Piețele țărănești, locurile care au avut, poate, cel mai puțin de suferit din cauza pandemiei de coronavirus, sunt pline, la început de sezon estival. Și de produse (cele mai multe, de la import), dar și de clienți. Mulți dintre aceștia „au uitat”, pur și simplu, de regulile minime impuse de starea de alertă.

Chiar și așa, oferta e … pentru toate buzunarele. Aproape, peste tot, găsești legumele care abia așteaptă să plonjeze în cratițele de pe aragaz ori în bolurile pentru salată: de la pătrunjel, mărar, leuștean, salată, ceapă verde, usturoi verde (toate la 1 leu legătura) până la morcovi 4 – lei/kg, rădăcină de pătrunjel – 7 lei/kg, păstârnac – 7 lei/kg sau țelină – 7-8 lei/kg. În rest, fasolea uscată costă 12 lei/kg, usturoiul uscat -18-20 lei/kg, castraveții murați – 8 lei/kg, frunza de vie – 1 leu/10 foi.

Tristețe pe câmp, la fel și în portofele

Piețarii, producători sau comercianți, se plâng de vânzarea proastă, toți zicând că „lumea nu are bani”. „N-a avut nici înainte, dar acum, după criză, nici atât. Lumea ia exact pentru o «mâncare»: un morcov, nu mai mult, o rădăcină de pătrunjel, o legătură de leuștean și… gata! Dacă face un borș, îl are patru zile, o fasole scăzută o mănâncă și în 6 zile, poate mai vin și vecinii”, spune, mai în glumă, mai în serios, nea Vasile Buture, pensionar de aproape 81 de ani. A lucrat pe la fosta fabrică de șuruburi, dar nu are stare. Și nu doar că pensia-i mică, puțin peste 1.000 de lei, ci pentru că are copil, nepoți la facultate, pe care nu-l lasă inima să nu-i ajute.

„Problema e că nu prea ai cu cine lucra pământul. Fără 80 de lei pe zi, nimeni nu vine. Plus că își începe ziua cu bidonul de vin la picior, cafeluța, de cum ajunge, iar după amiază, vorba aia: «rupe ușa». Iar, peste două zile, tarlaua arată la fel, plină de buruieni”, spune bătrânul piețar. Roșiile de seră, cu origini din Matca, județul Galați, se vând la fel de greu, deși prețul e ușor mai mic decât cel de la supermarket – 7 lei/kg. În schimb, cireșele, o parte, din soiurile de mai, alta, de iunie, au mai multă căutare. Prețul, între 10 și 13 lei/kg. Din Vrancea, spun piețarii. Posibil și…nu prea. Căpșunele, la fel, pretinse a fi românești, de la Satu Mare: 8 lei/kg.

1 de 8

„Supraviețuitorii”

Spre ieșire, o familie de rromi, Gabi și Petronela Lăcătuș, se căznesc să vândă oarece: flori de soc, de salcâm, tulpini de Coada Calului, salvie (cu semnul întrebării n.r.), mentă sălbatecă, romaniță, plus, niște foi de viță-de-vie și ceva pătrunjel. De la 7.00, sunt veniți și au vândut de vreo 12 lei. Jumătate i-a dat la taxa pentru tarabă. Numai drumul de la Stănișești, de unde sunt, i-au costat 40 de lei. Au șase copii, dintre care doi gemeni. „Trăim cum putem. Mai culegem buruieni, mai muncesc prin sat, cu ziua. Acum, mă mai cheamă de la supermarketul din piață, să car, să fac curat. Îmi dau de mâncare, marfă care aproape a expirat sau care are ambalajul rupt. Sunt buneee. Aoleeuu!”, spune bărbatul.

Au trecut patru ani de la alegerile locale. Politicienii ar fi trebuit să fie, în aceste zile, în febra campaniei electorale. Pandemia a schimbat, însă, datele problemei. Chiar dacă alegerile locale s-au amânat, l-am întrebat pe primarul Bacăului, Cosmin Necula, cum apreciază activitatea sa din ultimii patru ani și cu ce ochi privește spre viitor.

 – Cu ce gânduri ați plecat la drum? S-a schimbat în vreun fel optica dumneavoastră după acești patru ani?

– Am plecat la drum acum patru ani cu convingerea că putem schimba lucrurile. Și rezultatele ne arată că am reușit să facem ce ne-am propus inițial, dar mult mai puțin decât este nevoie. Pentru că am găsit o situație mult mai grea decât anticipasem când am intrat în Primărie, cu multe probleme ascunse publicului, cum erau facturile neachitate la gaze, de 25 de milioane de lei. Iar problemele noi nu au încetat să apară, în fiecare zi. Am investit în Sănătate, în Educație, în infrastructură. Am depășit o pandemie împreună și, astăzi, Primăria este mult mai aproape de oameni. Și eu și echipa avem același optimism cu care am plecat la drum și, în plus, avem acum experiența celor patru ani. Știm mult mai bine de ce avem nevoie și ce avem de făcut.

