S.O.S

Îi aud pe unii spunând şi-i mai şi văd pe alţii scriind că „avem o ţară minunată cum nu mulţi au”, cu de toate, de la deltă la sfincşi ori babe pietrificate. Sau că, la noi, sunt vreo 7 zone superenergetice, mai ceva ca pe la piramidele incaşilor, şi unde stă laleaua înfiptă nuş’cum, şi tot aşa. Când mai vine vreun străin pe la noi, dom’le, parcă-i un făcut, toată lumea pare blocată, nu mai ştie altceva să întrebe (mai mult retoric):

„V-a plăcut mâncarea noastră?!” sau „Cum sunt femeile românce?” ori „Nu-i aşa că e frumos la noi, la munte?”. Avem şi noi un castel – să zicem – mai de Doamne ajută şi nişte biserici – e drept, unice, în felul lor – şi, gata! parcă ar fi România buricul pământului. Să fie limpede: nu-mi reneg originea, nu mi-e ruşine că sunt român, mă simt ok în pielea mea, dar…Încercaţi să priviţi lucrurile…aşa cum sunt. Oameni buni. Să fim drepţi cu noi înşine, sunt „bijuterii” cu adevărat fabuloase şi/sau în restul lumii. Chiar şi aici, în Europa. Mergeţi la polonezi, să vedeţi ce au ăia, la cehi, chiar şi la unguri – deşi unii nu-i prea suportă -, uitaţi-vă la Croaţia, la Muntenegru, nu mai zic de Austria sau Germania, de Franţa ori Italia etc, etc., etc.

Diferenţa? Una mică, dar…decisivă: restul lumii are grijă de istoria neamului, de vestigii, de moştenirea lăsată de înaintaşi. Italienii, de exemplu, nu vând nici morţi un dulap amărât din scânduri banale – e drept, vechi de 200 de ani . E moştenire de la străbunicul. Punct. În schimb, noi, hm, lăsăm în paragină oraşe întregi, vechi de pe vremea romanilor, pentru care alţii ar da aur să le aibă (gen Băile Herculane) sau vindem palate la preţ de apartament de lux.

Din păcate, comuniştii ne-au tras rău înapoi şi nici după trei generaţii nu vom ajunge să fim şi noi în rând cu lumea bună. N-aş da vina doar pe trista perioadă de după război, când s-au format caracterele mizerabile, transmise – din păcate – generaţiilor de după (inclusiv celei actuale). Poate, genetic suntem…aşa cum suntem.

Ne furăm (unii, doar), ne batjocorim, vrem să avem cât mai mult (nu contează prin ce metode, să fie cât mai mult şi mai uşor). Or, toate astea fac din România noastră frumoasă, unică, un loc…viran din care doar Dumnezeu ne mai poate scoate. Dacă-i trimitem un semnal S.O.S.