Spitalul Județean de Urgență (SJU) Bacău a marcat împlinirea a 30 de ani de la înființarea Centrului de Hemodializă, eveniment care a reunit actuali și foști angajați ai unității medicale, într-un moment dedicat recunoașterii contribuției generațiilor de specialiști care au dezvoltat serviciile de nefrologie și dializă din județ.

Managerul SJU Bacău, Ion-Marius Savin, a declarat că aniversarea reprezintă „mai mult decât o celebrare”, fiind o întâlnire între generații și un prilej de a evidenția rolul oamenilor care au construit și dezvoltat centrul de-a lungul celor trei decenii.

Acesta a subliniat că în centrul activității medicale se află pacienții care, de-a lungul anilor, au beneficiat de tratamente de dializă și pentru care fiecare ședință a însemnat o nouă șansă la viață.

Cu ocazia aniversării, conducerea spitalului a adus un omagiu echipei care a pus bazele Centrului de Hemodializă, cu o mențiune specială pentru dr. Roșu și colaboratorii săi, apreciați pentru contribuția la înființarea și dezvoltarea serviciului.

Managerul SJU Bacău a afirmat că instituția își propune să continue investițiile în resursa umană, tehnologie și condițiile oferite pacienților, pentru creșterea calității și siguranței actului medical, subliniind că „omenia” rămâne valoarea esențială care trebuie să însoțească orice progres tehnologic.

În cadrul evenimentului au fost adresate mulțumiri foștilor și actualilor membri ai echipei Centrului de Hemodializă și Compartimentului de Nefrologie, precum și pacienților pentru încrederea acordată. De asemenea, au fost evidențiate activitatea dr. Luminița Popa, medic șef al Centrului de Hemodializă, și a dr. Emanuela Drăgan, medic șef al Compartimentului de Nefrologie, alături de întreaga echipă medicală.

Centrul de Hemodializă al Spitalului Județean de Urgență Bacău funcționează din 1996 și asigură tratamentul pacienților cu afecțiuni renale cronice care necesită dializă.

Compania Aerostar Bacău va investi aproape 8,7 milioane de euro în construirea celui de-al doilea hangar destinat mentenanței aeronavelor civile la punctul său de lucru de pe Aeroportul Internațional Iași. Investiția va fi finanțată integral din surse proprii, iar lucrările sunt estimate să dureze între 12 și 18 luni, potrivit informațiilor publicate de Capital.ro.

Potrivit sursei citate, Aerostar a anunțat intrarea în vigoare a contractelor pentru proiectarea și construirea noului hangar, investiție menită să extindă capacitatea companiei de a furniza servicii de mentenanță pentru aviația civilă. Contractul pentru autorizare, proiectare și execuția hangarului are o valoare de 7,7 milioane de euro, fără TVA.

La această sumă se adaugă aproximativ 995.000 de euro, fără TVA, pentru realizarea platformei de acces, amenajările edilitare și împrejmuirea terenului, valoarea totală a investiției ridicându-se la 8,695 milioane de euro. Conform raportului transmis Bursei de Valori București, întreaga investiție va fi susținută din fondurile proprii ale companiei, iar termenul de finalizare este cuprins între 12 și 18 luni. Extinderea centrului de mentenanță de la Iași vine pe fondul unor rezultate financiare solide.

În primul semestru al anului 2026, Aerostar a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 400 de milioane de lei, în creștere cu aproximativ 27% față de aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, profitul net al companiei s-a apropiat de 90 de milioane de lei, cu aproximativ 95% mai mare decât cel raportat în primul semestru din 2025, confirmând evoluția pozitivă a producătorului aeronautic din Bacău.

Pornit din Bacău, VeloRom este un brand care reunește mai multe firme specializate în comercializarea diferitelor tipuri de anvelope și care își pregătește următoarea etapă de dezvoltare: construirea unei rețele de puncte de lucru în orașele reședință de județ din România.

Într-o perioadă în care comerțul online a devenit o parte importantă din viața de zi cu zi, VeloRom a ales să își construiască activitatea în piața anvelopelor pornind de la mediul online. Astăzi, brandul comercializează anvelope auto și moto noi de buget, inclusiv anvelope moto rulate, cu livrare către clienți din întreaga țară. Însă povestea VeloRom nu este una construită peste noapte.

