În această seară, o autospecială de poliție, aflată în misiune, având semnalele acustice și luminoase în funcțiune, a pătruns în intersecția străzilor Ștefan cel Mare cu 9 Mai, moment în care a fost acroșată de un autoturism condus de un bărbat de 50 de ani.

În urma impactului a rezultat rănirea ușoară a polițistului aflat la volan. Ambii conducători auto au fost testați alcoolscopic, rezultatul fiind negativ.

S-a întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Modernizarea a costat 2,25 milioane de euro, 95% din sumă fiind asigurată din bugetul Consiliului Județean Bacău. Au fost modernizate trotuarele, sistemul de iluminat public, instalată mâna curentă, rețelele de utilități au fost deviate și infrastructură de comunicații trecută în subteran.Proprietarul străzii este Primăria municipiului Bacău care va asigura întreținerea, salubrizarea, iluminatul public și fluidizarea traficului rutier pe cele 4 benzi ale străzii Aerportului.

”Este un proiect așteptat de noi toți, care a fost finalizat și pe care astăzi îl dăm în folosință. Era mai mult decât necesar ca poarta de intrare în Bacău și în Regiunea Nord-Est să fie la standarde europene, în acord cu aeroportul băcăuan care, datorită proiectelor mari de investiții de care beneficiază se situează acum în topul aeroporturilor din țară. Am făcut o promisiune băcăuanilor, ca până la finalul acestui an să dăm în folosință Strada Aeroportului și ne-am ținut de cuvânt!”.
Sorin Brașoveanu
președintele Consiliului Județean Bacău

„Intervenția Consiliului Județean a fost decisivă. Mi-aș fi dorit să fac acest lucru cât am fost la președinția CJ, dar Primăria Bacău nu a vrut să pună la dispoziție acest obiectiv astfel încât să se poata aloca bani de la Consiliul Județean. Am promis în luna aprilie că pâna la finalul acestui an va fi gata și strada Aeroportului, ne-am ținut promisiunea”.
Dragoș Benea
europarlamentar

1 de 6

Un salvator de la Detașamentul de Pompieri Onești, aflat în timpul liber, a intervenit rapid la un accident petrecut în fața sa, în localitatea băcăuană Târgu Ocna, astăzi, în jurul orei 12.45.

Plutonierul Major Manole Ionuț n-a ezitat nici un moment și a intervenit pentru a acorda primul ajutor celor două victime: o femeie și un bărbat.

1 de 3

Bărbatul a rămas blocat între resturile mașinii, fiind descarcerat de pompieri.

Cele două victime au fost preluate de ambulanțele SMURD și SAJ.

Maricica Luminița Coșa a fost învestită în funcția de subprefect al județului, vineri, de către Ion Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne. Ceremonia, desfășurată în sistem de videoconferință, a început la ora 10,30, după ședința Guvernului.

La eveniment au fost prezenți Liviu Alexandru Miroșeanu, prefectul județului Bacău, deputatul Constantin Avram, președintele ALDE Bacău, Adrian Popescu, vicepreședintele Consiliului Județean, Cosmin Necula, primarul municipiului Bacău, Valentin Vieru, primarul municipiului Moinești, și Toma Constantin, primarul orașului Dărmănești, șefii inspectoratelor din cadrul MAI, directori de instituții și consilieri județeni.

După intonarea imnului de stat, ministrul Marcel Vela a citit ordinul de numire semnat de premierul Ludovic Orban, în baza căruia Maricica Luminița Coșa va exercita funcția de subprefect al județului. A urmat rostirea jurământului de credință prin care subprefectul s-a angajat să respecte Constituția și legile țării și să acționeze pentru binele băcăuanilor.

Marcel Vela a transmis felicitări din partea premierului și le-a urat tuturor sărbători fericite. „Vă rog să nu uitați că împreună puteți să faceți o lume mai bună”, a spus, în final, ministrul Vela.
„Sper să nu dezamăgesc”

Maricica Luminița Coșa a mărturisit că este la fel de emoționată ca în urmă cu trei luni, când și-a luat rămas bun de la colegi, și a vorbit despre câteva dintre problemele mandatului trecut, când era prefect. Între acestea, pesta porcină, inundațiile și evenimentele de la Valea Uzului. Proaspătul subprefect le-a mulțumit colegilor din MAI, care i-au fost alături „la orice oră din zi și din noapte”, dar și foștilor colegi din ALDE pentru sprijin.

„Îmi doresc ca, în continuare, în acest mandat, cât va fi, să nu vă dezamăgesc și să fiu același om de echipă, mai ales că în acest moment județul Bacău se confruntă cu niște probleme și mă refer la pesta porcină, a spus Maricica Luminița Coșa. Anul trecut, am gestionat-o împreuncă cu dumneavoastră, din păcate, anul acesta este în județul Bacău.”

Deputatul Constantin Avram a afirmat că acei pe care Guvernul îi numește „determină buna desfășurare a lucrurilor” și și-a exprimat convingerea că această echipă va fi la fel de bună ca cea precedentă. Primarul Cosmin Necula a felicitat noua conducere a Prefecturii și i-a dorit să aibă cât mai puține situații de urgență, iar Adrian Popescu a promis sprijin din partea Consiliului Județean.

În final, Liviu Miroșeanu s-a declarat mulțumit că s-a completat echipa de conducere a Instituției Prefectului. „Împreună avem o istorie de peste 20 de ani, cât a trecut de când ne cunoaștem, în care am avut ocazia să lucrăm pe diferite paliere. Momentul de astăzi nu înseamnă decât un nou început în ceea ce privește colaborarea fructuoasă în interesul cetățeanului și a societății în care trăim”, a afirmat prefectul Liviu Miroșeanu.

În Staţiunea Slănic Moldova, în zilele de 19-20 decembrie a.c., poliţiştii au organizat şi desfăşurat o campanie intitulată “ Fii şi tu Moș Crăciun”.

