luni, 29 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 2797

Bacău Fest Monodrame, ziua a treia: crocodili, urși și alte fiare interioare de (ne)mărturisit

de
Madalina Rotaru
-

După ”golul” în care, din lipsa publicului, au sunat strigătele din reprezentațiile primelor două zile de Bacău Fest Monodrame, a venit, spre liniștea tuturor, plinul celei de-a treia zile. Spectatorii s-au îmnulțit și chiar dacă, în continuare au lipsit tinerii, sălile de spectacole s-au animat în a doua parte a zilei, iar recitalurile au reușit să dezmorțească palmele privitorilor, unele dintre ele în prelungi aplauze.

Ziua a debutat, ca și precedenta, la orele 11, la pub-ul Valhalla, partener al actualei ediții a manifestării cu Teatrul Municipal Bacovia, de data aceasta însă cu un spectacol lectură din textul unuia dintre cei trei nominalizați la Concursul de Dramaturgie din cadrul Festivalului, respectiv ”Crocodil”, de Elise Wilk.

Un debut de zi emoționant, atât textul Elisei, cât și lectura acestuia de către Dumitru Rusu, actor la Teatrul Municipal Bacovia reușind să-i suprindă pe cei prezenți în sală din prima până în ultima clipă, să le capteze atenția și, la final, să-i lase cu noduri în gât și ochii în lacrimi la propriu.

Cu atât mai emoționant cu cât actorul băcăuan însuși, neregizat, a izbucnit la finalul lecturii, în lacrimi. ”Nu știu de ce m-am emoționat așa de tare, citisem textul de multe ori înainte, dar cred că abia acum am conștientizat cu adevărat mesajul și finalul”, ne-a mărturisit, imediat după reprezentație, într-o pauză de cafea, actorul Dumitru Rusu. De fapt, nu e nimic de neînțeles ci, cu adevărat, doar de conștientizat un mesaj profund, frumos și natural transmis de autoarea textului, Elise Wilk: acela că, pentru a fi în armonie unii cu alții, prejudecata trebuie înlăturată, iar aceasta se poate întâmpla doar dând crezare ”crocodilului” care sălăsluiește în fiecare dintre noi.

”Crocodil” este povestea cu final nefericit a parcursului de sine întru descoperirea identității sexuale, de către un băiețel, ”identitate” pe care trebuie să și-o țină ascunsă, dar nu prea poate, din cauza prejudecăților celor din jur, care sunt ”normali”, a colegilor lui de școală în primul rând. Un text, care pus în scenă, va stârni cu siguranță reacții adverse, dar de care atât scena, cât și viața de dincolo de scenă au, în România plină de prejudecată, nevoie.

A doua parte a zilei a debutat, de la orele 17.00, la Clubul Cultural Decebal, partener de asemenea în cadrul Bacău Fest Monodrame, cu cel de-al doilea – din cele șase din acest an – recital în concurs, spectacolul

”Două piese cu o femeie”, după Franz Xaver Kroetz, în regia Ion Mircioagă și interpretarea tinerei Andreea Darie de la Teatrul 7, Iași.

Din punctul nostru de vedere, o prestație nu tocmai fericită, tânăra concurentă, în ciuda strădaniei, nereușind să-și capteze publicul. Nu neapărat din lipsă de tehnică în jocul actoricesc, dar și din cauza asta, cât din lipsă de ”expresivitate emoțională”. Spectacolul, de fapt două spectacole într-unul, a prezentat două ipostaze diferite ale singurătății cu efectul ei, depresia, la care ajung două femei, o tânără mamă nevrotică, cu un prunc din flori cu care nu știe ce să facă, dar pe care și-l dorește fericit, și o femeie trecută de prima tinerețe, rămasă singură, al cărei parcurs zilnic serviciu-casă-serviciu, copleșitoare rutină, se sfârșește prin sinucidere. Spectacolul a fost unul oglindă pentru cei care au văzut spectacolul (mut și controversat, dar, din punctul nostru de vedere, convingător), ”Călin (povestea modernă)”, producție 2014 a Teatrului Municipal Bacovia, în regia lui Horia Suru și interpretarea Elizei Noemi Judeu.

Spectatorii și-au îndreptat apoi, pașii, spre sala mare a Teatrului Municipal Bacovia unde, de la orele 18.30, au fost părtașii unei ”Mărturisiri” – ”Scurtă lecție de vorbire și teatru” a actorului Ștefan Hagimă, mentor pentru multe generații, care a revenit pe scena băcăuană pentru ”a închide cercul”, a mărturisit, celor 50 de ani de când pe aceeași scenă, elev de liceu fiind, a urcat pentru prima oară. Ștefan Hagimă a deschis de fapt, o nouă secțiune a Bacău Fest Monodrame, ”Mărturisiri”, după cum a anunțat managerul Teatrului Bacovia, Eliza Noemi Judeu.

”Din acest an – a anunțat Judeu, înainte de a-l invita pe Ștefan Hagimă pe scenă -, Bacău Fest Monodrame vă propune o nouă secțiune, Mărturisiri, prin care un om de teatru, dincolo de personaj, scenografie, regie, se va mărturisi în fața noastră. Monodrama este rugăciunea pe care și-o face actorul, relația pe care și-o stabilește el cu Dumnezeu, pe scenă, în fața publicului. Ne-am gândit să batem gongul primei ediții a Mărturisirilor cu Ștefan Hagimă, băcăuan de-a nostru”, a spus managerul Teatrului.

Pentru o oră jumătate, Ștefan Hagimă a ținut, într-adevăr, o lecție despre vorbire și teatru în fața publicului, dezvăluind – prin depănări de amintiri, interpretări și prezentări ”didactice” simultan – câte ceva din istoria Teatrului și curentele dominante, teatrul de reprezentare, de trăire și teatrul romantic.

Trecând prin Shakespeare, Esenin, Hugo, Eminescu, Bacovia și… Val Mănescu, făcând trimiteri (pe alocuri ușor prea ironice) la calitatea actului actoricesc al unor personalități din lumea teatrului internațional și național, Ștefan Hagimă și-a dovedit din plin stăpânirea artei pedagogiei, astfel că, la final, spectatorii – elevi l-au răsplătit cu minute de aplauze și flori. Nu convinși sau poate cunoscători deja prea bine al istoricului artei teatrale au fost tocmai câțiva actori ai Teatrului Municipal Bacovia care, la scurt timp după începerea Mărturisilor lui Ștefan Hagimă, au părăsit sala…

Publicul s-a ridicat în prelungi aplauze și după ultima reprezentație a celei de-a treia zile de Bacău Fest Monodrame, spectacolul invitat ”Ursul” (Teatrul de Stat Constanța) după Cehov, regia Felix Alexa, avându-i în distribuție pe Marius Bodochi, Dana Dumitrescu și Marian Adochiței. Coerență, umor, interpretare excelentă a lui Marius Bodochi, bună a Danei Dumitrescu și foarte bună a tânărului Marian Adochiței, un final de seară revigorant.

Hoţii sunt atraşi de telefoanele sau genţile lăsate în maşini

    de
    Geta Panaite
    -

    Unii băcăuani parcă îi invită pe hoţi să le spargă maşinile. Îşi lasă în autoturisme bunuri de valoare, ce le atrag atenţia celor certaţi cu legea, şi apoi sună la 112 să anunţe că au fost „prădaţi”.

    În primele trei luni ale acestui an, în municipiul Bacău, s-au înregistrat 35 de astfel de fapte, iar în tot anul 2016 au fost 160 de sesizări.