Pași mici, creștere naturală

VeloRom a pornit cu o abordare prudentă. Fiind o activitate nouă obiectivul inițial nu a fost o extindere rapidă, ci înțelegerea pieței și a nevoilor reale ale clienților. Sub brandul VeloRom sunt reunite mai multe firme care activează în zona anvelopelor, cu direcții diferite și categorii diverse de produse. Această structură permite dezvoltarea treptată a portofoliului și adaptarea la cerințele unei piețe în continuă schimbare. „Am început cu pași mici,chiar foarte mici pot spune. Fiind o activitate nouă, am dorit mai întâi să învăț, să înțeleg piața și să văd ce funcționează cu adevărat pentru clienții noștri. Am considerat că este mai sănătos ca activitatea să crească natural, pas cu pas, decât să încerc să fac totul dintr-o dată”, spune Alexandru Turcu. Pentru echipa VeloRom, fiecare etapă a reprezentat o oportunitate de a acumula experiență, de a înțelege mai bine comportamentul cumpărătorilor și de a identifica direcțiile în care compania poate crește pe termen lung. Această filozofie stă și astăzi la baza planurilor de dezvoltare. Online-ul continuă să crească, dar piața anvelopelor are propriile provocări. Comerțul online a schimbat fundamental modul în care oamenii cumpără. Consumatorii s-au obișnuit să caute produse pe internet, să compare prețuri și să primească comenzile direct acasă. În cazul anvelopelor, însă, există o serie de particularități. Anvelopele sunt produse grele și voluminoase, iar creșterea costurilor de transport a devenit o provocare importantă pentru comercianții online. Spre deosebire de alte categorii de produse, unde transportul are un impact redus asupra prețului final, în cazul anvelopelor logistica poate reprezenta o componentă semnificativă. O altă particularitate este preferința unei părți importante dintre clienți pentru plata ramburs. Pentru comerciant, o comandă neridicată nu înseamnă doar pierderea unei vânzări. Produsul trebuie transportat până la client și apoi returnat, ceea ce generează costuri suplimentare mari de transport și retur. În cazul unui produs voluminos și greu, precum o anvelopă, aceste costuri devin cu atât mai importante. Din acest motiv, deși comerțul online este în continuare pe creștere în numeroase domenii, în zona anvelopelor trendul nu mai este la fel de ascendent, iar companiile din domeniu trebuie să găsească noi modalități de a se apropia de consumator.

Următorul pas: o rețea națională

În acest context, VeloRom își pregătește următoarea etapă de dezvoltare: extinderea în locații fizice și construirea, treptat, a unei rețele de puncte de lucru în toate orașele reședință de județ din România. Planurile de extindere vizează începerea dezvoltării rețelei odată cu anul 2027, într-un ritm adaptat evoluției pieței și situației economice din România. „Dorim să începem această etapă în 2027, însă vrem să păstrăm aceeași abordare prudentă pe care am avut-o de la început. Contextul economic al țării va avea un rol important în ce privește ritmul cu care vom face investițiile și deasemeni pentru alegerea momentului potrivit pentru fiecare locație. Nu dorim să facem o extindere artificială, ci una sănătoasă și sustenabilă chiar dacă va necesita mai mult timp”, spune Alexandru Turcu. Pentru VeloRom, obiectivul este ca dezvoltarea să se facă etapizat, în funcție de oportunitățile din fiecare zonă și de evoluția cererii. „Online-ul ne-a permis să ajungem la clienți din toată țara, dar credem că există în continuare o nevoie importantă de prezență fizică. În domeniul anvelopelor, clientul își dorește uneori să discute cu cineva, să primească o recomandare și să aibă siguranța că a făcut alegerea potrivită. De aceea, considerăm că următorul pas firesc este să fim mai aproape de oameni și fizic” a mai declarat Alexandru Turcu. Pentru VeloRom, prezența fizică nu înseamnă renunțarea la comerțul online. Cele două direcții se vor completa. Clientul va putea în continuare să comande online și să primească produsele acasă, dar va avea, în timp, și posibilitatea de a interacționa direct cu brandul într-un punct de lucru din apropierea sa. În domeniul anvelopelor, această apropiere poate avea un rol important. Alegerea unei anvelope nu înseamnă întotdeauna doar compararea prețurilor. Mulți clienți vor să primească o recomandare în funcție de mașină, dimensiune, sezon, stil de condus și, bineînțeles, buget.

Anvelope auto și moto pentru bugete diferite

Oferta VeloRom este construită pentru categorii diferite de clienți. Pe segmentul auto, brandul comercializează anvelope auto noi, cu variante adresate unor bugete și nevoi diferite. Un segment important este cel al anvelopelor moto noi, de buget, prin care VeloRom urmărește să ofere motocicliștilor acces la produse noi și la prețuri cât mai accesibile. Într-o perioadă în care consumatorii sunt tot mai atenți la cheltuieli, raportul dintre preț, produs și necesitatea reală a cumpărătorului devine un criteriu important de alegere.

              Pe 19 august s-au împlinit 145 de ani de la nașterea lui George Enescu și pentru celebrarea acestui moment important pentru cultura română, Muzeul Național ”George Enescu”, prin secția ”Rosetti Tescanu – George Enescu” Tescani, a organizat un eveniment aniversar care își va păstra, cu siguranță, un loc special într-un ”Jurnal de la Tescani”, din sufletul celor care au participat.

            George Enescu a prins din nou viață, în salonul ”Oedipe” al conacului de la Tescani, prin vocea actorului Marcel Iureș, care a lecturat din ”Amintirile lui George Enescu”, volum realizat de Bernard Gavoty. Și vocea cu timbrul grav și cald al actorului, care ne-a purtat prin toate emoțiile vârstelor și etapelor de creație ale compozitorului român, a părut ea însăși o muzică pentru auditor.