 – Așadar, ce s-a făcut în acești patru ani?

– În primul rând, am urmărit să deblocăm proiectele de care băcăuanii aveau cel mai mult nevoie. Ne-am implicat în Sănătate, prin finalizarea lucrărilor în regim de urgență la cele două etaje ale Spitalului Municipal, care acum este funcțional pentru cazurile de COVID-19, dar și pentru orice tipuri de alte afecțiuni. Am modernizat Spitalul de Pneumoftiziologie. În utimii ani au fost alocate sume importante pentru a resuscita instituția medicală, care fusese lăsată la limita supravieţuirii de administraţiile anterioare. Poate cea mai importantă investiție realizată aici este staţia de oxigen medical, alături de alte proiecte care sunt finalizate sau în curs de implementare – avem două lifturi exterioare finalizate, am reabilitat saloanele și sălile de mese, construim o spălătorie modernă şi un nou pavilion administrativ, dar și o clădire nouă destinată spitalizărilor de zi.

 – Ce alte zone au fost vizate de investiții?

– Școlile. Ne-a preocupat învățământul și asigurarea unor condiții decente pentru ca elevii din oraș să poată să învețe. În 2017 am demarat proiectul de modernizare și dotare completă a tuturor claselor pregătitoare. Din 2019 au fost incluse în program şi clasele a cincea. Prin acest program au fost modernizate 230 de săli de clasă din școlile băcăuane. Au fost modernizate patru săli de sport ale mai multor instituţii de învăţământ – Colegiul Pedagogic şi Colegiul „Karpen”, respectiv şcolile gimnaziale „Sadoveanu” şi „Spiru Haret” – iar anul acesta s-a terminat consolidarea şi reabilitarea completă a sălii de sport de la Liceul Sportiv (clădirea era nefuncţională de 6 ani).

 – Municipalitatea a investit și în cabinetele stomatologice școlare…

– Da. Cinci instituții de învățământ au fost dotate cu scaune stomatologice noi, investiţie realizată pentru prima oară în ultimii 50 de ani. Cabinetele stomatologice nu mai puteau fi utilizate pentru a oferi îngrijire medicală corespunzătoare pentru elevi, scaunele vechi fiind în dotarea cabinetelor din anii ’60. Ne-am implicat și în dotarea tuturor cabinetelor medicale şcolare cu echipamente, materiale şi medicamente, astfel încât toate să aibă dotările standard prevăzute pentru un cabinet medical şcolar. Cu toate că acestea ar trebui să fie susţinute direct de Ministerul Sănătăţii, fondurile alocate de Guvern au fost insuficiente pentru o funcţionare corespunzătoare. Am ales să suplimentăm din bugetul propriu dotarea cabinetelor medicale şcolare şi vom continua să facem acest lucru pentru că nimic nu este mai important decât îngrijirea copiilor noştri. Sănătatea și Educația ar trebui să fie prioritare pentru orice politician.

 – Pentru infrastructura urbană ce a făcut Primăria?

– Să amintim aici de celebrele sensuri giratorii din Șerbănești. Sau cum s-a numit proiectul – Reamenajarea intersecţiilor în sistem giratoriu Calea Romanului – Bulevardul Unirii. A fost un proiect absolut necesar care a iscat o sumedenie de discuții. Astăzi se vede că sensurile giratorii ajută foarte mult fluidizarea traficului acolo. Iar zona s-a schimbat complet. Putem aminti și de reamenajarea urbanistică din zona Catedralei Ortodoxe. Era un șantier neterminat, acum sunt trotuare, flori și spațiu verde. Și peste 80 de locuri de parcare. Până în 2019 am realizat peste 500 de locuri de parcare, cu precădere în zona de sud a orașului, dar și în mai multe zone aglomerate din centru.

 – Alte investiții?

– A fost deschis un sediu nou pentru Serviciul de Stare Civilă, în incinta fostei Biblioteci Judeţene. Am reparat și reamenajat Bazinul de Înot, care avea mari probleme. Am reușit să monitorizăm video toate parcurile din oraș, sunt peste 60 de camere video instalate, şi a fost creat un dispecerat în care Poliţia Locală asigură non-stop monitorizarea imaginilor. În acest fel au fost preîntâmpinate și sancționate numeroase infracțiuni. Se lucrează la un Centrul de Informare pentru Cetăţeni care este amenajat în incinta fostului sediu al Stării Civile. Lucrările sunt finalizate şi va fi deschis publicului în câteva săptămâni. Este un cadru civilizat şi organizat, unde vor fi înregistrate şi soluţionate digital toate solicitările cetăţenilor. Solicitanţii vor putea urmări online parcursul rezolvării cererii şi vor primi consultanţă privind modalitatea de a obţine diverse documente, avize, aprobări etc.

