”Iarba nebunilor” sau ”spânzul” (Helleborus Purpurascens) a fost declarată atracția principală a lunii aprilie, la Muzeul de Științele Naturii din cadrul Complexului Muzeal de Științele Naturii ”Ion Borcea” din Bacău.

Pasionații de științele naturii sau simplii curioși sunt invitați, pe tot parcursul acestei luni, la Muzeul din Parcul Cancicov pentru a afla despre exponatul amintit, dar nu numai.

Potrivit specialiștilor de la instituția amintită, Spânzul sau ”iarba nebunilor” este o plantă originară din Europa Centrală, are mare rezistență la ger, iar florile pot apărea primăvara devreme, chiar de sub zăpadă.

Planta, care crește în mănunchi, poate atinge până la 35 cm înălțime și poate fi observată în zonele de deal și munte, în fânețe, tufărișuri, în păduri sau la marginea acestora.

I se spune ”iarba nebunului”, probabil pentru că – ne explică specialiștii -, ”toate componentele spânzului sunt extrem de toxice, de la flori la rădăcină, planta păstrându-și toxicitatea și în stare uscată”. Cu toate acestea, spânzul, mai ales prin rădăcini și rizomi, este folosit în fitoterapie și ”poate avea proprietăți curative remarcabile dacă este administrat sub supraveghere medicală”, intoxicația cu spânz putând duce la anestezia sistemului nervos central.

În tradiţia populară românească, spânzul a fost utilizat ca plantă de leac de uz veterinar, dar poate fi cultivat și ca specie ornamentală.

Vizitatorii sunt așteptați la expozițiile Complexului, de marți până duminică inclusiv, între orele 8-16.

Pentru cei care l-au cunoscut, numele profesorului dr. Ioan Mitrea se confundă cu cercetările istorice care, de peste cinci decenii, scriu istoria acestor meleaguri. În consecinţă, în ziua în care distinsul istoric şi arheolog păşea pragul celor 80 de ani de viaţă, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” i-a dedicat un simpozion în semn de recunoştinţă pentru devotamentul cu care acesta a slujit pe altarul muzei Clio.

Marţi, 4 aprilie, prietenii şi discipolii profesorului Ioan Mitrea au venit la sediul Muzeului de Istorie ca să-i aducă florile recunoştinţei lor. Cu această ocazie a fost lansat şi volumul omagial „In Honorem Magistri Ioan Mitrea Octogenarii”.

Alocuţiunile invitaţilor, printre care s-au numărat prof.univ.dr. Nicolae Ursulescu de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Marius Gheorghiţă, vicepreşedintele CJ Bacău, şi prof.dr. Viorel Cruceanu, au creionat o carieră dedicată adevărului istoric prin care prof. Ioan Mitrea a marcat idei şi a modelat viitori istorici.

„Domnule profesor, cred că am avut un pic de noroc în viaţă când v-am cunoscut. Sprijinul dumneavoastră profesional, îndrumările venite din vasta dumneavoastră experienţă în istorie şi arheologie mi-au marcat activitatea de când sunt la conducerea acestei instituţii”, a mărturisit Mariana Popa, directorul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”.

La finalul evenimentului, sărbătoritul a subliniat: „Trebuie să mărturisesc faptul că cel mai mult am învăţat de la foştii mei elevi şi studenţi. Cine lucrează la catedră şi nu simte acest transfer, această provocare pe care ţi-o dau elevii, nu-şi merită titlul de dascăl”.

La Monumentul Eroilor din Răcăciuni, a avut loc marţi, 4 aprilie, o importantă manifestare cu semnificaţie istorică şi patriotică, la care au participat numeroşi localnici, fii ai satului, elevi, profesori, dar şi personalităţi ale unor instituţii judeţene.

