Acasă Blog Pagina 2740

Munți de ghebe prin piețele băcăuane

    Vremea din ultimele zile, caracterizată prin ploi urmate de un soare blând, a fost mană cerească pentru cei care trăiesc de pe urma produselor din natură. Astfel, piețele agricole sunt pline de grupuri de culegători din flora spontană, care au adus cu ei mormane de ciuperci, în special, ghebe, produsul sezonului.

    De altfel, și piețele sunt parcă mai animate ca oricând, zeci de gospodine învârtindu-se printre tarabe în căutarea prețioaselor ciuperci numai bune pentru zacuscă și alte specialități românești.

    „Ia ghebe de la băiatu’”

    La o masă, în Piața Sud, gălăgios, un tânăr își cheamă clienții să-i cumpere marfa. „Hai la ghebe, ia ghebe de la băiatu’, cu 10 lei kilogramul!”. E din zona Roznov, comuna Piatra Șoimului, județul Neamț, și a venit cu ghebe împreună cu mai mulți din satul său. Au adus patru saci, fiecare cam la 20 de kilograme. „De la Vatra Dornei le-am cules, zona Cârlibaba.

    Stăm cu ursul în spate și căutăm ghebe. Cam asta facem, suntem ghebari, de meserie, cu asta ne ocupăm: culesul din pădure”, îmi spune tânărul. E cu mama lui, care zice că de mic l-a învățat să deosebească ce e bun de ce e otrăvitor. „De la 7 ani face asta, era în clasa I. Noi, pe ce nu cunoaștem, nu punem mâna”, spune femeia. De altfel, ieri, ghebarii erau cei mai căutați din piețe. Nu fac avere, numai masa costându-i 20 de lei, plus motorina până la Vatra Dornei și înapoi…La final, sunt mulțumiți dacă le mai rămân 100 de lei.

    Italia vs România

    Peste drum, la o altă tarbă, alți tineri, însă, din zona Blăgești, Buhuși. Marius, mai vorbăreț ca restul, vinde două calități: cele de calitatea I-a, ghebe adunate în mănunchi, mari, frumoase, ușor colorate spre galben intens, le dă cu 15 lei kilogramul, altele, mai mici și zdrențuite de la transport, cu 10 lei kilogramul.

    „Astea, mai scumpe, îs pentru cei cu bani mai mulți la buzunar, restul sunt pentru ăi mai necăjiți”, mă lămurește băiatul. Culesul este pentru el ceva sezonier. „Acuș plec în Italia, tot la cules, dar la «poamă» și la măsline, iar mai încolo, la portocale. Am mai fost și altădată. Îmi plătesc 25 de euro pe zi. Bani, nu ca aici”, îmi explică Marius.

    În trecut

    Răzvan Bibire

    Într-o zi va trebui să facem o pauză şi să ne gândim la ceea ce am distrus în ultimele trei decenii. Şi nu e vorba doar de fabrici, uzine, de lucruri materiale, ci şi de idei şi sentimente.

    Pentru că pe lângă distrugerile pe care le-am făcut infrastructurii economice, mediului – prin tăierea pădurilor – educaţiei, sănătăţii, am distrus şi o bună parte din relaţiile interumane. Azi nu mai vrem să ştim ce este compasiunea, nu mai ştim să întindem o mână de ajutor unui năpăstuit, ci răcnim din toţi rărunchii despre leneşi şi asistaţi.

    Am fost orbi şi surzi la avertismente şi astăzi ne trezim că pământul nu ne mai aparţine, că este cumpărat de străini, că retrocedăm aiurea inclusiv clădiri şi terenuri ai căror proprietari au fost deja despăgubiţi de fostele regimuri, că plătim cu ochii închişi tot felul de datorii inventate.

    Dar cea mai mare problemă a noastră, ca popor, este lipsa oricărui orizont, a oricărei ideologii naţionale. Toate popoarele din jurul nostru ştiu ce vor şi au un plan; noi ne complacem într-o bizară mediocritate şi repetăm sloganurile inoculate de alţii. Noi nu ne pregătim pentru viitor, ocupaţi să retrăim şi să repetăm trecutul.

    Ruşii s-au declarat salvatorii civilizaţiei şi stavilă contra decadenţei Occidentului, maghiarii lucrează intens pentru refacerea „Ungariei Mari”, sârbii merg pe acelaşi drum încercând, întâi, să recâștige Kosovo, ucrainenii marşează pe un naţionalism agresiv cu sprijin american, bulgarii se orientează spre alianţe economice şi îşi caută drumul. Cam toată lumea ştie ce are de făcut. Noi nu. Şi nici nu considerăm că avem nevoie de un plan.

    La un secol de la Marea Unire suntem mai dezbinaţi că niciodată. Iar tragedia nu este că suntem dezbinaţi, ci că nu avem de gând să ne adunăm cu toţii sub acelaşi steag pentru a scoate ţară din mlaştină. Fiecare tragem în câte o parte şi rezultatul este că am încremenit în proiect, în vreme ce istoria trece pe lângă noi.

    Locuitorii Bacăului tânjesc după căldura caloriferelor

      – băcăuanii nu vor calorifere calde pentru că așteaptă subvențiile pentru încălzirea locuinței – temperatura exterioară este în continuă scădere pe timp de noapte

      Frigul s-a instalat pet imp de noapte în locuințele băcăuanilor, însă nu toată lumea se bucură de confortul termic. În această perioadă, doar „centraliștii” își pot regla temperatura în case.

      Nu același lucru îl pot spune cei ale căror locuințe sunt racordate la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic, pentru că Thermoenergy Group SA Bacău nu a început furnizarea căldurii nici în unitățile de învățământ, nici către consumatorii casnici. Conducerea Thermoenergy spune că instalațiile au fost încărcate la majoritatea unităților de învățământ, excepție făcând școlile/grădinițele/colegiile care sunt racordate la punctele termice unde se mai lucrează încă la modernizarea rețelelor.

