Ludovic Orban, campanie electorală în Bacău pentru șefia PNL
Ludovic Orban, unul dintre candidații la șefia PNL creditați cu șanse mari la adjudecarea funcției de președinte al partidului la Convenția din 17 iunie, a făcut ieri un popas electoral în cadrul organizației județene Bacău a partidului.
Organizație care, la rândul ei, este în plin freamăt electoral, întrucât urmează să aibă loc alegeri pentru conducerea „municipalei” PNL, precum și a „județenei”. Ludivic Orban a spus că turneul său național a inclus până acum vizite în 26 de organizații, derulate pe parcursul a cinci săptămâni. „Vreau să aflu ce gândesc colegii mei, ce viziuni politice au, dacă împărtășim aceleași principii politice, ce așteptări au de la liderii naționali.
De asemenea, aș vrea să identific în cadrul partidului oameni de valoare, pe baza cărora PNL poate redeveni o forță, așa cum trebuie să fie. Candidez pentru a oferi caracter și identitate partidului, pentru că România are nevoie de PNL, care trebuie să reprezinte partea activă a societății”, a spus Ludovic Orban. El a fost însoțit de liderul organizației județene, Ionel Palăr, și de Viorel Miron, primarul din Comănești, unul dintre fruntașii partidului.
Printre multele probleme abordate s-a numărat cea a alocărilor bugetare, pe care Victor Orban le consideră discriminatorii, în defavoarea primarilor PNL. „În ultimii cinci ani, primarii PSD au beneficiat de 80% din alocările bugetare, în timp ce ei reprezintă doar în jur de 36% din totalul primarilor din țară. Asta se traduce printr-o discriminare între oameni, între comunități. Noi vom ataca în instanță actele emise de ministrul Dezvoltării prin care s-au dispus aceste alocări netransparente, făcute pe bază de apartenență politică și de ceea ce dorește Liviu Dragnea”, a spus Orban.
Liberalul s-a referit și la infrastructura rutieră din Bacău și la șoseaua de centură, aflată în impas după ce firma executantă a anunțat că dorește rezilierea contractului. „Atunci când am ajuns ministru al Transporturilor, proiectul șoselei de centură era blocat. Am deblocat lucrurile și le-am împins cât de mult s-a putut.
După schimbarea mea, proiectul s-a oprit din nou. În privința altor rute ce leagă Moldova de Ardeal, aș aminti că în perioada cât am fost ministru s-au făcut singurele rute: Suceava-Dej, precum și inițierea drumului Adjud-Ghimeș, din care s-a terminat porțiunea Adjud-Comănești, iar restul, Comănești-Ghimeș, a stagnat tot după ce am plecat din Ministerul Transporturilor”, a spus Orban.
Despre adversari politici, Orban spune că PSD „pune țara pe butuci”, că dinamitează viitorul țării, doar fiindcă vrea să pună cu orice chip în practică promisiunile „abracadabrante” din campania electorală. „România riscă să rămână fără bani pentru cofinanțarea proiectelor cu fonduri europene nerambursabile sau pentru rambursări. Am ajuns în situația ca salariile din sistemul public să fie mai mari decât cele din mediul privat, ceea ce nu este un semn al unei economii sănătoase. Iar un alt semnal îngrijorător pentru mersul lucrurilor este că numai 30% din populația țării este activă, în timp ce în țările dezvoltate procentul ajunge și la 50%”, a conchis Orban.
Niște țărani…mai avem și noi
Despre țărani, numai de bine. E meritul lor. Sincer. Chiar dacă, pe piață, nu mai găsești, de multă vreme, mai nimic din gospodăria lor, ci mai curând produse pline de tot soiul de chimicale, aduse de la turci, olandezi, italieni şi mai ştiu eu de unde.
Ți-e mai mare dragul să observi cum câte un fermier, ici-colo, se încăpăţânează să trăiască lucrând pământul. Şi nu doar pentru traiul său zilnic, aşa cum ne obişnuisem să știm încă de pe vremea bunicilor (de altfel, asta fiind condiţia ţăranului), ci şi pentru al nostru, al orăşenilor care, de multe ori, nu îi acordăm un mimim de respect muncii fermierului.
Tot românului îi place pâinea făcută în cuptorul de la țară, să bea laptele proaspăt muls de tanti Catinca ori să jupuie șoricul de pe porcul sacrificat. Toate sunt făcute la țară, în tinda țăranului. Să nu se uite asta! Unii au învăţat acasă, de la părinţi, alţii au mai sărit puţin şi peste gardul vecinilor din Vest.
Îi iert chiar și pe țăranii de la care cumpăr, din când în când, şi care strecoară, printre legăturile de pătrunjel și grămăjoarele de urzici, niscaiva ridichii roșii „culese” de prin angrourile arabilor sau castaveţi Fabio ori roşii Bistecca.
Până la urmă, am păşit cu toţii în mileniul III, nu?, chiar şi agricultorii (sau mai ales ei), ceea ce ar trebui să ne încânte, pe undeva. Socot că ar fi aiurea ca ţăranul să continue să sfredelească pământul cu plugul din lemn tras de boi, cu toată încântarea care ne invadează când ne gândim la tradiţii (păstrate, har Domnului!, încă, pe la noi).
Să ne bucurăm cu toţii că încă mai avem ţărani (care să accepte să li se mai spună aşa) care vor continua să ne ridice PIB-ul, an de an, în lipsa industriilor aruncate la groapa de gunoi (la presiunea Occidentului, desigur). Că niște țărani mai avem și noi.
Campanie pentru sprijinirea victimelor accidentului de la Agăş
În urma accidentului rutier produs luni, în localitatea Agăş, două persoane au fost grav rănite. Este vorba despre o tânără de 36 de ani, care era la volanul autoturismului care a intrat în coliziune cu autobasculanta, şi fiica ei de 11 ani, aflată pe bancheta din spate.
Minora a fost transportată cu un elicopter Smurd la un spital din Iaşi, fiind în comă, iar mama ei a fost adusă la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, unde a trecut deja printr-o intervenţie chirurgicală grea şi starea ei rămâne în continuare gravă. Soţul acesteia nu mai ştie cum să se împartă pentru a fi alături de amândouă, iar familia, rudele şi prietenii se roagă pentru sănătatea lor.
