duminică, 21 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1779

O jale grea îți poate da suflet de om

Omul subteranei dostoievskiene îmi strigă: ,,Nu cumva suferinţa îi convine [omului, n. n., I. F.] întocmai ca şi prosperitatea? Uneori, suferinţa îi place teribil, până la pasiune […]. Eu unul sunt încredinţat că omul nu va renunţa niciodată la adevărata suferinţă, adică la distrugere şi haos. Doar suferinţa este singura cauză a suferinţei!” (F. M. Dostoievski, „Însemnări din subterană”, în „Jucătorul și alte microromane”, Iași, Editura Polirom, 2003, p. 63.) Și, pentru a fi și mai persuasiv, adaugă:

,,Chiar aşa: acum, din partea mea, pun o întrebare superfluă: ce-i preferabil – fericirea ieftină sau suferinţele sublime? Ei, ce-i preferabil?” (ibidem, p. 165). Kolea, copilul, cuvântă ca un crucificat: „Vreau să sufăr pentru omenire!” („Frații Karamazov”, vol. I, București, Editura Cartea Românească, 1982, p. 623) Pentru Dostoievski „suferința este o boală fără care nu se poate învia omul din om […].

Suferința este un prilej de a spori viul și de a recuceri umanitatea, redându-l pe om – omului și îmbogățindu-i astfel viața, care e atât de uriașă, încât Duhul ei Sfânt, căruia îi spune cu fermitate da, justifică din start, spunea undeva Nietzsche, orice durere, oricât de monstruoasă și de absurdă ar fi aceasta”, scrie Aura Christi („Dostoievski – Nietzsche. Elogiul suferinței”, București, Editura Academiei Române, 2013, p. 50) Eclesiastul (1;18) îmi spune: ,,Căci unde este multă înţelepciune este şi mult necaz, şi cine ştie multe are şi multă durere”.

Durerea ca suferință a spiritului… Simone Weil crede că „extraordinara măreţie a creştinismului vine din faptul că nu caută un remediu supranatural pentru suferinţă, ci o utilizare supranaturală a suferinţei”. (Simone Weil, „Greutatea şi harul”, București, Editura Humanitas, 2003, p. 123.) Steinhardt ne spune că suferința este cea care urmează viața; sau poate că viața urmează suferința. O suferință mereu nouă, mereu izbăvitoare, o suferință care ne ajută să dărâmăm zidurile subteraniste din noi. Dar cum se ivesc noi și noi ziduri, suferința capătă și justificare… pragmatică. Suntem logodiți pe vecie cu ea, chiar dacă, rațional, e greu de acceptat, nu o putem înțelege. Suferința locuiește în inimă: „Toate le putem afla, toate le putem cunoaşte, toate le putem învăţa. Numai suferinţa nu. Credem că ştim ce e suferinţa, că nu mai putem avea surprize, că am mers până la capăt. Da de unde! Suferinţa e veşnic nouă, proteică la infinit, oricând proaspătă”. (N. Steinhardt, „Jurnalul fericirii”, Iași, Editura Polirom, 2008, p. 299)

Am un conflict la baionetă cu toți admiratorii suferinței. Mai ales atunci când suferința îi curtează pe copii, nu pot ține baioneta în regim de pace. Din păcate, în această dispută sunt aproape singur. Iată, de pildă, că și Dalai Lama mă trage de guler. (Vezi ,,Arta fericirii. Manual de viață”, București, Editura Humanitas, pp.163- 246) Îmi vorbește despre cum putem să ,,ținem piept suferinței”, despre ,,suferința pe care ne-o creăm singuri”, dar și despre sensul pe care-l putem găsi ,,în durere și suferință”. E categoric: ,,Pur și simplu nu se poate evita faptul că suferința face parte din viață”. Discursul său nu este întâmplător, întrucât, atunci când Buddha se adresa mulțimii ,,primul lucru pe care-l explica […] era principiul celor Patru Adevăruri Nobile, dintre care primul este Adevărul Suferinței”. Dalai Lama crede că ,,toți oamenii cunosc durerea și suferința”, dar are impresia că toți ,,cei crescuți în culturile orientale le tolerează mai ușor”. Cum găsim, pentru a o suporta mai ușor, un sens în suferință? Suntem trimiși către zisa lui Viktor Frankl, psihiatru evreu, cel aruncat de către naziști într-un lagăr de concentrare: ,,Omul este dispus să rabde orice suferință, atâta timp cât vede un sens în ea”. Și, pentru a fi și mai convingător, ne oferă și un vers din William Wordsworth: ,,O jale grea mi-a dat suflet de om”.

