani, din Bacău.
Minorul a fost transportat la Spitalul Județean de Urgență Bacău pentru îngrijiri medicale, iar ulterior s-a constatat decesul acestuia.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, iar rezultatul a fost negativ.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.

La data de 23 iulie a.c., în jurul orei 23.45 polițiștii au fost sesizați despre producerea unui accident ruiter pe DN 12 A, în localitatea Dofteana.
Din primele cercetări efectuate de polițiști la fața locului a rezultat că un bărbat de 40 de ani, din Comănești, în timp ce conducea un autoturism pe direcția Tg.Ocna – Comăneşti, a intrat în coliziune cu un atelaj hipo, condus de un bărbat de 48 de ani, din comuna Dofteana , atelaj nesemnalizat corespunzător, care se deplasa pe aceeaşi direcţie de mers.
În urma evenimentului rutier, conducătorul atelajului hipo a fost trasnportat la Spitalul Municipal Oneşti, pentru îngrijiri medicale, iar uletrior a fost transferat la Spitalul Judeţean Bacău.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul alcoolscop, rezultatul fiind negativ.
Conducatorul atelajului nu a putut fi testat alcoolscopic, dar i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvîrşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

Conduceau autoturisme și aveau concentrații de peste 1,30mg/l alcool pur în aerul expirat

La data de 23 iulie a.c., în jurul orei 23.00, polițiștii din comuna Gioseni, aflați în serviciul de patrulare intercomunală au depistat în flagrant, pe DJ 252, în interiorul localităţi Buhoci, o persoană de sex feminin, de 40 de ani, care conducea un autoturism în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice.
Conducătoarea auto a fost testate cu aparatul etilotest, care a indicat valoarea de 1.32 mg/l alcool în aerul expirat și a fost condusă la Spitalul Județean Bacău, unde i s-au prelevat mostre biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolmiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşiri infracţiunii de conducere sub influența alcoolului.

La data 25 iulie a.c., în jurul orei 00:30, patrula de siguranţă publică din cadrul Poliţiei Municipiului Moineşti, a depistat în flagrant un localnic de 37 de ani, care conducea o autoutilitară înmatriculată în Italia, pe strada Oituz din Moinești, în timp ce se afla sub influența alcoolului.
Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat o concentraţie de 1,38 mg/l alcool pur în aerul expirat și a fost condus la Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti, unde i s-au prelevat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

Un tanar din Bacau a tras trei focuri de pistol pe geamul masinii cu care se plimba cu prietenii, asa de distractie.

Polițiștii au depistat și reținut un tânăr de 21 de ani, care, în timp ce se afla pe o stradă din Bacău, spre amuzamentul prietenilor, a efectuat foc în plan vertical cu o armă neletaă deținută în condiții ilegle și pe care a introdus-o ilegal în țară.

La data de 24 iulie a.c., în jurul orei 17.00, polițiștii au fost sesizați prin 112, despre faptul că o o persoană de sex masculin, aflata intr-un autoturism înmatriculat în alt stat a tras un foc de arma pe strada Aprodu Purice, din Bacău, dupa care acesta a plecat.

În urma investigațiilor efectuate, în jurul orei 19.30, polițiștii au depistat autoturismul în cauză pe o stradă din municipiul Bacău și pe proprietarul acestuia, un tânăr de 21 de ani.

În autoturism polițiștii au identificat un pistol cu gaze, calibrul 9 mm și 37 de cartușe de același calibru.

Tînărul a fost condus la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău în vederea crecetărilor.

S-a stabilit că tânărul a achiziționat arma din afara României și a introdus-o ilegal în țară, iar la data de 24 iulie în timp ce se afla la plimbare cu mașina pe raza municipiului Bacău, pentru amuzamentul prietenilor a efectuat trei focuri în plan vertical cu pistolul menționat.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, uz de arma fără drept și contrabandă.