              ”De copil am avut această idee fixă de a fi compozitor. Pentru că un copil este mic, lumea își imaginează că și visele lui sunt deopotrivă. O greșeală. (…) Muzica apare în cele mai îndepărtate amintiri ale mele, pentru simplul motiv că în mine nu a existat niciodată vreo frontieră între viața și arta mea. A trăi, a respira, a gândi. Am sentimentul sau iluzia că pe toate acestea le-am făcut prin muzică. (…) Atâta timp cât exist, vreau să cânt. Visez tot timpul. Evadez compunând. Viața e un vis. Visul e toată viața mea.”, ne-a spus George Enescu, cu vocea lui Marcel Iureș, într-o întâlnire de creație în care actorul s-a confundat cu personajul interpretat.

              ”Faptul că suntem împreună ar trebui să constituie, dincolo de bucuria de a fi împreună, un semn prin care încercăm să atragem atenția că aici se întâmplă ceva bun, binefăcător. E important.”, s-a adresat actorul Marcel Iureș, înainte de recital, publicului său.

              A fost acompaniat, în recital, la pian și țambal, cu forță și sensibilitate, în această călătorie a compozitorului român, prin timp și devenire, din inima Moldovei, până la Paris, de către muzicianul Cătălin Răducanu, iar acest dialog rafinat, între actorul Marcel Iureș și pianistul Cătălin Răducanu, purtat în Salonul de Muzică ”Oedipe” al conacului de la Tescani, sub ”privirea” atentă a lui George Enescu, din portretul său, de mari dimensiuni, care învăluie spațiul și auditoriul, de pe peretele central, a avut o sincronicitate copleșitoare, în care timp și spațiu s-au topit într-o prezență densă, atemporală, aspațială. George Enescu era prezent acolo, cumva.

              ”Este o bucurie de câte ori revin la Tescani. Din perspectiva mea, muzica românească de calitate este promovată aici la maximum și sperăm că va rămâne la fel, pentru că, din păcate, cred că este printre puținele locuri în care se păstrează această nostalgie și dragoste pentru muzicile românești de calitate.              

 Pentru mine, Tescani înseamnă ”familie”, ”prietenie”, și mă simt foarte, foarte bine aici.
În seara aceasta am interpretat două mișcări din suita Opus 10, numărul 2, de George Enescu, respectiv „Pavana” și „Bourrée”-ul, iar, pe urmă, au fost improvizații pe diferite teme românești, chiar și pe „Rapsodia I” de Enescu și muzică folclorică stilizată la țambal”. Am simțit prezența lui Enescu prin tot ceea ce s-a întâmplat, prin tot ceea ce a citit maestrul Marcel Iureș, cum s-a împletit și muzica. A fost o seară inundată de spiritul eneșcian și trebuie să recunosc că nu se întâmplă de foarte multe ori.”, a mărturisit, pentru Deșteptarea, muzicianul Cătălin Răducanu.

1 de 5

            ”Mi-am adus aminte că acum 31 de ani Andrei Pleșu își lansa aici ”Jurnalul de la Tescani”, și probabil că de atunci încărcătura emoțională, până în ziua de astăzi, n-a fost aceeași niciodată. Nu pot decât să le mulțumesc invitaților mei, actorul Marcel Iureș și pianistul Cătălin Răducanu. Sunt atât de emoționată cum nu vă imaginați! Vă mulțumesc din suflet tuturor”, s-a adresat publicului prezent Gabriela Ilaș, coordonator proiecte culturale în cadrul Muzeului Național ”George Enescu” – Secția ”Rosetti Tescanu – George Enescu” Tescani, în calitatea sa de organizator al evenimentului aniversar.

”Enescu este un OM și un CREATOR, cu litere mari” 

Laura Huiban: Ați dat astăzi viață, la Tescani, prin interpretarea dumneavoastră, gândurilor și trăirilor lui George Enescu, la aniversarea a 145 de ani de la nașterea sa. Ce îl apropie pe Marcel Iureș de George Enescu și de spiritul său?
Marcel Iureș: E singurul, să zicem, mare compozitor român. Și nu numai pentru asta. Ne conține un val cultural care ține de vreo 200 și ceva de ani. Puterea lui de a se construi pe sine, folosindu-și darurile, înzestrările, mi se pare extraordinară. Enescu este un OM și un CREATOR, cu litere mari. Ceea ce e important. E un exemplu, că tot se caută modele și se spune că ”ducem lipsă de modele”. E fals. Avem modele, de călcăm pe ele. Nu mai vorbesc de marii dramaturgi, de marii scriitori români, actori, marile voci românești. Acum e un nou val formidabil de virtuozi, pur și simplu.
Tocmai am ascultat unul și e o întreagă generație care, se îndreaptă în sus, și foarte sus, prin arta interpretativă. Mari pianiști, mari violonceliști, formidabili. Mi se pare foarte bine. Și face bine tuturor așa ceva.