    În toate cazurile, poliţiştii au întocmit dosare penale şi au demarat cercetări pentru prinderea suspecţilor, însă în unele situaţii prejudiciul nu mai poate fi recuperat sau se recuperează doar o mică parte.

    „În cursul anului 2016, la nivelul Poliției Municipiului Bacău, au fost soluționate 226 de furturi din autoturisme, iar în primele trei luni ale anului 2017 s-au soluționat 49 astfel de furturi (n.r. – diferenţa fiind dosare rămase în lucru din anul anterior)”, a declarat insp. pr. Gabriela Ciobanu, purtător de cuvânt la Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Bacău.

    Poliţiştii mai spun că, anul trecut, în perioada sezonului cald, s-a constatat o creştere a furturilor de telefoane mobile și poșete, lăsate la vedere pe timpul zilei în autoturisme neasigurate, fapte petrecute mai ales în zonele aglomerate. Ocazional au fost şi furturi de acumulatori, în special de la maşini Dacia, pe care proprietarii nu le mai foloseau, dar le ţineau în parcări sau pe spaţiul verde de lângă bloc.

    Pentru a preveni astfel de furturi, poliţiştii le recomandă băcăuanilor să instaleze în maşini sisteme de alarmare şi să fie atenţi la bunurile lor. „Să asigure autoturismele prin încuierea uşilor, să folosească un sistem de blocare al uşilor cu chei neconvenţionale şi să nu lase la vedere în interiorul autoturismului obiecte de valoare care stârnesc interesul hoţilor (bani, genţi de voiaj, poşete, borsete, genţi tip «Diplomat», aparatură electronică, acte personale etc.)”, a mai spus insp. pr. Ciobanu.

    Raportul Curţii de Apel Bacău: posturi noi, probleme vechi

    de
    Cătălina Chifu
    -

    Curtea de Apel Bacău a prezentat, pe site-ul propriu, raportul de activitate al instituţiei pe anul 2016. Documentul arată că volumul de activitate a scăzut, în timp ce schema de personal a fost majorată cu un număr semnificativ de posturi. Prin urmare, există toate condiţiile pentru a se îmbunătăţi calitatea actului de justiţie, se punctează tot în raport. Conducerea instanţei atrage atenţia şi asupra unor probleme, printre care lipsa unui teren pentru ridicarea unui nou sediu al instanţelor.

    Conform raportului, volumul de activitate al instanţei a scăzut faţă de anul 2015. Pe rolul Curţii de Apel Bacău s-au aflat 9.157 dosare, din care 6.578 cauze nou intrate şi 2.579 aflate în stoc. O retrospectivă făcută de instanţă arată că de la an la an numărul dosarelor este în scădere: în 2013 – 12.605 cauze, în 2014 – 10.785 cauze, iar în 2015 – 10.501 dosare.

    În ceea ce priveşte încărcătura pe judecător, anul trecut, raportată la volumul efectiv de muncă, aceasta a fost de 308,2 dosare. Dacă se iau în calcul şi completurile de apel sau recurs, încărcătura a fost de 683,6 dosare pe judecător.

    „Această încărcătură a fost stabilită la un număr de 29,7 judecători deoarece schema a fost, până în luna decembrie, de 33 judecători din care 2 în concedii de creştere a copilului, ţinându-se totodată cont şi de funcţiile de conducere”, se precizează în raport.

    Suplimentarea de posturi aduce şi probleme

    Spre sfârşitul anului trecut, schema de personal a Curţii de Apel – aparat propriu s-a mărit, prin suplimentarea posturilor la judecători, de la 33 la 38, şi la grefieri, de la 35 la 38. Ocuparea posturilor vacante aduce însă şi probleme legate de infrastructura instanţei.

    „Sediul Curţii de Apel Bacău a fost dat în folosinţă în septembrie 2005 şi chiar dacă în ceea ce priveşte condiţiile de lucru asigurate judecătorilor şi grefierilor poate fi considerat satisfăcător, lipsa spaţiului devine evidentă în ceea ce priveşte arhiva, atât cea curentă cât şi depozitul şi sălile de deliberare care au fost transformate în bibliotecă şi sală de studiu a dosarelor de către procurorii de şedinţă.

    Ocuparea posturilor vacante a avut consecinţe asupra confortului atât în ce priveşte judecătorii cât şi personalul auxiliar existând un birou în care îşi desfăşoară activitatea 4 judecători şi unul în care îşi desfăşoară activitatea 5 grefieri, număr mult prea mare în raport de dimensiunile birourilor”, arată conducerea instanţei.

    Soluţia este mutarea Tribunalului sau a Curţii de Apel într-un sediu nou

    În acelaşi timp, se mai menţionează în raport, conform modificărilor aduse de noul cod de procedură civilă, dosarele stau o perioadă mai mare la grefieri, ceea ce aglomerează birourile. „Pentru rezolvarea acestei situaţii s-a procedat la achiziţionarea de fişete amplasate pe hol în condiţii de securitate.

    Deşi a fost singura soluţie găsită pentru rezolvarea acestei probleme, amplasarea fişetelor pe holul de la etajul III, pe lângă aspectul estetic necorespunzător, creează un disconfort în a circula. Sediul actual (în care îşi desfăşoară activitatea şi două secţii ale Tribunalului Bacău) nu acoperă necesităţile atât sub aspectul desfăşurării activităţii cu publicul, cât şi sub aspectul condiţiilor optime de lucru, soluţia fiind fie a mutării Tribunalului Bacău, fie a Curţii de Apel Bacău într-un sediu nou”, se specifică în raport.

    Demersuri în acest sens se fac de aproape doi ani, construirea unui nou sediu pentru instanţe fiind aprobată prin Memorandum, de către Guvern, încă din 2014. Însă, nici până în prezent nu s-a găsit un teren pentru ridicarea construcţiei. Raportul instanţei atrage atenţia şi asupra altor probleme: „La acest moment echipamentele informatice sunt destul de vechi şi defecţiunile acestora sunt tot mai frecvente.”

    Holzindustrie Schweighofer se implică în acțiuni de plantare de pădure

      de
      Petru Done
      -

      Holzindustrie Schweighofer care are o fabrică de prelucrare a lemnului și în Comănești, a plantat cu ocazia Lunii Plantării Arborilor aproximativ 14.000 de puieți în zonele în care operează fabricile sale. Numai în Târgu Ocna și Slănic Moldova, compania a donat 7.000 de puieți și suportă cheltuielile pentru împădurirea a aproximativ 1,5 hectare de teren stâncos, care nu au fost niciodată acoperite de arbori.

      În Slănic Moldova acțiunea a vizat împădurirea malurilor unui torent local, predispus la inundații. „Pârâul Bejan – spune Irinel Antohi, coordonator al Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență al orașului – a făcut mereu necazuri, dar în ultimii ani a ajuns să amenințe gospodăriile din vale. S-a revărsat la ploile din 2004, din 2010 și 2014, dealul începe să alunece, oamenii sunt îngrijorați. Dar proprietarii din obște nu au suficiente resurse și nu au reușit să se ocupe. Arborii noi vor preveni alunecările de teren”.

      De asemenea, o echipă de voluntari din fabrica operată de companie în Comănești a ajutat la plantarea primului lot de aproximativ 1.000 de puieți de molid. „Nu a fost prima dată când am participat la o acțiune de plantare, o facem de câțiva ani buni – ne-a a declarat Viorel Tamba, voluntar al Holzindustrie Schweighofer Baco. Noi trăim de pe urma lemnului și știm că trebuie să ne facem partea noastră, atât individual cât și împreună. E un sentiment extraordinar și sunt mândru că fac parte din echipă”.