Față de tânărul de 21 de ani s-a luat măsura reținerii pentru 24 de ore, urmând să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău cu propunere de instutuire a măsurii controlului judiciar.

La data de 24 iulie a.c., polițiștii au depistat, în baza unei sesizări prin 112, un bărbat de 32 de ani, din comuna Buhoci, bănuit de săvârșirea unei infracțiuni de distrugere.

Polițiștii au stabilit că bărbatul în cauză, la aceeași data, în timp ce se afla în incinta unei săli de jocuri, nemulțumit de faptul că nu obținea câștig, a distrus geamul touch screen de la un aparat de joc electronic, după care a părăsit unitatea.

Valoarea prejudiciului produs este de aproximativ 1800 de lei.

În cauză s-a întocmit dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de distrugere.

In vederea executarii lucrarilor la reteaua de distributie apa, de pe str. Poet Carlova, din mun. Bacau, in data de 25.07.2016, intre orele 9.00 – 16.00, se va intrerupe furnizarea apei potabile.
   
De acesta oprire vor fi afectati consumatorii din cartierul CFR.
   
Este posibil ca la reluarea programului de furnizare a apei, in anumite zone ale mun. Bacau, sa apara fenomenul de turbiditate (apa murdara).
   
Ne cerem scuze pentru disconfortul creat si recomandam consumatorilor din zonele afectate sa-si faca rezerve de apa potabila!

Comunicat al Companiei de Apa

Un tanar a scapat ca prin urechile acului nevatamat dupa ce s-a rostogolit cu masina intr-un sant, in localitatea clujeana Iclod, pe drumul Cluj-Napoca – Dej. Tanarul sofer se uita pe telefon si a scapat masina de sub control.

Detalii

Pe Calea Moinesti, peste Podul Trebes, toata saptamâna trecuta, o banda de circulatie a fost obturata de o macara de mari dimensiuni si o remorca. Mai multi muncitori erau coborâti cu o nacela in aval de pod, la nivelul apei, inarmati cu furci, lopeti, costume de cauciuc.

Timp de cinci zile au muncit ca la ocna, opt ore pe zi, pentru a aduna si incarca, manual, sute de tone de resturi menajere, copaci, radacini, animale si pasari moarte, aduse de pârâul Trebes, involburat in urma ploilor care au cazut peste Bacau. Cum s-a ajuns aici?

Cu doar un an si jumatate in urma, a fost inaugurata, cu participarea oficialitatilor locale, a constructorului si a presei, investitia (mult laudata) „Modernizarea Podului Margineni, Calea Moinesti si a Podului Trebes“.

Nu vorbim acum de importanta acesteia, ne vom opri doar asupra lucrarilor de la Podul Trebes, largit la patru benzi, asigurând un debit mai mare, cu intentia de a elimina pericolul ca urmare a obturarii podului si formarii unui baraj, cu tot ce aduna pârâul de pe versanti, asa cum s-a intâmplat in mai multe rânduri, provocând, prin deversare, inundatii in mai multe cartiere ale municipiului. Bacauanii puteau fi linistiti: Trebesul nu mai putea iesi din matca.

Podul a fost largit, insa albia nu a fost adâncita, iar in aval, la mai putin de 10 metri de pod, a ramas o conducta de canalizare, de mari dimensiuni, aproape de nivelul apei. La ploile recente, pârâul si-a facut datoria, a maturat totul in calea lui si le-a dus direct in conducta de canalizare, de data aceasta, in aval, formând un baraj de peste trei-patru metri.

Pentru a elimina imensa cantitate de resturi adunate, ar fi fost necesar si suficient un graifer (macara dotata cu un cleste hidraulic), insa proiectatul, constructorul nu au prevazut un spatiu pentru ca utilajul sa-si poata cobori bratul pâna jos, de aceea s-a montat, la capatul bratului, o nacela construita din plase de sârma, cu ajutorul careia au fost coborâti si ridicati muncitorii si tot cu ea au fost scoase, zile la rând, manual, tot ce a adus vâltoarea la vale.