 – Ce nu ați reușit să faceți în acești patru ani? Care este regretul cel mai mare?

– Sunt foarte multe lucruri pe care am fi vrut să le facem în plus. Aș fi vrut să investim mai mult în infrastructura rutieră, în drumuri și parcări. Aș fi vrut să putem să oferim facilități mai multe întreprinderilor mari, pentru a crea mult mai multe locuri de muncă bine plătite în orașul Bacău. Din păcate, indiferent de guvernele care s-au succedat la conducere în acești ani, fondurile disponibile au fost extrem de limitate. A fost o luptă continuă pentru finanțări, pentru asigurarea nevoilor băcăuanilor.

Avem și o problemă de organizare, pentru că nu am reușit să schimbăm organigrama Primăriei. Este o mare problemă și vă spun și de ce: după criza din 2008, s-a dat o ordonanță care îngheța numărul de angajați din primării. Nu mai putem angaja personal, deși avem nevoie. De exemplu, nu avem suficient personal pentru măturarea străzilor. Am încercat să externalizam acest serviciu, pe modelul primăriilor din Iași sau Oradea, Consiliul Local s-a opus, însă. Am încercat să eficientizăm serviciile oferite de Primărie prin schimbarea organigramei, nici acest lucru nu a fost aprobat de consilieri.

1 de 8

 – Ce mai este de făcut în Bacău?

– Schimbarea trebuie să continue. Sunt extrem de multe lucruri de care avem nevoie: o reabilitare a tuturor sistemelor de canalizare. Avem proiectele depuse și așteptăm răspunsul de la Guvern cu privire la reabilitarea conductelor de apă. Este nevoie de extinderea zonei din Parcul Catedralei. Este nevoie de un Centru Administrativ care să înglobeze toate serviciile oferite populației – să nu se meargă pentru buletin într-o parte, pentru taxe și impozite în altă parte iar pentru autorizații de construcție în alt loc. Va rămâne o prioritate și construirea unui stadion adaptat la nevoile orașului.

 – Sunt și câteva proiecte care urmează să fie finalizate…

– Da, în primul rând Rezerva de Apă, unde lucrările au fost întârziate de pandemie. Apoi este vorba de Insula de Agrement, unde la următoarea ședință a Consiliului Local vom scoate la licitație unitățile de alimentație publică. Și Parcul Făgăraș care va fi gata în scurt timp.

 – Cum vedeți dezvoltarea viitoare a orașului?

– În următorii patru ani principala sursă de finanțare vor fi cele aproape 60 de milioane de euro de la Uniunea Europeană. Dar orașul mai are nevoie de finanțare și pentru alte capitole: pentru reparațiile la infrastructură, pentru funcționalizarea Thermoenergy, pentru crearea unei capacități logistice a orașului. Și aici intră dotările pentru Poliția Locală, Societatea de Servicii Publice Municipale, Spații Verzi. Iar, odată cu crearea circuitului de supraveghere cu camere video, se va trece pe sistemul de funcționare al unui smart city.

– Cum a afectat pandemia orașul?

– Este important că am reușit să ne păstrăm sănătoși, dar Bacăul a fost afectat foarte mult din punct de vedere financiar. Avem angajamente bugetare de 14 milioane de lei pentru echipamente de protecție, dezinfectanți, echipamente medicale. Spitalul de Pneumoftiziologie avea în derulare o investiție de 3,3 milioane de lei de la Ministerul Sănătății pentru achiziția de aparatură medicală. Procedura a fost suspendată de minister, odată cu intrarea în starea de urgență. Au fost probleme cu aprovizionarea de materiale pentru Rezerva de Apă, materiale care trebuiau să vină din Italia. Am fost forțați să ne descurcăm singuri, fără ajutor din partea autorităților centrale. Măștile le-am dat unităților de învățământ fără să mai așteptăm să vină de la Guvern. Probleme au fost observate și pe partea de încasări. Scăderea accelerată a acestora naște semne de întrebare cu privire la viitor. Nu văd măsuri guvernamentale pentru a ne ajuta. Nici măcar ministrul Lucrărilor Publice nu a considerat oportun să aloce bani pentru termia municipiului Bacău, dar a dat bani la Suceava și Botoșani.

 – Se discută foarte mult de fonduri europene. Ce sume a atras municipalitatea băcăuană în acești patru ani?