Politistii s-au mobilizat pentru a oferi o mică bucurie copiilor mai puţin norocoşi din localitate. In schimb au câştigat noi prieteni şi au primit zâmbete calde, poezii şi colinde.

In cadrul activităţilor, 194 de elevi şi preşcolari, un număr de 73 copii proveniţi din familii cu situaţie materială precară şi 28 de bătrâni, au primit obiecte de îmbrăcăminte, jucării, alimente şi dulciuri.

1 de 16

Campania a fost desfăşurată în cartierele Cerdac şi Cireşoaia.

La data de 19 decembrie a.c., polițiștii de investigaţii criminale din Bacău au fost sesizați de către un bărbat, de 42 de ani, cu privire la faptul că a fost victima unei înșelăciuni.

Polițiștii au stabilit faptul că un bărbat, de 50 de ani, din Bucureşti ar fi coborât dintr-un autoturism și i-ar fi solicitat bărbatului suma de 600 de lei în schimbul unui inel, din metal de culoare galbenă, aparent din aur.

Fiind indus în eroare, păgubitul i-a oferit suma de bani, iar ulterior a realizat că a fost înșelat și a anunțat poliția.

Poliţiştii l-au identificat pe bănuit în aeroportul Otopeni, când încerca să iasă din ţară. Acesta a fost reţinut pentru o perioadă de 24 de ore şi urmează a fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău cu propuneri corespunzătoare.

Prejudiciul a fost recuperat și predat păgubitului.

În cauză a fost întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

În cazul în care vă confruntaţi cu astfel de situaţii, poliţiştii vă sfătuiesc să nu daţi curs solicitărilor unor persoane necunoscute şi, dacă totuşi aţi fost păcăliţi, reţineţi cât mai multe amănunte referitoare la persoanele care vă abordează (numărul lor, vârsta aproximativă, detalii legate de fizionomie, vestimentaţie, etc.), tipul, marca şi numărul de înmatriculare al mijloacelor de transport cu care circulă şi direcţiile de deplasare.

Suntem la sfârșit de an, când se trage linie și se prezintă bilanțul. Dumneavoastră ați ales să abordați altfel acest moment. De ce?

Putem să spunem că e un moment de bilanț, dar în același timp suntem cu privirea și spre următorul proiect, cel legat de modernizarea pistei. De ce simt nevoia să punctez și alte aspecte legate de o investiție despre care a vorbit toată lumea în ultima vreme? Pentru că așa considerăm noi, cei de la Aeroport, că s-a spus puțin despre oamenii aflați în spatele ei. Avea dreptate un coleg care afirma că Aeroportul funcționează ca un ceas și când spunem „ca un ceas” ne gândim la un mecanism complet, aflat dincolo de cadran. Fiecare rotiță în parte are un rol important și în momentul în care una nu funcționează sau are o sincopă toți ceilalți suferim într-un fel sau altul. De asemenea, s-a spus puțin despre faptul că Aeroportul a fost funcțional în toată această perioadă în care s-a construit efectiv unul nou, iar „funcțional” nu este doar un cuvânt, simplu și banal. Am avut un șantier la nici 10 metri de locul în care întorceau avioanele, în care se pregăteau decolările, iar în jurul lor erau o serie de mecanisme, erau mijloace de transport și echipamente, erau și pasageri. A greși e omenește și într-o situație de genul acesta, de aceea trebuia ca oamenii să fie tot timpul atenți și la ceea ce se întâmpla dincolo de zona de demarcare, acolo unde se construia noul aeroport. Pare simplu, am pus o pânză, am protejat cumva zona operațională de cea în care se construia, dar formau un tot, șantierul și Aeroportul erau împreună.

Ați avut vreun incident în perioada în care se construia?

Nu, nu au fost evenimente, nu au fost întârzieri, nu au fost situații în care să fim trași de mânecă sau să fim nevoiți să stopăm activitatea. După zece ani de eforturi, merită în acest moment să vorbim și despre oameni. Pentru că deși sunt fața nevăzută a lucrurilor frumoase – investiții mari, aeroport nou-nouț – fără munca lor, cea de zi cu zi, în mod cert nu am putea să vorbim, azi, despre o lucrare care a ajuns la bun sfârșit și despre un aeroport care a rămas operațional de la un capăt la altul al investiției. Mai e un segment de angajați despre care aș vrea să povestesc, cei care s-au ocupat de tot ce înseamnă acte, hârțogăraie, cum spunem în termeni populari. Și la ei ziua începea devreme, când încă nu se lumina, și câteodată se termina noaptea, târziu. Pentru că nu a fost ușor, au fost multe documente pe care a trebuit să le transcriem, să le traducem, să le furnizăm celor de la Comisia Europeană. Noi vorbim frumos despre Comisia Europeană, dar acolo sunt oameni al căror profesionalism e foarte ridicat și te izbește un pic strictețea cu care privesc anumite lucruri. Aeroportul are un grup de juriști, de economiști, angajați care lucrează la fonduri europene, care s-au ocupat împreună astfel încât fiecare document să se afle în dosarul care trebuie și să fie livrat celor de la Comisia Europeană impecabil. Scopul atins l-a reprezentat obținerea avizelor de la UE fără de care Aeroportul ar fi trebuit să contribuie cu o sumă mult mai mare pentru realizarea investiției.

Ați primit sprijin și de la colaboratori?

Sigur și, la fel, puțină lume vorbește despre ei. Mă refer la oamenii din Ministerul Transporturilor sau de la Consiliul Concurenței, nu cei din vârf, ci la angajații care muncesc zi de zi la documente. Fără deschiderea lor, fără implicarea și atașamentul lor nu știu dacă reușeam. Să știți că, la un moment dat, și ei priveau Aeroportul Bacău ca pe o miză pentru că ne vedeau pe noi cât suflet punem ca să rezolvăm problema. Parcă își ziceau „hai să muncim și noi lângă oamenii ăștia că, uite, chiar își doresc și vor să realizeze ceva frumos, iar dacă vor reuși va fi meritul tuturor.” Nici despre ei nu prea vorbește lumea și atunci ar trebui să vorbim noi, pentru că și ei au contat în ecuația asta.