      „O echipă a trecut pe la toate unitățile de învățământ din oraș pentru a verifica exact situația în teren. Am avut chiar o discuție cu inspectorul general Florin Lazăr și am vorbit pe marginea furnizării căldurii în școli, iar acolo unde a fost posibil a început furnizarea. Am primit solicitări inclusiv de la consumatori, însă, nu le putem onora decât dacă primim solicitare din partea asociațiilor de proprietari”, declară Radu Cristian Palade, director general la Thermoenergy Group SA Bacău.

      Având experiența ultimilor ani, cel mai probabil, asociațiile de proprietari vor solicita furnizarea de căldură abia în momentul în care primăria va acorda subvenții pentru încălzire. Anul trecut, majoritatea băcăuanilor racordați la Thermoenergy au ales să stea o lună de zile în frig, până au beneficiat de subvenție.

      Neoficial, cererile se depun în prima parte a lunii octombrie pentru perioada 1 noiembrie 2017 – 31 martie 2018. Oficial, la nivelul municipiului Bacău nu au fost aprobate deocamdată criteriile de acordare a acestor subvenții pentru încălzirea locuinței, de care pot beneficia persoanele singure și familiile care nu-și permit să plătească în întregime cheltuielile cu încălzirea în sezonul rece 2017-2018.

      Băcăuanii nu vor să-și asigure locuințele!

        Băcăuanii cer să fie introduse și alte riscuri în polița de asigurare obligatorie a locuinței/foto: Nelu Bâșcă

        – doar 25% din fondul locativ al municipiului Bacău este asigurat – în județ, situația este mult mai gravă, pentru că doar 16,39% dintre proprietarii de case și-au făcut asigurare obligatorie

        În perioada următoare, o să auzim din ce în ce mai des despre PAD, PAID și ASF. Toate acestea au legătură cu PAD – Polița de asigurare obligatorie, care acoperă daunele produse de cutremure, inundații și alunecări de teren. PAD este reglementată de Legea 260/2008 cu modificările și completările ulterioare și de normele de punere în aplicare emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

        Societatea de asigurare care preia riscurile și răspunderile asumate în această formă de asigurare este PAID – Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale. Necesitatea asigurărilor obligatorii a locuințelor a fost punctul comun al întâlnirii organizate, ieri, de Liga Județeană a Asociațiilor de proprietari Bacău, la Centrul de Afaceri și Expoziții „Mircea Cancicov”.

        La eveniment au participat deopotrivă reprezentanții asociațiilor de proprietari, Mihai Mereuță, președintele Ligii Asociațiilor de proprietari „Habitat”, asiguratori și specialiști PAID și ASF. Întâlnirea a avut rol informativ, urmând ca asociațiile de proprietari să transmită informația proprietarilor de apartamente.

        „Am demarat cu PAID o caravană care are scopul de a explica importanța poliței de asigurare obligatorii. Conform Legii nr. 260/2008, obligația încheierii contractelor de asigurare a locuinței revine proprietarului acesteia. Persoanele fizice și juridice sunt obligate să își asigure împotriva dezastrelor naturale, toate construcțiile cu destinația de locuință din mediul rural sau urban, aflate în proprietatea acestora și înregistrate în evidențele organelor fiscale. Nu intră sub incidența PAD anexele și dependințele.”
        Dan Chitic, reprezentant Autoritatea de Supraveghere Financiară

        Statistica asiguratorilor pentru municipiul și județul Bacău arată o situație dezastruoasă.

        „Ultima situație făcută la nivelul municipiului Bacău arată că din aproximativ 72.000 de locuințe, doar 18.000 au asigurare PAD, ceea ce înseamnă 25% din fondul locativ de locuințe. La nivelul județului Bacău, situația este cruntă, în condițiile în care doar 16,39% dintre proprietarii de case și-au asigurat locuințele”, declară Eugenia Zaharia, șef Departamentul Subscriere PAID România.

        Reprezentanții asociațiilor de proprietari au declarat că băcăuanii nu vor să-și asigure locuințele împotriva dezastrelor naturale pentru că polița nu acoperă și alte riscuri, precum vijelia, furtuna sau grindina.

        „Dacă nu se vine cu o schimbare care să aducă modificări cerute de proprietarii de locuințe, numărul celor asigurați PAD va scădea simțitor. Tocmai am traversat o perioadă cu fenomene meteo violente, iar rafalele de vânt puternic au smuls acoperișuri și au provocat stricăciuni. Atât timp cât în lege nu sunt incluse și alte riscuri, nimeni nu va dori să-și asigure locuința”, declară Vasile Maxim, președintele Ligii Județene a Asociațiilor de proprietari Bacău.

        Specialiștii ASF spun că astfel de solicitări au fost făcute din mai multe zone ale țării și se încearcă modificarea Legii nr. 260/2008, în scopul introducerii și altor riscuri. În prezent, pentru o casă cu structură de rezistență din beton armat, metal sau lemn sau cu pereți exteriori din piatră sau cărămidă, suma asigurată este 20.000 euro, iar prețul asigurării este 20 de euro/an. Pentru o casă din chirpici sau paiantă, suma asigurată este de 10.000 de euro, iar prețul asigurării este de 10 euro/an.

        Președintele Brașoveanu îi urmărește pe constructori. „Verific prin sondaj cum se lucrează!”

          Vremea fiind prielnică lucrărilor de construcții, Serviciul Public Județean de Drumuri (SPJD) Bacău a derulat, în ultimele luni, mai multe lucrări de reparare și întreținere, care au vizat îmbunătățirea condițiilor de circulație.

          Concret au fost efectuate plombări pe DJ 119 B Luizi Călugăra-Măgura-Mărgineni, DJ 156 B Buhuși-Blăgești, DJ 156 G Lespezi-Blăgești, DJ 252 B Furnicari-Tamași și DJ 252 A Horgești-Văleni. Reparații s-au făcut în intersecția DJ 252 E – DJ 252 C Dieneț-Marvila, DJ 252 F Parincea-Zlătari-Ungureni, DJ 159-limita județului Neamț-Cârligi (DN 2), iar pe DJ 117 Poduri-Moinești s-a turnat asfalt.

          De asemenea, s-au executat lucrări de curățire și decolmatare a șanțurilor și canalelor de scurgere pe DJ 252-graniță Vrancea-Huruiești-Găiceana-Nănești-Parincea-Bibirești-Buhoci-DN2F, pe o distanță de 67,4 km.

