sâmbătă, 20 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2732

Pensii mai mari cu 9 la sută

    Peste 152.000 de pensionari, câţi sunt în prezent în judeţul Bacău, din sistemul public de pensii, vor beneficia de mai mulţi bani începând din această lună. Şi aceasta deoarece valoarea punctului de pensie s-a majorat de la 1 iulie 2017 cu 9 la sută, respectiv de la 917,5 lei la 1.000 lei.

    Astfel, un pensionar cu un punctaj mediu anual de 1,65 va primi din această lună o pensie de 1.650 lei, cu 131 lei mai mult decât a luat anterior (1.519 lei). Şi indemnizaţia de însoţitor al unui pensionar de gradul I de invaliditate va fi mai mare, deoarece acest drept reprezintă 80 la sută din valoarea punctului de pensie. Prin urmare, această indemnizaţie va fi de 800 lei faţă de 734 lei.

    Anul acesta, valoarea punctului de pensie a mai fost majorată o dată. La 1 ianuarie 2017 cuantumul a crescut de la 872 lei la 917,5 lei, respectiv cu 5,25 la sută. Menţionăm că Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede că anual valoare punctului se majorează cu 100 la sută din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50 la sută din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut pe economie.

    În ceea ce priveşte indemnizaţia socială, acordată pensionarilor cu pensie foarte mică, suma rămâne la 520 lei. Dar şi pentru ei se va aplica valoarea nouă a punctului. Le va fi indexat, în raport de aceasta, punctajul mediu anual realizat de către fiecare. Dacă suma rezultată, respectiv pensia cuvenită pentru stagiul de cotizare pe care îl au, este mai mică decât 520 lei, pensionarii în cauză vor primi această sumă, diferenţa fiind suportată de la bugetul de stat.

    Cei peste 150.000 pensionari se vor bucura de majorarea cu 9 la sută a punctului încă din această lună, în momentul în care li se va plăti pensia. Cei care iau banii în cont bancar vor beneficia din data de 12 sau 13 iulie de majorare. Cei care primesc pensia prin Poşta Română, vor vedea mai mulţi bani în mână, în perioada 14-28 iulie, în funcţie de graficul de plată de până acum.

    Hramul Bacăului între bâlci și caniculă

      Orice se poate spune dar cert este că orașul a fost weekendul trecut în mare sărbătoare. Hramul Bacăului, prilejuit de sărbătoarea sfinților Petru și Pavel, a adus băcăuanilor dornici de distracție și de petreceri, toate condițiile pentru un sfârșit de săptămână reușit.

      Dus într-o locație nouă, în zona cuprinsă între parcarea de la Stadionul Municipal și până la terenurile de tenis din Baza Sportivă, Hramul Bacăului care a durat de joi, 29 iunie, până duminică, 2 iulie, a fost structurat pe secțiuni.

      Prima dintre acestea, dedicată celor dornici de distracții, a fost amplasată chiar în parcarea de la stadion, acolo unde zona a fost împânzită de tot felul de tiribombe, ce-i drept de generație mai nouă. Drumul care coboară din parcare spre terenurile de tenis a fost împânzind cu corturile grataragiilor și berarilor la care s-au adăugat și vânzătorii de dulciuri, vată de zahăr, porumb fiert, etc.

      A treia zonă, poate cea mai importantă, pentru unii, a fost aceea de lângă terenurile de tenis unde a fost amplasată scena. O scenă pe care, timp de patru zile, au evoluat foarte mulți artiști locali, majoritatea din zona folclorică. Totuși, între refrenele de genul Cântă cucu-n Bucovina sau Zărzărică, zărzărea și-a făcut loc și Anda Adam. Cu kilograme bune în plus și destul de vulgară, totuși, Anda Adam a reușit cu cântecele ei de altă dată să „încingă” publicul de la scenă. De altfel, o parte din acel public părea încins și de numărul mare de pahare de bere consumat. Deh, din cauza căldurii.

      Și dacă am ajuns la capitolul V.I.P.-urilor prezente la Hramul Bacăului 2017, nu putem să nu vorbim de Jean de la Craiova, care a beneficiat de o primire ce l-ar face invidios și pe Ion Iliescu, cântărețul bucurându-se de o atenție deosebită din partea oamenilor de ordine.

      Probabil că prestația lui Jean de la Craiova pe scena de la Hramul Bacăului 2017 a consemnat și punctul culminant al evenimentului, asta după numărul foarte mare de băcăuani prezenți la scenă. Dar cel mai important este faptul că, în ciuda temperaturilor extrem de mari din acest weekend, băcăuanii au ieșit cu mic cu mare și s-au bucurat de hram.

      Voia bună s-a simțit din plin în iujurile moderne și la mașinuțe, prin fumul gros și mirosul îmbietor al grătarelor și chiar în horele încinse în fața scenei. N-a mai contat că vânzătorii n-au mai dat bonuri de casă, că în zona de food aglomerația era mare și îți dădea impresia că ești în lupta de la Posada sau că unii … încercau să-i controleze pe alții la buzunare. Că doar nu poate fi totul pe roze. După acest sfârșit de săptămână însă, au rămas multe povești. De toate felurile. Povești care să țină de „cald” băcăuanilor până la o ediție viitoare.

      Street Delivery, succes de la prima ediție

      Că weekendul trecut a fost bogat în evenimente de stradă nu mai e o noutate pentru nimeni. Că unele au fost mai pe placul unora sau dimpotrivă, asta e altă poveste. De această dată însă, trecem în revistă un debut cu dreptul. Este vorba de Street Delivery, un eveniment creat în urmă cu 12 ani de Ordinul Arhitecților din România și Fundația Cărtărești, eveniment care se desfășoară anual în mai multe orașe din țară, cum ar fi București, Cluj, Timișoara, Arad, Iași, și care din această vară a venit și în Bacău. Conceptul Street Delivery este de a prelua o stradă ce va fi închisă traficului auto și care să fie deschisă doar pentru oameni.