      În lunile martie și aprilie, echipe de la fabricile din Reci, Rădăuți și Sebeș au contribuit la plantarea a 7.000 de puieți pe teren degradat. „Deși noi nu recoltăm lemn – spune Dan Bănacu, director general Holzindustrie Schweighofer -, ne-am asumat nu doar să ajutăm pe cât posibil în lupta împotriva tăierilor ilegale, dar și să extindem și să îmbunătățim planul de acțiuni pentru o silvicultură și o industrie a lemnului mai sustenabile, plan de acțiuni pe care deja îl punem în aplicare”.

      Ca semn al angajamentului său pentru o industrie sustenabilă a lemnului în România, Holzindustrie Schweighofer continuă să își asume responsabilități dincolo de sfera sa de activitate: îmbunătățirea arhitecturii de securitate, lansarea sistemul de monitorizare prin GPS a transporturilor de buștean, Timflow și implicarea în acțiuni de plantare.

      Ilie Boca, artistul în cetate

      de
      Gheorghe Bălțătescu
      -

      Duminică, 23 aprilie, Ziua Marelui Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, de la ora 11.00, la Muzeul de Artă Contemporană, de la Centrul „George Apostu”, manifestările au continuat cu vernisajul expoziţiei de pictură a marelui artist Ilie Boca, ca un omagiu şi un dar la împlinirea vârstei de 80 de ani.

      „Artistul în cetate, acestea sunt cuvintele cu care vă întâmpinăm astăzi, sunt cuvintele care arată respectul pentru valoare, sunt cuvintele de mulţumire aduse maestrului Ilie Boca, căruia îi consacrăm această zi, prin această superbă expoziţie şi Albumul de artă, cu cele mai valoroase şi frumoase creaţii ale sale. La Mulţi ani, maeste!” a spus Geo Popa, mereu neobosit în a ţine trează atenţia ţării asupra a ceea ce are mai bun oraşul, cu oamenii lui, cu valorile lui.

      La vernisaj a fost prezent şi Cosmin Necula, primar al municipiului Bacău, care a adresat un mesaj de felicitare şi de apreciere pentru activitatea de peste 50 de ani a artistului Ilie Boca: „Sunteţi, domnule Ilie Boca, un simbol al oraşului, un exemplu de dăruire şi de iubire pentru arta dumeavoastră, pentru tot ceea ce înseamnă imaginea oraşului nostru, prin creaţia artistului Ilie Boca, Bacăul participă la marele concert naţional al fiinţării şi devenirii noastre. Vă mulţumim şi vă dorin viaţă lungă şi sănătate”, a spus Cosmin Necula.

      Despre arta, despre personalitatea marelui artist au vorbit criticul de artă Pavel Şuşară şi prof. univ.dr. Petru Bejan, de la Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi. În Sala de Marmură a Centrului „George Apostu” a avut loc apoi prezentarea Albumului de Artă „Ilie Boca” şi a noului număr al Revistei „Vitraliu”.

      Ca un corolar al manifestărilor din cele două zile, a urmat „Elogiu la istorie” – Conexiuni amicale, cu istoricul şi cercetătorul ştiinţific Cătălin Turliuc, de la Istitutul „A.D. Xenopol”, Filiala Iaşi.

      Amintiri despre „Cucoana Smaranda”

      de
      Silvia Patrascanu
      -

      Conacul din Colonești al boierilor Apostoleanu era pe deal, în vecinătatea Bisericii “Sf. Dumitru”. Nu au mai rămas decât biserica, școala și fosta moară, ne lămurește viceprimarul Dănuț Condurache. El a prins doar beciurile, nu și conacul, la fel ca Vasile Mocanu.

      “Mama îmi povestea că, la curte, era și un internat pentru copiii din Colonești și din satele învecinate. Eu nu-l știu. Beciurile erau două, unul mic și unul mare. În beciul mic era o fântână, numai de acolo bea apă cucoana Smaranda Apostoleanu. Cel mare era foarte lung, avea vreo 40 de metri și era căptușit, tot, cu cărămidă roșie, și arcada, și pereții”, povestește Vasile Mocanu, atunci copil, azi funcționar în primărie.

      Până prin 1980, CAP-ul a ținut butoaie și lăzi cu mere în beciul mare, “era un fel de depozit”, dar din cauza alunecării terenului l-a abandonat. Oamenii au furat, treptat, toate cărămizile, iar beciul s-a prăbușit. Moara boierilor, preluată, de asemenea, de autorități, a ajuns cămin cultural. „Eu am apucat conacul, curtea și pe boieri, spune Ioan Rogoz, 85 de ani. Cucoana Smaranda l-a avut pe Vasilică, iar Vasilică a avut doi fii, pe Jorj și pe Alex. Jorj a moștenit conacul din Colonești, iar Alex pe cel din Izvoru. Au stat aici până prin 1948. Veneau, controlau moșiile și plecau la București.”

      Se dădea veste de la Tecuci

      Ioan Rogoz își amintește și care erau regulile la curte, cine, ce răspunderi avea: „Moș Iorgu Danu administra pădurile, Ghetner administra terenurile cucoanei, iar Nicolau era contabil. Cucoana adusese mulți străini să lucreze la moșie. Pe lângă ăștia, de pildă, mai erau Ivanovici și Cosma.” Când sosea Smaranda Apostoleanu de la București, slujitorii dădeau de veste tocmai de la Tecuci.

      „Până la Podu Turcului venea cu automobilul, iar de acolo cu trăsura cu patru cai, că drumurile erau proaste, nu ca acum. Era zarvă mare, «Vine Cucoana, vine cucoana! », spuneau toți și se agitau. O întâmpinau la Podu Turcului 50-60 de argați, cu cai și boi cu tălăngi”, povestește moș Rogoz. Se schimbau toate așternuturile, se freca mobila, se tăiau gâște și găini, se găteau bunătățuri: „Bucătăreasa cucoanei era Măndica. Numai ea gătea! Mai aveau o bucătărie la vale, unde era șef Costache Pîslă. Acolo mâncau argații.”

      Trăiau bine pe lângă boieri

      „Era tare frumos acolo, la conac, spun bătrânii. În față era un rond cu flori, erau alei, tot dealul era acoperit cu brazi și trandafiri. La intrare, deasupra porților, era un fel acoperiș, rounjit!” Era bună cu oamenii Smaranda Apostoleanu. „Dacă aveau un necaz îi ajuta. «Vino încoace, Vasilică, spune, ce-ai pățit?» Iar Vasilică spunea că vrea lemn de casă pentru băiet și cucoana îl trimitea la administrator să-i dea. Ăsta nu făcea întotdeauna ce zicea ea.

      «Nu se poate să tăiem copacul ăsta, stricăm pădurea, îți dăm altul», zicea el. }ineau, angajații, la averea boierilor”, afirmă Ioan Rogoz. Să nu credeți că Smaranda Apostoleanu ajuta pe oricine, nu, doar pe cei despre care auzise că sunt vrednici și cinstiți. Nu-i cunoștea pe toți, căci venea rar la Colonești: „Stătea mai mult în Vrancea, la Focșani. Avea moșii în Colonești și în Izvoru, dar le vizita doar în vacanță și de sărbători.” Rămânea vreo două-trei săptămâni și inspecta moșia…

      „Din câte știu, Apostolenii aveau în Colonești 1.250 ha, de aici, de la mine, unde e casa mea, că e pe terenul lor, până la Călini, povestește octogenarul. Toți trăiau bine pe lângă boieri. Dacă era unul mai dezghețat și știa meserie, gata, era angajat la curte, susține moș Rogoz. În 1948 au plecat toți în străinătate și nu s-au mai întors. Nici unul nu e îngropat aici, doar primul ctitor al bisericii, Vasile Vidrașcu, e îngropat aici.”