Vorbiți cu foarte mult patos…

E adevărat, dar toate astea înseamnă mult pentru noi, cei care am muncit de dimineața până seara și am făcut drumuri nesfârșite… Toate s-au pierdut un pic în acești zece ani, dar au contat foarte mult și m-am simțit datoare să spun că e și meritul oamenilor. Merită să fie aduși în prim-plan și dispecerii de sol, și cei care muncesc în jurul unui avion, și cei care scriu hârtiile, și cei care le avizează… Fiecare în parte are un merit și așa este corect să vorbești și despre ei la finalul unei investiții. Al uneia dintre ele, pentru că ne mai așteaptă o investiție. Când va fi gata și pista vom putea spune că avem un aeroport nou-nouț și vă promit că atunci voi încerca să-i adun pe toți cei care au pornit în acest proiect de modernizare și voi face o fotografie pe care să v-o livrez dumneavoastră, ca să-i faceți cunoscuți.

Aveți un mesaj, în final, pentru ei?

Vreau să le mulțumesc și să-i asigur că eu țin la ei deși au fost zile în care poate nu am fost într-o dispoziție extraordinară și păream mai dură sau le-am făcut reproșuri „la grămadă”, iar unii nu meritau asta. Pe parcursul acestor ani, am încercat să fac lucruri pentru ei, puțin câte puțin, dar dorința mea este ca la momentul în care această investiție va fi finalizată și vom avea un aeroport nou, să-l facem mult mai profitabil astfel încât și ei să se bucure, din punct de vedere financiar, de munca pe care o depun în fiecare zi.

Aeroportul și oamenii săi

„A fost bătălia vieții mele”

Livia Dumitrescu are 40 de ani și este șefa Compartimentului Juridic. Lucrează la Aeroport din 2008 și s-a ocupat de cele mai importante proiecte derulate de Aeroport, inclusiv de concesionarea către Blue Air. „Aceea a fost o perioadă grea din perspectiva răspunderii cu privire la certificare, dar și la rezilierea contractului”, mărturisește Livia, adăugând că au urmat mai multe procese în instanță, care s-au încheiat abia anul acesta. „A venit, apoi, o altă perioadă grea deoarece a trebuit să pornim întregul proces investițional de la zero”, explică ea. În 2014 au apărut noile reguli privind acordarea ajutorului de stat. Pe scurt, sumele alocate din fonduri publice aeroporturilor cu peste 200.000 de pasageri erau considerate ajutoare de stat și era obligatoriu să fie aprobate de Comisia Europeană. „Patru ani am muncit pentru a obține această aprobare”, spune Livia Dumitrescu. Patru ani în care Ionuț, băiețelul ei, a fost crescut mai mult de bunică. Munca asta, la care a participat întreaga echipă, a însemnat „zeci de mii de pagini redactate, sute de dosare, sute de drumuri la diverse instituții”, dar a avut succes, Aeroportul Bacău fiind primul și singurul din România care a obținut acest acord. A fost un obiectiv de suflet pentru Livia, „bătălia vieții mele”, o bătălie care nu s-a încheiat deoarece acum se lucrează la documentația pentru asigurarea finanțării noii piste.

A așteptat Ghidul „cu sufletul la gură”

Tot despre finanțe ne vorbește și juristul Gabriel Bunduc, 38 de ani, șeful serviciului Fonduri Nerambursabile – Proiecte, care se ocupă „de aducerea banilor în județ pentru Aeroport.” A lucrat și la obținerea acordului Comisiei Europene pentru obținerea ajutorului de stat, apoi „am așteptat cu sufletul la gură publicarea Ghidului solicitantului 2014-2020, prin care au fost finanțate toate investițiile: terminalul, turnul de control, pista, utilajele și echipamentele…” Cu sufletul la gură pentru că Ghidul a apărut abia în 2017. „Cel mai greu a fost înaintea aprobării ajutorului de stat, căci nimeni nu mai credea că vom obține acești bani, își amintește Gabriel. Un răspuns negativ ar fi însemnat ratarea proiectului de modernizare a infrastructurii aeroportuare.” Din fericire, după zile și nopți de muncă, demersul a avut succes. Printre picături, Gabriel a reușit să se căsătorească anul trecut, iar acum are o fetiță de nouă luni.

Declarație de dragoste pe Vârful Moldoveanu!

Iulian Radu, 39 de ani, de la serviciul „Operațiuni Sol”, răspunde, alături de colegii săi, de siguranța aeronavelor din momentul aterizării până la următoarea decolare. Profesor de geografie în prima tinerețe, el s-a reprofilat și a intrat în echipa Aeroportului Bacău în 2007, iar acum este îndrăgostit de aviație. Dispecerul de la sol răspunde de starea pistei, a căilor de rulare, a platformei și coordonează toată activitatea de îmbarcare și debarcare. „Sezonul cel mai greu este, firește, iarna, atunci când pentru a ține pista «la negru», oameni și utilaje lucrează non-stop, sub presiunea timpului, pentru a permite aeronavelor să aterizeze sau să decoleze la timp și în siguranță”, explică Iulian Radu. Cele mai mari emoții sunt provocate de cazurile medicale în care dispecerul este anunțat că în câteva minute va sosi o ambulanță cu un bolnav și va ateriza un elicopter SMURD sau avion medical ca să-l preia. În acele momente, organizarea este contra timp și trebuie să fie perfectă. De zece ani, Iulian e pasionat de fotografie aviatică, timp în care a realizat o colecție de peste 10.000 de fotografii, artistice și tehnice, cu toate avioanele care au tranzitat Bacăul. Încă nu e familist, dar va fi în curând. A cerut-o de soție pe logodnica sa „la înălțime”, așa cum îi stă bine unui tip pasionat de avioane, mai exact pe Vârful Moldoveanu.