          Cât și cum se asfaltează?

          Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean, monitorizează permanent modul în care muncesc constructorii. „Eu am solicitat ca, la începutul fiecărei săptămâni, să primesc de la SPJD situația lucrărilor care se execută, unde și ce anume se face. În baza acesteia, verific prin sondaj modul în care lucrează constructorii”, a declarat Sorin Brașoveanu.

          Alte șase drumuri județene, ai căror indicatori tehnici au fost aprobați în septembrie, urmează să fie modernizate din fondurile Ministerului Dezvoltării.

          Este vorba despre DJ 119 Răcăciuni-Ciucani (3,77 de milioane de lei), DJ 117 Poduri- Cernu (15,6 de milioane), DJ 123 limita județ Harghita-Valea Uzului-Dărmănești-DN 12A (15,9 de milioane), DJ 241B Pădureni-Godovana (34 de milioane), DJ 243B Motoșeni-Stănișești (33,3 de milioane) și DJ 252A Horgești-Răcătăul de Jos (25 de milioane de lei).

          Primarul depune plângere penală în problema modernizării reţelelor secundare

            Două au fost punctele importante ale şedinţei extraordinare a Consiliului local Bacău de ieri: problema creditului de 13,5 milioane de euro pe care municipalitatea îl va lua pentru lucrări de investiţii şi problema datoriilor Thermoenergy.

            Mai bine de o oră s-a bătut, ieri, apa în piuă pe tema împrumutului pe care municipalitatea doreşte să-l ia de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

            Şi nu pentru că ar fi fost cine ştie ce argumente împotriva deciziei, ci pentru că unor consilieri le place să se audă vorbind chiar şi atunci când nu au argumente. Banii – a explicat primarul Cosmin Necula – vor fi folosiţi pentru refacerea a 40 de kilometri de reţea de iluminat stradal, pentru modernizarea Spitalului de Pneumoftiziologie (fost TBC) şi a clădirii Primăriei, precum şi pentru realizarea unui sistem de supraveghere în municipiul Bacău.

            Modernizarea sistemului de iluminat public va presupune schimbarea stâlpilor şi a cablurilor care datează din 1974 şi înlocuirea becurilor cu lămpi LED, cu consum mai mic. Spitalul de Pneumoftiziologie şi Primăria au nevoie de modernizări, iar sistemul de supraveghere presupune un dispecerat urban, un sistem de prevenire a infracţiunilor şi un sistem de supraveghere a traficului.

            Creditul va fi acordat pentru 15 ani, cu trei ani de graţie şi va presupune plata unei dobânzi totale de 13 milioane de lei şi costuri administrative în valoare de alte 800.000 de lei. Decizia de accesare a împrumutului a fost adoptată cu 15 voturi pentru şi 5 împotrivă. Împotriva deciziei au votat în bloc consilierii PNL, care, prin vocea lui Daniel Miclăuș, au spus că nu consideră „investiţia în beculeţe” o prioritate pentru oraş.

            Afacerea celor 85 de milioane de euro pentru CET

            Celălalt subiect important, cel referitor la datoriile Thermoenergy, s-a finalizat cu promisiunea primarului Cosmin Necula că va depune, săptămâna viitoare, o plângere penală pentru modul în care fosta administraţie a obţinut şi gestionat cele 85 de milioane de euro pentru modernizarea sistemului de termie – faimoasa problemă a reţelelor secundare.

            „În 2010 au fost accesate de la Guvern şi de la UE 85 de milioane de euro pentru proiectul pe termie. Cererea de finanţare a fost un fals, o minciună: a prezentat că în municipiul Bacău CET avea peste 70.000 de abonaţi, deşi numărul era de mai puţin de 30.000”, a spus primarul Necula.

            „La fiecare doi ani noi trebuie să băgăm în Thermoenergy, cât pentru un pod peste Bistriţa, care ar costa circa 18 milioane de euro.”
            Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău

            An de an numărul abonaţilor a scăzut prin debranșări pentru că, în final, creditul să fie acordat pentru modernizarea unui sistem care mai avea numai 16.000 de unităţi locative racordate, a mai spus edilul. El a precizat, că în conformitate cu documentele prezentate instanţei de către judecătorul sindic, CET era în stare de insolvenţă încă din 2008, dar s-a minţit pentru a se lua creditul.

            „Toţi locuitorii municipiului Bacău plătesc bani pentru ca doar 15% dintre ei să beneficieze de căldură. Din 65-66 de milioane de lei cât costă gazele într-un an, Thermoenergy poate susţine doar 24-25 de milioane iar municipiul Bacău trebuie să achite diferența de cel puţin 44 de milioane, adică în jur de 10 milioane de euro pe an. Şi asta numai pentru gaz”, a mai spus Necula. El a precizat că trebuie găsită o soluţie pentru a se rezolva această problemă.

            Ghingheș: cetăţenii să fie obligaţi să se branşeze
            Pentru ca sistemul de încălzire centralizat să fie eficient, consilierul independent Cristian Ghingheș a propus că o parte dintre cetăţenii oraşului să fie obligaţi să se branşeze la acesta. Acesta a spus că este o decizie care va depuncta electoral pe cei care o vor promova dar, de dragul cetăţenilor, pe termen mediu şi lung, trebuie adoptată. El l-a informat pe primarul Necula că va susţine o astfel de decizie dacă o va propune Consiliului local.

            Unde-i lege proastă, este şi tocmeală

            Unde-i lege, nu-i tocmeală, tot aud de când umblu prin lume. Constituţia spune mai clar: „Nimeni nu-i mai presus de lege!” Există teorii, există tratate, am văzut, care pornesc de la prima afirmaţie. „Tocmeala” se petrece în procesul de elaborare şi aprobare a unei legi, tocmeala (negocierea) pleacă de la cutume, literatura de specialitate, de la practică, de la interesele politice.

            După aprobare şi publicare în Monitorul Oficial, legea se aplică, trebuie să se aplice, în litera şi spiritul ei de către toată suflarea, altfel n-ar mai fi lege, ci doar o poveste. Sunt însă şi legi din care lipseşte capitolul cu sancţiuni clare, de coerciţie.