      Azi, la Izvoru, stăpân e statul

      Dacă în Colonești nu există decât moara boierilor Apostoleanu și biserica ctitorită de ei, la Izvoru Berheciului conacul a supraviețuit, dar nu va mai rezista multă vreme. Șansa acestei clădiri a fost că a intrat în grija Gostat-ului, care și-a instalat aici birourile fermei din Izvoru și a reparat-o când a fost cazul.

      În timp ce privim clădirea, întristându-ne starea în care se află azi, se apropie de noi un bărbat între două vârste. E Ion Oprea, angajatul Institutului de Cercetare Palas, care administrează terenul, ferma și fostul conac. “Nu poate fi reparat, nici vândut, că a fost donat statului. Statul e proprietar. A vrut cineva din Izvoru să-l cumpere și să-l renoveze, dar nu s-a putut. Și Primăria a vrut să-l repare și să facă aici un centru pentru bătrâni”, afirmă Ion Oprea. Nu e treaba lui să păzească imobilul, dar mai aruncă un ochi:

      “Dacă nu eram noi aici furau totul! Și așa au mai luat câte un geam, câte o scândură…” Acoperișul conacului e gata să se prăbușească, pereții sunt cojiți, iar balconul, ros de ploi. Unde erau, pe vremuri, trandafiri, acum e grădina cu scaieți. În urmă cu câțiva ani, moș Vasiluță, plecat între timp în lumea celor drepți, îmi povestea că boierul Alexandru Apostoleanu era un om sever, dar foarte cumpătat și drept. L-a cunoscut căci, copil fiind, a lucrat pe moșie. Au dispărut boierii, conacele și iată că, încet-încet, dispar și cei care își pot aminti. Rămân doar rândurile pe care le mai scriu unii despre lumea lor.

      Prin 1832, medelnicerul Vasile Vidrașcu a ridicat în Colonești, pe deal, alături de curțile sale, o bisericuță cu turle. Pisania de deasupra ușii e dovada. Lăcașul avea hramul „Sfinții Ierarhi Vasile, Nicolae și Haralambie”, care e unul extrem de rar. În 1894-1897, a fost refăcut de boierii Gheorghe și Smaranda Apostoleanu, care au donat și clopotul. În 1957, biserica a fost reparată iar și a primit hramul “Sfântul Dumitru”.

      Avanpremieră la „Conferinţa România: al doilea deceniu în Uniunea Europeană”

        de
        Petru Done
        -

        Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Consiliul Județean (CJ) Bacău, Societatea de Investiții Financiare (SIF) Moldova, Universitatea „Vasile Alecsandri” și „România Durabilă” au avut duminică seara prima întâlnire cu invitații de marcă ai Conferinței „România: al doilea deceniu în UE. Provocări-Oportunități-Priorități”, care va avea loc luni, 24 aprilie la Universitatea „Vasile Alecsandri”. Ei au fost Vasile Pușcaș, negociatorul șef al României pentru aderarea în UE, și președintele Constantin Boștină al ASPES și invitații speciali ai președintelui SIF Moldova, Costel Cocea, membru al ASPES.

        Cu acest prilej, a fost lansată cartea „România și calea de viață europeană”, scrisă de Vasile Pușcaș, asupra temelor abordate de ea fiind susținută o interesantă dezbatere.

        Luni, 24 aprilie, de la ora 10,30, în Amfiteatrul Universității Vasile Alecsandri va avea loc Conferinţa România: al doilea deceniu în Uniunea Europeană. Provocări – Oportunităţi – Priorităţi, la care vor vorbi Costel Ceocea, președintele SIF Moldova și membru al ASPES, Sorin Brașoveanu – președintele Consiliului Județean, Bacău, Cosmin Necula – primarul municipiului Bacău, prof. univ. dr. Vasile Pușcaș – negociatorul șef al aderării la UE, Mircea Ursache – vicepreședintele ASF, prof. univ. dr. ing. Carol Schnakovsky – rectorul Universității „V. Alecsandri”, Grigore Filip – președintele Aerostar, Dragoș Pavăl – președinte Dedeman, Gheorghe Covrig – director economic la Agricola Internațional, Ion Bejan – director general al CRAB, Geo Popa – directorul Centrului „G. Apostu”, Mihai Tulbure – directorul CCI, Cornel Cepariu – jurnalist, Gabriel Leahu – directorul CCD, Daniel Apostol – „România Durabilă”, și Petronela Ștefan – director în Patronatul IMM.

        Creștere economică da, dar pentru cine?

        de
        Răzvan Bibire
        -

        Rezultatele bune obținute de economie în primul trimestru sunt și nu sunt îmbucurătoare. E bine ca au intrat fonduri europene, că au crescut încasările la buget, că a crescut cifra de afaceri, problema este că nu e suficient ca bogăția unei țări să crească, importantă este și modalitatea în care această bogăție se împarte către cetățeni.

        Faptul că FMI a revizuit creșterea economică a României nu este neapărat un lucru bun; creșteri am avut și anii trecuți, dar acestea nu s-au văzut reflectate în nivelul de trai. Pentru simplul motiv că banii respectivi – profitul multinaționalelor – au fost exportați în țările-mamă. Mecanismul este simplu de explicat: într-un sat vine un meșter și deschide o dugheană.

        Cumpără materie primă de 100 de galbeni, plătește doi ucenici cu câte 5 galbeni pe an și vinde marfă în valoare de 1.000 de galbeni. Minus alte cheltuieli de 10 galbeni, are un profit anual de 880 de galbeni pe care-i trimite acasă, într-un alt sat, folosindu-se de un contract de consultanță ca să nu plătească impozit pe profit.

        Din punct de vedere financiar, satul a câștigat 1.000 de galbeni, în realitate în punga sătenilor au intrat doar 120 de galbeni. Evident, exemplul este simplificat la maximum, însă reflectă realitatea. Multinaționalele nu plătesc impozite, beneficiază de facilități, de ajutoare de stat uriașe și își exportă profiturile, cheltuind în România cât mai puțin. În acest timp, firmele românești sunt cocoșate de impozite și de controalele ANAF.

        În alta ordine de idei, problema creșterii economice ține și de o anumită creștere a investițiilor statului. Numai că sunt două probleme: în primul rând, legislația care permite crearea de dosare penale „pe vorbe” a determinat refuzul funcționarilor de a mai semna documentațiile necesare alocărilor de resurse financiare și, în al doilea rând, lipsa de forță de muncă necesară derulării marilor investiții de infrastructură.

        Mai poate fi pomenită și maniera în care diferiți concurenți își contesta unii altora licitațiile câștigate, astfel încât o asfaltare licitată în februarie, după aprobarea bugetului, va fi numai bine de dat în lucru, prin noiembrie, după judecarea contestațiilor.

        Pagina 1 – 24 aprilie 2017

          de
          Deșteptarea
          -

          Bacău Fest Monodrame

            de
            Deșteptarea
            -

            Imagini din ziua a treia a Festivalului Bacău Fest Monodrame.

