În satul Buchila, din comuna Nicolae Bălcescu, viețuiesc Manole și Tereza Roca, doi tineri localnici care și-au câștigat faima și respectul lucrând conștiincios pământul. Pentru că le place munca; cu ea se ocupă. Au pornit la drum în urmă cu 20 de ani, răsunându-le în minte mereu glasul pământului. Au știut că Dumnezeu le-au hărăzit să facă bună casă cu…agricultura. Așa au ajuns să fie cunoscuți în zonă, dar și în Bacău, grație lucrului făcut bine, cinstit, cu responsabilitate.

Aventura italiană

Povestea celor doi legumicultori din Buchila este una devenită aproape clasică după 1990. Ca mai toți tinerii de pe la noi, soții Roca au luat viața în piept și au plecat, la începutul anilor ’90, să-și câștige primii bani printre străini, peste hotare, în Italia. „Am fost primii din sat care am plecat și primii care ne-am întors. Am zis, de la început, de când am plecat, că la întoarcerea acasă, o să vrem să facem ceva pe care să-l vindem tot noi.

Altfel, era simplu să deschizi un magazin – că tot aveam un spațiu – și să vinzi ce cumperi de la altul”, povestesc fermierii. În Peninsulă, Manole a lucrat, un an, la grădinărit, iar restul ca dulgher, în vreme ce Tereza a câștigat bani făcând curățenie pe scările blocurilor. S-au întors în satul natal în 2006, dar nu cu gândul să se facă moșieri, ci mai curând să trăiască decent, să nu le lipsească nimic. Cu banii strânși, din greu, printre străini, au reșit să-și facă o casă, iar diferența au investit-o în…agricultură. Mărturisesc că primii patru ani au fost cumpliți. Din suprafața totală de câteva mii de metri pătrați pe care o dețineau, abia reușeau să cultive 500 de metri pătrați.

Asta pentru că nu aveau nicio experiență în legumicultură, nici cunoștințe tehnice și, evident, nici piață de desfacere. „Investiția în cele două solarii a fost mare de tot. Păi, numai semințele m-au costat 24 – 26 de milioane de lei vechi, plus furtunele cu picurătoare, robineții etc. După aia, treptat-treptat, am cultivat tot mai mult din teren, de ajunsesem, la un moment dat, să călcăm pe roșii, așa de multe erau. Ce să facem dacă nu aveam desfacere, nu ne cunoștea nimeni, iar, în sat, mai toată lumea avea ce produceam noi în sere. Abia după vreo doi-trei ani am reușit să ajungem cu marfa la piață. A început lumea să ne știe, încât, acum, nu avem marfă pentru câtă cerere există”, povestesc cei doi.

24 din 24, 7 din 7

În cele două solarii amenajate în aproprierea gospodăriei, fermierii produc cam tot ce vrea băcăuanul pe masă sau în cămară, de la roșii, gogoșari, ardei grași și vinete, până la salată, ceapă verde, mărar, cimbru, pătrunjel, dar și răsaduri. Cu ajutorul lui Dumnezeu, anul ăsta, speră să scoată trei rânduri de culturi. Agricultura cere sacrificii, eforturi susținute, de aceea familia Roca este „pe metereze”, aproape tot anul, de la sfârșitul lui ianuarie și până toamna, târziu, prin luna noiembrie. Evident, atât cât le permite vremea. Uneori, îi găsești la lucru, făcând legumicultură, chiar și în decembrie. „Prima dată, începem cu semănatul salatei, într-un solar mai mic, de lângă casă. Aici, facem foc cu rumeguș, pentru a ieși primele răsaduri. Abia, la 1 martie, acestea sunt puse în serele cele mari, de mai la deal, unde avem și grădina.