„Am plecat de la spitalul din Bacău, unde soţia a fost deja operată, şi mai am câţiva kilometri şi ajung la Iaşi, ca să-mi văd fetiţa, care în continuare este în comă. Toţi ne rugăm să fie bine.”
Teodor Paraschiv, soţul tinerei
În aceste momente grele, familia se mai confruntă cu o problemă. Tânăra de 36 de ani nu are asigurare medicală şi, pentru a le veni în sprijin, un grup de pe Facebook s-a mobilizat şi a demarat o campanie de strângere de fonduri pentru a se putea descurca în această perioadă dificilă.
Pentru început, trebuie să se achite urgent contribuţia la sănătate pe ultimele şase luni, plus luna în curs (în jur de 650 de lei) pentru a putea apărea în sistem ca asigurată, dar acest lucru trebuie să se facă acum, cât tânăra încă se mai află în stare de urgenţă, pentru ca în momentul în care trece pe spitalizare normală să aibă deja acest statut.
Cei care doresc să ajute această familie, greu încercată, pot face donaţii în conturile:
IBANRO60BTRLRONCRT0391315201 LEI
IBANRO10BTRLEURCRT0391315201 Euro, titular Teodor Paraschiv.
Dedeman în Topul Superbrands România
Jucătorul numărul 1 din piaţa DIY (bricolaj) din România, Dedeman, s-a situat pe locul al nouălea în Top 15 al brandurilor desemnate de Superbrands în România pentru anul 2017. Compania băcăuană apare pentru al doilea an consecutiv în acest top.
Brandul Dedeman este precedat în top de Fan Courier, Visa, Kober, Decathlon, Lego, Pampers, Humanitas și eMag și este înaintea brandurilor Orbit, Mercedes-Benz, Borsec, olx.ro, Catena și Samsung.
Brandul Dedeman este apreciat în contextul digitalizării ca direcție globală în afaceri și este plasat între brandurile care au ştiut cum să empatizeze cu priorităţile consumatorului, să-i întâlnească așteptările la momentul şi cu mesajul potrivit și a avut de câştigat în fidelizarea clienţilor. Dedeman a avut o prezenţă foarte activă pe diferite segmente media online şi offline.
Topul a fost alcătuit de BDR Associates prin studiul Superbrands derulat în parteneriat cu IPSOS în perioada februarie – martie 2017.
Privatizarea ca eșec al Capitalismului
În vreme ce, de ani de zile, există un cor al economiștilor neoliberali care propovăduiesc de zor privatizarea a tot ceea ce înseamnă serviciu public sau companie de stat, experiența țărilor occidentale care au aplicat această strategie contrazice promisiunea cum că trecerea proprietății de la stat la privat ar oferi servicii mai ieftine și mai bune.
Anul trecut New York Times a publicat o analiză extrem de bine documentată (When You Dial 911 and Wall Street Answers) despre efectele privatizării serviciilor publice demonstrând că trecerea pompierilor, a furnizării apei potabile sau a serviciilor de ambulanță în proprietate privată a avut ca efect doar o creștere a tarifelor și o scădere a calității serviciilor deoarece managerii erau mai interesați de creșterea profitului decât de asigurarea unor servicii de calitate.
Zilele trecute, aceeași publicație a analizat efectele privatizării transporturilor feroviare britanice (Why Britain’s Trains Don’t Run on Time: Capitalism). Când au fost privatizate, în vremea premierului conservator John Major, s-a promis că transporturile feroviare vor deveni mai bune, mai ieftine și mai eficiente pentru navetiști, însă, scrie New York Times, acest lucru nu s-a întâmplat. „Privatizarea căilor ferate britanice este o rușine” – se arată în articol. Un sondaj recent susține că pentru 58 la sută dintre britanici, privatizarea căilor ferate este un eșec total sau parțial și doar 13% cred că este un succes parțial sau complet.
Într-un raport comandat de sindicate se arată că bugetul cheltuiește mult mai mult acum când transporturile pe calea ferată sunt private decât atunci când erau de stat. Și asta pentru că subvențiile acordate de stat se transformă mai degrabă în dividende pentru acționari decât în investiții. Dar, se întreabă autorul articolului, statul s-ar fi descurcat mai bine?
După ce rețeaua East Coast a fost renaționalizată în 2009, aceasta a devenit cea mai eficientă franciză feroviară din Marea Britanie, cu cele mai mici subvenții de la stat și cu transferuri de sute de milioane de lire pentru buget din banii de pe bilete. Când a fost privatizată, din nou, în 2015, prețul biletelor s-a dublat iar gradul de satisfacție al consumatorilor a scăzut.
În vreme ce un sondaj din 2015 constata că majoritatea britanicilor susțin renaționalizarea căilor ferate și chiar a altor utilițăți publice, autorul articolului se întreabă daca are vreun sens ca serviciile esențiale de care depinde toată lumea să fie orientate către profit. „Dovezile din acest experiment de două decenii sunt o provocare directă pentru cei care cred în superioritatea înnăscută a sectorului privat” – concluzionează articolul.
Băcăuanii joacă acasă
„Intermediara” de la mijlocul săptămânii au dus echipele băcăuane în deplasare. Dacă Aerostar a pierdut cu 1-0 la Hărman, după un meci foarte echilibrat, surpriza a produs-o SC Bacău, care a scos o remiză, 3-3, la a treia clasată Știința Miroslava.
Echipa condusă de Sebi Păuceanu a fost condusă cu 2-0 după 4 minute de joc, a redus din handicap prin reușita lui Lupu, după care iar a primit gol. S-a intrat la pauză la 3-2 pentru gazde, punctul smuls de băcăuani la Miroslva fiind realizat prin reușita portarului Miron care a înscris din 11 metri în minutul 82, stabilind scorul final: 3-3.
Păuceanu a apreciat jocul echipei ca fiind unul bun și de moral.
Următoarele jocuri ale echipelor băcăuane se vor disputa vineri, 7 aprilie, de la ora 17.00, când Aerostar va juca pe teren propriu în fața celor de la CSM Pașcani, respectiv sâmbătă, 8 aprilie, de la ora 17.00, pe stadionul Letea unde SC Bacău va primi vizita celor de la Atletico Vaslui. Jocurile vor conta pentru etapa a XXII-a a Seriei I din Liga III, acolo unde Aerostar se află pe locul IV în clasament cu 35 de puncte, în timp ce Sport Club este pe ultimul loc cu -24 de puncte.