            Să luăm, de exemplu, legea asigurării obligatorie a locuinţei, adusă în discuţie doar atunci când mai vin inundaţii, cutremure, incendii, taifunuri etc. În caz de nenorocire, în loc ca păgubitul să scoată poliţa de asigurare şi să o prezinte asiguratorului pentru despăgubiri, primul la care bate în uşă este primarul, să-l ajute, că de aia este el primar. Când îl întrebi de lege, de legea asigurării obligatorie a locuinţei, nici nu vrea să audă, băiat sărac, a dat necazul peste el, copii etc.

            De ce? Pentru că nimeni nu l-a controlat, nimeni nu i-a cerut socoteală, legea nu a fost aplicată şi nici nu i-a închis nimeni uşa în nas. Mereu se găsesc justificări, vin alegerile, tot timpul este nevoie de un vot-două în plus. În alte ţări, pe care le considerăm civilizate, nu intră nimeni în locuinţă, nu primeşte act de proprietate, dacă nu are încheiată poliţa de asigurare.

            Nu stă nimeni la discuţie, la tocmeală, guvernele folosesc banii pentru investiţii, nu pentru pomeni. E timpul să se facă ordine şi în acest domeniu, cum s-a făcut cu proprietarii de maşini. Statul, fie el şi un stat social, nu-i cutia milei, Guvernul, primăriile au obligaţia să aplice legea, nu să se tocmească cu cetăţenii, astăzi respectăm legea, mâine, dacă plouă, bate vântul, o eludăm, ca să dea bine la electorat.

            Slănic Moldova: „Răvășitul oilor”, cu pastramă de oaie, vin și distracție

              Stațiunea Slănic-Moldova va găzdui, începând cu 13 octombrie, festivalul „Răvășitul Oilor”, ajuns la a II-a ediție. Evenimentul va avea în punctul Bolovanul și va fi organizat de Primăria Slănic-Moldova, Ferma „Stâna Dacilor”, Obștea Composesorat „Salina” Tg. Ocna și Asociația „Prietenii Slănicului”.

              Festivalul cuprinde spectacole folclorice, competiții, demonstrații ale meșterilor locali, o expoziție de obiecte artizanale, una de animale și alta de preparate tradiționale, care va oferi oaspeților șansa de a gusta pastrama de oaie, bulzurile ciobănești, brânzeturi de tot felul, unse cu vin adevărat, mai nou sau mai vechi, și, în final, un foc de tabără.

              Pe scenă vor urca Iuliana Covaci și Fanfara Carcalea, Ștefania Puiu, Silvia Ene, Geta Postolache, Grupul „Mândră ie românească”, Gospodarii de pe Valea Asăului și Ansamblul „Mugurașii” din Agăș. „Răvășitul Oilor” de pe muntele Bolovanul promite trei zile de distracție în aer curat și bucuria de a redescoperi tradițiile.

              S-au epuizat reprogramările pentru proba practică a examenului auto

                – mulți dintre cei care nu au fost admiși anul acesta la proba practică a examenului auto au toate șansele să obțină permisul de conducere abia anul viitor

                Vestea lansată pe piață cu privire la posibilitatea reprogramării datei examenului auto, proba practică, a creat isterie în rândul candidaților programați de calculator în primele luni ale anului 2018. Viitorii șoferi s-au îmbulzit la ghișeele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Bacău pentru a prinde un loc mai în față.

                Nu toți au avut norocul de a se reprograma, pentru că în scurt timp, cele aproximativ 100 de locuri suplimentate în județ pentru reducerea timpilor de așteptare s-au epuizat. Au existat destui nemulțumiți, iar printre ei se numără și Corina Adăscăliței.

                „M-am dus la sediu să mă reprogramez chiar în prima zi după aflarea veștii și persoana de la ghișeu nu mi-a spus că s-ar fi epuizat locurile, ci doar s-a limitat în a-mi spune că data de 9 ianuarie 2018 este numai bună pentru mine și să mă prezint atunci la examen. Problema mea este că îmi expiră valabilitatea școlii de șoferi, iar în ianuarie este ultima șansă să iau examenul.

                În caz contrar, trebuie să o iau de la capăt. Din cauza aglomerării excesive, într-un an de zile am reușit să dau proba practică doar de două ori”, ne-a spus Corina Adăscăliței.

                Comisarul șef Ovidiu Genes, șeful Serviciului, declară că reprogramările s-au făcut în limita locurilor disponibile. Până la sfârșitul anului 2017, examinatorii auto vor lucra program normal de lucru și sâmbăta.

                În lunile octombrie și noiembrie, zilele în care se susține proba practică conform graficului de examinare sunt următoarele: în municipiul Bacău, candidații își vor arăta îndemânarea pe 14 octombrie, 4 noiembrie și 11 noiembrie; municipiul Onești și-a rezervat zilele de 21 octombrie și 18 noiembrie pentru susținerea „orașului”, iar examinatorii auto se vor deplasa în municipiul Moinești pe 28 octombrie și 25 noiembrie pentru a le testa îndemânarea localnicilor și a candidaților din împrejurimi.

                11.10.2017

                  Profesioniști în educație pentru o școală a viitorului

                    Sub semnul profesionalismului s-a aflat stagiul de formare Erasmus Plus KA1, „Success methods for students social inclusion and reducing early school leaving”, desfășurat în intervalul 24-28 septembrie 2017, în Konya, Turcia.

                    La acesta a participat un grup de șase profesori de la Școala Gimnazială „Dr. Alexandru Șafran” Bacău, prin intermediul programului Erasmus Plus, coordonat de prof. dr. Mihaela Cojocaru. Proiectul KA1 „Profesioniști în educație pentru o școală a viitorului” este implementat în 2017-2018 la școala amintită, cu scopul de a crește calitatea educației prin noi competențe dobândite de către cadrele didactice formate în context european.

                    Astfel, coordonatoarea proiectului, împreună cu directorul unității de învățământ, prof. Irina-Carmen Vrînceanu, prof. Oana-Andreea Bărbuț, prof. Carmen Mavrichi, prof. Mara Feneru, prof. pentru învățământul primar Flaviana Patrașcu-Diac au constituit o echipă diversă, reprezentată de membri ai majorității ariilor curriculare din școală.