Ceapa, la fel, o punem încă din noiembrie. Din sămânță, din aceea care nu face floare”, îmi explică fermierii din Buchila. Pentru unii, care nu sunt obișnuiți cu efortul, să faci legumicultură ar fi un chin, însă, pentru cei doi fermieri, totul pare floare la ureche. „Nu e deloc greu, vă spun. Păi, noi plivim solariile cu mâna. Or, ca să faci asta, «în patru labe», cum se zice, pe o suprafață de 2.844 de metri pătrați, mulți ar spune că trebuie să fii nebun. În schimb, pe noi ne bucură când vedem în spate toată buruiana care s-a strâns după plivit. Clienții noștri ne-au și spus că n-ar fi cumpărat de la noi dacă n-ar fi văzut că, printre legume, mai apare și câte un fir de buruiană, semn că nu sunt tratate chimic. Oricum, trebuie să-ți placă să faci munca asta. Când vezi, dimineața, roua de pe legume, ți-e mai mare dragul”, mărturisește Manole.

Roșii, până în prag de iarnă

În iunie, vor avea primele roșii la piață. „Din păcate, la noi în zonă, vremea nu ne permite să facem iarna legumicultură, în solar. Cheltuielile sunt enorme. În schimb, toamna, da. Anul trecut, de exemplu, la 15 noiembrie, eu mai aveam roșii la vânzare, din solar. Roșii plantate la 10 mai, care ajung la o înălțime de 4 metri”, spune femeia. Admit că pot să obțină, fără probleme, cantitatea minimă de 2.000 de kilograme, chiar dintr-un singur solar, astfel încât să beneficieze de subvenția de la stat de 3.000 de euro.

Roșiile din solariile de la Buchila – legumele cele mai apreciate de băcăuani – sunt, în general, din soiul Cristal, un hibrid de tomate semitimpuriu, cu creștere nedeterminată, numai bun pentru sere și solarii. De altfel, se știe că au o productivitate ridicată, fructele sale rotunde având un gust excelent, greutatea medie ridicându-se la 150-160 grame. „Acest hibrid este mai mult pentru prieteni și cunoscători. Sunt roșii «aperitiv», cum le spunem noi. Mulți dintre cei care cumpără de la noi ne întreabă mereu dacă nu cumva am hrănit tomatele cu zahăr, atât de dulci sunt”, îmi explică fermierul. În plus, în cele două solarii, cei doi soți mai cultivă și roșii din soiul Kiveli, un hibrid de tomate cu rezistență crescută la boli, recunoscut mai ales prin culoarea intensă pe care o capătă fructele la maturitate.

Este recomandat pentru cultura în spații protejate (solarii și sere), cu potențial ridicat de producție și în cultura în câmp, palisat. De altfel, roșiile din soiul Kiveli sunt cultivate tocmai pentru producțiile foarte ridicate, toleranța sporită la condiții de temperatură redusă și buna adaptabilitate la semănare în perioada de toamnă – iarnă. În plus, plantele sunt viguroase, iar fructe mari, de multe ori, de peste 1 kilogram. „La soiul ăsta, fructele pot rezista pe vrej și o lună, fără să crape sau altceva. Astea-s mai mult pentru piață, că acolo – știți cum e – totul trebuie să fie mare în ochii clientului. De exemplu, anul trecut, cea mai mare roșie pe care am avut-o a fost de 1,250 de kilograme”, spun cei doi legumicultori. Solariile soților Roca mai produc și roșii Bistecca, un soi de origine olandeză, dar adus din Italia. Sunt considerate, de cei mai mulți producători, ca fiind cele mai bune tomate, dar și cele din soiul Rio Grande, recunoscute de gospodine după forma lor lunguiață, fiind destinate mai ales producției casnice de bulion și suc de roșii.

La Buchila, gustul legumelor de pe vremea bunicilor

Judecând după părerile clienților, produsele soților Roca sunt de calitatea I-a, care, de fiecare dată, amintesc de gustul copilăriei, când mai toți cei care am crescut, vara, în vacanțe, la bunici, consumam roșia parfumată direct de pe vrej sau frunza de pătrunjel proaspăt ruptă de pe strat. Producțiile ar fi „aproape bio” – spun fermierii – dacă nu ar folosi indispensabilii stimulenți necesari la înrădăcinare și, în cazuri extreme, în cazul apariției manei. Îngrășământul folosit e doar cel natural, de grajd. Numai iarna trecută, au cărat gunoi de grajd, adunând în total peste 160 de saci. „Până și polenizarea o facem bio, numai cu albine, din mica mea stupină.