Într-un cadru festiv, marcat de intonarea Imnului Naţional, a Imnului Eroilor şi arborarea Tricolorului, primarul localităţii, Lucian Cheţa, şi dr. Simona Drob, director interimar al Direcţiei pentru Cultură Bacău, iniţiatoarea manifestării, au adresat celor prezenţi un mesaj de bun venit la aniversarea a 100 de ani de la Discursul Regelui Ferdinand I, ţinut la Răcăciuni, în ziua de 4 aprilie 1917, cu ocazia vizitei pe fronturile de luptă din Moldova, împreună cu fiul său, viitorul rege Carol al II-lea, într-un moment dificil şi crucial pentru soarta ţării, din timpul Primului Război Mondial.

După slujba de pomenire a eroilor neamului, a urmat depunerea de coroane de flori, ca semn de omagiu şi respect, adus soldaţilor, gradaţilor şi ofiţerilor căzuţi pe câmpurile patriei, în toate războaiele de independenţă, neatârnare, reîntregire şi apărare a graniţelor ţării, în ordine de: Marius Gheorghiţă, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, Lucian Gheţa, primar al comunei Răcăciuni, gen. (r) de flotilă aeriană Nicolae Petrescu şi de conducerea şcolii din Răcăciuni.

Într-o atmosfera solemnă, actorul Geo Popa, director al Centrului de Cultura “George Apostu” Bacău, a rostit cu emoţie şi patos, Discursul Regelui Ferdinand, din care redăm câteva pasaje: “…Am venit astăzi între voi să vă aduc prinosul meu de recunoştinţă pentru modul cum v-aţi luptat până acum şi să împart acelora care s-au distins îndeosebi, răsplăţile lor, dar mulţumirea mea vă îmbrăţişează pe voi toţi care v-aţi condus ca nişte ostaşi vrednici de dragostea ce Ţara vă poartă, şi de la care Ţara şi Regele vostru mai aşteaptă multe fapte eroice (…) Vă mai aşteaptă lupte grele, căci drumul este lung, dar cu ajutorul lui Dumnezeu îl veţi străbate ca biruitori.” Ferdinand I, denumit de cei de pe front şi Regele Ţăranilor, le-a promis ostaşilor, pentru vitejia şi jertfa lor, o răsplată imediată: reforma agrară şi o mai largă participare la viaţa politică a statului. După cum se ştie, discursul Regelui i-a însufleţit pe ostaşi care, împreună cu sprijinul moral şi material al celor de acasă, al armatei franceze, au continuat luptele pe fronturile de la Oituz, Mărăşti, Mărăşeşti, până la zdrobirea duşmanului, eliberarea Ardealului şi înfăptuirea Marii Uniri.

Despre acel eveniment extrem de important, despre dotarea armatei, contextul istoric naţional şi internaţional din acei ani au vorbit dr. Anton Coşa (Muzeul de Istorie), gen.(r) Nicolae Petrescu, iar despre semnificaţia acelui discurs pentru cei din Răcăciuni, pentru copiii şi tinerii de astăzi, a vorbit cu emoţie, primarul Lucian Gheta: “Aniversarea de astăzi este un omagiu adus eroilor căzuți în Marele Război, acelora care, pe câmpul aflat nu departe de aici, au rostit în faţa Regelui juramântul de credinţă şi de jertfă. Nouă nu ne rămâne decât să le cinstim memoria, să depunem o floare la Monumentul închinat lor”, a spus edilul comunei.

Manifestarea s-a încheiat cu un program artistic sustinut de elevi de la şcolile din comuna Răcăciuni.
Partenerii activităţii au fost Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război – filiala Bacău, Asociaţia de Tradiţii Militare Româneşti „Regimentul 3 Artilerie 1877” Bacău, Centrul de Cultură „George Apostu”, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” – filiala Bacău, Şcoala Gimnazială din Bârgăoani – Neamţ (prof. Ana Sterian a realizat broşura “Proclamaţia Regelui Ferdinand I”).