„În copilărie, demontam și reparam orice”

Descopăr, treptat, că la Aeroport lucrează oameni dăruiți, care au energie, au pasiuni, ceea ce e foarte bine căci pasiunile aduc bucurii. Unul dintre aceștia este ing. Ioan Glăvan, 56 de ani, șeful Atelierului de mijloace tehnice aeroportuare, pasionat de mecanică. Serviciul pe care îl conduce se ocupă de reviziile tehnice, reparațiile capitale, reparațiile curente și reparațiile accidentale ale mijloacelor tehnice. Întreb și eu, căci nu știu, care sunt „mijloacele”? Utilajele de deszăpezire, utilajele de degivrare, utilajele pentru asigurarea securității și stingerii incendiilor, utilajele pentru întreținerea pistei, generatoarele care mențin în funcțiune echipamentele avioanelor între două zboruri. „Este un compartiment vital pentru Aeroport! Fără o funcționare optimă a acestor utilaje ar fi pusă într-un real pericol activitatea aeroportuară”, mă lămurește Ioan Glăvan. Este inginer TCM la bază, apoi a făcut Facultatea de Management și masterul Managementul Marketingului, dar pasiunea a fost și va fi mecanica. „În copilărie, demontam și reparam orice, de la ceasuri și fiare de călcat la biciclete și motorete”, mărturisește șeful AMTA. Ne întoarcem la discuția privind Aeroportul, iar Ioan Glăvan ține să precizeze, în final, pe un ton pedagogic: „În activitatea de mentenanță trebuie să lucrezi organizat, ordonat și disciplinat!”

„Noi respirăm aviation security”

Dragoș Hanu, 35 de ani, și Andrei Călin, 29 de ani, lucrează la Compartimentul de Securitate al Aeroportului, care răspunde de „aplicarea și monitorizarea unor măsuri ce derivă din regulamentele naționale și internaționale pentru asigurarea climatului de securitate”. Cer lămuriri și aflu că partea de securitate merge de la exterior spre interior, adică „de la intrarea în incinta Aeroportului și vizează toată suprafața acestuia până la aeronavă, inclusiv”, prin acțiuni de supraveghere, patrulare, activități de detecție comportamentală, identificarea bagajelor suspecte sau abandonate. Cuprinde, de asemenea, întocmirea programelor, procedurilor și protocoalelor de securitate. Incidente au avut loc, de-a lungul timpului, dar „am făcut față tuturor provocărilor cu brio”, spune Dragoș. Un incident interesant s-a petrecut în noul terminal, când a fost identificat un pasager cu un comportament suspect, apoi și coletul cu droguri pe care acesta îl abandonase înainte de zona de control. „Cel mai impresionant a fost exercițiul care a simulat explozia unui bagaj în dreptul ghișeelor de check-in din terminalul de pasageri”, povestește Andrei. Îi văd pe Dragoș și Andrei, senini, frumoși, optimiști și îi întreb: „Există niște rigori legate de profesie?” „Nu consumăm alcool, nu fumăm, mergem la sală și ne odihnim pentru că trebuie să avem mintea limpede”, spune Dragoș. „În plus, în timpul liber trebuie să fim disponibili pentru eventualele situații de criză care pot apărea în Aeroport”, adaugă Andrei. Cu alte cuvinte, tinerii aceștia, de la Compartimentul de Securitate al Aeroportului, au un regim spartan. „Ei, nu ni se pare chiar așa de greu, ne-am obișnuit cu acest mod de viață, spune Dragoș, zâmbind. Noi respirăm aviation security.”

Aeroportul Internațional “George Enescu” – trecut, prezent, viitor

Primele documente care menţionează activitatea aviatică în zona Bacăului datează din era de pionierat a domeniului. Evenimente de acest gen sunt menţionate aici din timpul primului război mondial, demnă de amintit fiind ziua de 23 noiembrie 1917, când un avion transportând fluturaşi si mesaje privind Marea Unire a aterizat pe aerodromul Bacău. Aeroportul a fost deschis pentru transportul public de pasageri și bunuri pe data de 1 aprilie 1946. Vechiul terminal al aeroportului a fost deschis oficial în anul 1971. Pe 30 decembrie 1975 aeroportul din Bacău a fost desemnat prin decret prezidențial „aeroport internațional”.În anul 1997, Aeroportul Internațional „George Enescu” Bacău devine membru A.C.I. (Airports Council International).În 2005 a fost supus unui proces de mărire și modernizare. Prin Ordinul 103 din 8 februarie 2011 emis de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii se aprobă certificarea ca aeroport internaţional a Aeroportului “George Enescu” Bacau. Amplasarea geografică, în centrul Moldovei, la mică distanță de orașele principale ale regiunii, Galați, Suceava, Iași, Piatra Neamț, Vaslui, Focșani și conectarea ușoara la linia feroviară și la drumul european E85 faciliteaza accesul populației la aeroport. Din 2015 au inceput investitii majore la infrastructura aeroportului. Activitatile de procesare s-au transferat in noiembrie 2017 intr-un nou Terminal. Astăzi, Aeroportul Internațional „George Enescu” Bacău procesează mai mult de 450 000 de pasageri anual, numărul acestora fiind în continuă creștere.

INVESTIȚII MAJORE LA AIGE BACĂU

1. Începând cu anul 2015 Aeroportul Internațional George Enescu Bacǎu a fost supus unui amplu proces de modernizare. Noile investiții au inclus:
-Un terminal cu o capacitate minimă de 300 pasageri/orǎ/flux pentru un trafic la orǎ de vârf și o suprafațǎ totalǎ de 6300 mp. Acesta a fost dat în folosință în luna noiembrie 2017.
-Proiectul de modernizare a Aeroportului Bacău mai cuprinde: un turn de control, o parcare auto, anexe administrative, garaje, un terminal pentru transportul rutier, un drum de acces la radiofar, o uzină electrică, o centrală termică, un rezervor de apă antiincendiu şi o staţie de pompare.
În luna aprilie 2019, odata cu darea în folosință a parcarii pentru pasageri, a fost recepționată cea mai mare investiție din istoria AIGE.