Ștefan Popa Popa’s, prezent în Bacău
Vineri, 7 aprilie, de la ora 14, în Sala mare a Consiliului Județean (CJ), președintele Sorin Brașoveanu se va întâlni cu Ștefan Popa Popa’s, cunoscut drept cel mai rapid caricaturist din lume, recordul său fiind omologat de Cartea Recordurilor, La Festivalul Internațional de Caricatură de la Saint-Estève (Franța).
Ștefan Popa Popa’s este membru al Fundației pentru Știință și Arte a Academiei Cita din Roma și membru al Asociației Artiștilor Plastici (UNESCO). Sute de șefi de state și guverne și mari personalități ale lumii se mândresc cu caricaturi semnate de artistul român.
Între aceștia se află Bill Clinton, Gerald Ford, Jimmy Carter, Ronald Reagan,George W. Bush, Vladimir Putin, Boris Elţin, Jose Manuel Barosso, Dominique de Villepin, Francois Mitterrand, Jean Pierre Raffarin, Madeline Allbright, Tony Blair, Petru Lucinschi, Vaclav Havel, Silvio Berlusconi, Helmuth Kohl, Nelson Mandela, Valery Giscard d’Estaing, Mihail Gorbaciov, Lionel Jospin.
Prezența sa în Bacău este motivată de organizarea Balului de Caritate „Viața este ca un bumerang! Dai si primești! Trei tineri din România ne solicită sprijinul material pentru a-și atinge visul”, eveniment caritabil organizat de Irina Daniela Popa și Asociația ARROW, reprezentată de Alina Stoica, Ambasador & Co-Fondator, și Tudor Malearov, Președinte & Co-fondator.
La întânirea din sala mare a CJ Bacău va fi prezent și Kerem Topuz, directorul internațional de dezvoltare al Grupului de sănătate Memorial Hospital din Turcia, motiv pentru care sunt invitați să participe și reprezentanți ai Casei de Asigurări de Sănătate și Spitalului Județean de Urgență Bacău.
Profesori din cinci țări europene au vizitat fabrica de bere ”Albrau” Onești
Fabrica de bere ”Albrau” a fost gazdă pentru 22 de cadre didactice din cinci țări europene. Aflați în Onești în cadrul unui program ”Erasmus” intitulat ”Făcut de două mâini”, profesorii participanți au vizitat întreaga fabrica de bere ”Albrau” și s-au familiarizat cu procesul tehnologic de fabricare a berii, de la fierbere și până la îmbuteliere și expedierea produsului finit.
Sosiți din Suedia, Turcia, Italia, Grecia și Polonia, oaspeții au participat și la o degustare a tuturor mărcilor de bere produse în fabrică: Albrau, cu și fără alcool, Zimbru, Asbeer și Dobru.
Vizitatorilor li s-a explicat că produselor Albrau sunt recunoscute pentru calitatea lor, conferită de puritatea apei, de calitatea tuturor ingredientelor folosite (malț. hamei, orz), achiziționate de la furnizori cu tradiție în industria berii, recunoscuți la nivel mondial, precum și de rețeta de fabricație, de proveniență germană.
Grupul de profesori s-a declarat încântat de gustul berii din Onești, iar unii dintre ei spus că vor căuta berea Albrau în țările lor de origine. Mărcile Albrau sunt exportate în Grecia, Spania, Italia, Cipru și Bulgaria.
Fabrica de bere ”Albrau” are 100 de angajați, iar principalul produs fabricat, berea ”Zimbrul”, este marcă înregistrată din anul 1875. Întreaga fabrică a fost retehnologizată, iar recent a fost dată în funcțiune o nouă linie de îmbuteliere, complet automatizată, cu o capacitate de 9.000 de doze de 0,5 litri pe oră. Fabrica produce branduri proprii și bere pentru marii retaileri de pe piața românească: Metro, Profi, Penny, Mega Image, Cora, Auchan, Billa.
Senatorul PSD Miron Smarandache cere situaţia victimelor traficului de persoane din judeţul Bacău
Senatorul PSD Bacău, Miron Smarandache, a adresat o interpelare parlamentară ministrului Afacerilor Interne, Carmen Daniela Dan, pe tema victimelor traficului de persoane exploatate prin muncă.
„Potrivit unor informaţii oficiale, fenomenul traficului de persoane a fost în creştere în ultima perioadă. O situaţie specială se înregistrează în ceea ce priveşte persoanele exploatate prin muncă, unele dintre acestea fiind obligate de traficanţi la îndeletniciri silnice.
Astfel, multe dintre victime sunt recrutate de persoane cunoscute şi ajung să fie exploatate perioade lungi de timp, ani la rând, fără a se mai putea reabilita din punct de vedere psihic. Este deja de notorietate cazul româncelor exploatate în Italia, faţă de care reacţia autorităţilor române a fost salutară”, a argumentat senatorul băcăuan intervenţia sa.
În cadrul interpelării, Miron Smarandache a solicitat şefului internelor răspuns la o serie de întrebări: „1. Care este situaţia la nivel naţional a traficului de persoane recrutate pentru muncă, precum şi punctual în judeţul Bacău?; 2. Câte victime ale traficului de persoane au ajuns în străinătate şi câte dintre acestea au fost obligate să se prostitueze?; 3. Cum apreciaţi rezolvarea cazului Italia de către Guvernul României?”.
„Plecând de situaţia româncelor victime ale traficului de persoane din Italia, băcăuanii mi-au solicitat să iniţiez această interpelare, pentru a vedea câte rude ale lor au fost în astfel de ipostaze dramatice. Îmi exprim speranţa că dinamizarea implicării statului în rezolvarea acestor tragedii va avea drept consecinţă directă evitarea transformării românilor în sclavi nevinovaţi”, a conchis senatorul PSD.