Acesta ar fi un aspect al maretei lucrari. Al doilea, si cel mai important, ramâne conducta „uitata” de proiectant si constructor, când, normal, ar fi trebuit ridicata pâna la nivelul podului. Este la indemâna si unui novice sa inteleaga ca este o mare omisiune, o greseala tehnica.

Munca de ocnasi

Am asistat mai multe minute la efortul extraordinar al acelor oameni, la conditiile foarte grele de lucru, in apa pâna la brâu, cu bratele incarcau nacela si apoi o descarcau intr-o remorca, de sute de ori pe zi, cinci zile, când lucrarea se putea finaliza intr-o zi, daca cineva ar fi gândit proiectul de „modernizare” a podului.

Pentru a reda si mai bine dimensiunea omisiunilor, trebuie spus ca nu a fost prevazuta nici construirea unei scari pentru coborâre si urcare, pâna la baza canalului, in caz de urgenta sau pentru interventii curente.

„Uitati-va cum ne chinuim aici! Ca in iad! Scoatem cu mâinile animale moarte, copaci, bidoane de plastic, radacini, crengi. Cineva parca a lucrat in bataie de joc. Teava trebuia ridicata, era necesara o scara, un loc apoi pentru a putea intra graiferul. Nimic din toate acestea”, ne spune un muncitor, ingropat in mocirla de sub pod.

S-a adunat multa mizerie sub pres

Facem poze, revenim la redactie si primul telefon este adresat viceprimarului Constantin Scripat. „Ma intrebati de vinovati. Pâna acolo, in primul rând, si rapid, am luat masuri pentru a scoate de sub pod, din aval de pod, acel munte format in calea apei, acea mizerie adunata acolo. Pe caldurile astea a inceput sa miroasa ingrozitor.

Vineri (pe 22 iulie, n.r.) am incheiat operatiunea de curatare. Printr-o nota interna, am cerut explicatii de la Departamentul de Drumuri din Primarie, vrem sa vedem proiectul si apoi executia. Nu stiu cum au putut sa lase acea conducta acolo, la acel nivel, si nu au suprainaltat-o.

Poate ca in proiect a fost prevazut, dar nu s-a mai executat. Nu stiu. Vom face demersurile pentru a stabili exact ce s-a intâmplat, concomitent cu demararea procedurilor pentru o noua interventie la pod, de ridicare a conductei si adâncirea albiei. Nu mai putem pune iar in pericol gospodariile, orasul. Ne facem de râs. De la nivelul strazii, totul pare frumos, dar sub pres s-a adunat destul gunoi”, a fost raspunsul viceprimarului Scripat.

Graba strica, uneori, treaba, iar daca este dublata de un proiect incomplet sau nepus in opera in totalitate, ne trezim cu apa in case si pagube materiale, suportate din banii contribuabililor.

In editiile viitoare, vom reveni cu mai multe amanunte.

Agentia Judeteana de Plati si Inspectie Sociala (AJPIS) Bacau are, incepând din aceasta luna, o noua conducere. Zilele trecute, Dragos Pislaru, ministrul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, l-a numit ca director interimar (cu delegatie) al AJPIS Bacau, pe o perioada de 6 luni, pe Teodor Agachi (foto).

Noul sef al AJPIS Bacau nu este la primul mandat de director. A mai condus aceasta institutie, din partea PSD-ului, in perioada 2001-2005. Din 2005 pâna in 2009 a detinut functia de director adjunct dupa care a trecut pe postul de sef al serviciului Inspectie Sociala in cadrul AJPIS.

Pâna la numirea noii conduceri, pe fotoliul de director al AJPIS Bacau s-a aflat Cristina Ciobanu, care l-a preluat in anul 2011, timp de 5 ani. Acum, a decis ca a venit vremea sa iasa la pensie.