                    Aceștia s-au implicat activ în programul de formare, oferit de către asociația Hayat Boyu Gelisim Dernegi, din orașul gazdă, care a avut ca obiective: proiectarea demersului didactic într-un format nou de învățare prin cooperare, care să faciliteze incluziunea socială a elevilor în clasă, utilizarea unor metode de predare inovatoare: introducerea TIC în procesul educativ, învățarea creativă, învățarea prin proiecte, educația de la egal la egal – Peer Education, gândirea critică, proiectarea unor instrumente și a unor materiale didactice conform principiilor șansei egale la educație de calitate, ținând cont de stilurile de învățare ale elevilor ș.a.
                    Fiecare zi din cele cinci ale formării au conturat treptat tema cursului.

                    Prima zi a stat sub semnul educației incluzive realizate prin intermediul artelor: muzică, dans, grafică, teatru. Cele menționate conferă posibilitatea creșterii gradului de atractivitate al orelor, pentru ca în următoarele să se puncteze cauzele abandonului școlar – o problemă generalizată la nivel european – și să se identifice pârghii pentru stoparea sa. Jocurile de logică, atitudinea caldă și înțelegătoare față de elevi, nediscriminatorie conduc spre creșterea încrederii copiilor față de cadrele didactice și implicit față de școală. S-au prezentat multiplele beneficii ale utilizării instrumentelor TIC în cadrul orelor.

                    S-a pornit de la analiza duratei perioadei de rezistență, chiar și a celor mai tradiționaliști dascăli, până să înțeleagă importanța folosirii computerului și să îl includă în activitatea didactică, recunoscându-i avantajele, pentru a se evidenția în final rapiditatea oferirii feedback-ului către elevi prin utilizarea platformelor pentru evaluare.

                    Penultima zi a adus în prim-plan o problematică specifică secolului XXI, chestiunea migranților. Numeroase țări sunt nevoite să își conceapă strategii pentru integrarea acestora – o cale sigură pentru evitarea conflictelor din comunitate – să aplice principiile comunicării interculturale, să identifice și să ocrotească prin strategii specifice copiii/ grupurile vulnerabile.

                    În spațiul băcăuan, existența unor minorități determină stabilirea și utilizarea unor demersuri clare pentru integrarea și păstrarea acestora în unitățile de învățământ până la finalul perioadei de școlarizare. În final, prin whorkshop, s-au determinat strategii de prevenire a violenței, s-au realizat studii de caz referitoare la tipologia amintită, cadrele didactice identificând împreună cu formatorul calea pentru a ajunge la sufletul elevului – soluția pentru păstrarea acestuia în școală alături de valorizarea sa și transpunerea în situații care să îi dezvolte gândirea creativă, implicit stima de sine.

                    Echipa de profesori a avut posibilitatea de a vizita o școală din Turcia, de a interacționa cu elevii dornici de dialog intercultural, înțelegând în această manieră specificul sistemului de educație, prezentat în prima zi de formare. Vizitele culturale, efectuate în zilele șederii în Konya, au întregit experiența de învățare, oferind participanților oglinda unei culturi fundamentate pe tradiție, religie, promovarea propriilor valori, formulate atât de duios de către Mevlana, poetul care îi invită pe toți la înțelepciune și iubire.

                    Prof. Dr. Oana-Andreea Bărbuț

                    VIDEO: Cum se construiește o casă în cinci zile

                      Peste 820 de voluntari unici s-au aflat saptamana trecuta pe santierul Habitat for Humanity Romania din Bacau si au lucrat la ridicarea celor 36 de locuinte, impreuna cu familiile care se vor muta in acestea, incepand cu anul viitor. Intre voluntari se afla sportivi olimpici, angajati ai companiilor partenere, studenti sau persoane care si-au luat concediu 5 zile pentru a da o mana de ajutor.

                      A murit scriitorul Gheorghe Izbășescu

                      “Tristă zi” a fost marți 10 octombrie pentru spiritualitatea culturală oneșteană, care a pierdut pe poetul Gheorghe Izbășescu. Născut la 8 septembrie 1935 într-o localitate din județul Argeș, el a urmat cursurile Liceului “Ienăchiță Văcărescu” din Târgoviște, înscriindu-se apoi la Facultatea de Filologie a Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

                      Întrerupând pentru o perioadă cursurile universității ieșene, a absolvit această instituție în 1970, la vârsta când avea 35 ani. Ajuns pe meleagurile trotușene Gheorghe Izbășescu a început cariera didactică în satul Viișoara (1962 – 1965) și a continuat-o la Oituz, până în anul 1973.

                      După ce a fost profesor timp de doi ani (1973 – 1975) la Liceul Industrial de Chimie (actualul Colegiu Tehnic “Petru Poni”), din 1975 a devenit titular al catedrei de creație literară a Casei Pionierilor Onești (care, după evenimentele din 1989 poartă denumirea Clubul Elevilor “Alecu Aslan”). Aici a organizat un puternic cenaclu literar (“Zburătorul”), a realizat două antologii cu tinerii care s-au remarcat la acest cenaclu și a activat până la pensionare, în 2005 (fiind mulți ani director al Clubului Elevilor Onești) .

                      Inițiator de reviste de cultură și a unui cenaclu literar, prezent la numeroase evenimente culturale , fondator al Ligii Culturale “Zburătorul”, poetul Gheorghe Izbășescu a creat o rezonanță deosebită numelui său și prin opera sa literară. El a câștigat în anul 1984 Concursul de debut al Editurii Albatros (cu volumul “Viața în tablouri”).