            Ne revedem în finală!

            de
            Dan Sion
            -

            E greu cu Blajul. Greu să-i smulgi și un set, darmite un punct în clasament sau chiar o victorie. S-a văzut și sâmbătă, în penultima etapă a play-off-ului Diviziei A1 la volei feminin. În cea de-a patra întâlnire directă a sezonului dintre Știința Bacău și Volei Alba Blaj, tabela a repetat ceea ce arătase și în precedentele trei confruntări: un 3-0 pentru ardelence.

            Primul și al treilea set nu au spus altceva decât se știa. Că Blajul e o super-echipă și că Știința întâmpină probleme, în special atunci când adversara servește bine. Actul secund, în schimb, a fost o adevărată bijuterie.

            Cu o formulă inedită, având-o pe Irina Radu ca „secund” alături de Cazacu și cu Rogojinaru ca „universal” în locul lui Perovic, Știința a condus în permanență ostilitățile până înaintea celui de-al doilea time-out tehnic, atunci când Blajul a întors rezultatul de la 14-15. S-a mers apoi cap la cap până la punctul 29, cu băcăuancele irosind două mingi de set la 27-26 și la 29-28. La 29-30, Știința a încercat o nouă contra-ofensivă, însă mingea pe care și-au disputat-o centrii Onyejekwe și Otasevic a fost acordată Blajului de arbitrul Lungu. Decizia, una extrem de controversată, a fost taxată îndelung de publicul băcăuan, care, de data aceasta, a făcut front comun cu inimoasa galerie și și-a susținut echipa indiferent de rezultatul de pe tabelă.

            Știința rămâne cu regretul unui set pierdut in-extremis, dar cu speranța că în finala Cupei României programată duminică, la Piatra Neamț, va izbuti mai mult. Că va fi un set sau chiar mai mult decât atât, rămâne de văzut.

            Știința: Zburova (Bălțatu), Cazacu, Rogojinaru (I., Radu), Otasevic, Faleș, Perovic (Miclea), Albu- libero.

            Clasate pe locul 4 în campionat, studentele vor încheia campionatul marți, în deplasare, contra CSM-ului București.

            Specialiștii

            de
            Silvia Patrascanu
            -

            Țara noastră nu duce lipsă de specialiști. Cu toate acestea, nu-i găsești în funcții de conducere decât rareori și în puține locuri, mai exact acolo unde specializarea nu se obține după un training de două-trei luni într-o instituție geamănă din alt județ, ci prin mulți ani de facultate și de studiu individual.

            Dacă faci o radiografie a celor trei decenii de regim democratic observi că situația a evoluat altfel decât te-ai fi așteptat. Mai bine zis, ciudat sau chiar ilogic. În primii zece ani care au urmat Revoluției, la conducerea unor departamente din ministere sau a unor instituții din teritoriu erau numiți oameni serioși și competenți, cu școală și experiență.

            După 2000-2005, au apărut „alpiniștii”. Nu au mai fost promovați specialiștii magnetizați de politică sau convinși să intre în politică de argumente cum ar fi obligația de a fi responsabil și de a te implica în viața comunității, ci politicieni doritori să devină specialiști peste noapte, să obțină postul de manager și să fie foarte bine remunerați pentru atribuțiile din „fișă”. Avem și acum specialiști, dar aceștia nu conduc.

            Stau în băncile din spate, „pupă poala popii” și muncesc în locul șefilor. Fac teren, calcule, referate, proiecte și dau din cap lăudând inteligența coordonatorilor care semnează proiectul. Când Guvernul, constrâns de situații dificile sau de presiuni externe, numește în fruntea unui minister pe cel mai bun specialist din domeniu, se găsesc zeci de politicieni care sar să critice, din interes sau din prostie, deciziile acestuia.

            Așa s-a întâmplat, în trecut, la Finanțe, așa se întâmplă, acum, la Justiție. Specialiști există, apar uneori la simpozioane, la conferințele internaționale, dar nu sunt bineveniți în funcții, deși este nevoie de ei. În timp ce națiunea speră să fie condusă de oameni valoroși și pătrunși de patriotism, clasa politică se teme de ei.

            Vârstă mică, dar ridică!

            de
            Dan Sion
            -

            Săptămâna trecută, localitatea argeșeană Bascov a găzduit Cupa României pentru Seniori la haltere. Cel mai medaliat halterofil legitimat la CSȘM Bacău, Ionuț Ilie și-a făcut un debut onorabil la seniori, cucerind argintul la categoria 69 kilograme.

            În ciuda faptului că sunt mai mici ca vârstă, alte trei reprezentante ale clubului băcăuan au urcat pe podium la finalul competiției.

            Ionela Nanu (foto) și-a adjudecat întrecerile categoriei 90 kg, în timp ce Cosmina Pană și Gabriela Daviduță s-au clasat pe locul trei la categoriile 48 kg, respectiv +90 kg.

            „Copiii au avut o evoluție bună la acest concurs și sperăm ca în toamnă, la Campionatul Național, medaliile sa fie dintr-un metal cât mai strălucitor”, a declarat antrenorul CSȘM Bacău, George Călin.

            Afaceri mai mari cu 8% la Aerostar în 2016

            de
            Petru Done
            -
            Unul dintre premiile primite anul trecut de Aerostar a fost „Aero Premier Supplier Award 2015/2016”, de la GKN Aerospace

            Compania Aerostar, din Bacău, a raportat pentru 2016 afaceri de peste 356 de milioane de lei, în creștere cu 8% față de rezultatele obținute în anul anterior și un profir net de aproape 56,5 milioane de lei (față de numai 52,2 milioane de lei în 2015). Din acest profit, acționarii companiei au aprobat un fond pentru dividende de peste 13,7 milioane de lei, pentru un dividend brut pe acțiune de 0,09 lei.

            Din cifra de afaceri realizată, Aerostar Bacău a vândut produse și servicii pe piața internă de 100 de milioane de lei, iar la export echivalentul a 255,2 milioane de lei.

            „Anul 2016 – se arată în mesajul președintelui Grigore Filip – a fost un an cu rezultate bune, care urmează după o succesiune de ani de succes și creștere sănătoasă și robustă a companiei.

            Profitul brut, în valoare de peste 65 de milioane de lei, a înregistrat o creștere de 10% față de anul anterior. Acțiunile Aerostar s-au apreciat pe bursă, având la sfârșitul anului 2016 o capitalizare bursieră însemnată, cu valori apropiate de maxime istorice. Clienții și piața unde activăm au recunoscut compania ca un furnizor major pentru aviația civilă globală. Ne propunem ca și în anii care urmează ponderea domeniului aeronautic în cifra de afaceri să fie

            De peste 85%. Aerostar vrea să-și crească amprenta pe piață, în special pe cea externă, astfel încât exportul să reprezinte peste 80% din cifra de afaceri”.

            RAJA Constanța va fi operatorul de apă și canalizare în municipiul de pe Trotuș

              de
              Ion Moraru
              -

              Dezbaterea, în cadrul ședinței Consiliului Local Onești a proiectului de hotărâre privind aderarea acestui municipiu la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru delegarea serviciului de apă și canalizare, a arătat un consens al consilierilor oneșteni, care “au pus în balanță” toate ofertele primite.

              A fost menționat faptul că s-au arătat interesate a prelua serviciul public de apă și canalizare din Onești RAJA Constanța, Apavital Iași și Compania Regională de Apă Bacău (CRAB) dar aceasta din urmă nu și-a făcut cunoscute ofertele. In condițiile în care firma din Constanța a propus ca prețul apei potabile și al canalizării să fie pentru oneșteni de 8.78 lei / metrul cub (cu TVA inclus), ei urmând ca în primele șase luni de la semnarea contractului să primească apă la robinete 18 ore pe zi, pentru ca apoi programul apei la robinete să fie 24 de ore din 24 ore, consilierii locali oneșteni au decis cu unanimitate de voturi.