Cu multi ani in urma, am publicat in ziarul Desteptarea o serie de reportaje, cu titlul “Bacaul vazut de jos”. Au fost rezultatul unui periplu, per pedes, timp de doua saptamâni, pe strazile municipiului Bacau, impreuna cu prietenul oricarui ziarist – aparatul de fotografiat.

Dincolo de reportajele publicate, a fost o experienta arhivata in carnetul cu notite si in memoria sentimentala, careia nu-i dau inca delete. Am insistat mai mult pe zonele marginase, in cartiere, pe strazile recent populate… Concluzia? Strazi neasfaltate, fara canalizare si apa potabila, fara trotuare, mizerie, o lume care nu se vede de pe Balcescu, Unirii sau din biroul primarului.

Am revenit, ori de câte ori am fost solicitati, pe unele dintre aceste strazi, aproape in fiecare anotimp. Dupa 10 ani nu s-a schimbat mare lucru.

In urma cu o luna, in acest an, printr-o intâmplare, am avut ocazia sa repet experienta din anii trecuti, de data aceasta, in mai multe orase din judetul Bacau, in cautarea unor adrese, a unei strazi care poarta numele unui artist, a unui poet sau istoric, cât si a unor institutii sau obiective turistice. Nu mi-am propus sa folosesc GPS-ul, ci doar o harta, acolo unde am gasit un asemenea instrument de ghidare-identificare, dar mai ales, si cel mai des, comunicarea de timp intrebare: “Stiti cumva, aveti idee cam pe unde este strada…”, deoarece edilii oraselor nu s-au obosit sa puna placute de identificare pe strazi, blocuri, case, de parca toti am fi locuitori ai acelor orase si ar trebui sa stim unde este, de exemplu, strada “Prosperitatii” din Tg. Ocna.

Primul oras “calcat la pas” a fost Buhusi. Nu exista, pentru rataciti ca mine, o harta oficiala a orasului, de vânzare prin chioscuri si librarii, cel putin eu nu am gasit, de aceea am folosit una printata cu mare greutate de pe Google, incompleta.

Am luat-o gospodareste, pe cele aproape 70 de “bulevarde”, “strazi”, “alei”, “fundaturi” si “prelungiri”, pornind din Chebac si pâna in Marginea, unele le-am parcurs integral, altele doar la intrari sau iesiri, depinde cum am nimerit. Ca o regula generala, cu exceptia centrului, strazile nu au placute de identificare, asa cum ar fi normal.

Chiar de la intrare in Buhusi, strada care delimiteaza orasul de comuna Racova (granita este exact pe mijlocul strazii) nu am reusit sa o identific, sa-i aflu numele, nu exista niciun indicator, o placuta care m-ar fi lamurit, a fost nevoie de o “confruntare” pe granita, intre un buhusean si un racovean, incheiata cu o pace fragila: intrebati la primarie!

Nu stiu cât costa o asemenea placuta, insa este absolut de bun simt practic sa-i oferi cetateanului “strain” de oras, o minima informatie. Tot in Buhusi, am ajuns pe strada Tineretului, iar la dreapta am intrat pe o strada, ingropata in noroi, insa cu niste case aratoase, populate, am vazut, de oameni instariti, insa niciunul nu a reusit sa-mi spuna cum se cheama strada. M-a lamurit un cetatean care venea din Marginea, ca se numeste…Fundatura Tineretului.

Ca-i fundatura am vazut, insa n-am inteles de ce a Tineretului. Are vreo conotatie cu actuala stare de fapt sociala si economica a acestei categorii de vârsta? Nu stiu ce le-au spus cei din fotoliul de primar cetatenilor de pe Fundatura Tineretului. Sunt multe trebuinte si nevoi pe…fundatura, cum la fel de multe sunt si pe str. Chebac, descoperita cu ajutorul unor “oraseni” cu cizme la purtator. Nici strada care duce spre Blagesti nu poarta un nume vizibil: “parca ar fi…”.