Laura Huiban: Sunteți prezent pentru a doua oară la Tescani, un loc despre care mulți artiști spun că are o energie specială. Dumneavoastră cum ați descrie locul acesta? Ce simțiți pentru Tescani?

Marcel Iureș: Din păcate, este un nor asupra Tescaniului, care se numește ”INDIFERENȚĂ”. Indiferența autorităților. Acum mi-am mai revenit, văzând atâta lume și atâta bucurie cu care oamenii se hrănesc venind aici. Și evident că îmi face plăcere că sunt în împrejurarea asta, în clipa asta de lumină. Dar el cred că ar trebui să impună, deși este extrem de important ca loc, ar trebui să impună mult, mult mai mult respect și mult mai multă atenție și deferență și prețuire din partea autorităților. Acest loc e formidabil.

Laura Huiban: Pentru că suntem în Salonul ”Oedipe”, la un eveniment care celebrează muzica, ce fel de muzică ascultă Marcel Iureș?
Marcel Iureș: Eu trăiesc cu o pianistă în casă (Irina Iureș, soția actorului, nota mea), care a fost studenta lui Dan Grigore. Nu am o cultură făcută pe genuri, dar ascult muzică cu stare. Am ajuns și eu să am o arhivă și pop și rock și soul și jazz, la care mă întorc cu mare, mare plăcere de fiecare dată. Deci ascult o muzică, zic eu, bună.

Laura Huiban: Referindu-ne în special la cultură, ce pericol credeți că trăiește lumea în care suntem, fără să știe?
Marcel Iureș: Eu cred că pericolul cel mai grav este, după părerea mea, că știm și nu facem nimic. Ăla e tare. E teribil. E de făcut totul în cultură. Trăim un fenomen de, cum să spun, de muzeificare și de secularizare a tuturor formelor de teatru, operă, balet, circ, scriituri de toate felurile, da? Arte vizuale, arte ale filmului și așa mai departe, într-un fel de prea mult inutil. Și atunci, în timp, am ajuns, de la valoare, la reclamă. Am ajuns de la, să zicem, un tip de asceză, la fitness. Deci e totul de făcut, după părerea mea. Adică nu mai există loc de refugiu. E obligatoriu să stai în acest vacarm, în această confuzie. Or eu nu accept asta. Eu cred că trebuie să mai existe un loc de refugiu, o retragere. Nu știu dacă în afară sau într-o adâncime, înăuntru.

Laura Huiban: Care este refugiul dumneavoastră?
Marcel Iureș: Păi, primul refugiu este propria minte. Și, evident, biblioteca, amintirea înaintașilor și efortul depus. Nu l-am făcut degeaba. Nu cred că e nimic degeaba în cultură. Ea nu e ca o merdenea, nu produce merdenele și amandine și covrigi calzi. Ea produce o calitate de om pe care o să o vedem peste 20, 50, 90 de ani. Asta e.

Într-un moment economic în care antreprenorii se confruntă deja cu presiunea costurilor, schimbări fiscale, investiții amânate și nevoia de lichiditate, România nu își poate permite să construiască mecanisme care pornesc de la ideea că orice abatere identificată de un algoritm ascunde un comportament incorect. Combaterea fraudei este necesară. Dar contribuabilul corect nu poate deveni suspect doar pentru că nu se încadrează într-un tipar statistic.

de MIRABELA BUJOR VAȘLOVANU | Expert contabil • Auditor financiar • Consultant fiscal • Membru fondator PACT.ro

Cred că există momente în economie în care mesajul transmis antreprenorilor contează aproape la fel de mult ca măsurile adoptate.

Iar mesajul de care România are nevoie acum este unul de încredere, predictibilitate și parteneriat.

Nu este momentul să îi transmitem antreprenorului care investește, creează locuri de muncă, plătește salarii și taxe și încearcă să își țină afacerea competitivă că statul îl privește, înainte de orice, ca pe un posibil suspect.

Și cu atât mai puțin cred că putem permite ca această suspiciune să fie generată aproape mecanic, prin algoritmi și criterii care nu surprind întotdeauna realitatea economică din spatele cifrelor.

Proiectul de Ordin al președintelui ANAF pentru modificarea și completarea OPANAF nr. 352/2022 privind Procedura de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare, aflat în procedură de adoptare, a deschis tocmai această discuție.

Ca profesionist contabil, auditor financiar și consultant fiscal, privesc proiectul din perspectiva experienței directe a relației dintre companii și administrația fiscală.

Ca membru fondator PACT, îl privesc și dintr-o altă perspectivă: cum putem construi, prin consultare și dialog social, reguli mai bune înainte ca ele să producă efecte nedorite?

Nu putem pune toți antreprenorii în aceeași oală

Să spunem foarte clar: frauda fiscală trebuie combătută.

Cei care fraudează afectează bugetul statului, dar îi afectează și pe antreprenorii corecți. O companie care își plătește taxele nu poate concura în condiții egale cu una care își construiește avantajul prin fraudă.