Înainte să folosesc această metodă, o făceam manual, cu pămătuful pe care gospodinele îl folosesc la șters praful prin casă. Marfa e «aproape bio». La noi vin și culeg medici de la spitalul mare. Culeg cu mâna lor ce le place, direct din seră. Le-am și zis – tot lucrează unde lucrează – că, acum, au posibilitatea să trimită la laboratoare, să facă analize, să testeze calitatea legumelor produse de noi. Spun că legumele sunt «aproape bio», pentru că, se știe, că nu ai cum să le faci 100 la sută ecologic. Și nu neapărat din vina ta. Păi, numai dacă uzi cu apă din pârâu, unde nu ai de unde ști ce bidoane spală unii în amonte…”, spun fermierii.

Mici vedete, în Piața Sud

În mod evident, munca fermierilor de la Buchila a fost din start gândită ca o afacere, dacă ar fi să luăm în calcul numai producțiile (cu mult peste consumul familiei). Prin urmare, în fiecare sezon, rezultatele muncii celor doi soți sunt vândute în Piața Sud, unde închiriază o tarabă, mereu, în același loc. Se cunosc cu toată lumea de acolo, iar la ei vin cam aceiași clienți fideli care s-au convins, în timp, de calitatea mărfii. În acest sezon, cei doi fermieri vor „debuta” la vânzare cu ceapă verde și, apoi, cu salată. „Așteptăm specialiștii de la Direcția Agricolă pentru a identifica cultura, în vederea reînnoirii atestatelor de producători. Dar, imediat după, în Săptămâna Mare, vom fi la piață, dacă ne ajută Dumnezeu. Mai avem și clienții noștri care, până să ajungem la piață, ne așteaptă la drum, cu marfa. Așa e tot anul, mai ales când se fac gogoșarii sau ardeii grași”, își încheie mica povestioară soții Manole și Tereza Roca din Buchila, comuna Nicolae Bălcescu.

1 de 10

Aşa cum era de aşteptat, pentru ca pensionarii să aibă timp să-şi procure cele necesare Sărbătorilor de Paşte, Compania Naţională „Poşta Română” va demara mai devreme cu două zile distribuirea pensiilor.

Astfel, luna aceasta plata pensiilor prin Poştă va începe în data de 12 aprilie şi se va încheia în ultima zi lucrătoare. În celelalte luni din an, prima zi de achitare este 14 şi acţiunea se finalizează, de regulă, în data de 28.

Din judeţul Bacău, dintre cei peste 150.000 de pensionari, existenţi, aproximativ 100.000 vor beneficia de această măsură, dispusă de către conducerea Ministerului Muncii. Diferenţa de aproape 50.000 iau pensia pe card, la diferite bănci.

Acestea virează banii în contul titularilor, ca de obicei, tot în data de 12 a lunii.

Ludovic Orban, unul dintre candidații la șefia PNL creditați cu șanse mari la adjudecarea funcției de președinte al partidului la Convenția din 17 iunie, a făcut ieri un popas electoral în cadrul organizației județene Bacău a partidului.

Organizație care, la rândul ei, este în plin freamăt electoral, întrucât urmează să aibă loc alegeri pentru conducerea „municipalei” PNL, precum și a „județenei”. Ludivic Orban a spus că turneul său național a inclus până acum vizite în 26 de organizații, derulate pe parcursul a cinci săptămâni. „Vreau să aflu ce gândesc colegii mei, ce viziuni politice au, dacă împărtășim aceleași principii politice, ce așteptări au de la liderii naționali.

De asemenea, aș vrea să identific în cadrul partidului oameni de valoare, pe baza cărora PNL poate redeveni o forță, așa cum trebuie să fie. Candidez pentru a oferi caracter și identitate partidului, pentru că România are nevoie de PNL, care trebuie să reprezinte partea activă a societății”, a spus Ludovic Orban. El a fost însoțit de liderul organizației județene, Ionel Palăr, și de Viorel Miron, primarul din Comănești, unul dintre fruntașii partidului.