                      Gh. Izbășescu este autorul a mai multe volume de versuri (“Garsoniera 49”, “Ulise al orașului”, “Melodrama realului”, “Ansamblul de manevre”, “Cântece de mântuire”, “Muza din tomberon” – unele din acestea fiind reeditate de mai multe ori) dar și a cărții de proză “Salonul de vară”. Considerat de critica literară “poetul fără vârstă” (el fiind alăturat “generației optzeciste”), a scris o poezie “înclinată ceremoniilor lirice”- “Câtă vreme nu reușim măcar să ne menținem / sufletul în forma –n care / ni l-au născut mamele / zadarnic încercăm să-i cunoaștem naturii / părți din biografia-i plină de plânsuri / De ce neînțelesurile nu sunt decât / o alcătuire a limbii ? {i nu darul / de –a crește ca rezultat al experienței!” Criticii literari au remarcat faptul că “formula lirică a lui Gheorghe Izbășescu constă în placarea mitului peste cotidian, poetul inscripționând că “nu numai o cetate poate să-și aibă epopeea ei ci și un om / cetățeanul cetății, cel simplu, pierdut în mulțime”.

                      Ca președinte timp de mai mulți ani a juriului Concursului național de proză “Radu Rosetti”, organizat de Biblioteca Municipală Onești scriitorul Gheorghe Izbășescu (membru al Filialei Pitești – Argeș a Uniunii Scriitorilor din România), îndemna mânuitorii condeiului “să fie ancorați în realitate, lăsați singurătatea, fulgii și picăturile de ploaie, creați personaje!”

                      Dispariția omului de cultură Gheorghe Izbășescu lasă un gol spațiului cultural moldav, el bucurându-se în timpul vieții de aprecierea scriitorilor băcăuani. Astfel, în timp ce Cornel Galben l-a considerat “scribul ce în permanență revine asupra textului”, criticul literar Petre Isachi a notat: “Gheorghe Izbășescu, eternul nostru erou, ce și-a creat rădăcini în Onești, e un norocos fiind «adoptat» de această localitate! El a eternizat într-un fel Oneștiul și a adus un «modus vivendi» de a fi al orașului, pe care numai artiștii știu în ultimă instanță să-l transmită.”

                      Smiley, acasă la copiii din Dofteana

                        În calitate de Ambasador Național pentru UNICEF în România, Smiley va fi prezent, miercuri, alături de puștii din Dofteana, una dintre cele 45 de comunități în care a fost implementat modelul „Servicii Comunitare pentru Copii”.

                        Proiectul, derulat în parteneriat cu Consiliul Județean Bacău, este unic în țară și are doi piloni: „Pachetul Educație Incluzivă de Calitate” și „Pachetul Minim de Servicii”.
                        Smiley, împreună cu echipa UNICEF România, va vizita școala și grădinița, va discuta cu copiii, apoi cu directorul școlii și cadrele didactice care susțin obiectivele organizației, cu primarul Ioan Bujor și echipa care răspunde de proiect: asistentul social, asistentul medical comunitar și consilierul școlar.

                        „În comunitățile în care am intervenit alături de partenerii noștri, numărul copiilor cu risc de abandon școlar a scăzut cu 27 la sută. Astăzi, 97 la sută dintre copiii care nu erau înscriși pe lista unui medic de familie sunt înscriși, iar toți copiii identificați ca fiind în pericol de separare trăiesc în continuare alături de familia lor, care beneficiază de serviciile de suport necesare”, arată Raluca Dinu-Paicu, purtător de cuvânt al UNICEF.

                        Îndrăgitul artist a mai fost prezent în județul Bacău în noiembrie 2016, când, în cadrul aceluiași proiect, s-a întâlnit cu copiii din Buhuși.

                        Luna a avut atmosferă

                          Luna este un corp inactiv geologic și lipsit de atmosferă în prezent, însă în urmă cu 3 până la 4 miliarde de ani a avut o atmosferă, rezultat al erupțiilor vulcanice de proporții care scuipau la suprafață nori uriași de gaze, conform unui nou studiu, informează SPACE.com.

                          În prezent vulcanii de pe lună sunt inactivi de mult, suprafața Selenei este acoperită de scurgeri piroclastice vechi de miliarde de ani, iar atmosfera selenară este atât de subțire încât nici nu mai poate fi numită atmosferă, fiind considerată în schimb o „exosferă” — moleculele de gaz rămase prizoniere atracției gravitaționale selenare fiind atât de disparate încât nici nu se mai comportă ca un gaz.

                          Noul studiu, realizat de cercetători de la Centrul pentru Zboruri Spațiale Marshall, aparținând NASA, din Huntsville, Alabama și de la Institutul Lunar și Planetar (LPI) din Houston, sugerează că vechii vulcani de pe lună au produs o atmosferă care a rezistat timp de aproximativ 70 de milioane de ani, după care s-a disipat aproape complet în spațiu.

                          Mostre de sticle vulcanice adunate de astronauții din misiunile Apollo în anii ’70 au dezvăluit că magma din subsolul selenar „conținea componente gazoase, așa cum este monoxidul de carbon, dar și ingredientele necesare apei, sulf și alte substanțe volatile”, conform unui comunicat al LPI.

                          În noul studiu cercetătorii au calculat cât de mult gaz s-a degajat din scurgerile piroclastice provenite din vulcanii de pe Lună. Ei au ajuns la concluzia că în jurul Lunii s-a acumulat un volum suficient de mare de gaze pentru a forma o atmosferă, care ulterior s-a risipit în spațiu.

                          Conform autorilor studiului, această descoperire ar putea fi importantă pentru viitoarele misiuni pe Lună pentru că face trimitere la o „sursă de substanțe volatile care au făcut parte din atmosfera Lunii și care ar fi putut să rămână blocate în solul mereu înghețat din apropierea polilor satelitului nostru natural” și care ar putea fi exploatate de astronauți.

                          Acest studiu a fost publicat în ultimul număr al revistei Earth and Planetary Science Letters. AGERPRES

                          Silvia Bordeanu din Bacău a câștigat Trofeul Festivalului Folcloric „Dan Moisescu”

                          La sfârșitul săptămânii trecute, la Topalu, în județul Constanța, s-a desfășurat cea de-a XXI-a ediție a Festivalului „Dan Moisescu” la care au participat 19 concurenți din toată țara.