Hublou / O divă mult mai pământeană decât imaginea ei de pe ecran

Când cineva își dorește prea mult să ajungă popular, celebru, se vorbește despre un„ narcisism scăpat din lesă”. Este o tendință destul de răspândită, astăzi, în societate. Unde apar peste noapte bloggeri, vloggeri, influencers, YouTuberi etc. Este o foame enormă de celebritate, însă aceasta e, de cele mai multe ori, efemeră. Or, o celebritate autentică este aceea care creează legende. Iar una dintre ele s-a numit Greta Garbo, „Sfinxul suedez”, actrița care i-a lăsat pe toți înmărmuriți de uimire când s-a retras în plină glorie, preferând anonimatul.

Au trecut mulți ani de la retragerea ei din lumea filmului (asta se petrecea în 1941, după premiera cu „Femeia cu două fețe”) și de la moartea ei, timp în care psihologii au încercat să-și explice gestul ei, astfel luând naștere ceea ce poartă numele de „sindromul Greta Garbo”. Cu acest titlu, Aurora Liiceanu a scris o carte, recent apărută. Celebritatea nu este o stare, precizează autoarea, ci un proces care schimbă psihologia persoanei, comportând mai multe aspecte: dragoste /ură, dependență (sau adicție), acceptare și adaptare. Ce s-a întâmplat cu Greta Garbo, care a ales să treacă de la strălucirea celebrității la umbră și anonimat? Alegerea ei pare stranie, mai ales în zilele noastre, într-o lume obsedată de visul celebrității.

Întâi și întâi, Aurora Liiceanu ne povestește viața actriței, una grea și săracă în anii copilăriei. Aflăm despre Greta că nu a făcut decât șapte ani de școală și că, pe tot parcursul carierei ei, toți cei care au cunoscut-o au spus că avea un intelect modest. Compensa cu un simț practic foarte ascuțit, grație căruia și-a sporit averea, făcând investiții inteligente. Era colecționară de artă, orientându-se spre cei mai buni consilieri în materie. L-a admirat și respectat mult pe Pygmalionul ei, Mauritz Stiller, dar a fugit apoi de relațiile oficializate, voind să rămână propria ei stăpână.

De fapt, asta a repetat cu îndârjire toată viața ei, „vreau să fiu lăsată în pace”. I s-au atribuit mai multe legături sentimentale, și cu bărbați și cu femei, deși așa-zisul ei lesbianism nu a fost niciodată confirmat. Culmea este că „Divina” avea complexe de inferioritate, pentru că era prea înaltă, avea „mâini de bucătăreasă”, picioare vânjoase (ca în sculpturile lui Maillol) și labe mari. Da, dar fața avea trăsături perfecte, iar surâsul ei era unic, enigmatic, misterios. În viața de toate zilele însă, Garbo (pseudonim care înseamnă grație, fiind ales de mentorul ei, Stiller) era cât se poate de terestră. Îi plăcea să mănânce bine, fuma mult și bea votcă, se îmbrăca simplu și, în pofida faptului că se declara iubitoare de singurătate, avea mulți prieteni. Adora călătoriile și vacanțele petrecute în casele unor persoane de vază, dineurile selecte împreună cu acestea. Era pasionată de înot și, adesea, se arunca goală în apă, fiind total dezinhibată, de o extraordinară naturalețe, indiferentă la cei din jur.

Greu de imaginat astfel de gesturi și atitudini pentru „Divina”! Dar așa era Garbo (potrivit biografilor ei), foarte contradictorie, infantilă, deșteaptă, egoistă, voluntară, superstițioasă, instinctivă, suspicioasă, complet absorbită de sine, neatașată. Se spunea că era timidă, fiind, totodată, foarte directă și stăpână pe ea. Era rigidă și extrem de atentă cu banii, strânsă la pungă, dacă nu chiar zgârcită. De aceea purta lucruri vechi (chiar de cincizeci de ani), astfel că un vecin de-al ei, care o vedea mereu plimbându-se prin parc, a spus despre ea că avea aerul unei „bogate cerșetoare”. Contradicții peste contradicții! Voi reveni cu alte dezvăluiri din spatele legendei Sfinxului suedez.