In schimb, in centrul orasului nu ai nevoie de ghid, toate strazile si aleile poarta un nume, scris frumos pe câte o tablita albastra, sunt asfaltate, unele se scalda in flori, au trotuare. Dar la Marginea ati fost vreodata? Prin Bodesti? Pe Al.I. Cuza? Fac parte tot din geografia fizica a orasului Buhusi. Pe acolo locuiesc chiar si oameni.

De pe Fundatura Tineretului, am dat de strazile Uzinei (!), Gazariei, Vaioaga, Avântului (spre unde?) si mi-am propus sa fiu mai atent la denumirea strazilor de prin orasele judetului. Unele sunt hazlii de tot si nu au nicio legatura cu realitatea; poate or fi avut cu un secol in urma. O alta concluzie – general valabila pentru toate orasele – contine, nu-i numai opinia mea, si o doza de amaraciune: absenta, din nomenclatorul de strazi, a unor personalitati locale, care au lasat ceva in urma lor prin localitatile unde s-au nascut sau au trait, exceptie fiind orasul Tg. Ocna. Sunt prezenti insa voievozi, scriitori, artisti plastici celebri (români si straini), istorici, urmeaza florile, arborii, vedete fiind “Pinului” si “Plopilor”.

Pentru a te descurca prin Buhusi, o spune un om care a cheltuit multa rabdare, imaginatie, uneori nervi, musai ai nevoie de un ghid, de preferinta ar fi sa apelati la seful de la Urbanism, daca aveti treaba pe strada…Pionierului.

Am lasat Bistrita si am trecut Tazlaul

Moinesti. Un municipiu care a capatat, in ultimii ani, o noua infatisare. Mergeti in Moinesti, sa vedeti. Printr-un proiect european, administratia locala a tiparit o harta a orasului, o brosura cu obiectivele turistice, artistice si istorice ale localitatii, cât si alte insemne de promovare a imaginii municipiului, care mi-a fost pusa la dispozitie, cu amabilitate, de dl Viorel Costea, purtator de cuvânt al Primariei.

In orasul, denumit altadata al petrolistilor, nu am avut nevoie de nicio informatie, fiecare strada, bloc, alee, poate fi identificata foarte usor: peste tot sunt placute cu numele lor, din Lucacioaia, pâna in Vasâiesti, Hângani, Lunca sau Gazarie. Fiecare bloc, casa sunt numerotate, inscriptionate la ambele capete, la blocuri sunt inscrise inclusiv numarul apartamentelor de pe scari. Nu stiu, insa, cum au reactionat de-a lungul anilor cetatenii din cartierele amintite (Hângani, Vasâiesti si chiar Lunca) la promisiunile autoritatilor, deoarece de ani si ani (de când au devenit oraseni) aud aceleasi propozitii: va vom asfalta strazile, va vom introduce canalizare, locuitorii fiind nevoiti sa se multumeasca cu ce au mostenit de la bunici si strabunici: noroi, santuri, punti instabile, poduri din lemn. Departe, departe de centrul municipiului, prin Vasâiesti, am descoperit str. Republicii, o scurtatura din 1 Mai spre DN 2G, o ulita pe lânga un pârâu.

Mai nimerit ar fi fost “Pârul Rece” sau “Ulita uitata”, dar nu Republicii. Nici in Moinesti, in afara de Tristan Tzara si gral. Nicolae Sova, nu gasesti o alta strada cu denumirea unui localnic destoinic. Eu as denumi o strada cu numele doctorului Darânga, vestit chirurg, cu multi ani in urma, la spitalul din Pietrosu, cel care a “taiat” mii de pacienti cu sanatatea macinata prin schelele Moinestilor, sau, de ce nu, str. “Cotirlet Adrian”, medicul care a reconstruit un spital si l-a adus la un nivel de dotare si performanta, comparabil cu oricare altul de rangul lui din Europa.