                          Juriul festivalului a fost alcătuit din oameni de seamă ai genului, după cum urmează: Eugenia Florea, etnomuzicolog, realizator de emisiuni radio și evenimente folclorice – președinte de juriu; dr. Roxana Daniela Gibescu, etnomuzicolog, redactor al Casei de Discuri „Electrecord” – membru; dr. Maria Magiru, director al Muzeului de Artă Populară Constanța – membru; prof. Doina Voivozeanu, dir. gen. Centrul Cultural Județean „Teodor C. Burada” Constanța – membru; prof. Silvia Tugmeanu, dir. adj. Centrul Cultural Județean „Teodor C. Burada” Constanța – membru. Concurenții au fost acompaniați în concurs de Orchestra Ansamblului Folcloric Profesionist „Izvoare Dobrogene” a Centrului Cultural Județean „Teodor C. Burada” dirijată de prof. dr. Cristian Obreja.

                          Bacăul a avut doi reprezentanți la acest festival, ambii absolvenți ai Școlii Populare de Arte și Meserii, pregătiți de prof. Maria Șalaru, Emanuel Vasile Munteanu reușind să câștige premiul II iar Silvia Maria Bordeanu a câștigat Trofeul Festivalului.

                          În Gale, cântăreața de muzică populară băcăuană Maria Șalaru a susținut un recital, fiind acompaniată de aceiași orchestră din concurs.

                          Fotbal/ Liga a IV-a: Din victorie-n victorie

                          Continuă parcursul fără greșeală al Gauss-ului în campionatul Ligii a IV-a. Sâmbătă, în runda cu numărul 8, lidera și-a trecut în cont cea de-a opta victorie, dispunând cu 7-1 de Vulturul Măgirești prin golurile marcate de Boghian (2), R. Gheorghe, Sascău, B. Lupu, Mocanu și Doboș. Etapa aceasta a consemnat și cea de-a doua înfrângere stagională a băcăuanilor de la CSM: 1-2 la Gârleni.

                          Rezultate: ACS Gauss Bacău- Vulturul Măgirești 7-1, UZU Dărmănești- Fl. Rosie Sascut 3-0, AS Negri- Siretul Bacău 1-1, CS Dofteana- Voința Oituz 1-1, Aripile Cleja- Gloria Zemeș 3-3, Voința Gârleni- CSM Bacău 2-1, AS Măgura Cașin- Viitorul Curița 0-4, CSM Moinești- FC Dinamo Bacău 1-3. Meciul ACS Viitorul Nicolae Bălcescu- AS Filipești a fost întrerupt la scorul de 5-0 pentru gazde, oaspeții retrăgându-se de pe teren. În aceste condiții, este mai mult ca sigur că AJF va valida rezultatul din teren.

                          Clasament

                          1. ACS Gauss Bacău 8 8 0 0 81-7 24p.
                          2. Viitorul Curița 8 7 0 1 29-4 21p.
                          3. CSM Bacău 8 6 0 2 31-9 18p.
                          4. Vulturul Măgirești 8 5 1 2 38-18 16p.
                          5. Voința Gârleni 8 5 0 3 20-15 15P.
                          6. UZU Dărmănești 8 5 0 3 16-25 15p.
                          7. Voința Oituz 7 4 2 1 11-6 14p.
                          8. Dinamo Bacău 8 4 1 3 18-12 13p.
                          9. Gloria Zemeș 8 4 1 3 19-18 13p.
                          10. ACS N. Bălcescu 7 3 2 2 13-12 11p.
                          11. AS Filipești 7 3 1 3 17-19 10p.
                          12. Măgura Cașin 8 2 1 5 11-25 7p.
                          13. Aripile Cleja 8 2 1 5 19-39 7p.
                          14. CS Dofteana 8 2 1 5 7-45 7p.
                          15. CSM Moinești 7 2 0 5 15-17 6p.
                          16. Siretul Bacău 8 1 1 6 4-20 4p.
                          17. AS Negri 8 0 2 6 5-31 2p.
                          18. Fl. Roșie Sascut 8 0 0 8 5-37 0p.

                          Programul etapei viitoare (14-15 octombrie): AS Filipești- UZU Darmănești, Voința Oituz- ACS Nicolae Bălcescu, CSM Bacău- CS Dofteana, Vulturul Măgirești- Siretul Bacău, Fl. Roșie Sascut- ACS Gauss Bacău, Viitorul Curița- Aripile Cleja, Gloria Zemeș- Voința Gârleni, CSM Moinești- AS Negri, FC Dinamo Bacău- AS Măgura Cașin.

                          Cap fără coadă: CSM Bacău- CSU Târgoviște 68-13 (36-8)

                          Așa cum era de așteptat, în duelul cap- coadă al etapei a treia din Divizia A la handbal masculin, lidera Seriei A, CSM Bacău a făcut scor cu „lanterna” clasamentului, CSU Târgoviște. Duminică seara, elevii lui Gabriel Armanu s-au impus pe teren propriu cu 68-13 (36-8) în fața grupării dâmbovițene, menținându-se pe primul loc al clasamentului.

                          Băcăuanii totalizează nouă puncte, la fel ca și Atletico Alexandria, dar au golaveraj superior. În partida cu CSU Târgoviște, toți jucătorii de câmp ai „csmeilor” și-au trecut numele pe lista marcatorilor. Totodată, a fost consemnat debutul în Divizia A al juniorului Georgel Costea (născut în 1999), autor a șase goluri. CSM Bacău: Vlăduț Rusu, Eugen Crăciunescu- Alexandru Juverdianu (10 goluri), Ion Atănăsoaei (9), Mihai Cotinghiu (7), Andrei Drăgan (7), Nikola Kurtes (7), Gabriel Dumitriu (6), Georgel Costea (6), Robert Gal (5), Răzvan Dodiță (3), Dumitru Burbulea (2), Maxim Oancea (2), Bogdan Dima (2), Rareș Păunică (1), George Voicu (1).

                          Celelalte rezultate înregistrate în etapa a treia: Danubius Galați- AHC Dobrogea Sud II 28-27, CSM București II- CNOT Brașov 26-21, CSM Botoșani- CS Medgidia 19-30, HC Buzău 2012- Atletico Alexandria 25-26.