Noul subprefect de Bacău a fost instalat în funcție
Sala mare a Palatului Administrativ a găzduit, joi, festivitatea de depunere a jurământului de credință de către Valentin Ivancea, numit recent în funcția de subprefect al județului Bacău. Ședința de învestire a fost condusă de Iulian Teodor Gheorghe, directorul general al Direcției Generale pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Valentin Ivancea îl înlocuiește pe Sorin-Gabriel Ailenei, al cărui mandat a expirat. Alături de Ioan Ghica, prefectul județului Bacău, la eveniment au fost prezenți Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean, Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău, șefii serviciilor publice deconcentrate, angajați ai Instituției Prefectului Bacău, precum și reprezentanții mass-media.
După intonarea Imnului Național, Teodor Gheorge a citit hotărârile de guvern din 30 martie, de încetare a mandatului, respectiv de numire în funcție. Valentin Ivancea a depus jurământul de credință, fiind aplaudat de toți cei prezenți.
„Țin să vă urez bun venit la conducerea Instituției Prefectului Bacău, vă doresc bun venit în rândul înalților funcționari publici și vă doresc un mandat cât mai ușor, un mandat în care aș dori să știu că sunteți cât mai echilibrat în a aplica și a respecta legea, alături de domnul prefect”, a declarat Teodor Gheorghe.
Valentin Ivancea a mulțumit pentru încrederea acordată de Guvernul României, apoi a precizat: „Mi-am desfășurat activitatea într-un domeniu în care rigurozitatea, spiritul de echipă și implicarea reprezintă o obișnuință, și nu o excepție. În acest sens, îmi propun un parteneriat pentru dezvoltarea județului Bacău și a municipiului Bacău, în folosul cetățenilor!”
El a mai spus că își dorește ca la sfârșitul mandatului cei prezenți să constate că și-a făcut datoria. I-au urat succes Ioan Ghica, Sorin Brașoveanu, Cosmin Necula și, în final, directorul general Teodor Gheorghe. Valentin Ivancea a fost, până la numirea în funcția de subprefect, director executiv al Unității Teritoriale Bacău a Agenției Naționale a Rezervelor de Stat.
E oficial: Turcii au depus documentele pentru rezilierea contractului de construcție a Centurii Bacăului
Reprezentanții firmei turcești Eko Inșaat Ve Ticaret au trimis la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere două propuneri de reziliere a contractului de execuție a șoselei de centură.
Reamintim că firma turcească a câștigat licitația pentru execuție, dar după un an în care e realizat doar 2% din lucrări și a cheltuit câteva zeci de milioane de lei vrea acum să rezilieze contractul pe motiv că s-ar afla în risc de faliment. La sfârșitul săptămânii trecute, compania a comunicat pentru prima dată la CNAIR intenția de reziliere, iar acum, mai nou, a depus și documentație în acest sens.
„Deocamdată, conținutul acestor două variante de soluționare a situației este confidențial, dar imediat ce se va ajunge la un acord pe una dintre variante ne vor trimite și notificare cu valoare juridică. În orice caz, ideea de reziliere a contractului rămâne valabilă”, a spus Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.
Compania va calcula și prejudiciul și va executa garanția depusă de firma turcească, adică 10% din valoarea contractului, care se ridică la aproape 400 de milioane de lei. Faptul că pe traseul șoselei de centură mai pot fi văzuți încă muncitori la lucru este explicat de Alin Șerbănescu prin aceea că se fac deja lucrări de conservare în vederea închiderii șantierului.
Cum deosebim diferitele semnificații ale sunetelor alarmelor
Până pe data de 14 aprilie, Primăria Municipiului Bacău prin Compartimentul Protecție Civilă va efectua, verificarea, întreținerea și probe cu acționare locală și de la distanță a sirenelor electrice din oraș.
De reținut este faptul că, semnalele acustice de alarmare a populaţiei la dezastre, prealarmă aeriană şi încetarea alarmei.
Durata fiecărui semnal de alarmare este de două minute pentru toate mijloacele de alarmare, cu excepţia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut.
Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE. El se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.
Dacă alarma sună de 5 ori la rând înseamnă că vine un dezastru natural, iar dacă sună de 15 ori e pentru război.
Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauză de 2 secunde între ele.
Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 6 secunde între ele. Prealarmarea reprezintă transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian.
Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 1 minut.
Ziua Internațională a Sportului de masă
Ziua de 6 aprile este cunoscută în lume ca Ziua Internațională a Sportului pentru Dezvoltare și Pace, iar acest moment nu a trecut neobservat în Bacău. Baza sportivă a Universității „Vasile Alecsandri” a găzduit un eveniment organizat de Facultatea de Sport, aflat anul acesta la cea de-a doua ediție, la care au participat, pe lângă cadrele universitare și studenții de la „sport”, elevi din ciclul primar de la Școala Generală nr.10 și de la Colegiul Pedagogic.
„
Am inițiat un proiect, este vorba despre Alternative pentru promovarea exercițiului fizic în rândul elevilor, un proiect care celebrează Ziua Mondială a Activităților Motrice. Am organizat 12 ateliere cu jocuri de mișcare, parcursuri aplicative, reprize de zumba și de badminton.
Intenția noastră a fost să organizăm acest eveniment la o amploare mai mare, dar, prognoza meteo ne-a tăiat puțin aripile și ne-am rezumat doar la activitățile organizate pe baza noastră sportivă. Acest proiect a fost finanțat de Ministerul Educației”, a declarat conf.univ.dr. Tatiana Dobrescu (foto), inițiatoarea proiectului.
“Meci de șase puncte”
După două deplasări la Viitorul Reghin-locul trei și la Universitatea Alexandria – liderului Ligii 1, Pisicile Roșii evoluează pentru prima dată în acest retur pe teren propriu contra unei echipe care a știut să adune puncte.
„Pentru noi e un meci foarte greu mai ales că avem probleme de lot, dar suntem încrezători că vom obține victoria. Chiar dacă am piedut primele două jocuri din retur, 1-0 – la Reghin și 3-1 – la Alexandria, jocul echipei e în progres, iar ăsta e scopul principal al nostru. E adevărat că trebuie să adunăm și puncte și începând de sâmbătă o să ne intereseze și tabela de marcaj, la finalul meciului – Cătălin Cojocaru – manager Pisicile Roșii. ”
Andreea Bujor: „În tur, formația din Craiova ne-a învins cu 2-0, la capătul unui joc pe care l-am pierdut pe mâna noastră. Pot spune că ne-am bătut singure, dar a trecut. Am învățat din greșeli și acum e timpul să ne luăm revanșa.”