      Dacă inițial Street Delivery trebuia să se desfășoare pe strada Iernii, din spatele Teatrului Municipal Bacovia, locație pentru care nu s-a primit autorizație, evenimentul s-a mutat pe Aleea Parcului, în dreptul Teatrului de Vară, activitățile desfășurându-se împrejurul clădirii teatrului dar și pe o parte din aleile parcului. În cele trei zile de Street Delivery, băcăuanii s-au bucurat de mai multe activități pe care le-au savurat la maxim. Între acestea, foarte agreate au fost proiecțiile de film. La fel de apreciate au fost diferitele expoziții, atelierele de creație și activitățile cu copiii, pentru cei mici fiind amenajate un țarc cu plușuri ca loc de joacă sau o zonă în care se citeau povești. Remarcabil a fost și spațiul rezervat Tangoului Argentinian, acolo unde vizitatorii au urmărit demonstrații și chiar au putut face pași de inițiere în celebrul dans din America de Sud.

      Și sportul a fost bine reprezentat, băcăuanii putând juca tenis de masă, badminton și chiar baschet. Nu au lipsit locurile de ralaxare, parcul fiind împânzit de hamace. Foamea putea fi liniștită cu mâncare tailandeză sau produse fast-food pe rețete speciale, stropite cu bere rece între prieteni. Și totul a fost asezonat cu muzică live din zona rockului sau underground de foarte bună calitate. Tradiția Street Delivery este ca în fiecare an să se picteze o lucrare murală pe un calcan (un perete fără geamuri al unei clădiri – n.r.), astfel că, doi pereți ai Teatrului de Vară au fost pictați de Obi Platon. Pe numele său adevărat, Ovidiu Platon este un artist băcăuan stabilit la Shanghai, în China, care a fost foarte încântat de acest eveniment și a venit acasă special pentru Street Delivery.

      „A fost extraordinar. Știam de la prietenii mei din București de Street Delivery și am așteptat foarte tare să avem acest eveniment și în Bacău. Cred că a fost o reușită și că cei care ne-au fost alături vor veni și la edițiile următoare”, ne-a spus Monica Grosu, voluntară la Street Delivery.

      „Acum mulți ani, când am închis pentru prima dată o stradă în București, nu mă așteptam să devină un fenomen, să ajungem să eliberăm străzile de mașini în șase orașe din țară. Suntem pentru prima dată aici, iar felul cum se întâmplă în Bacău mi se pare extraordinar. Locul ales este fantastic iar tot ce se întâmplă aici arată foarte bine”, a declarat Cristian Neagoe, cofondator Street Delivery România și curator al Street Delivery București.

      Street Delivery a fost inclus în programul Bacău-Capitala Tineretului din România și susținut de Primăria Municipiului Bacău.

      Un tânăr de 28 de ani a primit Taina Sfântului Botez, la Hârja

      Sub egida „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare – Model de credință și filantropie”, în perioada 1 – 2 iulie 2017, Asociaţia “Sfântul Voievod Ştefan cel Mare” din localitatea Hârja, protopopiatul Onești, împreună cu Şcoala Gimnazială „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare” – Oneşti, a organizat, la Aşezământul Social Filantropic al Episcopiei Romanului şi Bacăului, un eveniment aparte menit să aducă în actualitate spiritul ștefanian, dar și bunătatea și dragostea pentru aproapele cu timp și fără timp.

      Cu această ocazie au fost marcaţi și cinci ani de activitate neîntreruptă în slujirea aproapelui în localitatea de pe Valea Oituzului, Asociația fiind un model de bune practici la nivel național. La acest eveniment au fost prezenți mai mulți reprezentanți ai autorităților locale și județene, printre care şi subprefectul judeţului, Ionel Pravăţ.

      Botez şi povestea tristă a lui Ghenadie

      Un moment aparte, tulburător prin semnificaţii, a fost oficierea Tainei Sfântului Botez pentru catehumenul Ghennadi (cel mai nou beneficiar al Asociației), de către părintele arhimandrit Pimen Costea, Vicar administrativ al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, împreună cu un impresionant sobor de preoţi.

      Tânărul de 28 de ani, dintr-un sat din Republica Moldova, a venit la Hârja, în toamna anului trecut, la sugestia şi cu implicarea unei inimoase elveţience, Christiane de Renier, care desfăşoară multiple activităţi sociale în România şi Republica Moldova, cu sprijinul nemijlocit al ÎPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului. Ghenadie a rămas de mic fără părinţi, fiind crescut de o mătuşă, câştigându-şi existenţa muncind pe diferite ferme, ca cioban. Anul trecut, în iarnă, a suferit un groaznic accident de tren, rămânând fără picioare şi o mână.

      Să-l ascultăm: „Viaţa mea a fost grea. Nu ştii ce înseamnă să nu ai părinţi. Lucram ba la unul, ba la altul, nu mă plăteau, dormeam în paie, mă dădeau afară, căutam altul. Ani şi ani. Stăteam la o mătuşă. Într-o dimineaţă de ianuarie, anul trecut, trebuia să ajung la o stână. La trei dimineaţă am pierdut trenul şi am plecat pe jos, vreo 40 de km. Era frig, ningea, am mers pe lângă linie, megeam şi pe linia de tren, zăpada era mare, doar pe linie era curăţată. Am auzit târziu trenul, m-am aruncat, însă mi-au rămas picioarele şi o mână pe linie. Trei luni am stat în spital, însă mătuşa nu a vrut să mă mai ia acasă, am ajuns într-un centru, unul rău. Acolo m-a găsit doamna Christine şi mi-a propus să vin în România.

      Mătuşa mi-a ascuns paşaportul, nu vroia să vin, zicea că aici o să-mi ia organele. Nu mă ajuta nimeni, eram disperat. În toamnă, în octombrie 2016, am venit la Hârja. Mă simt bine, au grijă de mine şi le mulţumesc, preotului Ilarion, doamnelor de aici, bisericii. Eu nu am fost botezat niciodată, acum m-am botezat şi am primit şi un cărucior nou, electric”, ne spune senin tânărul, care a primit ca ocrotitor pe Sfântul Serafim de Sarov, naşi fiindu-i părintele Florin Ciovârtă şi soţia sa Constanţa, din Focşani.