Printre multele probleme abordate s-a numărat cea a alocărilor bugetare, pe care Victor Orban le consideră discriminatorii, în defavoarea primarilor PNL. „În ultimii cinci ani, primarii PSD au beneficiat de 80% din alocările bugetare, în timp ce ei reprezintă doar în jur de 36% din totalul primarilor din țară. Asta se traduce printr-o discriminare între oameni, între comunități. Noi vom ataca în instanță actele emise de ministrul Dezvoltării prin care s-au dispus aceste alocări netransparente, făcute pe bază de apartenență politică și de ceea ce dorește Liviu Dragnea”, a spus Orban.

Liberalul s-a referit și la infrastructura rutieră din Bacău și la șoseaua de centură, aflată în impas după ce firma executantă a anunțat că dorește rezilierea contractului. „Atunci când am ajuns ministru al Transporturilor, proiectul șoselei de centură era blocat. Am deblocat lucrurile și le-am împins cât de mult s-a putut.

După schimbarea mea, proiectul s-a oprit din nou. În privința altor rute ce leagă Moldova de Ardeal, aș aminti că în perioada cât am fost ministru s-au făcut singurele rute: Suceava-Dej, precum și inițierea drumului Adjud-Ghimeș, din care s-a terminat porțiunea Adjud-Comănești, iar restul, Comănești-Ghimeș, a stagnat tot după ce am plecat din Ministerul Transporturilor”, a spus Orban.

Despre adversari politici, Orban spune că PSD „pune țara pe butuci”, că dinamitează viitorul țării, doar fiindcă vrea să pună cu orice chip în practică promisiunile „abracadabrante” din campania electorală. „România riscă să rămână fără bani pentru cofinanțarea proiectelor cu fonduri europene nerambursabile sau pentru rambursări. Am ajuns în situația ca salariile din sistemul public să fie mai mari decât cele din mediul privat, ceea ce nu este un semn al unei economii sănătoase. Iar un alt semnal îngrijorător pentru mersul lucrurilor este că numai 30% din populația țării este activă, în timp ce în țările dezvoltate procentul ajunge și la 50%”, a conchis Orban.

În urma accidentului rutier produs luni, în localitatea Agăş, două persoane au fost grav rănite. Este vorba despre o tânără de 36 de ani, care era la volanul autoturismului care a intrat în coliziune cu autobasculanta, şi fiica ei de 11 ani, aflată pe bancheta din spate.

Minora a fost transportată cu un elicopter Smurd la un spital din Iaşi, fiind în comă, iar mama ei a fost adusă la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, unde a trecut deja printr-o intervenţie chirurgicală grea şi starea ei rămâne în continuare gravă. Soţul acesteia nu mai ştie cum să se împartă pentru a fi alături de amândouă, iar familia, rudele şi prietenii se roagă pentru sănătatea lor.

„Am plecat de la spitalul din Bacău, unde soţia a fost deja operată, şi mai am câţiva kilometri şi ajung la Iaşi, ca să-mi văd fetiţa, care în continuare este în comă. Toţi ne rugăm să fie bine.”
Teodor Paraschiv, soţul tinerei

În aceste momente grele, familia se mai confruntă cu o problemă. Tânăra de 36 de ani nu are asigurare medicală şi, pentru a le veni în sprijin, un grup de pe Facebook s-a mobilizat şi a demarat o campanie de strângere de fonduri pentru a se putea descurca în această perioadă dificilă.

Pentru început, trebuie să se achite urgent contribuţia la sănătate pe ultimele şase luni, plus luna în curs (în jur de 650 de lei) pentru a putea apărea în sistem ca asigurată, dar acest lucru trebuie să se facă acum, cât tânăra încă se mai află în stare de urgenţă, pentru ca în momentul în care trece pe spitalizare normală să aibă deja acest statut.

Cei care doresc să ajute această familie, greu încercată, pot face donaţii în conturile:
IBANRO60BTRLRONCRT0391315201 LEI
IBANRO10BTRLEURCRT0391315201 Euro, titular Teodor Paraschiv.

Senatorul PSD Bacău, Miron Smarandache, a adresat o interpelare parlamentară ministrului Afacerilor Interne, Carmen Daniela Dan, pe tema victimelor traficului de persoane exploatate prin muncă.