– La nivelul lunii mai 2020, valoarea proiectelor europene pentru care Primăria Bacău a primit finanțare era de 57,76 de milioane de euro. Din această sumă, 53 de milioane sunt fonduri nerambursabile. Avem 19 proiecte aprobate, între care un sistem de management al traficului pentru prioritizarea coridoarelor de transport public local și a deplasărilor cu bicicleta, modernizarea stațiilor de transport public, mai multe trasee nemotorizate – piste pentru biciclete, pentru pietoni etc. Avem reabilitări de străzi, modernizări de licee și creșe, modernizare și dotare pentru Spitalul de Pneumoftiziologie, un incubator de afaceri pentru tineret și așa mai departe.

Organizația județeană Bacău a PSD și-a prezentat, joi, într-o conferință de presă, bilanțul celor patru ani care au trecut de la alegerile locale.

Dragoș Benea, președintele organizației, a precizat principalele realizări ale aleșilor social – democrați în cursul celor patru ani de mandat, precizând faptul că promisiunile primarilor aleși sub semnul celor trei trandafiri au fost îndeplinite în proporție de 80-90 la sută. Europarlamentarul băcăuan a precizat între succesele aleșilor PSD începerea lucrărilor la Centura Bacăului, lucrări de infrastructură rutieră la drumurile comunale și județene, finalizarea podului peste Trotuș, de la Onești, modernizarea Aeroportului Internațional precum și investițiile în Sănătate, între care a menționat modernizarea secției de Radioterapie a Spitalului Județean.

„Există viziune”

„Am făcut multe lucruri care trebuiau făcute și care exprimă faptul că avem viziune”, a declarat președintele executiv al PSD Bacău, Lucian Șova. Acesta a menționat că s-a dovedit că investițiile propuse de PSD nu sunt o aventură politică administrativă și a dat exemplul autostrăzii Bacău – Brașov. „Proiectul nostru este să facem Bacăul centru regional al transporturilor din Moldova”, a mai spus el.

„Ne ținem de cuvânt”

Ionel Floroiu, secretarul general al PSD Bacău, a precizat că în localitățile de pe Valea Zeletinului s-au realizat, în acești patru ani, investiții de peste 40 de milioane de euro în aducțiuni de apă, canalizare, drumuri, podețe, dispensare și grădinițe.

„Nu avem nici o investiție blocată în contestații”, a precizat Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău. „Proiectele noastre sunt rezultatul unei munci în echipă a primarilor, consilierilor județeni, parlamentarilor și a personalului din aparatul de specialitate. Județul Bacău este, astăzi, un șantier. Ne ținem de cuvânt și ne respectăm promisiunile”, a mai declarat el.

Cei patru ani nu au însemnat, însă, numai succese. Dragoș Benea a prezentat cazul orașului Târgu Ocna, unde primarul din localitate a fost exclus din partid. Deputatul Teodora Șotcan, care răspunde de zona respectivă, spune ca primăria din localitate a fost susținută, însă din investițiile de 7,8 milioane de euro contractate s-au absorbit fonduri de doar 15 la sută din această sumă. Totuși, spune Șotcan, celelalte primării din zonă au atras finanțări de 65 de milioane de euro.

Grădinițe, școli, drumuri

Deputatul Costel Dunava spune că în zona de sud a județului au fost construite șase grădinițe noi, o școală și exista o lucrare pentru modernizarea unui drum care nu a fost asfaltat niciodată, un proiect de 13 milioane de euro. Pe Valea Tazlăului, spune și deputatul Claudiu Ilișanu, sunt investiții de 50 de milioane de euro și a început lucrul la a șaptea grădiniță, în vreme ce a opta este în stadiul de avizare. „Va fi o grădiniță unicat de un milion de euro, cu cabinet medical, sală de mese și locuri de joacă”, precizează deputatul băcăuan.

Valentin Manea, primarul comunei Săucești și lider al Ligii Aleșilor Locali, spune ca primarii social-democrați au reușit să aducă mediului rural băcăuan o administrație publică modernă. „Încheiem acești patru ani de mandat cu investiții de 11 milioane de euro la nivelul comunei Săucești”, a precizat edilul.

Dacă nu ar fi fost pandemia, acum am fi avut alegeri la termen și am fi venit în fața băcăuanilor prezentându-le realizările noastre. Asta nu ne împiedică să tragem linie și să trecem în revistă proiectele și împlinirile celei mai performante echipe politice din județul Bacău. Mai ales că avem ce arăta. Ceea ce am spus, am făcut și eu cred că am demonstrat tuturor că ne ținem de cuvânt. Faptele fac diferența pentru noi, mai ales că nu dorim să-i dezamăgim pe cei mulți care și-au pus încrederea în noi.
Dragoș Benea,
președintele organizației județene PSD Bacău