Roxana Mateuță: „Fotbalul e cel mai frumos sport, iar noi suntem o echipă tânără care se maturizează de la un joc la altul. Avem nevoie de timp pentru a ajunge acolo unde ne este locul. Chiar dacă sunt la început drum, sper ca sâmbătă să sparg gheața și marchez primul sau chiar primele goluri pentru Pisicile Roșii.”
Andra Cernat: „Am încredere în echipă și în cei care se ocupă de pregătirea noastră. De curând am devenit o pisică roșie, dar parcă sunt aici de câțiva ani. Am găsit un grup unit, disciplinat care știe ce vrea și care m-a primit cu brațele deschise. Acum trebuie să demonstrez că merit să fac parte din echipa pisicilor roșii. Sâmbătă, la meciul cu Real 2 Craiova, avem nevoie de susținerea suporterilor, iar pe această cale îi rog să vină într-un număr cât mai mare, iar la final să sărbătorim împreună victoria.”
De la începutul returului, echipa a fost pregătită de Remus Cojocaru.
Partida va fi arbitrată de brigada formată din Sergiu Mavriche, Ionuț Ailoaiei și Alexandru Crăciun.
Campania umanitară ”Nouă ne pasă” continuă
Fiecare an e o dovadă în plus că elevii Şcolii Naţionale de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Tîrgu Ocna nu sunt doar viitori agenţi de penitenciare integri, ci şi OAMENI dornici să ajute, să sprijine, să se implice.
În cadrul campaniei ”Nouă ne pasă!”, în data de 05 aprilie 2017, elevii Şcolii noastre au donat alimente copiilor din cadrul Grădiniţei nr. 3 Tîrgu Ocna, Grădiniţei nr. 3 bis Tîrgu Ocna, Grădinţei din Tiseşti şi bătrânilor de la Căminul de bătrâni „Sfânta Parascheva” Tîrgu Trotuş.
Gestul vine să sprijine semnificaţia întregului parcurs didactic ce se profilează de-a lungul unui an si anume aceea că adevăratul agent de penitenciare nu este doar un apărător al dreptăţii, ci şi un apărător al umanităţii.
Acest proiect umanitar are drept scop stimularea implicării sociale, sensibilizarea elevilor cu privire la problemele cu care se confruntă comunităţile defavorizate, cultivarea spiritului de echipă şi de comunicare interpersonală, precum şi promovarea în rândul acestora a unei atitudini de responsabilitate şi solidaritate.
Acţiunea s-a desfăşurat în baza Protocoalelor de colaborare încheiate între Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Tîrgu Ocna şi cele patru instituţii sus menţionate, în cadrul campaniei umanitare ce urmăreşte să promoveze umanismul şi caritatea şi să sprijine ideea că doar implicarea poate face diferenţa în rândul semenilor noştri mai puţin norocoşi.
O grenadă la Asău, un proiectil la Lilieci
Miercuri, 05 aprilie 2017, la ora 10:38, echipa pirotehnică din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Mr. CONSTANTIN ENE” al Judeţului Bacău a intervenit în comuna Asău, sat Ciobănuș, pentru asanarea terenului de muniţia rămasă neexplodată. La locul intervenţiei a fost descoperită o grenadă ofensivă, ce provine din timpul conflictelor militare. Elementul de muniție a fost găsit de o femeie, în vârstă de 42 de ani, pe malul râului Trotuș.
Muniţia a fost ridicată, transportată şi depozitată în vederea distrugerii.
La ora 15:50, echipa pirotehnică a intervenit în comuna Hemeiuș, sat Lilieci, pentru asanarea terenului de muniţia rămasă neexplodată. La locul intervenţiei a fost descoperit un proiectil exploziv cal. 76 mm, ce provine din timpul conflictelor militare.
Elementul de muniție a fost găsit de un bărbat, în vârstă de 63 de ani, în timp ce efectua lucrări pentru săparea unui șanț. Muniţia a fost ridicată, transportată şi depozitată în vederea distrugerii.
Crucea Roşie Bacău a demarat campania de Paşte
Caravana de Paşte organizată în sprijinul persoanelor nevoiaşe a ajuns deja în mai multe comune din Bacău. Scopul acestei campanii este acela de a sprijini cu alimente de bază persoanele sărace. Acţiunea în sine este posibilă datorită implicării unor oameni cu suflet mare, care înţeleg că pot ajuta indirect alte persoane, donând pentru o cauză nobilă, un produs cumpărat.
În această categorie intră atât reprezentanţii hipermarketurilor şi supermarketurilor importante din oraş, cât şi clienţii acestora, care au cumpărat câte un aliment de bază, l-au plătit la casierie, după care l-au depozitat în coşurile special amenajate de Crucea Roşie, la ieşirea din magazine, cu sloganul “Banca de alimente” sau “Caravana de Paşte”.
Beneficiarii acestui demers social sunt în general familiile fără posibilităţi financiare, aflate în baza de date a primăriilor comunale. Acordarea pachetelor alimentare se face în urma unei selecţii, iar voluntarii Crucii Roşii Bacău ajung la familiile necăjite prin intermediul asistentului social.
“Am fost deja în comuna Traian şi Coloneşti, urmând să ajungem şi în alte localităţi. Încercăm, ca în fiecare an, să oferim sprijin pentru cât mai multe persoane aflate în situaţie de sărăcie extremă. Băcăuanii care doresc să ajute, se pot alătura demersurilor noastre donând alimente neperisabile în recipientele special amenajate din hipermarketurile şi supermarketurile partenere”.
– Raluca Diaconu, purtător de cuvânt la Crucea Roşie Bacău
Alimentele donate trebuie să fie neperisabile (făină, zahăr, mălai, orez, ulei, paste, conserve etc.) pentru a nu se strica până ajung la beneficiari. Anul trecut, în cadrul Caravanei de Paşte, voluntarii Crucii Roşii au distribuit pentru familiile sărace aproximativ 1.500 de pachete. Cu ajutorul băcăuanilor, Caravana de Paşte va bucura tot atâtea familii sau poate mai multe.