„Potrivit unor informaţii oficiale, fenomenul traficului de persoane a fost în creştere în ultima perioadă. O situaţie specială se înregistrează în ceea ce priveşte persoanele exploatate prin muncă, unele dintre acestea fiind obligate de traficanţi la îndeletniciri silnice.

Astfel, multe dintre victime sunt recrutate de persoane cunoscute şi ajung să fie exploatate perioade lungi de timp, ani la rând, fără a se mai putea reabilita din punct de vedere psihic. Este deja de notorietate cazul româncelor exploatate în Italia, faţă de care reacţia autorităţilor române a fost salutară”, a argumentat senatorul băcăuan intervenţia sa.

În cadrul interpelării, Miron Smarandache a solicitat şefului internelor răspuns la o serie de întrebări: „1. Care este situaţia la nivel naţional a traficului de persoane recrutate pentru muncă, precum şi punctual în judeţul Bacău?; 2. Câte victime ale traficului de persoane au ajuns în străinătate şi câte dintre acestea au fost obligate să se prostitueze?; 3. Cum apreciaţi rezolvarea cazului Italia de către Guvernul României?”.

„Plecând de situaţia româncelor victime ale traficului de persoane din Italia, băcăuanii mi-au solicitat să iniţiez această interpelare, pentru a vedea câte rude ale lor au fost în astfel de ipostaze dramatice. Îmi exprim speranţa că dinamizarea implicării statului în rezolvarea acestor tragedii va avea drept consecinţă directă evitarea transformării românilor în sclavi nevinovaţi”, a conchis senatorul PSD.

Sala mare a Palatului Administrativ a găzduit, joi, festivitatea de depunere a jurământului de credință de către Valentin Ivancea, numit recent în funcția de subprefect al județului Bacău. Ședința de învestire a fost condusă de Iulian Teodor Gheorghe, directorul general al Direcției Generale pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Valentin Ivancea îl înlocuiește pe Sorin-Gabriel Ailenei, al cărui mandat a expirat. Alături de Ioan Ghica, prefectul județului Bacău, la eveniment au fost prezenți Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean, Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău, șefii serviciilor publice deconcentrate, angajați ai Instituției Prefectului Bacău, precum și reprezentanții mass-media.

După intonarea Imnului Național, Teodor Gheorge a citit hotărârile de guvern din 30 martie, de încetare a mandatului, respectiv de numire în funcție. Valentin Ivancea a depus jurământul de credință, fiind aplaudat de toți cei prezenți.

„Țin să vă urez bun venit la conducerea Instituției Prefectului Bacău, vă doresc bun venit în rândul înalților funcționari publici și vă doresc un mandat cât mai ușor, un mandat în care aș dori să știu că sunteți cât mai echilibrat în a aplica și a respecta legea, alături de domnul prefect”, a declarat Teodor Gheorghe.

Valentin Ivancea a mulțumit pentru încrederea acordată de Guvernul României, apoi a precizat: „Mi-am desfășurat activitatea într-un domeniu în care rigurozitatea, spiritul de echipă și implicarea reprezintă o obișnuință, și nu o excepție. În acest sens, îmi propun un parteneriat pentru dezvoltarea județului Bacău și a municipiului Bacău, în folosul cetățenilor!”

El a mai spus că își dorește ca la sfârșitul mandatului cei prezenți să constate că și-a făcut datoria. I-au urat succes Ioan Ghica, Sorin Brașoveanu, Cosmin Necula și, în final, directorul general Teodor Gheorghe. Valentin Ivancea a fost, până la numirea în funcția de subprefect, director executiv al Unității Teritoriale Bacău a Agenției Naționale a Rezervelor de Stat.

Reprezentanții firmei turcești Eko Inșaat Ve Ticaret au trimis la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere două propuneri de reziliere a contractului de execuție a șoselei de centură.

Reamintim că firma turcească a câștigat licitația pentru execuție, dar după un an în care e realizat doar 2% din lucrări și a cheltuit câteva zeci de milioane de lei vrea acum să rezilieze contractul pe motiv că s-ar afla în risc de faliment. La sfârșitul săptămânii trecute, compania a comunicat pentru prima dată la CNAIR intenția de reziliere, iar acum, mai nou, a depus și documentație în acest sens.