      După ce a fost scos din cristelniţă a fost îmbrăcat în haine noi, cadou de la naşi. A fost o ceremonie emoţionantă, alături fiindu-i colegii din aşezământ, enoriaşi din sat, oficialităţi. După finalizarea slujbei de creștinare au urmat câteva momente artistice susţinute de copiii Centrului de zi „Sf. Dionisie Exiguul” Hârja, coordonați de pedagogul social Florentina Ion și eleviii Școlii Gimnaziale „Sf. Voievod Ștefan cel Mare” Oneşti, coordonați de prof. Marta Pânzaru.

      Serafim a devenit fiul lui Dumnezeu

      În cuvântul adresat cu această ocazie, părintele Vicar Administrativ a transmis binecuvântarea ÎPS Ioachim, exprimând totodată bucuria sinceră cu privire la botezul lui Ghenadie, noul Serafim. “Am botezat astăzi un tânăr, un tânăr care, prin viaţa lui, a ajuns aici, acum, călăuzit de Dumnezeu, în preajma acestor oameni care l-au înfiat la propriu, cum şi Dumnezeu l-a înfiat, făcându-l fiu al său. Astăzi, drumul lui se deschide spre un nou orizont, o perspectivă spre care el începe să alerge, chiar dacă nu pe picioarele sale, însă în viitorul apropiat o va face.

      El se împărtăşeşte pentru prima dată, primind trei taine: a Botezului, prin care s-a făcut mădular al Bisericii, a Confirmării prin ungere, fiind pecetluit cu Sfântul şi Marele Mir, cu Duhul Sfânt, şi Taină Sfintei Eurahistii. Etapele pe care Ghenadie, acum Serafim, le-a parcurs, vor fi exemple de urmat: răbdarea, statornicia, înţelepciunea şi nu în cele din urmă, curajul de a-şi înfrunta propriul destin. Dumnezeu să-i binecuvinteze pe toţi””, a spus, după Sfântul Botez, părintele arhimandrit Pimen Costea, Vicar administrativ al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.

      Sfințirea Centrului multifuncțional de economie socială

      A urmat sfințirea Centrului Multifuncțional de Economie Socială și a Casei pelerinului de către părintele Vicar Pimen Costea, și apoi inaugurarea noilor ateliere manufacturiale și de economie socială: de pictură pe sticlă, de olărit, confecție și broderie tradițională, de croitorie populară, de sculptură, aici l-am lăsat pe Serafim, cu uneltele lui.

      „Serafim este un om cuminte, harnic, face de toate singur, sculptează în lemn foarte frumos, cruci şi icoane, cu o singură mână. De altfel, naşii lui, familia Florin şi Constanţa Ciovârtă, din Muncelu, judeţul Varancea, a promis că o să-l îndrume, o să-i doteze atelierul de sculptură, care este viaţa lui, pasiunea lui, prin sculptură simte că trăieşte, are un sens în viaţă, aici şi-a descoperit darul de a sculpta, dar de la Dumnezeu. La botez a primit un nume de sfânt, Serafim, care înseamnă speranţă”, ne-a spus preotul Ilarion Mâţă, preot paroh al Bisericii „Sfântul Gheorghe”, preşedinte al Asociaţiei „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare” din Hârja.

      Mi-am luat rămas bun de la tânărul Serafim, cu speranţa că, în scurt timp, cu sprijinul Centrului, al Bisericii, al oamenilor cu suflet mare, va putea să meargă, dorindu-şi foarte mult proteze, însă mai are nevoie de încă câteva operaţii foarte complicate. Dacă aveţi drum pe la Hârja, căutaţi-i pe preotul Ilarion şi pe curajosul nostru Serafim.

      A fost odată Știința…

      Componenții fostei echipe de fotbal a Universității băcăuane s-au reîntâlnit după aproape cinci decenii

      Incapabil să-și descifreze viitorul, fotbalul băcăuan își rememorează trecutul. Onorându-l așa cum se cuvine. Sâmbătă, în aula Universității „Vasile Alecsandri” s-au reîntâlnit, după aproape cinci decenii, componenții fostei divizionare B Știința Bacău. Inutil de precizat că „reunirea lotului” s-a desfășurat sub semnul marilor emoțiilor. Și, evident, al aducerilor aminte. În unele cazuri, amintirea fotbaliștilor supli, cu zâmbete de actori de cinema s-a suprapus mai greu peste imaginea de azi a domnilor cu vârste și chipuri de bunici.

      „Îmi cer scuze, dar nu cred vă cunosc. Cine sunteți dumneavoastră?”, l-a întrebat Nicolae Vătafu pe unul dintre cei prezenți. „Cum, Nicule, nu-ți recunoști fostul coleg de la Dinamo Bacău? E Radu Țuțuianu” a izbucnit în râs fostul conducător al Științei, Corneliu Costinescu, inițiatorul acestui proiect „Remember Știința”, care s-a materializat după aproape doi ani de căutări.

      „N-a fost deloc ușor să ne strângem laolaltă dar mă bucur că am reușit, în sfârșit, să o facem”, a declarat profesorul Costinescu, care a promis că, de acum înainte, reunirea va avea loc anual. Ca în urmă cu 40-50 de ani, când, pe lângă statutul de fotbaliști la Știința Bacău, îl aveau și pe cel de studenți (care la Educație Fizică și Sport, care la Istorie, care la Geografie sau chiar Matematică), oamenii noștri au luat loc în aula Universității. Ca și atunci, majoritatea au bătut cale lungă, venind de prin toate colțurile țării: de la Târgu-Jiu și Vaslui, de la Galați și Târgoviste, de la Brașov și Turnu-Severin.