Un milion de euro pentru modernizarea Spitalului Onești
Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean (CJ) Bacău, Nicolae Gnatiuc, primarul municipiului Onești, și Irinel George Tofan, director general al Conest SA Iași, au semnat, miercuri, contractul de execuție pentru modernizarea a patru secții din cadrul Spitalului Municipal Onești: Neurologie, Medicină Internă, ORL și Oftalmologie.
Investiția va fi realizată în baza asocierii dintre Județul Bacău și Municipiul Onești, fiind finanțată 90 la sută de CJ Bacău și 10 la sută de Consiliul Local Onești. Evenimentul a avut loc în sala mică a CJ Bacău, în prezența managerului unității medicale, Oana Mihaela Secară, și a doi directori din cadrul CJ, Cornelia Gireadă, de la Investiții, și Mariana Mitruți, de la Achiziții.
„În ultima ședință a CJ Bacău am aprobat bugetul pentru anul 2017 și una dintre prioritățile județului vizeză investițiile din Sănătate”, a explicat Sorin Brașoveanu. Modernizarea infrastructurii medicale a celor patru secții e absolut necesară pentru acreditarea spitalului oneștean.
Va beneficia toată Valea Trotușului
Valoarea contractului semnat, miercuri, cu firma Conest SA Iași este de 4.520.127 de lei (1.004.472 de euro), însă valoarea totală a investiției va fi de 7.605.256 de lei. În bugetul pe 2017 a fost alocată suma de 4.804.000 lei, reprezentând contribuția CJ Bacău, la care se adaugă contribuția CL Onești de 10 la sută, conform contractului de asociere. Durata lucrărilor va fi de șase luni.
„Nu este singurul obiectiv realizat în Onești. Tot în baza unei asocieri, în toamna trecută am inaugurat Compartimentul de Primiri Urgențe al Spitalului Municipal”, a spus primarul Gnatiuc. Modernizarea „Urgențelor” a costat 1.820.806 de euro.
Primarul Nicolae Gnatiuc a mulțumit președintelui CJ Bacău pentru că a acordat atenție unui proiect important pentru oneșteni, apoi a adăugat: „După cum știți, adresabilitatea serviciilor spitalului din Onești e foarte largă, locuitorii întregii Văi a Trotușului, de la Ghimeș până la Urechești și de la Sănduleni până la Mânăstirea Cașin beneficiind de serviciile medicale oferite de această unitate”. A urmat semnarea contractului de execuție de către cei trei parteneri.
În final, Sorin Brașoveanu a precizat că CJ Bacău va continua cu alte investiții imporante pentru sănătatea băcăuanilor, cum ar fi modernizarea Policlinicii pentru Copii din Bacău, efectuarea de reparații capitale la Corpurile A și B la ale Secției Pediatrie din SJU Bacău, ale clădirii spitalului vechi, dar și sprijinirea echipei din Spitalul Orășenesc Buhuși.
Tinerii din Stănişeşti sunt fruntaşi la accesarea fondurilor europene
– Suntem în patria marelui sculptor George Apostu, considerat un demn urmaş a lui Constantin Brâncuşi, în ultimii 25 de ani se fac eforturi deosebite pentru reabilitarea artistului şi a operei sale, ignorată mulţi ani de regimul comunist. Ce au făcut şi ce fac autorităţile locale, instituţiile de învăţământ pentru memoria marelui artist?
– Consider că în orice regiune, dintr-o ţară civilizată, un astfel de patrimoniu, cum este Casa memorială „George Apostu”, adunat într-un spaţiu, el însuşi neobişnuit de frumos, trebuie să devină un reper identitar şi un obiectiv cultural-artistic. După ce casa în care s-a născut marele sculptor a devenit o ruină, aici s-a petrecut un miracol. Nepotul de soră al artistului, Dinu Apostu, a decis să treacă imobilul printr-un proces de reabilitare, sprijinit de oameni la fel de generoşi, gest cu atât mai necesar, cu cât, stins din viaţă în plină forţă creatoare, departe de casă şi de ţară, la Paris, George Apostu nu a fost suficient de bine recuperat, valorificat şi asimilat artei româneşti contemporane. Împreună cu prieteni din Franţa, Dinu Apostu a înfiinţat o asociaţie, a conceput proiecte şi a convins autorităţile locale şi judeţene să-i sprijine iniţiativele. Printre ele este înfiinţarea unei tabere de vară, de creaţie artistică, unde sunt invitaţi artişti plastici consacraţi dar şi studenţi la artele plastice, care, timp de două săptămâni, crează, după tehnica şi cu materialele preferate ale lui George Apostu, opere de artă care rămân în patrimoniul Casei Memoriale. Concomitent, aici au loc şi alte manifestări dedicate artistului nostru, spectacole, simpozioane, la care participă oameni de cultură, împreună cu săteni, elevi, profesori, dar şi spectacole cu participarea unor artişti profesionişti din Bacău şi din ţară. Demersul cultural al asociaţiei condusă de Dinu Apostu, sprijinit permanent şi de Consiliul Local Stănişeşti, este menit să redea o finalitate pedagogică, adăugată celei de rememorare şi aducere în actualitate a unei personalităţi de o asemenea anvergură. Mai amintesc faptul că şcoala din Stănişeşeti poartă numele de „George Apostu”, cât şi Centrul Cultural din comună.
– Din păcate, din Bacău până la Stănişeşti, nu există niciun indiciu, niciun indicator, prin care călătorul ocazional să fie îndrumat spre casa în care s-a născut George Apostu.
– Aşa este, aveţi dreptate, însă sunt lucruri care depăşesc competeneţa şi posibilităţile autorităţilor locale. Este nevoie şi de implicarea Ministerului Culturii, de introducere a personalităţii marelui artist în Calendarul naţional al manifestărilor culturale, de implicarea altor instituţii naţionale şi judeţene. Ceea ce putem face noi este de a sensibiliza toţi factorii, astfel ca numele şi memoria artistului care s-a născut la Stănişeşti să fie mai bine valorificate.
– Sunteţi primar al comunei din anul 2008, la alegerile din 2016 aţi candidat din partea Partidului Social Democrat. Ştiu că dintotdeauna, problema majoră a administraţiei locale a fost infrastructura. Ce v-aţi propus în acest domeniu pentru următorii patru ani?