              Ei au aprobat aderarea Oneștiului la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Apă – Canal Constanța, prin această soluție putându-se asigura locuitorilor municipiului un serviciu public de apă și canalizare corespunzător standardelor actuale. Nicolae Gnatiuc, primarul municipiului Onești, a menționat:

              ”Timp de patru luni nu am reușit ca să finalizăm acțiunea de aderare a municipiului Onești la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADIB) Bacău, din cauză că mai multe unități administrativ – teritoriale din județ nu și-au dat acordul ca municipiul nostru să fie membru al acestei asociații. SC Domeniul Public și Privat SA Onești operează cu pierderi de 5 miliarde de lei vechi pe lună serviciul public de apă și canalizare din municipiu și suntem în momentul în care trebuie să urmăm un alt curs, pentru a adera la o asociație de dezvoltare intercomunitară, care să preia acest serviciu.Termenul limită de primire a ofertelor de la marii operatori de apă și canalizare a fost 15 aprilie și CRAB (firma ce administrează singura sursă de apă ce alimentează județul Bacău), nu a venit cu o ofertă în acest sens. Dorim ca să rezolvăm problema apei la Onești, să avem apă 24 de ore din 24, astfel că fost luată decizia către RAJA Constanța.

              Deși se află la 400 de kilometri de Onești această firmă operează în șapte județe ale țării (Constanța, Ialomița, Prahova, Dâmbovița, Brașov, Argeș, Ilfov)”. Referitor la “alegerea legislativului oneștean” consilierul local Gheorghe Ene (PNL) a menționat:”Îmi doream să facem parte din ADIB Bacău dar Compania Regională de Apă Bacău nu a arătat nici voință pentru ca municipiul Onești să se înscrie între clienții săi! Oferta firmei din Iași a fost de 13 ,59 lei metrul cub de apă cu o furnizare de 12 ore pe zi, astfel că a fost acceptată oferta de la RAJA Constanța”.

              Au căzut cu mașina în râu

                de
                Geta Panaite
                -
                FOTO: Ionut Parfeni / Facebook

                La Scorțeni, un conducător auto de 23 ani, din Bacau, nu a adaptat viteza la condițiile de drum într-o succesiune de curbe, a derapat, a pătruns pe contrasens, s-a izbit de balustrada unui podeț și s-a răsturnat.

                În urma accidentului nu s-au înregistrat victime.

                Șoferul și pasagerul de 25 ani au iesit singuri din mașină și nu au fost răniți.

                Conducătorul auto a fost testat daca a consumat băuturi alcoolice, rezultatul fiind negativ.

                Activitate culturală inedită la Oituz

                  de
                  Ion Moraru
                  -

                  Sala de festivități a Primăriei comunei Oituz a găzduit o atractivă manifestare cultural – artistică, la care au participat iubitorii de frumos și de spiritualitate de pe aceste meleaguri.

                  Este vorba de o activitate care s-a derulat în cadrul Proiectului “Conexiuni culturale”, inițiat de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Bacău , aceasta numindu-se “Veronica Micle – Mihai Eminescu, o mare iubire neîmplinită”.

                  Cum activitățile cuprinse în acest proiect (inițiat în 2010), au loc în parteneriat cu primăriile din județ, cu căminele și fundațiile culturale, parteneri cu instituția băcăuană au fost de această dată Primăria, Căminul Cultural și Biblioteca din comuna Oituz, care au reușit ca să organizeze o manifestare deosebită.

                  “Când cunoscuți scriitori români ‘dispar’ din manualele de literatură este bine ca noile generații să știe cât mai multe lucruri despre autori a căror creații s-au bucurat de o mare prețuire”, a menționat în deschiderea acestei manifestări Florin Zăncescu, directorul CJCPCT Bacău.

                  Profesoara Aglaia Toderiță din Oituz a evocat-o pe Veronica Micle, de la a cărei naștere s-au împlinit la 22 aprilie 167 de ani, evidențiind mai multe lucruri despre aceasta: a absolvit cu titlul “elev eminent” {coala Centrală de Fete, a debutat cu două scrieri în proză în 1872 , a fost soră de caritate în timpul Războiului pentru Independență. Vorbindu-se despre prietenia Veronicăi Micle cu Mihai Eminescu s-a făcut referire și la bogata corespondență dintre cei doi.

                  Mai mulțI elevi oituzeni au recitat din lirica de dragoste a marelui poet Mihai Eminescu, un moment cu totul sublim fiind prezentarea, cu mult patos, a poeziei “Scrisoarea a III” de către prof. Gheorghe Oprea (director al Căminului Cultural Oituz, în imagine) și de Florin Zăncescu, ce conduce Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău. Această frumoasă manifestare culturală s-a încheiat cu interpretarea unor cântece pe versurile lui Mihai Eminescu (“Pe lângă plopii fără soț”, “Mai am un singur dor”), de către un grup vocal al Corului Mixt }ărănesc din Oituz, care activează de peste 110 ani.

                  Menționăm că în cadrul acestei activități CJCPCT Bacău a făcut și o donare de carte Bibliotecii comunale Oituz, aceasta îmbogățindu-se cu mai multe volume de etnografie ce sunt semnate de Feodosia Rotaru, Dorinel Ichim și de cadrele didactice Petrică și Valeria Bilibok, care au realizat lucrarea “Obiceiuri de nuntă tradiționale din Tărhăuși” (comuna Ghimeș Făget).

                  Ionel Palăr, reales în fruntea PNL la județ

                    de
                    Silvia Patrascanu
                    -

                    Sala de ședințe a Centrului de Afaceri a găzduit, duminică, o nouă întâlnire a liberalilor. De data aceasta, în Conferința Județeană. Au fost prezenți parlamentarii de Bacău, președinții organizațiilor locale, membrii birourilor, consilierii județeni și locali.

                    Invitați speciali au fost Gigel Știrbu, vicepreședinte al PNL, deputații Mihai Culeafă și Mugur Cosmanciuc, și Claudia Benchescu, președinta studenților liberali.

                    La funcția de președinte al organizației județene PNL Bacău au candidat deputatul Ionel Palăr, co-președinte după fuziunea PNL cu PDL, și Petrică Mihăilă, consilier județean și vicepreședinte al organizației.

                    Alegerile s-au desfășurat după programul cunoscut: votarea ordinei de zi, discursurile invitaților, unele cam prea lungi, și prezentarea raportului de activitate pentru mandatul care s-a încheiat.

                    Ionel Palăr, referindu-se la proiectele de viitor, a precizat că obiectivele obligatorii ale PNL Bacău vor fi câștigarea Primăriei Bacău și a Consiliului Județean, dar și a Primăriei Moinești, pentru care bătălia va începe imediat după alegeri.
                    Deputatul le-a cerut unora dintre colegi să renunțe la demagogie, iar celor care iau leafă din instituțiile conduse de PSD să se gândească bine dacă mai vor sau nu să fie liberali. Ionel Palăr a precizat că el nu a primit niciodată sinecuri, nu a făcut compromisuri, nu s-a plimbat de la un partid la altul.

                    „Am fost, sunt și voi rămâne liberal”, a declarat deputatul, în final.
                    Petrică Mihăilă și-a prezentat biografia, apoi, țintele: „Eu candidez nu împotriva cuiva, candidez pentru un proiect nou, pentru deschidere, pentru valorificarea resurselor partidului.” Partid care se află „pe sensul interzis” a afirmat Mihăilă, apoi a enumerat rezultatele obținute în alegeri, care au adus PNL Bacău pe ultimul loc în Moldova.