      Și tot ca mai ieri, s-au ridicat în picioare, răspunzând la apel: Margasoiu, Stroe, Boiangiu, Mihalache, Diceanu, Neagu, Sdrobiș, Țuțuianu, Săvulea, Bălan, Codreanu, Ungureanu, Bâlc, Ciocoiu, Hermeziu, Marici, Mară și Neșteanu. Alături de ei s-au aflat doi dintre conducătorii echipei de atunci, președintele Costinescu si profesorul Șaradici, dar și căpitanul lui Dinamo Bacău, Nicolae Vătafu. Nu au fost uitați nici cei dispăruți, în memoria lor ținându-se un moment de reculegere. Legătura cu prezentul au făcut-o, în calitate de amfitrioni, rectorul Universității „Vasile Alecsandri”, Carol Schnakovszky și directorul CS Știința, Florin Grapă. „Dumneavoastră ați făcut sport cu sufletul. Din păcate, astăzi, totul e pe bani”, a subliniat Florin Grapă.

      „Sunt foarte impresionat de întâlnirea dumneavoastră. Să știți că în adolescență, am jucat și eu într-un meci de C, la Mureșul Toplița, dar l-am jucat doar pentru faptul ca juniorul titular lipsea de la teren în acea zi”, a mărturisit rectorul Schnakovszky.

      „Știința a fost un copil teribil al fotbalului băcăuan, care a pornit-o în 1965 de jos, din Onoare și a ajuns până în Divizia B, fiind la un pas de promovarea în A în 1974, anul dinantea mutării echipei la Onești. Vreau să mai precizez că toate promovările au fost reușite de pe primul loc și că tot acest parcurs a fost realizat cu un lot alcătuit în întregime din studenți”, a punctat Corneliu Costinescu.

      „Noi am făcut și școală, și fotbal”, a subliniat Margasoiu, în timp ce Stroe a amintit că, „pentru noi toți, care ne-am realizat profesional și datorită fotbalului, Știința a fost un club de suflet”. Foștii jucatori ai Științei și-au amintit apoi și de barajul de promovare în B într-o grupă cu Metalul Plopeni, Metalul Târgoviște si UMU Medgidia, și de primele de victorie, uneori în valoare de numai…zece lei, și de escapadele în căminul studențesc al fetelor, și de confruntșrile cu concitadina Dinamo/ Sport Club Bacău, fie ele amicale deloc…amicale, în care legendarul Aristică Ghiță îl fugărea pe Ion Mihalache, fie ele oficiale, cum a fost „dubla” de B din 1974-’75.

      Poveștile au continuat pe toată durata după-amiezei de sâmbătă, pe care foștii componenți ai Științei și-au petrecut-o la un pahar cu vorbă (și nu doar de vorbă) la restaurantul complexului EMD. Lui Ciocoiu, Țuțuianu și Bâlc li s-au alăturat, în calitate de gazdă primitoare fostul preșdintele de onoare al FCM Bacău, Sergiu Sechelariu, dar și fostul atacant băcăuan, Daniel Scânteie, care a împlinit chiar sâmbătă vârsta de 49 de ani.

      „A fost o atmosferă minunată, pentru care vreau să mulțumesc celor de la EMD și în mod personal domnului Sergiu Sechelariu”, a declarat Corneliu Costinescu, care a adăugat, zâmbind: „Stând la povești, am putut afla mai multe dintre isprăvile pe care le făceau în timpul liber, evident, fără știrea mea, foștii mei jucători de la Știința. La anul, când ne vom întâlni din nou, sper să aflu și mai multe. Iar peste alți doi ani, trebuie să mă țin tare deoarece am programat o altă întâlnire de suflet: cea cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea lui Dinamo Bacău”.

      Privind spre viitor, fotbalul băcăuan continuă să-și retrăiască trecutul.

      Dani Martin, vicecampion european!

      O nouă reușită de excepție pentru înotătorul băcăuan Daniel Martin. Sportivul legitimat la SCM Bacău s-a încununat sâmbătă vicecampion continental de juniori în proba de 200 metri spate la Campionatul European de la Netanya (Israel).

      În finala probei, înotătorul pregătit de Iulian Matei a stabilit un nou record național, parcurgând cei 200 de metri cu timpul de 1:58.72. Aurul a fost adjudecat de înotătorul rus Kliment Kolesnikov, care a stabilit timpul de 1:57.73, in timp ce pe ultima treapta a podiumului a urcat un alt reprezentant al Rusiei, Nikita Tretyakov.

      În prima finală la care a participat la Europenele din Israel, cea de 100 metri spate, Dani Martin s-a clasat al optulea.

      Mii de somații emise de Primăria Dărmăneștiului

        În cadrul ședinței Consiliului Local al orașului Dărmănești, ce a avut loc cu câteva zile în urmă, primarul acestei localități Constantin Toma a făcut cunoscută o situație fără precedent.

        “Analizând activitatea Primăriei orașului Dărmănești, Curtea de Conturi a constatat că între anii 2012 – 2014 Unitatea Teritorial Administrativă nu a intreprins nici o acțiune de executare silită. Astfel, prin prescrierea sumelor, în anul 2016 s-au pierdut 54 de miliarde de lei vechi!”, a declarat primarul Dărmăneștiului, Constantin Toma menționând și faptul că încă 114 miliarde de lei vechi nu au fost încasați.

        În această situație, în orașul de la confluența Uzului cu Trotușul au fost emise un mare număr de somații, atât către persoanele fizice cât și pentru persoanele juridice. Constantin Toma (foto), edilul – șef al Dărmăneștiului, a argumentat această acțiune menționând:

        ”De la 1 ianuarie 2017 și până în ziua de 23 iunie a acestui an au fost emise 75 de somații, pentru recuperarea sumei de 10 miliarde de lei vechi, de la persoanele fizice datoare și am reușit astfel ca să încasăm 4 miliarde de lei vechi. Pentru persoanele juridice s-au emis 3037 somații, pentru a recupera circa 54 de miliarde de lei vechi.