2. Pe lângă investiția derulată între 2015-2019, Aeroportul Bacău a finalizat documentația necesară în vederea obținerii finanțării din fonduri europene, în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, pentru proiectul intitulat „Creșterea capacității portante și modernizarea pistei de decolare aterizare și a suprafețelor de mișcare aferente”.
Dupa obținerea finanțării, a urmat demararea procedurilor de licitație. În luna noiembrie 2019 a fost semnat contractul de execuție cu firma câștigătoare – FCC CONSTRUCCION; subcontractor SC TIAB SRL. La sfârșitul anului 2020 investiția ar trebui să fie dată spre exploatare.

2019 – Au fost reluate cursele charter Antalya

Dupa o absență de mai mulți ani, vara anului 2019 a readus băcăuanilor posibilitatea de a zbura către una dintre cele mai solicitate destinații de vacanță – ANTALYA direct de pe Aeroportul Bacău. Doi dintre cei mai importanți operatori de turism din România, Paralela 45 și Christian Tour, au introdus această cursă din iunie până în septembrie. Reușita acestei inițiative este susținută și de faptul că aceste curse sunt confirmate și pentru vara anului 2020.

Azi-dimineață s-a produs un incendiu la o casa de tip P+1, în comuna Faraoani, sat Faraoani.

Au acționat 6 autospeciale cu apă și spumă și o autospecială de lucru și salvare de la înălțime. De asemenea, la fața locului s-a deplasat grupa operativă a inspectoratului, precum și o ambulanță SMURD.

Totodată, a fost anuntat SVSU al comunei Faraoani.

Nu s-au înregistrat victime.

1 de 6

Incendiul s-a manifestat generalizat la acoperiș și etajul 1 pe o suprafață de aproximativ 200mp.

În momentul producerii incendiului, în imobil se aflau 6 persoane. Acestea nu au fost rănire.

Incendiul a fost lichidat în jurul orei 06:45.

Cauza producerii incendiului este în curs de cercetare.

Circa 70% dintre românii de peste 60 de ani nu merg la control oftalmologic o dată pe an, aşa cum recomandă medicii. Anual, în ţară se fac aproximativ 94.000 de operaţii de cataractă, dintre care aproape 50.000 în clinicile private.

Știați că afecțiunea cu numele de cataractă este cauza principală a orbirii în lume și este responsabilă pentru aproximativ 51% din cazuri de orbire la nivel mondial, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății? Vârsta medie înaintată a populației din România și lipsa de prevenție medicală fac ca statisticile să fie și mai îngrijorătoare în țara noastră, așadar un subiect social care merită toată atenția. I-am invitat pe specialiștii de la Gauss, doctorii Oana Chelaru Postolache și Cristian Postolache, la un interviu pe această temă pentru a contribui la o mai bună conștientizare a stării noastre de sănătate.

Dacă aveți următoarele simptome: vedere încețoșată sau neclară; distorsiunea culorii sau pierderea intensității ei; dificultatea de a vedea noaptea sau în lumină slabă; viziune dublă; incapacitatea de a discerne culorile; efectul de glare – în care farurile, lămpile și alte surse de lumină apar prea luminoase sau cu halouri care apar în jurul lor atunci cu siguranță trebuie să vă adresați medicului oftalmolog.

Ce implică intervenția chirurgicală?

Singurul tratament eficient care poate fi aplicat în cataractă este intervenția chirurgicală cu ajutorul laserului. Aceasta constă în extragerea conținutului opac al cristalinului natural cu ajutorul unei sonde fine cu ultrasunete. Se păstrează doar sacul cristalinului în care se introduce un implant artificial care va suplini funcția cristalinului natural. Intervenția este înalt tehnologizată, desfășurându-se pe o incizie de aproximativ 2 mm care nu mai necesită sutură. Facoemulsificarea – extracția cristalinului cu ultrasunete – este o intervenție cu un înalt grad de siguranță și cu riscuri care tind spre zero. Intervenția care este de scurtă durată (10-12 minute) se desfășoară ambulator, fără pregătiri speciale, sub anestezie locală (cu injecție) sau topică (doar cu picături). Urmare a unor investiții considerabile în aparatură și tehnologie, în afara centrelor universitare Iaşi şi Bucureşti, Clinica Oftalmologică Gauss pune la dispoziția celor din zona Moldovei cea mai nouă generaţie de aparatură pentru operaţia de cataractă. De asemenea, Clinica Gauss e singura care deţine Laserul LenSx pentru operaţia de cataractă, utilizat în combinaţie cu platforma Stellaris Elite, care creşte siguranţa, precizia şi eficienţa intervenţiei chirurgicale de cataractă.

Care este durata intervenției?

O cataractă medie ca dificultate necesită un timp de aproximativ 15 minute pentru operație. În afară de acesta la centrul medical unde este efectuată operația se stă în jur de 1,5 – 2 h timp necesar pregătirilor preoperatorii (dilatarea pupilei prin picături și medicație specifică) și respectiv evaluării și instructajului postoperatorii. La scurt timp după intervenție, pacientul poate pleca acasă, fără a avea restricții deosebite. În prezent se pot trata și viciile de refracție cu ocazia operației de cataractă (miopie, hipermetropie, astigmatism) prin alegerea unui implant artificial personalizat, adaptat conformației fiecărui ochi în parte. În general, pacienții nu mai au nevoie de ochelarii de distanță (indiferent de situația anterioară operației), rămânând doar cu ochelarii obișnuiți pentru citit. Există și implante multifocale care permit postoperator o vedere bună la toate distanțele, fără a mai fi nevoie de ochelari.

 Ce se întâmplă după operație?