– În 2014 şi 2016 am reuşit să asfaltăm drumul Stănişeşeti-Slobozia, în lungime de 7,8 km, una dintre cele mai mari realizări ale noastre din ultimii ani, cu finanţare prin PNDL. Acum, prin PNDL 2 am depus un proiect pentru asfaltarea a 13,8 km de drumuri locale, în valoare de 19,8 milioane de lei, proiectul este în faza de analiză şi avizare. De asemenea, am mai depus un proiect pentru modernizarea unui drum de 2,5 km, Beneşti-Belciuneasa, iar Consiliul Judeţean a întocmit documentaţia mentru modernizarea DJ Stănişeşti-Motoşeni, drum care străbate comuna noastră. Sunt foarte mulţumit că, la cererea noastră, CJ a modernizat şi porţiunea de drum de la Onceşti la Stănişeşti, poarta de intrare în comună, astfel că se poate circula până la Casa „George Apostu” în condiţii foarte bune. Proiecte avem multe depuse, mai amintesc aici construirea şi modernizarea a şase poduri, cu o valoare de 5,6 milioane de lei, poduri de traversare a pârâurilor Pojorâta, Dobrotfor, în Crăieşti, Baloteşti, Stănişeşti, Slobozia şi Slobozia Nouă. Ne-am propus, tot cu finanţare prin PNDL, modernizarea iluminatului stradal, prin înlocuirea celor 600 de lămpi, cu unele economice, cât şi prelungirea reţelei de iluminat acolo unde acum nu există.
– Când vor avea locuitorii din Stănişeşti apă şi canalizare?
– Comuna Stănişeşti se întinde pe o lungime de 40 de km, iar dacă mai adăugăm şi ramnificaţiile ajungem la 70 de km. O aducţiune de apă şi o canalizare pe o asemenea distanţă costă foarte mult şi trebuie să mai luăm în calcul un aspect foarte important în analiza oportunităţii şi eficienţei unei asemenea investiţii: puterea economică a multor familii, care este destul de scăzută, astfel că nu vor putea suporta cheltuielile cu montarea instalaţiilor, cu achitarea facturii la apă şi canalizare, pentru ca întreaga reţea să fie folosită la capacitatea proiectată. Deocamdată, după o analiză în Consiliul Local, am decis să nu depunem proiecte pentru aceste obiective. În perspectivă, ni s-a comunicat că suntem prinşi în Masterplanul judeţului, astfel că prin ADIP, alături de alte localităţi din zonă, după anul 2022, va fi demarată o asemenea lucrare.
– În ce constă acum puterea economică a comunei?
– În ultimii ani, peste 35 de tineri au accesat fonduri guvernamentale şi europene, achiziţionând utilaje agricole, au înfiinţat ferme agricole, zootehnice, legumicole, apicultură şi de cultivare a căpşunelor. Comuna Stănişeşti este, dacă putem spune aşa, fruntaşă la accesarea de fonduri de investiţii în agricultură. Mulţi locuitori sunt crescători de animale, la nivelul comunei avem peste 12.000 ovine şi caprine şi 2000 de bovine, ceea ce înseamnă muncă, multă muncă, dar şi surse de venituri. În comună mai există, la Beneşti, o mare fermă pomicolă, la care, în anumite perioade ale anului, lucrează mulţi cetăţeni din comună. Mai adăugăm un număr de 35-40 de mici întreprinzători în domeniul desfacerii de bunuri de consum.
– Legendă sau adevăr, cu peste 40 de ani în urmă, la Stănişeşti, spun locuitorii mai în vârstă, s-ar fi făcut prospecţiuni geologice, ca urmare a faptului că în zonă ar fi zăcăminte de uraniu, cupru, petrol. Care este adevărul, o asemenea informaţie are darul de a înflăcăra imaginaţia şi speranţele oamenilor?
– S-au făcut nişte prospecţiuni geologice în acei ani, nimeni nu ştie pentru ce, deoarece cei care lucrau acolo spuneau că sunt secrete. Au sondat, au plecat, şi aşa s-a născut legenda. Oamenii s-au hrănit mulţi ani cu ea. N-a fost să fie!
– Precizaţi câteva proiecte care au ca obiect şcolile, cu precădere cele care privesc asigurarea igienei şi securitatea elevilor.
– Deoarece bugetul comunei nu ne asigură finanţarea unor lucrări de mare anvergură, am depus două proiecte cu finanţare europeană, construirea unui Grup sanitar la Şcoala 1 Slobozia, după toate normele europene, şi consolidarea Şcolii „George Apostu” Stănişeşti. Fiind o comună marginală, fără obiective mari, importante, după modificarea ghidurilor, accesul nostru la fonduri europene a devenit restrictiv. Acum, avem depus un proiect prin PNDL pentru construirea unui Grup sanitar modern şi la Şcoala din Stănişeşti, cât şi pentru modernizarea Şcolii Crăieşti, extinderea şcolilor din Beneşti şi Slobozia Nouă, la aceste lucrări contractele sunt deja semnate. O situaţie deosebită o avem la Slobozia Nouă, unde trebuie să construim o grădiniţă nouă, deoarece numărul copiilor cu vârste între 3 şi 6 ani a ajuns la 80, mai ales după ce Guvernul a hotărât să acorde familiilor defavorizate un cupon de 50 e lei/lună. În ultimii ani, în acest domeniu al modernizării şcolilor am stat foarte prost, deoarece nu au fost bani. Din şase şcoli, doar una are autorizaţie sanitară de funcţionare, însă avem promisiuni că în acest an vom primi surse de finanţare pentru ca toate şcolile încă din acest an să fie autorizate sanitar.
– De câteva zile aţi primit bugetul. Cum îl apreciaţi?
– Acum vreo 6- 7 ani aveam un buget de supravieţuire, însă din ultimii 2-3 ani am primit bani astfel ca Stănişeşti să se şi dezvolte, nu numai să supravieţuiască. Avem sume bune pentru dezvoltare, pe obiective, aproximativ de trei ori mai mari decât în anii trecuţi.
– Care este cea mai mare realizare de când sunteţi primar?
– De departe, cea mai importantă realizare este asfaltarea celor 7,8 km Stănişeşeti – Slobozia, la Slobozia, din anii 60, de când s-a introdus curentul electric nu s-a mai făcut nicio investiţie. Lucrarea a costat peste un milion de euro.