        Doar 2,5 miliarde au putut fi recuperate până în prezent din această sumă! Nu este ‘un moft’ al meu pentru că vrem ca să facem aceste executări silite, pentru care ‘am umplut ‘ orașul de somații! Toate firmele au primit înștiințările de plată ce sunt prevăzute în Codul Fiscal și după aceste somații pot primi și popriri! Această măsură a fost și pentru cei dinaintea noastră, ce nu au făcut nimic, o obligație!” .

        Menționând faptul că “suntem neacoperiți cu salariile celor 96 de angajați ai Primăriei orașului Dărmănești, după creșterea cu 20 la sută a salariilor de la 1 februarie”, edilul – șef Constantin Toma a făcut cunoscut faptul că în această localitate “sunt circa 500 de firme iar la trei dintre acestea s-au pus sechestre, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în Dărmănești! Aceste firme au avut datorii în sumă de peste 60 000 lei”.

        Ba, între mitologie și realitatea absurdă

          Din mitologia egipteană aflăm că zeul Khnum, o divinitate cu trup de om și cap de berbec, este cel care ar fi creat omul. Zeul îi modela pe oameni pe roata sa de olar, apoi le dădea viață. Pe lângă trup, zeul Khnum le-a oferit oamenilor energie vitală (ka) și suflet, precum și personalitate (ba)…

          Zilele trecute, pe o arșiță de poveste, călătoream în autoturism, când, deodată, privirile mi-au fost acaparate de un fel de obelisc uriaș pe care stătea scris BA. Armonizate, arșița și mitologia m-au făcut să cred că rătăcesc prin mitologicul Egiptul antic. Am coborât din autoturism și, imediat, am fost trezit la realitate. ,,Obeliscul” nu era nimic altceva decât o ruină care încerca să spună că aici este granița dintre județele Neamț și Bacău. Ruina este jalnică în toată splendoarea sa, dacă privești, comparativ, pe cealaltă parte a șoselei, către reperul/indicatorul geografic estetic/elegant/civilizat al județului Neamț. Și, ca să fim în absurdul cel mai cuceritor, înainte de a fi semnalizat atât de original județul Bacău (BA, în versiunea edililor), suntem înștiințați, cu vreo douăzeci de metri mai înainte, că debutează orașul Buhuși, apoi județul Bacău… Firește, pentru că tot suntem într-un fel de Absurdistan mioritic, există o casă care, dacă privim granița marcată de edilii nemțeni și cea sugerată de șugubeții edili băcăuani, nu poți ști pe teritoriul cărui județ se află aceasta.

          Dacă edilii băcăuani sunt curioși să afle unde ființează aceste anomalii ale nepăsării, le sugerăm să circule pe șoseaua dintre comuna Români (NT) și orașul Buhuși (BA). Rețineți, vă rog, data la care citiți aceste însemnări. Nu m-ar mira ca peste un an să constatăm că BA a devenit cel mult B sau A. Ar fi, probabil, mai ușor de schimbat manualele de geografie, la capitolul ,,Județe”, decât să semnalizezi civilizat o entitate administrativ-teritorială importantă.

          Pagina 1

            La bănci nu e ca la piață

            Pentru că, profesional, mă ocup de zeci de ani de evoluția problemelor economice din județul Bacău sau din România, am devenit pentru unii sursa „de încredere” pentru informații privind modul de a economisi, de a solicita un credit bancar sau chiar de investi. Mă tem ca dracul de tămâie de astfel de sfaturi, într-un mediu economico-financiar (și nu numai!) atât de instabil, cum s-a dovedit a fi în ultimii 27 de ani cel de la noi, dar și în lume. Am un amic vizavi de care chiar mă bucur că nu sunt croitor pentru a-i lucra niscaiva nădragi, pentru că e atât de cusurgiu încât sigur m-aș lăsa de meserie. Doamne feri să-i dau vreun sfat financiar! Pentru că noi, românii, spunem adesea „totul e până la bani!”?

            Aproape jumătate dintre români – spune un specialist al mișcării banilor – , mai exact 44% dintre ei, se bazează pe impresiile altora atunci când se interesează de câte un produs financiar. E ca la piață: dacă lumea spune că produsul cutare e bun, îl cumpăr și eu, dacă nu, mai bine aștept. Dar un produs oarecare costă câteva zeci de lei sau chiar doar câteva sute de lei, pe când un produs financiar presupune mii de lei, dacă nu și mai mult. În anii ’90 am văzut câteva cazuri celebre de bănci de la noi care au lăsat cu buza friptă mii și mii de oameni, pentru a nu mai vorbi de fondurile de investiții gen Caritas.

            Astăzi multă lume consideră piața de capital una dintre cele mai bune soluții pentru a înmulți banii. Just, sunt jucător pe această piață, dar nici aici nu m-aș încumeta cu sfaturi pentru alții. Vorba amicului meu cârcotaș: la Bursă se poate câștiga mai ceva ca la bancă, dar dacă cineva câștigă înseamnă că altcineva pierde.
            Ei, ce replică să-i dau eu?

            Odobeşti: O maşină s-a făcut scrum

              Autoturismul a ars în totalitate/Foto: ISU Bacău

              Sâmbătă după-amiază, pompierii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bacău au intervenit în localitatea Odobești pentru a stinge un incendiu izbucnit la un autoturism.

              Când au ajuns acolo, maşina era cuprinsă de flăcări şi s-a trecut imediat la localizarea focului, existând pericolul de extindere la vecinătăți. „În urma incendiului, ce a avut drept cauză probabilă utilizarea focului deschis în spații închise, a ars autoturismul în totalitate”, a declarat cpt. Andrei Grecu, ofiţer de relaţii publice la ISU Bacău.

              Pompierii din Oneşti au avut şi ei de stins un incendiu de vegetaţie uscată, iscat pe un teren din comuna Ştefan cel Mare.