Printre cele 90 de strazi, in Moinesti, am gasit usor strada Scânteii! Au fost doua zile frumoase in Moinesti, in Parcul cu pini, La Izvoare, prin Galeriile de Arta, singura “pata neagra” fiind inca cladirea de la intrare, care ar fi putut sa fie ba hotel, ba centru de recuperare sau sediu de firma. Se spune ca, in sfârsit, Primaria a preluat imobilul. Mai departe, o sa vedem ce va iesi.

Pe Trotus in jos…

Nici in Comanesti, ca turist sau in cautarea unui punct de sprijin, nu ai la indemâna vreo harta sau alt instrument de ghidare, pur si simplu au disparut librariile si acele mult cautate harti. In spatele Garii (o zona foarte urâta) stau de vorba cu un fost miner despre una si alta, dupa care ii zic: Domnule, eu caut strada Gârlei. Cautati-o! dar mai sigur intrebati un taximetrist. Buna idee. De fapt, acesti carausi moderni aveau sa ma scoata in toate orasele din incurcatura.

Prin Supan sau Zavoi strazile sunt definite, insa placutele sunt vechi, ruginite, sterse de vreme, abia distingi sau intuiesti ce scrie pe ele. Ai zice ca orasul minerilor este simplu de parcurs, intri pe Combinatului (dinspre Moinesti), pe Moldovei din Darmanesti si iesi pe Minerului, spre Agas. Asa ar parea, dar nu-i. Prima strada la stânga, de pe Combinatului, este proaspat asfaltata, ingusta, insa fara nume si nici n-am reusit sa aflu. Nici str. Moldovei, strada principala, care se suprapune cu 12A, nu are act de identitate, cum nici pe malul Trotusului nu s-a obosit Primaria sa ne lamureasca pe ce strazi ne aflam (vezi foto).

Este o intreaga harababura la intrarea dinspre Onesti, strazi care se incaleca, intersectiile nu sunt marcate: unde, spre unde, cum ar fi normal intr-un oras aproape turistic. Primarul Viorel Miron are câteva mandate la activ, este iubit de comanesteni, a calatorit mult prin tari din Vestul Europei. Sunt sigur ca a vazut cum sunt marcate strazile prin Ungaria, Austria, Praga. Nu? Nu-i greu sa faca “lumina” intr-un oras cu doar 130 de strazi, stradulete si alei, plus 20 de intersectii. Eu am depistat, cu insistenta, strada Gârlei, chiar si Gârla Morii, insa Islazului (!) mi-a dat de furca.

A fost, in Comanesti, o experienta interesanta, mi-a stârnit amintiri, prin Zavoi, in adolescenta, la Clubul 1 Mai, când mi-am ros pantofii la discoteca, unde cânta celebrul Jean Danaita, cu formatia sa. Acum, clubul este inchis. Dupa kilometri parcursi, pe o caldura sufocanta, mi-ar fi prins bine un pahar cu apa, insa nu exista in tot orasul o pompa, o sursa publica, de unde sa te racoresti. Pentru un localnic nu-i o nenorocire, insa omului venit de departe i-ar prinde bine o ciusmea, dar mai ales un grup social public (WC), care – am constatat – lipsesc din toate orasele prin care am trecut.

Darmanesti, dragostea mea…

Legenda spune ca, in primii ani ai decenului ’50, a venit la Darmanesti Gheorghiu Dej, sa vada Rafinaria recent pusa in functiune. Mai marii regiunii Bacau i-ar fi propus temutului prim secretar al PMR sa declare Darmanestiul oras. In prima faza a discutiilor era aproape convins, insa, ghinion, la plecare, masina sefului statului a trecut peste o imensa productie secundara a unei bovine, cu toate ca se maturase drumul dimineata.