Așadar, administrația fiscală trebuie să aibă instrumente eficiente de analiză și control.

Dar între existența unor instrumente de control și transformarea anumitor comportamente economice într-o prezumție de risc există o distanță pe care trebuie să avem grijă să nu o parcurgem prea ușor.

Nu orice companie care iese dintr-un tipar statistic este o companie care fraudează.

Nu putem pune în aceeași categorie antreprenorul care investește și operatorul care încearcă să obțină o rambursare necuvenită.

Nu putem privi la fel o firmă care efectuează o regularizare prevăzută de legislație și una care construiește artificial operațiuni.

Nu putem considera simplul fapt că o societate este nouă drept o dovadă de comportament fiscal incorect.

Un exemplu simplu: o investiție importantă poate genera în mod firesc o creștere puternică a TVA deductibile. O achiziție de utilaje de 2 milioane de lei poate genera 420.000 de lei TVA deductibilă și o variație foarte mare față de istoricul obișnuit al firmei.

Pentru algoritm poate fi o anomalie. Pentru antreprenor este o investiție. Iar această diferență este esențială.

Algoritmul vede diferența. Profesionistul trebuie să vadă cauza

Digitalizarea administrației fiscale este necesară și am susținut-o. Dar digitalizarea nu poate înlocui discernământul.

Un algoritm este foarte bun la identificarea diferențelor. Poate observa că TVA solicitată la rambursare a crescut. Poate identifica neconcordanțe între baze de date. Poate semnala că au existat mai multe corecții sau regularizări. Dar algoritmul nu trebuie să fie cel care pronunță verdictul, pentru că în spatele acelei diferențe poate exista o investiție.

În spatele unei regularizări poate exista o obligație prevăzută chiar de Codul fiscal: pro-rata definitivă, ajustări pentru bunuri de capital, regularizarea avansurilor sau alte situații perfect legitime.

Iar în spatele unei neconcordanțe dintre sisteme pot exista diferențe de calendar, stornări, TVA la încasare sau alte explicații care trebuie mai întâi verificate.

De aceea, cred că principiul trebuie să fie foarte simplu: algoritmul poate ridica o întrebare, dar nu trebuie să dea singur răspunsul.

Antreprenorul nu trebuie să demonstreze permanent că nu este „hoț”

Există și o dimensiune mai profundă a acestei discuții.

Relația dintre stat și contribuabil.

Dacă pornim de la premisa că orice abatere este suspectă și că antreprenorul trebuie permanent să demonstreze că activitatea lui este legitimă, construim o relație fiscală bazată pe neîncredere.

Iar neîncrederea costă.

Costă timp. Costă bani. Costă resurse administrative atât pentru companie, cât și pentru ANAF.

Și, poate cel mai important, afectează disponibilitatea de a investi.

TVA de rambursat înseamnă lichiditate pentru o companie. Înseamnă bani care se întorc în circuitul economic, către furnizori, salarii, investiții și dezvoltare.

De aceea, atunci când construim criterii care pot influența procesul de rambursare, trebuie să fim extrem de atenți la proporționalitatea lor.

Contribuabilul corect nu trebuie să fie obligat să își dovedească nevinovăția de fiecare dată când cifrele lui nu seamănă cu media.

Nici pentru comportamentul altuia nu poți fi automat vinovat

Un alt punct sensibil privește situația furnizorilor.

Este firesc să cerem unei companii să își aleagă partenerii cu diligență. Dar trebuie să existe o limită rezonabilă.

Contribuabilul nu are acces la toate informațiile pe care le deține administrația fiscală și nu poate deveni inspector fiscal pentru fiecare furnizor cu care lucrează.

Jurisprudența europeană analizată în documentația de fundamentare subliniază că neregulile unui furnizor nu sunt suficiente, prin ele însele, pentru a transfera consecințele asupra beneficiarului, în lipsa unor elemente obiective care să arate că acesta știa sau ar fi trebuit să știe despre implicarea într-o fraudă.

Mi se pare o delimitare sănătoasă. Diligența aparține contribuabilului. Controlul fiscal aparține administrației. Nu trebuie să transferăm responsabilitatea instituțională asupra antreprenorului.

Dacă avem atât de multe date, să le folosim pentru a elimina suspiciunile

Companiile și profesioniștii contabili au făcut, în ultimii ani, un efort uriaș de adaptare: e-Factura, SAF-T, case de marcat conectate, raportări electronice, sisteme și proceduri interne noi. Toate acestea înseamnă costuri de conformare, dar și ceva foarte valoros: ANAF are astăzi mult mai multe date decât avea în trecut.

Atunci, haideți să folosim aceste date inteligent: nu doar pentru a genera alerte, ci și pentru a le elimina pe cele care au explicații legitime.

Una dintre propunerile formulate în documentele transmise ANAF și Ministerului Finanțelor este tocmai concilierea cu informațiile D406/SAF-T înainte ca anumite diferențe să fie calificate drept risc.