Șansa de a învia înaintea Marii Învieri

Se spune că într-o cetate îndepărtată, plină de oameni trişti şi împovăraţi, a intrat un Om care a început să le vorbească locuitorilor cetăţii despre adevăr, bine şi frumos, despre bucuria prezenţei Luminii şi a fericirii în viaţă. Văzându-l diferit de ei, locuitorii au dat năvală spre a-l vedea, a-l asculta, a-l putea atinge. Aşa s-au petrecut lucrurile o zi, o lună, un an… până când toţi s-au săturat şi au revenit la ale lor vechi preocupări. Dar el continua să vorbească! După o lungă perioadă de timp, se opreşte un copil, care îndrăzneşte să-l întrebe: „Domnule, ce faci aici?”. El a răspuns: „Eu spun poveşti!” Si copilul a continuat: „Înţeleg că spui poveşti, le spuneai şi când mama era de vârsta mea. Pentru ce tot le repeţi şi acum?”. Omul, atent privindu-l şi zâmbindu-i, îi zice: „Eu înainte am spus poveşti pentru a schimba lumea.” Copilul: „Dacă nu ai schimbat-o, de ce mai continui?”. Omul a răspuns: ”Spun poveşti, pentru ca lumea să nu mă poată schimba pe mine!”

Această pildă poate fi o lecţie din care putem înţelege şi faptul că esenţa întâlnirii cu Dumnezeu în fiecare sărbătoare, reluată repetitiv, an de an, sub aspectul aceloraşi pericope, sensuri şi simboluri, are rostul nu doar de a schimba lumea, ci, mai ales, de a ne imprima un anumit ritm duhovnicesc, pentru ca lumea să nu ne poată schimba pe noi. Este important ca Biserica, în structura-i comunitară a mărturisirii de credinţă, să aibă acelaşi diapazon foarte bine ancorat la adevăratele note duhovniceşti ale căutării Împărăției lui Dumnezeu.

Povestea acestei săptămâni continuă, ca şi cum n-ar mai fi trecut peste noi încă un timp al Domnului. Suntem bucuroși să fim iarăşi în miezul duhovnicesc al sărbătorii Schimbarea la Faţă a Domnului, ce ne descoperă putinţa mântuirii noastre prin har, derulată sub imperiul luminii teofanice. Transfigurați la trup şi învăluiţi în Lumină necreată, trebuie să dobândim noul Chip al Slavei, sinonim cu împărăţia bunătăţilor viitoare. Sfântul Evagrie Ponticul poartă convingerea faptului că nu doar Hristos, Domnul, a fost Cel Transfigurat pe Muntele Tabor, ci şi ochii apostolilor. Ei au fost transformaţi de lumina necreată în care Domnul se ruga, ca astfel să poartă participa minunii nu doar într-o stare latentă, ci au fost luminaţi pentru a-L înţelege pe Mântuitorul întocmai cum El era: Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut din Tatăl, Slava şi strălucirea lui Dumnezeu. Hristos Cel Transfigurat ne oferă şansa de a învia cu mult timp înaintea marii Învieri.

Povestea săptămânii continuă cu vederea smereniei Domnului Iisus Hristos, ce Se ascunde de ochii noştri pentru a Se ruga (Matei 14). În pofida retragerii pentru rugăciune, El simte frica, aude glasul inimilor apostolilor, calcă apele, se apropie şi linişteşte. Petru, plin de râvnă, vrea la Domnul. La un pas de Hristos, zgâlţâit de valuri şi de frică, văzându-se într-o situaţie ca de vis, odată cu îndoiala, începe să se scufunde. Dar mila Domnului este aceea care-l ridică din încrâncenata frică a valului morţii. Avem de a face cu un fel de schimbare la faţă a lui Petru. Pentru noi, o lecţie importantă: înţelegem că Domnul nu e nălucă. El ne ridică. Şi ne duce de mână în corabia mântuirii. Morala: ţine-te de ceea ce ai început, alungă gândurile ce te tulbură şi îndrăzneşte la Domnul, Care este aproape!
… şi încă un lucru important: toate sărbătorile, posturile, rugăciunile, cântările şi gândurile sfinte au un anumit ritm repetitiv nu pentru că vrem neapărat să schimbăm lumea, ci pentru că vrem ca lumea să nu ne schimbe pe noi. Iată o temă de adâncă meditaţie, care aruncă o lumină nouă asupra întregii dileme!