A plecat suparat, iar Darmanestiul a ramas sat pâna prin anii ’90, când satele Darmaneasca, Bratulesti, Plopu si Lapos au devenit cartiere ale noului oras. N-am avut probleme sa ma descurc, orasul are o singura strada principala – Energiei, de patru kilometri, cu ramificatii scurte prin Boistea, Cartierul Nou, de lânga Rafinarie, Poiana (sat infiintat cu stramutatii din satul inghitit de apele lacului format de Barajul de la Valea Uzului), apoi str. Uzinei, pâna la Salatruc si Baraj.

A fost o data un oras. Rafinaria s-a inchis, la fel si multe alte fabrici de mobila, de cherestea, cea de spirt, celebra brutarie de lânga Clubul Rafinariei, care s-a inchis si el, acolo era o biblioteca foarte buna, unde imi petreceam, la inceputul anilor ’70, multe ore placute, un cinematograf, sala de bal. Aveam 18 ani, prima iubita – Rodica, pe str. Chimiei, a doua iubita – Geta, pe Energiei (nu spun numarul), a treia…!

Acum este pustiu. Mi se pare ca vad umbra fostului director al rafinariei, Ion Manea, un om nu cu multe scoli, insa respectat pentru profesionalismul lui, cel care a luat investitia de la zero, conducând-o pâna la inceputul anilor ‘80. O poveste frumoasa, insa cu final trist. Departe de ruina nu este nici Castelul Stirbei, din minunata poiana de deasupra coloniei unde locuiau specialistii rafinariei, cât si fostul frumos han de la Barajul de pe râul Uz. Orasul mai traieste prin cele 15-16 volume de memorii si istorie, scrise cu pasiune si documentare de istoric de profesorul meu, Vasile Alexa. Cu plecaciune, dom’ profesor!

Fundatura lui Ion Creanga

Dupa o saptamâna intru in Târgu Ocna, oras statiune. Ma duc intins in cartierul-sat Poieni, la iesire spre Dofteana. De fapt, orasul si-a capatat statutul prin alipirea acestui sat, a Tisestiului si Vâlcele, astfel ca, vrând-nevrând, locuitorii au devenit oraseni, cu acte in regula, insa nu-i legitimeaza si conditiile de viata.

In Poieni, ca la sat, oamenii se cunosc intre ei, nu le trebuie denumiri la ulite. Am revenit in oras, dupa ce am fost in Gura Slanic, am evitat sa urc pe Magura, deoarece am mai fost cu ani in urma, insa nu am ratat strada care duce spre Pârgaresti, pe la fostul centru de reeducare a minorilor, fara a ma dumiri cum se numeste strada principala. Oras frumos, cochet, curat, insa nu am putut sa nu merg spre Salina, obiectiv cautat insistent de turisti. Aici, surpriza: strazile sunt hacuite de traficul greu, se circula extrem de greu, praf, gropi.

Strada Salina are numeroase ramificatii, o pierzi, o regasesti, cum se intâmpla si cu str. Garii. M-am distrat la intersectia strazilor Viitorului cu Cimitirului si m-am intristat pe str. Ion Creanga, o fundatura neasfaltata care se opreste sub un pod. Pacat, marele povestitor merita o strada mai buna. Si in Tg. Ocna sunt strazi fara identitate, n-au nici un indicator, le stiu doar localnicii, cum este str. Prosperitatii, o ulita neasfaltata, care pleaca tot din una plina de praf, la nici 50-60 de metri de centrul orasului.

In toate orasele pe unde am fost, se observa o grija deosebita pentru centrul localitatii (boala veche la români), blocuri vopsite, flori, trotuare modernizate, iluminat public suficient, asfalt proaspat, insa strazile marginase, unele in calea turistilor, lasa de dorit, sunt uitate de la investitii, de parca nu ar fi tot ale orasului, de care fiecare primar se mândreste in pliante frumos colorate, insa n-am vazut niciun pliant cu intersectia Salinei cu Garii. Greu la deal fara…harta, fara placute de identificare a strazilor, domnule primar. V-o spune un om patit. Si mi-e sete…