Aceasta mi se pare filosofia corectă a digitalizării: identificăm diferența, verificăm informațiile disponibile, cerem explicații, dacă este necesar, și abia apoi stabilim dacă există un risc real — nu invers.

PACT nu spune „nu”. PACT spune „haideți să discutăm cum”

Pentru mine, aceasta este poate cea mai importantă parte a întregii dezbateri.

Rolul unei organizații patronale nu ar trebui să fie să spună „nu” oricărei inițiative a statului.

Dar nici nu ar trebui să tacă atunci când profesioniștii pe care îi reprezintă identifică probleme în aplicarea unei măsuri. Rolul nostru este să venim la masa dialogului cu argumente, cu experiența din economie, cu exemple și, mai ales, cu soluții.

În cazul proiectului de modificare și completare a OPANAF nr. 352/2022, PACT a transmis ANAF și Ministerului Finanțelor observații tehnice și propuneri concrete: praguri și criterii verificabile, analiză individuală în locul automatismelor, posibilitatea contestării încadrării, utilizarea datelor disponibile pentru conciliere, analiză de impact și organizarea unei dezbateri publice.

Aceasta este forma de dialog social în care cred: nu un dialog în care fiecare parte vine doar să își apere poziția, ci unul în care întrebarea este:

Cum facem ca regula finală să fie mai bună?

Consultarea nu încetinește reforma. Poate preveni greșelile

Uneori există percepția că dezbaterea publică și consultarea profesioniștilor întârzie reformele.

Eu cred exact contrariul. O consultare realizată înainte de adoptarea unei măsuri poate evita luni sau chiar ani de probleme ulterioare. Profesionistul contabil vede situații pe care un text normativ nu le poate anticipa întotdeauna. Antreprenorul poate explica efectul unei măsuri asupra lichidității și investițiilor, iar administrația fiscală poate explica riscurile pe care încearcă să le combată.

Dacă aceste perspective sunt puse împreună înainte de adoptarea unei reguli, șansele de a obține o reglementare mai bună cresc.

Acesta este dialogul social pe care PACT îl susține. Nu împotriva instituțiilor, ci împreună cu ele.

România are nevoie de antreprenori care să aibă curaj să investească

Există, în final, și o realitate economică pe care nu avem voie să o ignorăm.

În perioade de incertitudine, investițiile se fac mai greu.

Antreprenorul calculează mai atent fiecare decizie. Se uită la costuri, la fiscalitate, la finanțare și, inevitabil, la predictibilitatea mediului în care își pune capitalul.

Într-un asemenea moment, statul trebuie să combată ferm frauda, dar trebuie în același timp să îi transmită contribuabilului corect: „Dacă respecți regulile, statul te tratează ca pe un partener.”

Nu putem construi dezvoltare economică pornind de la o suspiciune generalizată. Nu putem pune toți antreprenorii în aceeași oală și nu putem permite unui algoritm să confunde automat o investiție, o regularizare sau o diferență explicabilă cu frauda.

Tehnologia trebuie să ajute administrația să identifice mai bine riscul, nu să transforme excepția statistică într-o vinovăție prezumată.

De la suspiciune la parteneriat

Cred că aceasta este, în fond, adevărata miză.

România are nevoie de un nou contract de încredere între stat și contribuabil — un contract nescris, în care fiecare parte își asumă responsabilitatea.

Contribuabilul trebuie să se conformeze, să fie transparent și să își plătească obligațiile. Administrația trebuie să controleze ferm acolo unde există indicii reale, dar să respecte proporționalitatea, predictibilitatea și dreptul contribuabilului de a oferi explicații și de a contesta o decizie. Iar profesioniștii și organizațiile reprezentative trebuie să participe activ la construirea regulilor.

Obiectivul comun trebuie să fie construirea unui filtru care să lovească frauda, nu economia corectă, bazat pe praguri clare, faptă proprie, analiză individuală și o cale efectivă de atac.

Nu trebuie să alegem între un ANAF puternic și un mediu de afaceri protejat de excese. Avem nevoie de amândouă.

Un stat puternic nu este statul care îi suspectează pe toți. Este statul care are suficiente date, competență și discernământ pentru a ști pe cine trebuie să controleze.

Iar un antreprenor corect nu trebuie tratat ca un potențial „hoț” până când demonstrează contrariul.

Trebuie tratat ca un partener al economiei românești, atât timp cât nu există motive reale și verificabile care să indice contrariul.

De aici ar trebui să înceapă noul contract de încredere dintre stat și contribuabil.

Tronsonul Adjud – Bacău al Autostrăzii Moldovei (A7) ar putea fi deschis circulației în data de 31 august, dacă lucrările de racordare cu Varianta Ocolitoare Bacău vor fi finalizate conform graficului, au declarat reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru Economica.net.

„Pe 31 august cred că deschidem circulația. Trag tare să realizeze conexiunea cu VO Bacău”, au precizat reprezentanții CNAIR pentru Economica.net.