În timp ce ochii dumneavoastră se vindecă, vă puteți confrunta cu roșeață și vedere încețoșată, în primele câteva zile. Cel puțin în prima săptămână după operație, e important de evitat: activitatea fizică susținută, ridicarea de greutăți, aplecările. Apa care poate intra accidental în ochi în această perioadă poate cauza serioase infecții, așa încât țineți-vă ochii închiși în timpul băilor sau a dușului; evitați înotul sau băile fierbinți pentru cel puțin 2 săptămâni; feriți-vă pe cât posibil de orice activitate care ar putea expune ochiul la praf sau alți contaminanți cauzatori de infecții. Dacă trebuie operați ambii ochi de cataractă, este recomandabil să se aștepte 3 săptămâni între cele 2 intervenții, așa încât primul ochi să se vindece complet.

Ochelarii după cataractă

Dacă nu ați ales lentile corectoare presbiopice, este mai mult ca probabil să aveți nevoie de ochelari de citit după operația de cataractă așa încât să vedeți cu claritate obiectele, însă pacienții care au optat pentru lentile multifocale intraoculare au o vedere utilă de aproape fără ochelari.

Recomandăm pacienților noștri să se opereze la timp în momentul în care sunt diagnosticați cu cataractă, evitând posibilele complicații intra și post operatorii.

Rețeaua de centre oftalmologice Gauss comercializează o gamă largă de rame și lentile purtătorilor de ochelari și oferă posibilitatea depistării timpurie a cazurilor de cataractă, așa încât ele să nu ajungă în stadii avansate cu riscuri operatorii mari. Sănătatea ochilor este o prioritate. Specialiștii de la Gauss sunt aici și pot să ofere asistență, tratament și consultanță post operatorie așa încât pacientul să apeleze cu încredere la noile descoperiri și tehnologii din domeniu. Pentru că își doresc să rămână la un nivel de competitivitate ridicat, reprezentanții rețelei medicale Gauss declară că vor continua să investească în aparatură de ultimă generaţie pentru a realiza un act medical de înaltă clasă, adecvat realităţii medicale şi standardelor internaţionale din domeniu.

În prag de sărbători urăm pacienților și colaboratorilor noștri Sărbători fericite, împliniri, realizări pe toate planurile și multă sănătate!

A trecut un sfert de secol de când activați în România, timp în care ați agregat în jurul dumneavoastră o mare echipă, o mare familie. Astăzi, când spunem Andre Muit, spunem „Betania” și invers.

Da, o mare echipă, e adevărat și acesta e lucrul cel mai important, echipa!

Începând din februarie 1990, ați venit de mai multe ori cu ajutoare, în 1994 ați început activitățile sociale, iar în 1995 Asociația „Betania” a dobândit personalitate juridică. Erați singur sau aveați pe cineva lângă dumneavoastră?

Am venit singur, dar pe parcurs l-am întâlnit pe Adrian Indreas, care lucra la departamentul Integrare Europeană al Prefecturii și răspundea de avizele pentru fundațiile care veneau în România. Cu el am început „Betania” și de atunci lucrăm împreună.

Nu e dificil? Vii singur într-o țară străină și vrei să înființezi o asociație, dar nu cunoști pe nimeni, nu cunoști limba, legislația, nu ai spațiu…

Este, dar trebuie văzute lucrurile în contextul de atunci. Aveam 23 de ani, o vârstă la care ești de neoprit, ai energie, ai motivație! În al doilea rând, proiectul inițial a fost pe trei ani și gândeam într-un mod idealist: am venit să ajut!

Era un plan pe trei ani și până la urmă s-au făcut 25. Ce au însemnat acești 25 de ani?

Știți, e foarte greu de răspuns. Pentru asociație au fost 25 de ani intenși în care am organizat, am activat și eu zic că am lăsat ceva în urmă pentru multă vreme de acum încolo. Eu așa cred. Se spune că e important ce lași în urma ta. Dacă aș trage linie acum – dar nu trag! – aș putea spune că am lăsat deja ceva în urma mea. Și voi mai lăsa. S-au schimbat lucrurile foarte mult în acești ani. Eram pionier în tot ce porneam atunci. Centre de zi pentru copiii cu dizabilități nu prea erau, un centru pentru copiii abuzați nu era deloc, pentru terapia copiilor cu autism nu erau cunoștințe, trebuia să aduc de afară… S-au construit de la zero foarte multe proiecte.

Exista un program sau fiecare nou proiect pornea de la nevoile pe care le descopereați?

De la nevoi porneam și trebuie spus că noi am lucrat în colaborare cu autoritățile locale de la bun început, nu neapărat pentru susținere și sprijin financiar, ci tocmai pentru a identifica mult mai bine nevoile.

„Nu suntem salvatori, suntem aici ca să ajutăm”

Mulți beneficiari văd în dumneavoastră salvatorul lor. Vă simțiți un salvator?

Nu, în niciun caz! Nu suntem salvatori. Eu văd altfel lucrurile: fiecare poate ajunge într-o situație dificilă din punct de vedere al sănătății, mai ales în România, și e nevoie câteodată de un sprijin ca să poți să mergi mai departe. E posibil să fi salvat pe anumiți oameni, dar salvator e prea mult spus.

Unii au ajuns la dumneavoastră în situații limită…

Da, am avut și cazuri de acest fel. În principal, oamenii vin la noi pentru servicii pe care nu le găsesc în altă parte, cum sunt cele pentru copiii cu autism. Dar noi suntem aici pentru ei, pentru integrarea lor.

Vreți să spuneți că nu e ceva special, că asta e normalitatea? O normalitate pe care ați construit-o?

Asta da, cu asta pot să fiu de acord. E o normalitate pe care am construit-o în toate aspectele ei: atitudinea comunității față de beneficiari, față de părinții copiilor cu dizabilități, atitudinea angajaților față beneficiari, responsabilitatea, punctualitatea, curățenia la locul de muncă și altele.

Să facem un scurt istoric al asociației deoarece, de-a lungul timpului, a evoluat.