              Avancronica muzicală: Non solo tango

              Tango, foxtrot, prelucrări folclorice, muzică celebră din filme, povești de dragoste transpuse în muzică, glume muzicale. Impreună ne distrăm, dansăm, visăm, iubim, ne mărturisește pianista Ioana Maria Lupașcu în avanpremiera recitalului din această seară de 3 iulie. La Filarmonica „Mihail Jora” se deschide stagiunea estivală camerală, moment festiv și prin prezența Gaudeamus Quartet care sărbătorește 30 de ani de activitate artistică. Componența cvartetului s-a schimbat de-a lungul celor trei decenii de activitate concertistică, avându-i în prezent membri pe: Lucia Neagoe – vioara I, Raluca Irimia – vioara II, Leona Varvarichi – viola și Ștefan Neagoe – violoncel, soliști concertiști ai Filarmonicii Brașov.

              Foarte activ pe scenele din țară și străinătate, Gaudeamus Quartet se numără printre puținele formații care au reușit să interpreteze în trei ediții Integrala Cvartetelor de coarde de Beethoven (Iași, Brașov și Genova).

              În 1995 Cvartetul a primit Premiul Special al Juriului la Concursul Internațional de Cvartet de Coarde ,Mozart – Salzburg, Austria și Premiul al II-lea la Concursul Internațional de Muzică de Cameră, Vincenzo Bellini – Caltanisseta, Italia și în 2000, Marele Premiu – Rovere d’Oro la Concursul Internațional de Muzică de Cameră – San Bartolomeo al Mare, Italia.

              Cursuri de master, înregistrări, turnee de succes cu peste 200 de lucrări din creația universală pe care le au în repertoriu, ne dau imaginea reușitelor acestui ansamblu.
              Non solo tango, aranjamente realizate de compozitorul Ioan Dobrinescu, cu Gaudeamus Quartet și Ioana Maria Lupașcu. Pianista a studiat cinci ani în Italia cu Lazar Berman, maestru care vedea în ea o solistă cu imense posibilități artistice și de virtuozitate. Ioana se întoarce în țară și cântă cu majoritatea orchestrelor, sub bagheta unor dirijori consacrați. De zece ani este solistă a Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești, abordează concerte mai puțin cunoscute, interpretează în primă audiție lucrări ce i-au fost dedicate și realizează spectacole pentru copii la Opera Comică, sau în compania actriței Daniela Nane, cu contratenorul Cezar Ouatu, ori cu dansatorul Lucas Molina.

              Ioana Lupașcu colaborează cu reviste de cultură și este autoarea romanului autobiografic Prințul baghetei.

              Ca întotdeauna, prezența Gaudeamus Quartet și a Ioanei Maria Lupașcu, entuziasmează publicul și reprezintă un prilej de delectare artistică.

              OZANA KALMUSKI ZAREA

              Slujbă pentru Ștefan cel Mare, la Buhusi

                Duminică, 2 iulie 2017, începând cu ora 11:00, la monumentul Dreptcredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, situat în fața Sălii Sporturilor din Buhuși, s-a oficiat o slujbă religioasă închinată Sf. Voievod Ștefan cel Mare.

                Slujba a fost oficiată de către IPS Arhiepiscop IOACHIM, care împreuna cu preoții prezenți la eveniment au săvârșit slujba Acatistului Sf. Ștefan cel Mare și parastasul pentru cei adormiți întru Domnul, eroi ai neamului.

                La eveniment au fost prezente autoritățile locale și județene dar și numeroși credincioși ce au dorit, prin aceasta, să-și arate recunoștința față de cel care a rămas în conștiința românilor ca mare ctitor de lăcașuri sfinte și vrednic apărător al neamului și credinței strămoșești într-un timp destul de greu încercat.

                In 1457 Stefan urca pe tronul Moldovei dupa ce il inlatura pe Petru Aron. Acesta din urma il ucisese pe tatal lui Stefan, Bogdan al II-lea. Ajutat de catre Vlad Tepes, domnul Tarii Romanesti, Stefan cel Mare il infrange pe Aron in luptele de la Doljesti si Orbic, fiind inscaunat, pe ‘‘campia Direptatii’’ ca domn mostenitor al tronului Moldovei.

                Hramul Bacăului

                  Tradițional bâlci de Sfinții Petru și Pavel s-a ținut, anul acesta, lângă Stadion.

                  Street Delivery

                    O alternativa la Hramul Bacăului, Street Delivery și-a propus să „elibereze” Aleea Parcului de mașini și să o populeze cu oameni.

                    Poezii pentru suflete de copii

                    – Mădălina Rotaru și-a scos în lume copiii cu rime – i-a pus în volumul de poezii “În grădina de la moară” și i-a prezentat prietenilor

                    Berăria “Valhalla” n-a fost niciodată mai animată de copii, aglomerația datorându-se lansării volumului de poezii “În grădina de la moară”, ce poartă semnătura Mădălinei Rotaru. Pentru ziarista, scriitoarea, mama, soția, fiica, sora, verișoara și visătoarea Mădălina Rotaru volumul de față este a doua apariție editorială după cărticica de debut intitulată “La un pahar de rouă”. Evenimentul programat sâmbătă pentru ora 16.30 a adunat mulți prieteni, deopotrivă copii și adulți. Cu toții au răspuns prezent la chemarea Mădălinei, “În grădina de la moară”.

                    Pentru cei care încă nu o cunosc pe fata roșcată, sensibilă și cu pistrui, pot afla de aici că Mădă s-a născut pe 30 martie 1979, la Roman, acolo unde, deși nu a locuit niciodată, a copilărit alături de bunici. Din întâmplările petrecute în vacanțe în grădinile și curțile caselor bunicilor crede că vine și inspirația pentru desenele și poeziile de mai târziu. Așa cum aminteam, a debutat în anul 2011 cu volumul de poezii “La un pahar de rouă”, iar anul acesta, editura Casa de Pariuri Literare a descoperit-o, a provocat-o și a convins-o să continue aventura scriitoricească.