În prezent, constructorul UMB și-a concentrat forțele pe realizarea conexiunilor dintre Varianta Ocolitoare Bacău și noile tronsoane ale Autostrăzii Moldovei. Lucrările se desfășoară la ambele capete ale centurii, care va asigura legătura între lotul 3 al secțiunii Focșani – Bacău (Răcăciuni – Bacău) și lotul 1 al secțiunii Bacău – Pașcani (Săucești – Trifești).

Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași a publicat imagini aeriene de pe șantierul din zona nodului rutier Bacău Nord, unde sunt executate lucrările de racordare dintre centură și autostradă.

Pentru desfășurarea acestor lucrări, Varianta Ocolitoare Bacău este închisă complet circulației în perioada 17–31 august. Restricția a fost instituită pentru a permite realizarea conexiunilor cu noile tronsoane ale A7.

Centura Bacău, construită tot de grupul UMB, a fost inaugurată în decembrie 2020 și include primii kilometri de autostradă realizați în regiunea Moldovei.

Potrivit estimărilor directorului general al CNAIR, Cristian Pistol, odată cu deschiderea circulației pe cei 47 de kilometri dintre Adjud și Bacău, rețeaua de autostradă circulabilă pe relația București – Moldova va ajunge la aproximativ 297 de kilometri, de la București până la Bacău.

Sursa video

Senatorul AUR Daniela Ștefănescu a depus o propunere legislativă de modificare și completare a art. 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care mecanismul de acordare a facilității fiscale pentru motorina utilizată în agricultură ar urma să fie simplificat.

Potrivit expunerii de motive, proiectul nu modifică nivelul sprijinului fiscal acordat fermierilor și nu introduce o nouă facilitate, ci schimbă modalitatea de acordare a acesteia. Inițiativa prevede înlocuirea actualului sistem de rambursare ulterioară a unei părți din acciză cu aplicarea directă a nivelului redus al accizei la momentul livrării motorinei către beneficiarii eligibili.

Inițiatorul susține că actualul mecanism obligă fermierii să suporte integral costul combustibilului și al accizei până la finalizarea procedurilor administrative de rambursare, afectând în special lichiditățile exploatațiilor agricole mici și mijlocii.

Conform documentului, noul sistem ar utiliza datele existente în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), ar reduce volumul documentelor solicitate beneficiarilor și ar facilita schimbul electronic de informații între APIA, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Autoritatea Vamală Română și operatorii economici autorizați.

Expunerea de motive arată că modificările urmăresc, totodată, simplificarea procedurilor administrative, reducerea numărului de verificări ulterioare și creșterea gradului de digitalizare a administrării facilității fiscale, fără a genera noi obligații bugetare pentru stat.

Proiectul prevede un termen de 90 de zile pentru adoptarea normelor metodologice necesare implementării noului mecanism, în cazul în care inițiativa va fi aprobată de Parlament.

Consiliul Județean Bacău a semnat contractele de finanțare nerambursabilă pentru 24 de proiecte din domeniile Educație și Social, selectate în baza prevederilor Legii nr. 350/2005, valoarea totală a sprijinului acordat din bugetul instituției fiind de 1.154.045,74 lei, potrivit informațiilor transmise de administrația județeană.

Președinta Consiliului Județean Bacău, Cristina Breahnă-Pravăț, a declarat că proiectele sunt inițiative dezvoltate de organizații neguvernamentale și urmăresc să răspundă unor nevoi identificate în comunitățile locale.

În domeniul Educației au fost selectate 17 proiecte, care vor beneficia de o finanțare totală de 600.000 de lei. Acestea vizează activități educaționale, programe after-school, robotică, educație financiară, dezvoltare personală, incluziune și educație non-formală.

Pe componenta Social au fost aprobate șapte proiecte, finanțate cu 554.045,74 lei. Proiectele sunt destinate sprijinirii persoanelor vârstnice și vulnerabile, dezvoltării serviciilor sociale, acordării de îngrijiri paliative la domiciliu și promovării inițiativelor de solidaritate între generații.

„În total, 24 de proiecte primesc anul acesta 1.154.045,74 lei din bugetul Consiliului Județean Bacău. Dincolo de valoarea financiară, important este ceea ce aceste resurse vor reuși să genereze în comunitățile noastre: educație, grijă, solidaritate, oportunități și, uneori, sprijin exact în momentul în care un om are cea mai mare nevoie de el”, a afirmat Cristina Breahnă-Pravăț.

Președinta Consiliului Județean a mulțumit organizațiilor neguvernamentale pentru implicarea în comunitate, precum și consilierilor județeni și angajaților instituției care au gestionat procesul de evaluare, contractare și vor monitoriza implementarea proiectelor.

Un medic din cadrul Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) Bacău a intervenit, după încheierea unei gărzi de noapte, la un accident rutier produs în localitatea Sănduleni, în care au fost implicate două autoturisme și cinci persoane au fost rănite, potrivit informațiilor transmise de instituție.

Conform sursei citate, dr. Sirrieh Ahmad, directorul medical al SAJ Bacău, se deplasa spre domiciliu în momentul în care a întâlnit accidentul și a acordat primul ajutor până la sosirea echipajelor de intervenție.