                          Clasament

                          1. CSM Bacău 3 3 0 0 160-63 9p.
                          2. Atl. Alexandria 3 3 0 0 88-82 9p.
                          3. CSM București II 3 2 1 0 104-68 7p.
                          4. HC Buzău 2012 3 2 0 1 103-75 6p.
                          5. Danubius Galați 3 2 0 1 83-84 6p.
                          6. CS Medgidia 3 1 1 1 86-81 4p.
                          7. Dobrogea Sud II 2 0 0 2 58-60 0p.
                          8. CNOT Brașov 3 0 0 3 73-86 0p.
                          9. CSM Botoșani 2 0 0 2 39-86 0p.
                          10. CSU Târgoviște 3 0 0 3 57-166 0p.

                          Programul etapei viitoare ( 15 octombrie): Dobrogea Sud II- CS Medgidia, CSU Târgoviște- CSM Botoșani, CNOT Brașov- CSM Bacău, Atletico Alexandria- CSM București II, Danubius Galați- HC Buzău 2012.

                          Rafinorii îl invită pe Mihai Tudose la Onești

                            Premierul Mihai Tudose și ambasadorul republicii China, Excelența Sa Xu Feihong

                            Sindicatul Rafinorul a trimis premierului Mihai Tudose și specialiștilor din Guvern invitația să viziteze Oneștiul și societatea Rafo care mai deține încă în stare de conservare rafinăria de petrol. Sindicatul a opinat că o astfel de vizită „ar deschide, categoric, apetitul investitorilor pentru Rafo și Platforma industrială Borzești, dacă premierul și Guvernul ar da un mesaj de interes și susținere”.

                            Invitația rafinorilor vine în momentul în care în Onești este circulat zvonul că premierul Tudose ar putea veni în zonă la sfârșitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie, împreună cu ambasadorul Republicii China la București, Excelența Sa Xu Feihong. „Informația – ne-a declarat primarul Nicolae Gnatiuc – nu este oficială, dar ceea ce se mai vehiculează în legătură cu aceasta este că obiectivul de interes pentru eventuala vizită ar fi tocmai înființarea Companiei de Energie, Rafinare și Petrochimie (CERP) Moldova cu întreprinderi ale fostei Platforme industriale Borzești”. Posibila vizită a celor doi demnitari la Onești este confirmată și de Toader Găureanu, fost director general al Rafo și unul dintre cei care au inițiat proiectul CERP.

                            Invitația adresată de Sindicatul Rafinorul este însoțită și de un scurt memoriu asupra situației de la Rafo. „Cu situația de la Rafo, cu inițierea planului de reorganizare a societății, care va fi depus – spune Ion Marian, reprezentantul legal al salariaților rafinăriei, liderul sindicatului -, o astfel de vizită ar însemna foarte mult pentru noi, pentru toată zona și pentru Rafo.

                            CERP este un proiect care pare să prindă viață și este foarte multă lume interesată de el. În plus, acum se vorbește de un mare interes al investitorilor americani și chinezi pentru petrochimia și chimia românească, iar în vederile lor intră inclusiv CERP, Oltchim, Rafo și industria din Onești”.

                            Memoriul amintește de multele promisiuni făcute de guvernele României pentru Rafo, dar și de jocurile politico-financiare, în care era nominalizat și FMI, pentru falimentarea rafinăriei din Onești. Nimeni nu a dat, până acum, răspuns unor întrebări de genul „care este poziția statului român cu privire la Rafo și Platforma industrială Borzești în raport cu legislația țării și în contextul reactivării economico-sociale a Regiunii Nord-Est” – se mai arată în memoriu.

                            Ouăle lui Vosganian

                            Pentru că în România mulţi ştiu, puţini cunosc şi mult mai puţini chiar înţeleg despre ce este vorba, s-a propagat în spaţiul public povestea cu Vosganian care vrea să impoziteze ouăle ţăranilor. În parte pentru că aceia care au citit nu au fost în stare să înţeleagă ce a scris, în parte pentru că armeanul este o bună ţintă politică. Aşadar, Varujan Vosganian vrea să se impoziteze ouăle ţăranilor din mediul rural. Aşa e? Nu! Şi o să explic ideea de la care a pornit tot acest scandal.

                            Aşadar, ce a spus Vosganian? Că gospodăria ţărănească nu produce pentru piaţă, ci se rezumă la autoconsum. Produsele neintrând pe piaţă pentru a fi tranzacţionate, ţăranul nu câştigă bani iar statul nu câştigă impozite din care să facă investiţii. Faptul că ţăranul îşi produce hrană, e bun până la un punct; căci ţăranul mai are nevoie şi de haine sau de medicamente, de exemplu.

                            Pe care nu le produce în gospodărie. Şi atunci pentru a le cumpăra, are nevoie de bani iar pentru a obţine bani, trebuie să iasă cu produse pe piaţă. Iar „piaţă” înseamnă nu piaţă agroalimentară, ci hipermarketuri. Dar asta ar însemna producţie masivă, specializată. Adică transformarea ţăranilor în fermieri şi crearea de mecanisme care să coordoneze producţia şi s-o standardizeze, s-o ambaleze şi s-o livreze comercianților.

                            Până aici pare să fie clare lucrurile. Problema este că, oricât ar încerca, ţăranul nu poate produce pentru piaţă fără să investească în mijloace de producţie. Domnul Vosganian are dreptate când spune că ţăranul trebuie să devină fermier, însă nu ne explică şi modul în care se poate produce această transformare. Dealtfel, această dilemă are, momentan, o singură rezolvare. Şi nu e deloc plăcută pentru că rezolvarea problemei ţărăneşti se va face, dacă nu sunt luate nişte măsuri, prin dispariţia ţăranilor.

                            Fără bani de investiţii, cu o proprietate funciară fărâmiţată, singura soluţie viabilă economic pare să fie… colectivizarea. O colectivizare prin asocierea voluntară a proprietarilor de terenuri agricole. Dar asta nu se va întâmpla într-o ţară în care, la trei decenii după căderea comunismului încă se mai poartă discursul anti-comunist.

                            La modul serios, trebuie să ne gândim ce vrem să facem cu pământul arabil. Să aşteptăm să fie cumpărat de străini? Să-l lăsăm pârloagă? Sau să-l punem la muncă?

                            ULTIMELE ȘTIRI