                    El s-a referit și la pierderea Casei Cancicov, suspendarea contractului de execuție pentru șoseaua de centură, care „este eșecul PSD”, la modul în care PSD repartizează banii primăriilor și la faptul că PNL face o opoziție „firavă”. În final, Petrică Mihăilă a declarat că e, totuși, optimist și că simte o dorință de reformă în PNL.

                    A urmat procesul de votare. S-a constat, după numărare, că 243 de liberali l-au votat pe Ionel Palăr, iar 102 pe Petrică Mihăilă. Ceea ce înseamnă că Ionel Palăr a fost reales în funcție, dar de data aceasta va fi singurul președinte al județenei PNL Bacău.

                    Bacău Fest Monodrame, ziua a doua: strigăte în gol

                    de
                    Madalina Rotaru
                    -

                    Fără recitaluri în concurs, cea de-a doua zi de Bacău Fest Monodrame, respectiv sâmbătă, 22 aprilie, a fost animată, în prima parte, de reprezentațiile unor liceeni sau studenți la teatru, aspiranți la o carieră în actorie, în a doua parte, de recitalul unui nume conscarat în domeniu, invitat la festival, respectiv Emil Boroghină, iar la căderea serii, marcând astfel și finalul zilei, de actorii Teatrului Municipal Bacovia, prin spectacolul ”Amphitrion 38”, producție a actualei stagiuni a instituției, în regia lui Horia Suru. Trecând prin mesajele pe care protagonișii scenei au încercat să le transmită, dincolo de joc, prin jocul însuși, neputând, în calitate de spectatori să nu ne raportăm însă, și la trăirile acestora, caracterizarea zilei a doua de Bacău Fest Monodrame, în trei cuvinte, ar fi: strigăte în gol.

                    Primele strigăte au fost date, de la orele 11, respectiv 12, în pub-ul Valhalla – partener în acest an al Teatrului Municipal Bacovia în cadrul festivalului -, printr-un spectacol lectură din creația proprie, de către băcăuancele Anca Szilagy (”Te interpretez”) și Ștefania Micu (”Trezește-mă!”), ambele eleve de liceu îndrăgostite de teatru, urmate de două scurte recitaluri oferite de Cristine Hămbășeanu (”Rușinea” de Claire Castillon) și Șerban Melnic (”București – Constanța”, creație proprie) laureați ID FEST 2016.

                    Dincolo de aprecierile pe care cu adevărat le merită pentru pasiunile și devotamentul prin care au început de la vârsta asdolescenței să investească în ele, cele două eleve băcăuance, Anca și Ștefania, trebuie, onest, încurajate să continue și pe parte literară, cele două texte pe care fetele le-au adus (cu emoție mare) în fața publicului dezvăluindu-le înclinațiile în acest sens.

                    Fetele au reușit să-i emoționeze pe cei prezenți, prin mesajele textelor lor, Anca, în ceea ce ne privește, în mod special. Interpretarea Ancăi (elevă la Colegiul Național ”Gheorghe Vrănceanu”, Bacău) a adus a spovedanie, povestea spusă de ea fiind un strigăt (din câte altele la fel!) al copilului părăsit, prin divorț, de un părinte, un strigăt care pentru omul mare de apoi, deși va căpăta alte semnificații, nu se va stinge, practic niciodată.

                    Copilul din omul ajuns mare nu va uita niciodată îndemnul primit, înainte de a fi părăsit de tată, de la acesta, ”Zâmbește, iar curcubeul din spatele tău te va face să te simți mai colorată!”, ci-i va da doar, în permanență, noi valențe, în funcție de etapele vieții prin care va trece. Un text sincer, frumos, dureros, o interpetare la fel.

                    Un strigăt au fost și textul și interpretarea Ștefaniei Micu (clasa a XII-a, Colegiul Național ”Vasile Alecsandri”, Bacău), deși, din punctul nostru de vedere, ușor forțate, ambele, pentru vârsta ei. Ștefania a spus povestea imaginată a unei angajate la morgă care într-o zi se trezește, dând la o parte cearșaful de pe un cadavru, în fața marii ei iubiri alături de care, după treceri prin amintiri și regrete de a nu fi împărtășit la timp iubirea, alege să ”plece”.

                    Un recital convingător (având în vedere faptul că este abia la început de drum) l-a avut Cristine Hămbășeanu, studentă la actorie, prin strigătul ”Rușinea”, de Claire Castillon, o poveste (din nou ca atâtea altele!) despre ”conflictul” dintre generații: răzvrătirea adolescentină împotriva părintelui, înțelegerea și revenirea la profundă admirație uneori, prea târziu ( în cazul de față după moartea mamei) față de acesta. Un tex bun, o interpretare bună, sensibilă, curată.

                    Talentul nu-i lipsește nici lui Șerban Melnic, aspirant la cariera de actor. Interpretarea lui a fost explozivă, provocând de la bun început hohote de râs, pentru a se termina în tăcere, îndemn la autoreflecție. Șerban a spus povestea –strigăt a unui șofer de autobuz al cărui vis, acela de a ajunge actor, nu s-a împlinit. Un recital tip stand-up comedy, din punctul nostru de vedere, nu foarte convingător, tânărul având de lucru – suntem siguri că știe asta – la capitolul ”arta interpretării” (nu sunt suficiente doar talentul, simțul umorului, spontaneitatea) și la dicție.

                    Din păcate, spre deosebire de celelalte ediții ale festivalului (cu diferitele lui denumiri pe parcurs), când sălile de spectacol (în spații dedicate ori neconvenționale) forfoteau efectiv, publicul larg în general și cel tânăr în special, în primele două zile de festival, din păcate, au lipsit.

                    Golul celei de-a doua zile de Bacău Fest Monodrame a sunat, însă, cel mai puternic, neașteptat și profund dezamăgitor în ceea ce ne privește, prin recitalul susținut de un nume consacrat al scenei românești, Emil Boroghină. Un recital desfășurat, urmare a parteneriatului încheiat, la Hotel Decebal – Clubul Cultural, în prezența, a circa 80 de oameni și aceștia, în proporție de 90%, invitați ai Festivalului – actori, critici, presă etc. doar, pe degete, câțiva elevi și tineri studenți.

                    Un recital marcat de eșec – repetăm, din punctul nostru de vedere, dar și al ecourilor de după! -, încă de la început atât din cauza defecțiunilor tehnice, dar și din cauza unei interpretări total irelevante (poate cei din primul rând au reușit să se conecteze mai mult).

                    Când spui (după) Eugene Ionesco – ”Berenger, Ucigaș fără simbrie”, Emil Boroghină și Teatrul Național Craiova spui și așteptări. Or, recitalul susținut în cadrul Bacău Fest Monodrame, de o personalitate ca Boroghină a fost, cu tot respectul pentru actor, un eșec din perspectiva spectatorului -cele mai multe ecouri de după, inclusiv căscatul intens din sală în timpul reprezentației ne-au confirmat asta-, o tânguire din care nu știm cine, îmbrăcat în haina onestității, a înțeles ceva. Poate că așteptările noastre – mari! – au fost de vină, totuși… Oricum, ceva s-a întâmplat.