„Deocamdată, conținutul acestor două variante de soluționare a situației este confidențial, dar imediat ce se va ajunge la un acord pe una dintre variante ne vor trimite și notificare cu valoare juridică. În orice caz, ideea de reziliere a contractului rămâne valabilă”, a spus Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.

Compania va calcula și prejudiciul și va executa garanția depusă de firma turcească, adică 10% din valoarea contractului, care se ridică la aproape 400 de milioane de lei. Faptul că pe traseul șoselei de centură mai pot fi văzuți încă muncitori la lucru este explicat de Alin Șerbănescu prin aceea că se fac deja lucrări de conservare în vederea închiderii șantierului.

Până pe data de 14 aprilie, Primăria Municipiului Bacău prin Compartimentul Protecție Civilă va efectua, verificarea, întreținerea și probe cu acționare locală și de la distanță a sirenelor electrice din oraș.

De reținut este faptul că, semnalele acustice de alarmare a populaţiei la dezastre, prealarmă aeriană şi încetarea alarmei.

Durata fiecărui semnal de alarmare este de două minute pentru toate mijloacele de alarmare, cu excepţia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut.

Semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE. El se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.
Dacă alarma sună de 5 ori la rând înseamnă că vine un dezastru natural, iar dacă sună de 15 ori e pentru război.

Semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauză de 2 secunde între ele.

Semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 6 secunde între ele. Prealarmarea reprezintă transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian.

Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 1 minut.

Fiecare an e o dovadă în plus că elevii Şcolii Naţionale de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Tîrgu Ocna nu sunt doar viitori agenţi de penitenciare integri, ci şi OAMENI dornici să ajute, să sprijine, să se implice.

În cadrul campaniei ”Nouă ne pasă!”, în data de 05 aprilie 2017, elevii Şcolii noastre au donat alimente copiilor din cadrul Grădiniţei nr. 3 Tîrgu Ocna, Grădiniţei nr. 3 bis Tîrgu Ocna, Grădinţei din Tiseşti şi bătrânilor de la Căminul de bătrâni „Sfânta Parascheva” Tîrgu Trotuş.

Gestul vine să sprijine semnificaţia întregului parcurs didactic ce se profilează de-a lungul unui an si anume aceea că adevăratul agent de penitenciare nu este doar un apărător al dreptăţii, ci şi un apărător al umanităţii.

Acest proiect umanitar are drept scop stimularea implicării sociale, sensibilizarea elevilor cu privire la problemele cu care se confruntă comunităţile defavorizate, cultivarea spiritului de echipă şi de comunicare interpersonală, precum şi promovarea în rândul acestora a unei atitudini de responsabilitate şi solidaritate.

Acţiunea s-a desfăşurat în baza Protocoalelor de colaborare încheiate între Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Tîrgu Ocna şi cele patru instituţii sus menţionate, în cadrul campaniei umanitare ce urmăreşte să promoveze umanismul şi caritatea şi să sprijine ideea că doar implicarea poate face diferenţa în rândul semenilor noştri mai puţin norocoşi.

1 de 11

Miercuri, 05 aprilie 2017, la ora 10:38, echipa pirotehnică din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Mr. CONSTANTIN ENE” al Judeţului Bacău a intervenit în comuna Asău, sat Ciobănuș, pentru asanarea terenului de muniţia rămasă neexplodată. La locul intervenţiei a fost descoperită o grenadă ofensivă, ce provine din timpul conflictelor militare. Elementul de muniție a fost găsit de o femeie, în vârstă de 42 de ani, pe malul râului Trotuș.

Muniţia a fost ridicată, transportată şi depozitată în vederea distrugerii.

La ora 15:50, echipa pirotehnică a intervenit în comuna Hemeiuș, sat Lilieci, pentru asanarea terenului de muniţia rămasă neexplodată. La locul intervenţiei a fost descoperit un proiectil exploziv cal. 76 mm, ce provine din timpul conflictelor militare.

Elementul de muniție a fost găsit de un bărbat, în vârstă de 63 de ani, în timp ce efectua lucrări pentru săparea unui șanț. Muniţia a fost ridicată, transportată şi depozitată în vederea distrugerii.