                    Lansare în lacrimi

                    După o primă repriză de autografe, după ce și-a strâns prietenii aproape și a fost luată la întrebări de buna prietenă Laura Huiban, “s-a rupt filmul”. Pe Mădălina au copleșit-o vorbele frumoase și trimiterile la copilărie, la oamenii care i-au marcat existența și care au făcut-o omul din ziua de astăzi. Le-a mulțumit tuturor și i-a asigurat pe cei care i-au fost aproape de toată recunoștința ei. Cu atâția oameni frumoși în jur, lacrimile nu puteau să fie decât de bucurie. Invitații care au dorit să-i adreseze întrebări, au avut posibilitatea să o facă prin intermediul bilețelelor. Acestea vor fi păstrate cu sfințenie într-un borcan al amintirilor, cu mesaj personificat, cadou oferit de Laura Huiban. Dialogul a curs firesc, ca între prieteni, iar curiozitățile publicului au avut legătură cu gâzele Mădălinei, cu grădina de la moară și cu alegerile autoarei în materie de scris.

                    “Eu cred că volumul de față nu este o carte, ci poate fi mai curând o oglindă în care se vede și copilul și adultul.Volumul are 20 de titluri, iar primele 10 poezii pe care le-am parcurs eu sunt scrise cu imaginație și cu umor. Atunci când le citești regăsești bucuria de a fi pe care Mădălina o are. Cartea este o vacanță de vară, o dulceață de zmeură și este un fel de a redeveni copil. Privită din altă perspectivă, această carte este un loc de joacă în care copiii pot lăsa frâu liber imaginației”, declară Laura Huiban.

                    Mădălina Rotaru le-a spus celor prezenți că “În grădina de la moară” chiar există și de fiecare dată se regăsește în curțile în care și-a trăit copilăria. Autoarea ne-a amintit, în funcție de vârstă, că fiecare dintre noi avem “o grădină de la moară”, un refugiu al sufletului, un loc în care ne trăim nemuririle.

                    “Am ales poezia pentru copii, pentru că așa cum am mai spus, ea este pentru mine vindecare, terapie, iar destinația este … bucurie. Este foarte ciudat ceea ce mi se întâmplă când scriu aceste poezii pentru copii, deși le scriu atunci când am niște apăsări sufletești. După ce le termin de scris sunt epuizată, dar recitindu-le mă învăluie o bucurie extraordinară. De aceea și spun că poeziile sunt copiii mei cu rime”, declară Mădălina Rotaru.

                    Pe lângă poezie, Mădă a cochetat și cu teatrul pentru copii. A scris câteva piese de teatru, iar una dintre ele a fost pusă în scenă, la Teatrul Municipal Bacovia. Dealtfel, actorii care-i apreciază talentul i-au fost alături, iar Vali Braniște a recitat una din poezii. Întrebată dacă va scrie și proză sau o carte cu și despre Elisa, fiica ei, Mădă a divulgat o parte din secret și ne-a spus numai nouă, că următoarea carte ce o are în plan se poate numi fie “Camera cu jucării” fie “Cartea Elisei”. Cine știe, poate că peste ani, Elisa va fi coautoare la această carte.

                    Două persoane au ajuns cu maşina într-o râpă

                    Salvatorii au scos victimele şi le-au transportat la spital/Foto: ISU Bacău

                    S-a întâmplat în noaptea de sâmbătă spre duminică, în jurul orei 2.00, în apropierea lacului de acumulare Răcăciuni.

                    Un bărbat de 54 de ani, în timp ce conducea un autoturism pe digul lacului, la un moment dat, a căzut cu maşina într-o râpă şi urmează să se stabilească dacă accidentul s-a produs sau nu din cauza drumului.

                    Alături de el se mai afla şi o femeie de 41 de ani. Aceştia au sunat la 112 ca să ceară ajutor şi l-au primit de la pompierii de la Detaşamentul Bacău.

                    „Imediat ne-am deplasat la faţa locului cu patru echipaje și am constatat că cele două persoane nu erau încarcerate în autoturism. Am scos victimele din acea râpă, adâncă de aproximativ cinci metri, și le-am acordat primele îngrijiri medicale”, a declarat cpt. Andrei Grecu, ofiţer de relaţii publice la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bacău.

                    Cei doi au suferit politraumatisme și au fost transportaţi de echipajele Smurd la Spitalul Județean de Urgență Bacău pentru investigaţii.

                    Avarii mari în sistemul de electricitate și un nou cod galben de precipitații

                      Furtunile din noaptea de sâmbătă spre duminică, însoţite de descărcări electrice şi ploi puternice au produs numeroase avarii în sistemul de distribuţie al electricității, unul dintre cele mai lovite județe fiind Bacăul. Au fost afectate în special elemente de izolaţie şi conductoare electrice, precum şi elemente de suport şi susţinere ale acestora, cel mai frecvent în urma căderii de vegetaţie peste reţelele electrice.

                      Încă din cursul nopții și în continuare pe timpul zilei de duminică, echipele Delgaz Grid au intervenit și au restabilit alimentarea cu energie în unele din zonele afectate. Totuși, duminica, la ora 10, se mai semnalau avarii pe 15 linii aeriene de medie tensiune, iar 15 localități din județul Bacău erau încă nealimentate.

                      “Echipele companiei noastre şi ale contractorilor lucrează în continuare pentru remedierea avariilor din sistemul de distribuţie, precum şi a deranjamentelor individuale şi colective. Întrucât unele conductoare sunt rupte şi există riscul să ajungă pe suprafaţa solului, Delgaz Grid atrage atenţia asupra pericolului de electrocutare şi arsuri pe care le reprezintă conductoarele pentru persoanele aflate în vecinătatea acestora”, a precizat Sorin Munteanu, purtător de cuvânt al Companiei Delgaz Grid.

                      Meteorologii au emis un nou cod galben de instabilitate atmosferică accentuată pentru județul Bacău, valabil de duminică seara și aproape întreaga zi de luni, 3 iulie, când se vor semnala precipitații între 25-50 l/mp.