Inspector școlar
pr. prof. dr. Adrian Alexandrescu

Savarin, un spectacol culinar și muzical

Traversăm o perioadă dificilă în care toate sectoarele de activitate sunt afectate de criza sanitară. În această luptă de supraviețuire sunt foarte mulți cei care acuză situația, printre cei mai greu încercați numărându-se cei care activează în domeniul HoReCa. Dar chiar și în aceste condiții, cu muncă, ingeniozitate și seriozitate, sunt locatii care reușesc să se impună și să reziste în ciuda tuturor greutăților întâmpinate.


https://hotelbohemia.ro/
În această situa
ție se află și restaurantul Savarin care a reușit să își păstreze standardele și chiar încearcă să inoveze. Pentru a pătrunde dincolo de ceea ce se vede la o primă impresie la restaurantul Savarin am stat de vorbă cu Cătălin Horodincă, consultantul executiv al restaurantului.

În ciuda vremurilor, se pare că ați găsit o portiță de a merge mai departe.

-Așa este. Noi, într-un fel sau altul, am legat businessul de mâncare, restaurantul este atașat hotelului (Restaurantul Savarin face parte din grupul care deține Hotelul Bohemia-n.r.), care are deja patru ani pe piață, resturantul fiind deschis anul trecut, în luna mai. Avem clienții de business care vin și se cazează și care servesc masa aici. Eu, fiind atras și practic fac parte din muzică în ultimii ani, le-am propus proprietarilor să începem o idee nouă, un concept atât culinar cât și muzical, să le legăm una de alta. Ideea a fost foarte bine primită. Covidul ne-a încurcat… Am visat să facem un festival aici, la noi în parcare. Vorbim de un festival de jazz si blues, cu Sorin Zlat invitat, dar si un artist american de culoare. Evenimentul ar fi trebuit să aibă loc în iunie, discuțiile erau avansate iar onorariile artiștilor plătite. Dar a venit pandemia și știm cu toții ce s-a întâmplat, condiții în care am amânat totul pentru anul viitor. Acest eveniment ar fi trebuit să fie o surpriză pe care o pregăteam ca un premiu oferit oaspetilor nostri la incheierea a unui an de activitate.

Felii de mușchi de vită și sos de brânză cheddar

 -Chiar și în aceste condiții cred că aveți un bilanț al primului an de activitate. Cred că este unul pozitiv având în vedere că Restaurantul Savarin a fost bine primit de băcăuani și nu numai…

-Restaurantul a fost construit ca și idee, de a fi diferit din toate punctele de vedere. De la design si până la conceptul meniului. http://restaurantsavarin.ro/

 -Să dezvoltăm puțin aceste părți, tocmai pentru ca cititorii să înțeleagă mai bine conceptul.

-Ok. Pornim de la design. Este primul impact pe care îl are clientul când vine în restaurant. Am încercat să fim aproape de natură. Toate culorile sunt într-o cromatică adusă aproape de pământuri. Materialele, la atingere, sunt fine, plăcute. Oglinzile discrete care dau senzația de spațiu. Iluminatul artificial și natural care, la fel, ajută designul…Am dorit să oferim un spațiu spectaculos și primitor. Adică, lumea când intră să zică…woww, există așa ceva în Bacău. A fost un proces de design în echipă, cum de altfel se întâmplă în multe cazuri, dar cei care au decis în final au fost Simona si Mircea …

– Supă cremă de mazăre galbenă

 -Restaurantul este parte a Hotelului Bohemia.

-Așa este. A fost numit diferit pentru că am vrut să aibă un nume cu rezonanță franceză, într-un fel sau altul, care să se lege de hotel, dar să aibă identitate proprie. Am avut o listă mare de nume propuse și am crezut că Savarin este cel potrivit, legat binențeles de savarina pe care toată lumea o știe, am considerat că e un nume ușor de reținut, de pronunțat și să provoace un zâmbet cu gândul la delicioasa prăjitură. Si se pare ca nu am gresit cand l-am ales …

-Se spune că cea mai importantă componentă a unui restaurant este bucătăria. Cu ce ne întâlnim la Savarin din acest punct de vedere?