                    O prezență ceva mai mare a publicului, sala fiind aproape în întregime ocupată, s-a remarcat la ultima reprezentație a celei de-a doua zile Bacău Fest Monodrame, desfășurată pe scena instituției organizatoare , Teatrul Municipal Bacovia, respectiv spectacolul ”Amphitrion 38”, după Jean Giraudoux, în regia lui Horia Suru și interpretarea (bună) a actorilor din teatrul băcăuan.

                    Sperăm într-o revigorare a manifestării din acest an, în zilele următoare. Duminică, de la orele 11.00, la Pub Valhalla este spectacol lectură al unui nominalizat la Concursul de Dramaturgie, iar de la orele 17, tot aici, recital în concurs Andreea Darie (Teatrul 7, Iași), ”Două piese cu o femeie” după Franz Xaver Kroetz, regia Ion Mircioagă. La Teatrul Bacovia, de la orele 18.30 este recital De vorbă cu Ștefan Hagimă și tot la Teatru, de la orele 20.30, este programat spectacolul ”Ursul”, după Cehov, cu Dana Dumitrescu și Marius Bodochi (Teatrul de Stat Constanța).

                    Gheorghe Iorga, o nouă carte din „Domeniul persan”

                    de
                    Gheorghe Bălțătescu
                    -

                    „Spectacolul cărţii”, una dintre cele mai apreciate şi interesante manifestări din cadrul Zilelor Centrului „George Apostu”, a continuat sâmbătă, 22 aprilie, de la ora 17.00, la Sala ATENEU, cu un adevărat spectacol de poezie, critică literară şi emoţionante mărturisiri, prilejuit, de data aceasta, de lansarea cărţii „Mehrab (cele mai frumoase poezii)”, a poetului iranian Sohrab Sepehri, în excepţionala traducere a prof. dr. Gheorghe Iorga, unul dintre cei mai buni cunoscători ai limbii şi literaturii persane din România.

                    N-a fost doar o simplă lansare, cei peste 300 de spectatori (fapt unic la asemenea gen de manifestare) au asistat, au participat, la un regal de poezie, mai puţin cunoscută în această parte de lume, în interpretarea actorului Geo Popa, care a recitat din „Mehrab”, într-o sală unde doar simfoniile şi liedurile mai răsună aşa de frumos şi curat, completat de criticul literar Adrian Jicu, care a introdus publicul, atât în universul poeziilor lui Sohrab Sepehri, cât şi în creaţia profesorului Gheorghe Iorga.

                    Am spus „creaţie”, deoarece, după cum afirma şi criticul Adrian Jicu, Gheorghe Iorga nu este doar traducătorul cărţii, el este chiar poetul, deoarece a reuşit să pătrundă în cele mai intime sensuri ale limbii, ale cuvântului şi mesajului poetic al autorului. De altfel profesorul Iorga şi-a susţinut teza de doctorat cu lucrarea „Omar Khayyam şi complexul mitului european”, a mai tradus celebrele „Rubayate” ale lui Omar Khayyam, „Îngropat de viu”, de Sadegh Hedayat, dar şi frumoasele poezii semnate de Forugh Farrokhzad, cât şi alte antologii de poezie persană. Adrian Jicu a mai remarcat la Gheorghe Iorga că, în actualul volum tradus, şi-a asumat (cine putea să o mai facă!) şi rolul, pe lângă cea de traducător, de antolog, biograf, bibliograf, postând chiar şi un Cuvânt înainte, astfel că cititorul are în faţă o carte completă, despre opera unuia dintre cei mai mari poeţi moderni iranieni.

                    Criticului i-a fost foarte greu să se împartă între autor şi traducător, alegând totuşi să vorbească despre Gheorghe Iorga („Traducerea este o recreere a poeziei lui Sohrab”), cel care, în mai bine de două decenii, a reuşit să facă cunoscută literatura, mai ales poezia persană, în Bacău, în Moldova, în România, deschizând ferestra către o mare cultură, departe de noi şi, totodată, foarte aproape, ne-a ajutat, ne-a îndemnat, să iubim, poezia şi poeţii persani, traduşi în toate limbile pământului, aşa cum iubim marii poeţi ai lumii.

                    De altfel, persana (iraniana) se vorbeşte doar într-o singură ţară, însă acest „accident” nu a împiedecat-o să cucerească lumea, de aici, a spus Gheorghe Iorga, s-a născut sintagma „Domeniul persan”, unic în literatura universală. În cuvântul său, prof. dr. Gheorghe Iorga a apreciat şi a mulţumit directorului Centrului „George Apostu” pentru curajul de a deschide această instituţie către literatura persană: „Este, cred, singurul centru cultural din România unde se vorbeşte, se citeşte şi se recită poezie persană.”

                    Marele Premiu „George Apostu” şi Diploma de Excelenţă, acordate prof. dr. Ioan Mitrea

                    Ca în fiecare an, Centrul „George Apostu” acordă unor personalităţi din viaţa culturală, socială, literară, artistică, unor istorici, filosofi, profesori emeriţi, artişti plastici, actori, Marele Premiu şi Diploma de Excelenţă, pentru merite deosebite în domeniile în care activează, pentru activitatea de promovare a imaginii Bacăului, a culturii şi spiritualităţii acestor locuri. Printre premianţii anilor trecuţi am aminti doar câteva nume: Radu Beligan, Ilie Boca, Alexandru Zub, Solomon Marcus, Gheorghe Iorga, Ovidiu Bălan, Ovidiu Genaru, Gheorghe Zărnescu etc.

                    Marele Premiu şi Diploma de Excelenţă i-au foat acordate, în 2017, prof. dr. Ioan Mitrea, istoric de prestigiu, cercetător, arheolog, scriitor, iniţiatorul şi conducătorul unor reviste de prestigiu în domeniul istoriei şi arheologiei. Laudaţio a aparţinut istoricului Ştefan Virgil Niţulescu, preşedinte al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România. De altfel, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, pe 4 aprilie, cotidianul Deşteptarea i-a dedicat profesorului Ioan Mitrea o pagină de ziar, în care au fost publicate principalele date biografice, profesionale şi ştiinţifice. Premiul şi Diploma i-au fost înmânate de o altă personalitate a Bacăului, intrată şi ea, în luna februarie, în Clubul select al octogeanrilor, artistul Ilie Boca.

                    În răspunsul său, Ioan Mitrea a adus un omagiu înaintaşilor săi, profesorilor, arheologilor care l-au iniţiat şi apoi sprijinit în această nobilă activitate de cercetare a istoriei noastre. „M-am îndrăgostit de arheologie încă din liceu şi, cum prima dragoste nu se uită, nu am mai părăsit această frumoasă activitate până astăzi. Mentorul meu a fost academicianul Vasile Pârvan, părintele arheologiei româneşti, de la care am învăţat ce este munca, regulile şi legile arheologiei. Acum, de la înălţimea vârstei mele, le sugerez tinerilor, elevi, studenţi, tineri cercetători să fie perseverenţi, să studieze, să fie optimişti, numai aşa poate veni şi consacrarea şi recunoaşterea muncii tale.”

                    În onoarea sărbătoriţilor, a invitaţilor, a publicului prezent, organizatorul Zilelor Centrului „George Apostu” a oferit un Concert de gală, susţinut de Orchestra de Cameră a Filarmonicii „Mihail Jora”, dirijor Sergiu Spiridon, cu lucrări de Bach, Tomaso Albioni, Edgar Elgar şi Samuel Barber.
                    Manifestările continuă şi duminică, 23 aprilie, la Centrul „George Apostu, începând cu ora 11.00.

                    1...2.7962.7972.798...5.787Pagina 2.797 din 5.787

                    		 ziare & stiri
                    © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.