                      Doi cai, salvați, astăzi, de pompieri

                        În această dimineață, un echipaj din cadrul Detașamentului de Pompieri Moinești a fost solicitat să intervină în comuna Berești Tazlău, sat Turluianu, pentru degajarea unei cabaline căzută într-o fântână (camin).

                        Pentru salvarea animalului militarii au intervenit în cooperare cu Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență al comunei Berești Tazlău.

                        Un echipaj de salvatori din cadrul Detașamentului de Pompieri Bacău a intervenit în comuna Parava, sat Rădoaia, pentru salvarea unei cabaline căzută într-un beci dezafectat.

                        Animalul a fost scos de pompierii militari băcăuani cu ajutorul furtunurilor și a cordițelor.

                        FOTO: ISU Bacău

                        Muzica militară a răsunat în Parcul Trandafirilor

                          An de an, pe 1 iulie, foișorul din Parcul Trandafirilor este scena unor întâmplări frumoase. La împlinirea a 186 de ani de la înființarea muzicii militare, băcăuanii care s-au adunat în Parcul Trandafirilor au asistat la concert inedit. Spectacolul a început cu o scurtă întârziere datorată unui scurtcircuit la panoul electric care alimentează foișorul cu energie electrică.

                          După conectarea la o altă sursă de energie, instrumentiștii Muzicii Militare a garnizoanei Bacău au interpretat melodii specifice.

                          Publicul a aplaudat pe ritmul marșurilor, alții au cântat “Ioane, Ioane…” alături de instrumentiștii din Muzica militară, iar un cuplu care se întorcea de la cumpărături a dansat pe ritmuri de vals.

                          Oamenii prezenți la eveniment au filmat, și-a făcut fotografii, au cântat și s-au bucurat de atmosfera creată în parc, manifestându-și dorința ca astfel de concerte să aibă loc mai des.

                          Înaintea lui şi se pune sau nu se pune virgulă? (IX)

                          Situaţiile expuse în continuare se încadrează în aceeaşi categorie de erori: absenţa celei de-a doua virgule, care ar închide o sintagmă explicativă. Noutatea este dată de complexitatea cazurilor.

                          1. „Notele înscrise greşit în catalog se anulează, barându-se cu o linie oblică şi se înlocuiesc cu note corespunzătoare, înscrise cu cerneală roşie, sub semnătura profesorului şi a directorului care aplică ştampila” („Norme pentru completarea şi folosirea catalogului la clasă” – 2016). Se evidenţiază două grupuri de cuvinte menite a servi drept explicaţii: unul care precizează tehnica de corectare a unei note înscrise greşit – „barându-se cu o linie oblică”– şi altul care adaugă obligaţiile administrative ale cadrului didactic implicat şi ale conducerii şcolii/liceului – „sub semnătura profesorului şi a directorului”. Prima observaţie este strâns legată de verbul „se anulează”, obligatoriu urmat de fixarea mecanismului prin care se realizează corectura („barându-se” este un complement circumstanţial instrumental), ceea ce face ca perechea de virgule să fie inutilă. Dacă însă a fost aşezată una dintre ele, devine necesară şi a doua, chiar dacă diluează mesajul. Absenţa virgulei de după cuvântul „directorului” produce efecte hazlii: se deduce că există doi şefi, dintre care numai unul are dreptul de a aplica ştampila unităţii de învăţământ.

                          2. „Motivele relegării /lui Ovidiu, la Tomis, în anul 8 d.H./, enigmatice şi astăzi, sunt – cum spune poetul – ‘carmen et error’ (poezia, în primul rând opera sa Arta iubirii şi o ‘greşeală’, o ‘naivitate’ sau o ‘imprudenţă’, cum pretinde Ovidiu”) (Publius Ovidius Naso, „Arta iubirii”, Bucureşti, Editura „Minerva”, colecţia „Biblioteca pentru toţi”, 1977, p. XXXV; tabel cronologic de Grigore Tănăsescu). Traducerea celor doi termeni dintre ghilimele, pusă în paranteză, este „poezia” (pentru „carmen”) şi „greşeală” (pentru „error”). Fiecare dintre aceştia este urmat de o explicaţie: „în primul rând opera sa Arta iubirii” şi, respectiv, „cum pretinde Ovidiu”, dar celui dintâi grup îi lipseşte a doua virgulă, înaintea lui „şi”. O situaţie similară se află la pagina XXXVI: „Această ultimă lucrare este socotită de unii critici ca neautentică, dar, pe temeiul mărturiei lui Pliniu cel Bătrân, naturalistul, al structurii ei şi al datelor stilometrice înclinăm să admitem paternitatea ei ovidiană”. Probabil că distanţa relativ mare dintre începutul sintagmei („pe temeiul…”) şi închiderea ei („… stilometrice”) a făcut să i se piardă caracterul explicativ şi deci să înceteze obligaţia de a dubla virgula.

                          3.a. „Numai păhărelul destinat Bertei l-a înclinat spre alt punct cardinal şi nu l-a băut, ci a căzut cu capul în mâini, pe scândura mesei şi a rămas aşa multă vreme” (Dragoş Vitencu, „Viaţa pasionată a lui Ciprian Porumbescu”, Bucureşti, Editura Muzicală, 1974, p. 160);

                          3.b. „Cuta din colţul gurii episcopului creştea tot mai mare, pe măsura povestirii şi ameninţa să se prefacă în veritabil zâmbet, însă, la o comandă interioară, dispăru brusc” (p. 11). Conjuncţia „şi” leagă perechi de verbe la acelaşi mod şi timp („a căzut” – „a rămas”, în primul citat, şi „creştea” – „ameninţa”, în al doilea citat), în interiorul cărora vor fi ori câte două virgule (pentru adăugiri), ori nici una. Partea a doua a citatului demonstrează o anume virtuozitate în utilizarea de către autorul bucovinean a acestui semn de punctuaţie, încât restricţia din Îndreptarul ortografic (conjuncţia „însă” nu se izolează prin virgule) nu are valabilitate aici. Ioan Dănilă