Un lucru a fost foarte clar încă de la început. Nu ne-am dorit o bucătărie italiană, pentru că sunt mai multe bucătării de acest fel, foarte bune, în Bacău. Am fost inițial orientați spre cea asiatică și am rămas în aceiași zonă, dar nu într-un mod agresiv. Bucătăria noastră are multe influențe și tendințe asiatice prin ingredientele folosite, dar avem pentru clienții hotelului sosiți din străinătate rețete românești dar ușor interpretate și aduse în contemporan de către echipa noastră. Ideea este că, aici, este un mediu ideal pentru acest tip de business, și spun asta pentru că e o rețetă complexă cu oameni care sunt optimisti, profesionisti si plini de respect si intelepciune, si gândul a fost de a pune fundația și bazele pentru un business sănătos. Modul de operare și management este concentrat mai mult pe bun simț și respect. Echipa, în mare parte, cu mici excepții, este cea inițială, cu care am deschis anul trecut pe 15 mai. Despre produse abia am lansat meniul de vară 2020…Intenția noastră a fost să-l lansăm în aprilie dar nu am mai avut ocazia si am facut acest lucru acum două săptămâni, într-o formă redusă și vom vedea cum vor decurge lucrurile în viitorul apropiat.

 -Puteți să ne oferiți un exemplu din meniu?

-Tot ce oferim este făcut în casă, mai puțin pâinea. Toate produsele sunt marinate de noi, tratate cu drag iar achizițiile sunt foarte atent făcute. Avem gravlax de somon și supe cremă inedite, aperitive interesante. Culinar, trecem prin toate zonele, cu aperitive reci și calde și feluri principale din porc, rață, pui, majoritatea cu tentă asiatică. Deserturile sunt făcute de noi cu excepția înghețatei care este artizanală și ne este adusă de un producator local.Și binențeles avem și savarina, dar aceasta este făcută în modul nostru și ne-a luat ceva timp până am găsit o formulă perfectă. Trebuie subliniat că noi schimbăm de câteva ori pe an meniul, păstrând rețetele care se au foarte mult succes.

 -Să vorbim și despre evenimentele de la Savarin.

-Dacă e să vorbim de evenimente ar trebui să începem cu concertele. Am început de anul trecut, din septembrie, cu muzică braziliană. De la început conceptul a fost gândit astfel încât să legăm genul muzical de oferta culinară, și de fiecare dată când facem un concert care are o poveste în spate, creăm și o poveste culinară. Este un pachet complex, cu o sumă fixă, pe care musafirii o plătesc fără bilet de intrare. Lumea vine, servește cina, am insistat foarte mult pe respectul față de muzician, să nu se mănânce când se cântă. La 20.30 când încep concertele desertul este deja servit iar lumea stă relaxată și ascută programul apoi pleacă surprinsă și mirată de o seară complexă și completă, atât culinar cât și muzical. A fost excepțional de bine primite încă de la început. Mai greu să promovăm ideea, conceptul în sine, dar, ultimul concert din februarie l-am vândut în trei zile. Adică, lumea a început să facă rezervări în avans, în pandemie, fără să știe cine vine și ce mănâncă. Atât de bine am ajuns cu acestă idee.

 -Cine se produce la Savarin?

-Vorbim de artiști underground, care nu apar la televizor sau pe radio. În mare parte sunt trupe pe care le cunosc personal, și atunci e ca o garanție că muzica pe care o aduc ei și o cântă este originala și bine primită…

-Cam despre ce stiluri se poate vorbi?

-Am început cu muzică braziliană, apoi am avut blues, a urmat Valeria Stoica din Nisporeni cu indie, autentic, compoziții proprii. Am avut Bluenoise de Crăciun, Amalia Gaiță de la Timișoara cu un concert de jazz experimental și am încheiat înainte de pandemie cu Triplu Steker, o trupă faină din Brașov cu muzică româneacă Urban Folklor. Este un spectru divers de muzică și nu vrem să devenim monotoni. Avem o listă extinsă și cred că putem acoperi un an de zile cu artiști diferiți. Și vrem, dacă vom avea ocazia din toamnă, să mărim numărul de concerte la două pe lună, unul cu un artist solo în diverse zone cum ar fi țambal, chitară sau pian și o trupă, să continuăm serile de muzică deja consacrate la noi. Ca planuri avem ceva nou care se discută cu Iulia Iacob de la Mugur de Zof și se cheamă „Seri cu Zof”, concept branch cu masă bufet, dar încă nu divulgăm mai mult pentru că suntem, încă, în pregătiri, și când va fi gata le vom lansa oficial. Planuri sunt. Ideea este să avem și oportunități să le punem în aplicare. Noi suntem optimiști că lucrurile vor reveni la normal chiar dacă nu va fi o stare ca cea de dinainte de pandemie, dar măcar apropiată. Cred că vom găsi toate pârghiile și instrumentele necesare care să aducă ceva inedit pe piață.