Cu suficiente incertitudini şi mai puţin entuziasm, în perioada 21-26 aprilie, Teatrul Municipal „Bacovia” organizează o nouă ediţie a Festivalului Recitalurilor Dramatice, manifestare care a debutat în primăvara anului 1972, din iniţiativa dramaturgului George Genoiu, criticului de teatru Valentin Silvestru (care şi consemnează în Jurnalul său acest fapt), directorului Comitetului de Cultură, Constantin Călin, director al teatrului fiind Vasile Sporici (Vlad Sorianu).

Cronici, reportaje, declaraţii despre eveniment, am găsit în numărul 7, din iulie 1972, al Revistei Ateneu, semnate de Mihail Sabin şi Carol Isac (mulţi ani secretar literar al teatrului), care au apreciat organizarea, selecta participare cât şi prestaţia trupelor prezente pe scena băcăuană.

Cu foarte mici modificări, dar cu destule întreruperi între ediţii, Festivalul Naţional al Recitalurilor Dramatice se desfăşoară până în 1992. Nu avem informaţii cu privire la costurile festivalului şi valoarea premiilor din acei ani, însă la mobilizarea de forţe artistice şi organizatorice, putem presupune că au fost mai mult decât consistente.

Gala STAR – cetatea de scaun a actorului

Oameni noi, suflu nou, noi idei. Adrian Găzdaru, tânărul şi ambiţiosul director al Teatrului Municipal „Bacovia”, reia tradiţia, după 15 ani, în 2006, şi porneşte la drum cu o nouă formulă de festival şi o nouă denumire: Festivalul Internaţional al Recitalurilor Dramatice „GALA STAR”, festival – concurs unic în spaţiul cultural românesc, adresat actorilor cu posibilităţi de expresie deosebite, protagonişti ai unor spectacole de tip one-man-show. La prima ediţie s-au înscris 40 de concurenţi din România, Republica Moldova şi Franţa, astfel că festivalul devine de anvergură internaţională.

Lăudabil este că printre concurenţi găsim şi actori ai teatrului gazdă, Firuţa Apetrei, Eliza Noemi Judeu, Viorel Baltag, Cristian Todică şi Ciprian Cîrstiuc, din păcate, niciunul nu a intrat în finală. Gala Star a avut un buget de 3 miliarde ROL (300.000 lei noi), bani asiguraţi de Primăria Bacău. Câştigătorul Marelui Premiu a fost recompensat cu 1000 de euro, iar bonus o stea cu numele lui pe pavajul din faţa teatrului, cum s-a întâmplat cu laureaţii tuturor ediţiilor Galei. O altă noutate a fost instituirea recitalurilor extraordinare, de la sfârşitul fiecărei zile de concurs, astfel că pe scenă au fost invitaţi mari actori ai teatrului românesc, dar şi din străinătate.

„Gala Star este o altă treaptă pe care Teatrul Bacovia trebuie să o urce spre lumea teatrală naţională şi internaţională. Are menirea de a transforma municipiul Bacău într-o cetate de scaun a actorului. Acest festival se adresează clar şi strict actorului, şi nu regizorului.”
Adrian Găzdaru, director al Teatrului “Bacovia”

Ultima ediţie, fără Adrian Găzdaru

Gala STAR se desfăşoară timp de 10 ani. Fondurile alocate rămân constante, valoarea premiilor la fel, cu unele sincope în anii de criză, 2009 şi 2010. La ediţia din 2011 intră în finală 8 actori, în 2012 – 16 actori, în acest an Marele Premiu este de 800 de euro, iar premiile pentru interpretare feminină şi masculină sunt fixate la 400 de euro.

Din 2014, se organizează şi concursul de Dramaturgie – Monodramă, înscriindu-se cu piese în premieră 30 de dramaturgi, iar numărul artiştilor care intră în concurs este de 10, din trei ţări. Marele Premiu fiind de 700 de euro, iar cele două premii One Man Show/One Woman Show, de câte 400 euro. Este ultima ediţie organizată şi realizată de Adrian Găzdaru, deoarece, la ediţia din 2015, pregătită până la ultima replică de iniţiatorul Galei, acesta nu a mai avut ocazia să culeagă aplauzele, fiind finalizată de conducerea interimară a teatrului, Găzdaru fiind deja director al Teatrului Excelsior Bucureşti.