În urma coliziunii, cinci persoane au suferit policontuzii. Patru victime, între care și un minor, au necesitat transportul la spital pentru investigații și îngrijiri medicale.

La locul evenimentului au intervenit două ambulanțe de tip B ale Serviciului de Ambulanță Județean Bacău și un echipaj de prim ajutor (EPA) din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bacău.

Reprezentanții SAJ Bacău au transmis un mesaj de susținere persoanelor implicate în accident și au mulțumit echipajelor de intervenție pentru promptitudinea și profesionalismul de care au dat dovadă.

„O intervenție care nu se oprește la finalul gărzii”, au transmis reprezentanții Serviciului de Ambulanță Județean Bacău, subliniind implicarea medicului chiar și după încheierea programului de lucru.

Orașul Comănești a îmbrăcat straie de sărbătoare weekendul trecut, chiar dacă vremurile nu sunt tocmai prielnice, în condițiile în care România traversează o perioadă economică dificilă, așa cum a ținut să precizeze primarul localității, Viorel Miron.

Ca atare, în acest an nu s-au mai organizat cu fast Zilele Orașului Comănești, însă o serie de evenimente nu au lipsit, pentru a marca faptul că întreaga comunitate este în sărbătoare. Unul dintre primele momente dedicate comunității a fost conferirea unor distincții și premii simbolice pentru cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsătorie. Primarul Viorel Miron a explicat că perechile premiate au primit diplome de recunoștință, buchete de flori, alte cadouri, dar și o sumă de bani – fără a preciza valoarea exactă –, sumă care ar acoperi însă o ieșire la restaurant.

„Sunt oameni cărora le port un mare respect, pentru că ei fac parte din generația care a construit orașul și sunt adevărate modele pentru noi”, a subliniat Viorel Miron. Cu acest prilej a fost susținut și un scurt program artistic, în prim-plan fiind artiștii locali Adrian Olaru și Marius Spoială, dar și perechea de dansatori sportivi Matei Dorneanu – Antonia Tarcău.

Cel mai important eveniment al weekendului a avut loc în ziua de 15 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, la Palatul Ghika din Comănești, care a găzduit ediția a XV-a a Simpozionului Național „Dimitrie Ghika”, un spațiu de dialog între tradiție și era inteligenței artificiale.

Sala Coloanelor din cadrul Palatului Ghika a devenit centrul dezbaterilor academice și culturale regionale, găzduind cea de-a XV-a ediție a Simpozionului Național „Dimitrie Ghika – Comănești – In Memoriam”. Evenimentul de elită a reunit academicieni, profesori universitari, cercetători, scriitori, istorici, precum și tineri dornici de afirmare din comunitatea locală. Ediția din acest an a reconfirmat Comăneștiul ca un spațiu al dialogului între patrimoniu, educație și noile tehnologii. La simpozion au participat, în calitate de invitați și speakeri, academicieni, universitari, cercetători, profesori și elevi, dar și membri ai comunităților locale de pe Valea Trotușului.

Evenimentul a fost organizat de Asociația Cultural-Științifică „Dimitrie Ghica” Comănești, Primăria orașului Comănești, Inspectoratul Școlar Județean Bacău și Biblioteca Orașului Comănești. În ultima zi de sărbătoare a Comăneștiului, localnicii, dar și invitații lor, s-au bucurat, după orele prânzului, de un program artistic desfășurat în apropierea Centrului de Agrement Trotuș – Ionuț Iftimoaie, în cadrul Festivalului Cărunta.

Cei prezenți au savurat produse specifice în cadrul unui târg gastronomic și au petrecut în aer liber, urmărind momente artistice susținute de artiștii locali Adrian Olaru, Ansamblul Brădulețul, Ansamblul Valea Muntelui, Laura Militaru, DJ Teodor Ambăruș și AS Valea Muntelui. Tot duminică, 16 august, la Centrul de Agrement Trotuș – Ionuț Iftimoaie, a avut loc un meci demonstrativ de fotbal old boys între Minerul Comănești și Petrolul Moinești.

În vederea executării lucrărilor de remediere a unei avarii survenite la nivelul sistemului de alimentare cu apă, de pe strada Daciei din orașul Onești, județul Bacău, echipele RAJA sunt nevoite să reducă presiunea furnizării apei potabile, astăzi, 20 august 2026.

Astfel, în intervalul orar 10:00 – 14:00, se furnizează apă cu presiune scăzută pe străzile: Daciei, Pinului, Trotușului, Cireșoaiei, Calea Slănicului, Calea Mărășești (nr.1 – 6), Buciumului (nr.10 – 19), Bulevardul Republicii 43 (Complex). La etajele superioare ale imobilelor se poate înregistra lipsa totală a acesteia.

Ne cerem scuze tuturor abonaților afectați, pe care îi asigurăm că echipele RAJA fac tot posibilul pentru remedierea avariei și reluarea furnizării apei potabile în parametri optimi, în cel mai scurt timp.

Biroul de Comunicare RAJA SA