 -Ce se întâmplă acum?

-Momentan nu se întâmplă nimic deosebit. Funcționăm cu terasa între orele 11.00 și 23.00, în limitele legii, cu distanțare, măști și mănuși.., dar cu aceiași mâncare delicioasă.

Cine este Cătălin Horodincă?

„Mergem pe o cărare, ne rătăcim și ajungem pe o alta. Eu am început să lucrez în restaurant încă din timpul facultății, în Iași. Am fost atât de atras de ideea de «ospitalitate», mi-a plăcut atât de mult, ca mi-am dorit propriul resturant, și ca să reușesc, am plecat pe vapoare de croazieră. Am avut un restaurant în Focșani cu care am avut succes, dar criza din 2008 mi-a dat viața peste cap. Au urmat doi ani la Londra, tot în domeniu… Am peste 20 de ani de experiență în «ospitalitate». Acum, aici la Savarin, faptul că pot să leg și ceea ce-mi place să fac cu obiectul muzical de producție de evenimente este minunat. Eu sunt unul dintre cei care a pus bazele Festivalului de Blues de la Focșani, am făcut producția festivalului în primii trei ani, am rămas în zona blues-ului, atașat de oamenii din industrie, de artiști și de toți ceilalți organizatori din țară. Mă bucur că pot să continui cu concertele la Savarin în ideea asta. Am mai făcut, tot la Focșani, un festival culinar, iar de un an și ceva, din martie anul trecut, am decis să mă mut în Bacău și construim ceva împreună la Savarin. Este o provocare foarte mare să fac asta și ideal este că Simona și Mircea au fost deschiși mereu la ideile mele și mi-au dat mână liberă. Echipa este minunată și mai trebuie să subliniez că am întâlnit oameni faini în Bacău, oameni de calitate cu care realizăm parteneriate foarte interesante, și mergem în continuare cu entuziasm, pentru că lumea, încet, încet, își dă seama că este nevoie de profesionalism și de respect în industrie, de a face treabă bună. Că nu e atât de greu să facem asta. Este chiar extrem de simplu.

Plămada metaforei spirituale

Nădejde neştirbită

Nu suntem singuri în lupta cu duşmanul fără corp. Îl avem aproape pe Dumnezeu, cu care vorbim cu vorbele noastre ori cu cele ale slujitorilor bisericii.

„Perla monahismului românesc”

 Aşa a numit-o patriarhul Iustinian pe maica Teodosia (mireana Zorica Laţcu), pentru devotamentul fără margini arătat Celui de Sus. De la ea avem nu doar forţa modelului de vieţuire, ci şi creaţii lirice cotate drept „maturitate a versului” (Nichifor Crainic, 1944) sau, direct, „poezie adevărată, de rară calitate” (Dumitru Stăniloaie, 1947).

Plămada metaforică

Cea mai cunoscută poezie a ei, „Aluat”, este izvorâtă din atenţionarea biblică „La început a fost Cuvântul, şi Cuvântul era la Dumnezeu, şi Dumnezeu era Cuvântul” (Ioan), aşezată într-o imagine care combină rugăciunea „Tatăl nostru” cu „Crezul”: „Doamne, sfântul Tău cuvânt/Este, pe acest pământ,/Aluat pe care-l pui/În făina gândului,/Şi faci gândul să dospească/Dospitura cea cerească.//Tu care toate le poţi,/Pentru toate, pentru toţi,/Pune-n mine aluat,/Să-l dospesc neîncetat/ Şi preasfântul Tău cuvânt/În covată să-l frământ/Şi-n cuptorul cel de foc/Al durerilor să-l coc/Şi să-l fac sfinte prescuri,/Pentru cuminecături”.