Primul a fost înființat Centrul de zi pentru copiii cu dizabilități, apoi Centrul Lalelelor pentru copilul abuzat și neglijat, Centrul de Integrare a Tinerilor, în Bacău și București, Centrul Delfinul pentru copiii cu autism, întâi în Bacău, apoi și în Roman, Centrul de recuperare, cu bazin pentru hidroterapie, Centrul Multifuncțional, Centrul de zi pentru adulții cu dizabilități, iar din 2018 avem și ferma de capre din județul Vaslui, în care lucrează 12 tineri cu dizabilități mintale.

Era vorba, la început, să o faceți în Bacău. Ați renunțat?

Nu am renunțat deloc, numai că s-a ivit o oportunitate în județul Vaslui. Voi face o fermă și în Bacău. Am bani pentru teren și o voi face. Revenind, am închis Centrul Lalelelor din cauză că nu mai erau bani în 2012, imediat după criză, și s-au redus subvențiile din Olanda. Beneficiarii au fost preluați de DGASPC și s-a transformat într-un hostel. Banii încasați de la clienți sunt investiți în proiectele noastre, la fel ca cei obținuți din vânzarea produselor fermei de capre. Centrul pentru copii s-a transformat, treptat, în Centrul de zi pentru adulții cu dizabilități. La aceste servicii se adaugă 40 de laboratoare dotate, 10 dispensare construite, 3 școli construite, dar și altele renovate.

Sunteți și președintele Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS). Înseamnă altceva, e o altfel de muncă?

Într-adevăr, e cu totul altceva. Suntem 37 de organizații membre, care încearcă să găsească tot felul de soluții în probleme legate de legislație, finanțare corectă, drepturile persoanelor cu dizabilități etc. E o formă foarte interesantă: eu, din Bacău, sunt președintele, avem un director executiv în București, iar sediul este în Iași. E o echipă foarte frumoasă și foarte dinamică.

Știu că imediat după preluarea funcției ați vizitat toate organizațiile din FONSS…

M-am dus la fiecare pentru că am considerat că nu pot fi președintele unei federații dacă nu cunosc din teren ce probleme au membrii și cu ce activități se ocupă. Mandatul meu presupune și apropierea membrilor pentru că fiecare are expertiză, dar și foarte multe probleme, majoritatea legate de stabilitatea financiară. Mai apar probleme privind acreditarea sau relația cu autoritățile, care se pot rezolva.

Mass-media a urnit și a unit

Din perspectiva cadrului legislativ și a relației cu autoritățile, s-a mai schimbat ceva?

S-a mai schimbat și trebuie să recunosc că în Bacău avem, totuși, o situație atipică. Cu toate problemele care sunt și pe care nu le neg, există o deschidere pe care în alte județe nu o găsești. Faptul că și Consiliul Local, și Consiliul Județean finanțează serviciile sociale încă din 2005 e o realizare și o deschidere. În alte orașe, nu s-a întâmplat niciodată sau prea puțin. Un rol foarte important l-a avut Deșteptarea și presa băcăuană în general pentru că, mai ales la început, a mediatizat cam toate acțiunile pe care le-am avut. Ziariștii au fost prezenți la toate deschiderile, la toate momentele importante ale asociației. Un prilej de apropiere au fost, bineînțeles, „Premiile Presei Băcăuane”, pe care le-am organizat vreo 6-7 ani. Mass-media i-a ajutat pe oameni să înțeleagă ce înseamnă serviciile sociale, care e rolul Asociației „Betania”, ce trebuie făcut, dar a prezentat și poziții critice privind atitudinea față de persoanele cu dizabilități.

Putem spune că mass-media a urnit lucrurile?

A urnit și a unit și chiar am rezolvat niște cazuri împreună. De foarte multe ori, oamenii veneau la „Deșteptarea” și după aceea se găseau soluții. Unele cazuri erau de-a dreptul disperate!

Între timp, oamenii au învățat să vină direct la dumneavoastră. Și asta e o schimbare.

Da, sigur. O altă schimbare majoră s-a produs în privința voluntariatului. În 1995, parcă era ceva SF când vorbeam despre voluntariat. Noi am dat un exemplu când am construit școli și dispensare cu voluntari din Olanda, studenți sau pensionari, dar încet-încet au venit și voluntari băcăuani către noi. De asemenea, mediul economic, a cărui implicare era foarte redusă la început, e din ce în ce mai activ. Vorbesc de sponsorizări, dar și de colaborare; se poate mult mai bine, e adevărat, dar e o schimbare. La început nu era nimic, acum există!

La ce dimensiune a ajuns echipa Asociației „Betania” în acest moment?

Avem 70 de angajați în Bacău, Roman și București, din care cinci sunt coordonatori ai serviciilor specifice.

Majoritatea sunt băcăuani. Dumneavoastră vă simțiți băcăuan acum?

Eu, da! Nu sunt și cetățean de onoare al municipiului Bacău? Până la urmă, dacă fac un calcul, am trăit mai mult în România decât în Olanda. Am 48 de ani, din care pe ultimii 25 i-am trăit aici. E absolut firesc să mă simt băcăuan, să mă simt român!

Clienții Delgaz Grid din județul Bacău care doresc să sesizeze avarii în sistemul de distribuție al energiei electrice au la dispoziție, începând din această lună, o alternativă în mediul online, mult mai rapidă și mai simplă.

Ei pot accesa site-ul delgaz.ro, secțiunea energie electrică/ rețeaua de distribuție a energie electrice/ anunță deranjamente,unde după introducerea datelor privind localizarea deranjamentului (județ, localitate, stradă, codul locului de consum, număr de telefon) vor primi un număr de înregistrare a sesizării.

Această procedură are o durată de aproximativ un minut și reprezintă o alternativă la Call Center-ul Delgaz Grid, care poate fi apelat la numărul de telefon 0800.800.929.