– La nerealizări ce aţi consemna?
– Mi-am pus mari speranţe într-o investiţie a Ministerului Agriculturii, din 2012. Era o lucrare de 7 milioane de euro, care viza reabilitarea lucrărilor din Bazinul hidrografic Dobrotfor, are SF, studiile în teren, au fost semnaţi indicatorii tehnico-economici, s-a dat ordinul de execuţie de ministrul de resort, iar de atunci tot aşteptăm să intre la finanţare. Era vorba de refacerea plantaţiilor erozionale, a unor lucrări de protejare şi scurgere a torenţilor, podeţe etc., executate de ANIF. O lucrare fantastică pentru localitatea noastră, am deveni comună etalon în România cu o asemenea investiţie. Noi sperăm că investiţia se va realiza până la urmă.
– Sunteţi membru PSD, care a fost procentul pe care l-aţi obţinut la alegerile din 2016?
– Am fost patru candidaţi şi am câştigat cu 75 la sută din voturile exprimate. PSD are 11 consilieri, din 13.
– Nu-i uşor pentru un primar al unei comune cu atâtea probleme. Ce spune familia despre munca dumneavoastră?
– Mă sprijină, mă înţelege. Soţia este secretara şcolii, iar băiatul este în clasa a XII-a, la Colegiul Naţional „Gheorghe Vrânceanu”, se pregăteşte pentru BAC şi va da examen la Facultatea de Stomatologie. Suntem o familie frumoasă, de care sunt mândru.
– Spunea un coleg de-al dumneavoastră, că suntem o ţară de asistaţi. Câte dosare aveţi la Legea 416?
– Peste 400 de dosare, însă numărul lor variază de la o lună la alta. Cele mai multe sunt din satul Slobozia Nouă, Panu, cum este mai cunoscut. Contrar a ceea ce se spune, cetăţenii de aici vor să muncească, însă nu sunt posibilităţi, nici în comună, nici în jur, pe măsura pregătirii lor. M-am zbătut pentru a le găsi locuri de muncă, cu ani în urmă, am reuşit să trimit 50 de oameni la Arad, la o fabrică de cabluri, însă nu s-au acomodat, nu au făcut faţă, au venit înapoi. Mai sunt câţiva angajaţi la o fabrică de încălţăminte din Bacău. Acum sunt în discuţie cu Agricola pentru a prelungi cursa lor specială care vine până la Onceşti, pentru a putea transporta în Bacău vreo 30 de persoane care vor să lucreze la Abator.
– Parcă aţi fi agent de forţă de muncă…
– Am considerat că este de datoria mea să-i ajut, sunt cetăţeni ai comunei, au familii, au copii la şcoală, trebuie să trăiască şi ei. Eu în primul mandat n-am aproape nimic, n-am fost sprijinit financiar, am realizat doar câteva proiecte sociale, însă am fost alături de oameni, aşa am considerat eu. Drept dovadă că nu am greşit sunt rezultatele de la alegerile care au urmat. În comună se mai derulează un proiect cu FSC, de sprijinire a elevilor care urmează cursurile liceale, CL acordă burse sociale, pentru elevii cu rezultate bune la învăţătură, care provin din familii defavorizate, în valoare de 40.000 de lei, 20.000 de lei îi acordăm de Paşte şi alţi 20.000 de lei la Crăciun. Mai suntem implicaţi într-un proiect, din care mai fac parte comunele Motoşeni, Coloneşti şi Răchitoasa, derulat prin Asociaţia de prietenie franco-română, condusă de Dinu Apostu, de care beneficiază mai mulţi elevi, care doresc să studieze limba franceză, anul trecut 40 de copii, câte 10 din fiecare comună au fost o săptămână în Franţa, anul acesta vor veni doi profesori din Franţa care vor participa la Programul „Şcoala altfel”, urmând ca, în 2018, alţi 40 de copii să meargă în Franţa, pentru promovarea limbii române şi a marelui eveniment de la 1918. De asemenea, mai avem un proiect pe Linia de finanţare 42, prin AFIR, cu fonduri europene, solicitat de FSC, în parteneriat cu Primăria Stănişeşti, Esthetique Beauty Center, o fundaţie din Bucureşti, în valoare de 5 milioane de euro, care are ca scop reorientarea profesională a 400 de tineri, care presupune şi construirea unui imobil, igenizarea a 100 de case, sprijinirea a 20 de fermieri cu 25.000 de euro, pentru a deschide o afacere şi să angajeze personal din comună. Mai sunt câteva aspecte de calarificat, după care aşteptăm finanţarea. Proiectele europene sunt foarte bune, sunt exigenţe foarte mari, cum este şi normal, numai că intervine birocraţia de la noi. Vorbeam la început de sculptorul George Apostu, de ceea ce face comunitatea locală pentru memoria şi valorificarea moştenirii culturale. În Stănişeşti funcţionează Centrul de Cultură „George Apostu”, la parter funcţionează un cămin cultural, iar la etaj avem amenajat un muzeu de etnografie şi un club de zi al vârstnicilor, finanţat de FSC şi Ambasada Norvegiei. Acestea sunt proiectele noastre pe termen scurt, dar şi de perspectivă, pe care, împreună cu personalul tehnic al Primăriei, cu aprobarea Consiliului Local şi sprijinul Consiliului Judeţean, al colaboratorilor, le vom duce la îndeplinire, astfel ca şi comuna Stănişeşti, locuitorii ei, să beneficieze de condiţii mai bune de trai.
Stănişeşti
Comuna se află în estul județului, în valea râului Dobrotfor. Este traversată de șoseaua județeană DJ243B, care o leagă spre vest de Vultureni și Parâncea și spre sud-est de Motoșeni și mai departe în județul Vaslui. Are în componenţă satele Stănişeşti, Slobozia, Slobozia Nouă, Baloteşti, Beneşti, Crăieşti, Belciuneasa, Văleni, Gorgheşti. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Stănișești este de 4.514 locuitori Două obiective din comuna Stănișești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău, situl arheologic aflat la 500 m vest de satul Stănișești în punctul „Cimitir” și celălalt monument, clasificat ca monument memorial, casa sculptorului George Apostu.