Ceva despre autoare…

Zorica Laţcu (17 mart. 1917-8 aug. 1990), filologă, a studiat limbile clasice (greaca veche şi latina) la Cluj, iar în paralel, limba şi literatura franceză. A lucrat, din 1940, la Muzeul Limbii Române (Institutul de Lingvistică din Cluj, condus de Sextil Puşcariu) şi a colaborat la alcătuirea dicţionarului-tezaur al Academiei Române. La Cluj a frecventat cenaclul literar împreună cu Valeriu Anania şi în spiritul lui Lucian Blaga. A debutat în revista „Gândirea” a lui Nichifor Crainic, iar unul dintre volume, „Poemele iubirii” (1949), aminteşte de volumul de debut al lui Lucian Blaga, „Poemele luminii” (1919). În 1950 s-a retras în monahism, la Mănăstirea Vladimireşti, judeţul Galaţi. Pentru convingerile religioase (era „poeta lui Iisus”), a îndurat detenţie aspră. Mentorul ei spiritual a fost Arsenie Boca (îi dedică volumul din 1949).

… şi despre editori

„Osana luminii”, unul dintre volumele Zoricăi Laţcu (Iaşi, Editura „Credinţa strămoşească”, 2016; reeditare a cărţii din 1947), a ajuns la noi prin bunăvoinţa preotului Constantin Catana, de la Mănăstirea Văratec, autorul unui bun cuvânt-înainte, dar şi al unui volum de versuri cu aceeaşi temă: „Eu, lutul care se luptă cu lutul”. Titlul ne aminteşte de mâhnirea lingvistului Vasile Bogrea (1881-1926): „Pământ avar,/E-aşa puţin din tine-n noi/Şi-aşa curând/Ne ceri puţinul înapoi –/Aşa curând,/Pământ avar!”, dar şi de versurile Zoricăi Laţcu: „Şi lasă, Doamne,-n lutul istovit,/Dureri şi răni în sânge să-nflorească” („Împăcare”).

† DUMINICA a 19-a de peste an

După înmulţirea pâinilor în pustiu, evanghelia de duminica trecută, poporul voia să-l facă pe Isus rege. Apostolii erau entuziasmaţi de acest gând, visându-se ca și miniştri. Nici nu erau conştienţi de furtuna care s-a abătut asupra lor. După ce şi-a arătat puterea de a vindeca bolnavii şi de a înmulţi pâinile în pustiu, Isus, în evanghelia pentru duminica a XIX-a de peste an, se revelează pe sine drept stăpân peste forţele dezlănţuite ale naturii. Isus simte primejdia şi de aceea a decis ca ucenicii să treacă pe ţărmul celălalt al mării, iar el singur s-a urcat pe munte ca să se roage. Numai rugăciunea potoleşte furtuna. Liniştirea furtunii de pe mare a fost un semn pentru liniştirea furtunilor sufleteşti ale acelora care cred. Putem spune că una dintre cele mai mari minuni săvârşite de Isus Cristos, care durează şi astăzi, este ruperea legăturii dintre om şi satana. Ne scufundăm, ca Petru, dacă nu avem credinţa că Isus este Mântuitorul.

Rugăciunea noastră se aseamănă mult cu cea a lui Petru, care, văzându-l pe Isus venind pe valurile mării, îi spune: „Doamne, dacă eşti tu, porunceşte să vin la tine pe apă!”. Rugăciunea a început-o cu un act de îndoială: „… dacă tu eşti”. Îndoiala şi furia valurilor l-au făcut să se scufunde. Conştient că îşi pierde viaţa, se roagă cu disperare, fără îndoială: „Doamne, salvează-mă!” Şi a fost salvat. Deseori şi noi cerem şi nu primim și ne scufundăm şi mai mult în necazurile noastre, fiindcă începem rugăciunea cu un act de îndoială în credinţă. Deseori căutăm sprijin mai mult în minune decât în cuvântul lui Isus: am vrea să umblăm pe deasupra valurilor necazurilor din lume.

Dacă ştim să ne rugăm, vom descoperi că faţa lui Dumnezeu nu-i furtună, cutremur de pământ, ci adiere, mângâiere, linişte și pace. Adevărata faţă a lui Dumnezeu este Isus, care s-a îngrijit de poporul său ca un bun păstor. În zilele noastre, Dumnezeu nu ne mai vorbeşte atât prin intermediul naturii şi al fenomenelor cosmice, ci mai ales prin „semnele timpului” care ne revelează voinţa sa.