De asemenea, în secțiunea energie electrică/ informații utile/ întreruperi programate pot fi obținute informații legate de lucrările dintr-o localitate, străzile pe care se desfășoară aceste intervenții și intervalul orar estimat pentru finalizarea lor. Totodată, consumatorii se pot abona pentru primirea informațiilor pe e-mail despre întreruperile de energie ce îi pot afecta.

Zilele trecute, Casa Județeană de Pensii (CJP) Bacău a rămas și fără singurul informatician pe care îl mai avea, după ce, anterior, altul a plecat să se angajeze în mediul privat. Așadar, cele două posturi de informatician din schema de personal a instituției sunt libere. Pentru ocuparea celui vacantat mai demult, conducerea CJP Bacău a organizat de două ori concurs, dar de fiecare dată nu s-a prezentat nimeni, după care postul a fost blocat de la Centru, așa cum este și acum cel de-al doilea. Lipsa unui informatician provoacă mari probleme instituției, știut fiind faptul că toate calculele de pensii sunt făcute prin aplicații (programe) informatice, și nu manual, ca acum 30 de ani.

Înainte, mai simplu și mai avantajos pentru pensionar

Acum 30 de ani, calculul pensiei era simplu. Potrivit Legii 3/1977, care a supraviețuit și după Revoluția din decembrie 1989, timp de peste 10 ani (până la 1 aprilie 2001), deci cel mai longeviv act normativ din domeniu, baza de calcul, la stabilirea pensiei, a fost media retribuțiilor (salariilor) tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate. Deci solicitantul avea posibilitatea să-și aleagă anii cu salariile cele mai mari. Pensia integrală pentru munca depusă (minimum 30 ani bărbații, 25 ani femeile) și limită de vârstă (62 ani, respectiv 57 ani) se determina ca procente din salariul tarifar de încadrare din perioada aleasă, procente diferențiate pe tranșe de retribuție și grupe de muncă. În cele ce urmează, prezentăm câteva exemple. Astfel, până în 1989, pentru grupa I (condiții deosebit de grele, speciale, după legislația actuală), la un salariu de 1.201-1.600 lei, pensia a fost de 1.020 lei. Cei care au avut un salariu de 2.001-2.500 lei au primit o pensie de 1.500 lei, iar cei care au beneficiat de o retribuție de peste 4.000 lei au avut o pensie de 2.400 lei. Procentul pornea de la 85 la sută din retribuție și scădea până la 58 la sută, pe măsură ce salariul era mai mare. Pentru grupa a II-a procentul a fost de 56-80, cel mai mare fiind aplicat salariului cel mai mic. Cei care au lucrat în condiții normale de muncă (grupa a III-a) cel puțin 30 ani, bărbații, respectiv minimum 25 ani, femeile, au avut o pensie de 54-75 la sută din salariul tarifar. Dacă o persoană, cu vechimea integrală în grupa a III-a a avut salariul cel mai mic, respectiv de până în 1.200 lei, i s-a aplicat cel mai mare procent, adică de 75 la sută din retribuție. Pentru următoarea tranșă de retribuție, adică de 1.201-1.600 lei, procentul a fost de 70 la sută, pensia fiind de 900 lei. La un salariu de peste 4.000 lei în grupa a III-a, pensia a fost de 2.240 lei, deci reprezenta 54 la sută din retribuție. Pentru grupele I și a II-a de muncă, vechimea în acestea trebuia să fie de minimum 20 ani, respectiv 25 ani, ca să se acorde pensia integrală. Persoanele care aveau o vechime mai mică, au beneficiat de un spor proporțional cu timpul efectiv lucrat.

Acum, îți prinzi urechile!

În momentul de față, potrivit Legii 263/2010, în vigoare, calculul pensiei este mult mai complicat și stufos, deloc accesibil muritorului de rând. Mai întâi se ia în considerare toată perioada lucrată (contributivă) și pentru fiecare an de contribuție de asigurări sociale se calculează un punctaj. Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de fiecare asigurat cu valoarea punctului de pensie, care mai tot timpul a fost mică, în ultima vreme crescând mai mult. Punctajul mediu anual se calculează prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului cu numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare (vechimea integrală, 35 ani, bărbații, 31,2 luni, acum, femeile). Punctajul anual se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.

Punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salarial brut/solda brută sau, după caz, a sumei asigurate la câștigul salarial mediu brut pe țară, din luna respectivă. Persoanele care au lucrat în grupa I sau în condiții speciale beneficiază de majorarea punctajelor lunare, din perioadele respective, cu 50 la sută. Cele care au muncit în grupa a II-a sau în condiții deosebite primesc o majorare de 25 la sută.

Toate aceste calcule complicate sunt realizate printr-o aplicație informatică. Așa cum și celelalte operațiuni curente care se fac la CJP Bacău sunt computerizate, ceea ce impune, evident, încadrarea urgent măcar a unui informatician.

Ansamblul Folcloric Profesionist „Busuiocul”, în parteneriat cu Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Bacău, organizează duminică, 22 decembrie 2019, ora 14.00, la Teatrul de Vară „Radu Beligan”, o nouă întâlnire cu publicul băcăuan iubitor al tradiţiilor populare şi al folclorului autentic.

Înscris în suita proiectelor culturale iniţiate de apreciatul colectiv artistic băcăuan, spectacolul „O ce veste minunată!” este un prilej fericit de a redescoperi minunatele nestemate ale folclorului muzical tradiţional tezaurizate în aproape jumătate de veac de activitate neîntreruptă a acestuia şi, totodată, de a reauzi minunatele colinde ce vestesc Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos şi a Crăciunului.

Intrarea este liberă.

Ansamblul Artistic „Busuiocul” vă invită, de asemenea, în ziua de 27 decembrie 2019, între orele 10.00 şi 16.00, să participaţi la cea de a 55-a ediţie a Alaiului datinilor şi obiceiurilor de iarnă. În Piaţa Tricolorului vor evolua cu acest prilej, în sunetul tobelor, alămurilor şi zurgălăilor, renumite cete de capre, urşi, cerbi, mascaţi şi urători din localităţile judeţelor Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Vrancea.