Marele Premiu de la ediţia jubiliară au fost de 4000 lei, respectiv câte 2000 de lei, premiile de interpretare feminină şi masculină. La ultima ediţie a Galei Star au avut loc 20 de spectacole, instituindu-se şi Trofeul “Foto STAR” al primei ediţii a concursului “Un spectcol într-o fotografie”, concurs câştigat de Liviu Maftei, fotoreporterul ziarului Deşteptarea.

Anca Sigartău schimbă titulatura Festivalului

Doar spectatoare la precedenta ediţie, Anca Sigartău, noul manager al teatrului, s-a pus pe fapte mari în 2016. După îndelungi consultări, într-o conferinţă de presă, Anca Sigartău anunţă schimbarea denumirii manifestării: “Nu cred că deranjează pe cineva dacă, din acest an, în loc de Gala STAR, se va numi Festivalul Internaţional al Recitalurilor Dramatice «Valentin Silvestru»”.

Argumente? Unul singur şi acela destul de subţire: Valentin Silvestru ar fi fost la originea înfiinţării, în 1972, a Festivalului Recitalurilor Dramatice, adevărul fiind cel expus de noi la începutul acestui material. Se diversifică genurile, pe lângă Monodramă, avem acum şi Teatru-dans/pantomimă, Impro/stand-up, Animaţie, Visual & digital art, astfel că, pe mai multe scene din Bacău au loc 36 de reprezentaţii.

A treia surpriză a venit când s-a anunţat valoarea premiilor, exorbitantă pentru un asemenea festival şi pentru un oraş ca Bacăul: Marele Premiu – 7000 de euro, la care se adaugă câte un premiu de 2000 de euro pentru câştigătorii fiecărei secţiuni. Premiul pentru Dramaturgie rămâne tot 1000 de euro.

Ediţia din 2017, marca Eliza Noemi Judeu

Actriţa Noemi Eliza Judeu câştigă concursul pentru ocuparea fotoliului de director al Teatrului Municipal „Bacovia”. Pentru ediţia din 2017 a Festivalului, noul director propune o altă denumire: „Bacău Fest-Monodrame”. S-au înscris 17 concurenţi, juriul a ales şase finalişti, care vor urca pe scena din Bacău pentru a-și dovedi talentul și dedicația față de arta teatrală, și nu în ultimul rând, pentru a încerca să câștige TROFEUL BACĂU FEST-MONODRAME în valoare de 2000 de euro, de altfel, singurul premiu acordat la această ediţie.

Premiul pentru Concursul de Dramaturgie – Monodramă va fi în valoare de 1000 de euro. Bugetul aprobat de CL este de 250.000 lei. Spectacolele din concurs se vor desfăşura la Clubul „Decebal” şi PUB Valhala, la sediul teatrului fiind programate doar spectacolele de deschidere (“Efecte secundare”, cu Denise Ababei, în regia Irinei Crăiţă Mândră) şi de final (“1000 de motive”, cu Florin Piersic Jr., în regia lui Horia Suru).

„Acesta este festivalul băcăuanilor, se deschide cu evoluţia unei actriţe băcăuane, Denise Ababei, şi se închide cu un spectacol regizat de un alt băcăuan, Horia Suru. Am speranţa că iubitorii de teatru din Bacău vor fi alături şi împreună cu noi la această nouă ediţie a festivalului.”
Eliza Noemi Judeu, manager al Teatrului Municipal „Bacovia”

Să mai amintim că, de-a lungul anilor, prezenţa actorilor băcăuani pe scena Festivalului a fost sporadică şi cu puţine succese. Daniela Vrânceanu câştigă Premiul de interpretare feminină, în 2008, Florina Găzdaru este favorita presei la ediţia din 2014, în 2016 Eliza Judeu îşi adjudecă Premiul pentru creaţie feminină, iar în 2012 este preferata liceenilor la Premiul „Ştefan Iordache”.