Pe valurile mării, în mijlocul furtunilor, în bezna nopţilor, avem o lumină care nu apune: este Isus. Numai credinţa în faptul că el este Domnul care ne arată sensul vieţii spre Tatăl, ne înscrie în ordinea minunată a iubirii. Să nu-l pierdem niciodată pe Isus, lumina noastră.

Pr. Richardo-Dominic Baciu

PSD Bacău acuză liberalii că blochează nominalizarea social-democraților în birourile electorale de circumscripție

„PNL pune la cale un simulacru de alegeri locale, cu președinți și locțiitori plecați la mare și birouri electorale controlate ca în comunism!”, acuză un comunicat al PSD Bacău.

Potrivit legislației electorale și dispozițiilor incidente în vigoare, începând cu data de 7 august curg termenele privind organizarea alegerilor locale programate pentru 27 septembrie. În acest context, sâmbătă, 8 august, este ultima zi privind nominalizarea reprezentanților partidelor politice în cadrul birourilor electorale de circumscripție, urmând ca în data de 9 august să fie afișate procesele verbale vizând completarea birourilor cu respectivii reprezentanți.

Organizația Județeană a PSD semnalează că PNL caută să șicaneze și să blocheze nominalizarea acestor reprezentanți, astfel încât birourile electorale de circumscripție să fie la cheremul liberalilor, fără ca celelalte organizații politice să poată să-și nominalizeze propriii reprezentanți.

„PNL urmărește să organizeze un simulacru de alegeri locale cu birouri electorale ai căror președinți și locțiitori sunt fie plecați la mare, fie nu răspund la telefon sau – pur și simplu – refuză să se prezinte la muncă. Acum, când curg termenele privind depunerea înscrisurilor necesare pentru participarea la alegerile locale din 27 septembrie”, se arată în comunicatul PSD.

Situații critice din punctul de vedere al exercițiului democratic al alegerilor se întâlnesc în numeroase comune din județul Bacău:

📌 La Motoșeni, președintele biroului de circumscripție electorală este plecat la mare, iar locțiitorul a demisionat

📌 La Mărgineni, președintele biroului este contestat, iar locțiitorul nu s-a prezentat la muncă

📌 La Buciumi conducerea biroului electoral nu s-a prezentat la muncă

📌 La Gioseni președintele și locțiitorul biroului de circumscripție nu pot fi contactați

📌 La Odobești președintele nu răspunde la telefon, locțiitorul este de negăsit etc

„Atragem atenția că iresponsabilitatea cu care PNL gestionează organizarea alegerilor locale aduce o gravă atingere procesului electoral și este în măsură să vicieze exercițiul democratic al scrutinului din 27 septembrie. PNL organizează prin dezorganizare alegerile locale, la fel cum a combătut și pandemia de Covid19, aducând o țară întreagă în pragul colapsului. Solicităm imperativ autorităților cu sarcini și responsabilități în organizarea alegerilor locale să conștientizeze că există viață și după PNL și că mizeria pe care liberalii urmăresc să o pună în scenă nu va rămâne fără consecințe”, se mai arata în comunicat.

Noul prefect al județului Bacău, Sorin-Gabriel Ailenei, a depus astăzi jurământul de învestire

Astăzi, 8 august 2020, de la ora 12.00, a avut loc învestirea noului prefect al județului Bacău, domnul Ailenei Sorin-Gabriel, numit de prim-ministrul Ludovic Orban prin Hotărârea de Guvern nr. 638/7 august 2020.

Liviu Alexandru Miroșeanu și-a încetat mandatul de prefect al județului Bacău prin Hotărârea de Guvern nr. 630/7 august 2020, ca urmare a demisiei acestuia.

Ședința de învestire a avut loc în regim videoconferință, organizată în condiții specifice impuse de lege pentru prevenirea răspândirii unei boli infectocontagioase, la care au participat conducători ai structurilor de arme, directorul Direcției de Sănătate Publică, alături de subprefectul Narcis Jitaru și fostul prefect Liviu Alexandru Miroșeanu.

Proaspăt numit, subprefectul Narcis Jitaru a declarat că este „bucuros să întregească echipa de la Instituția Prefectului din Bacău” alături de care și-a exprimat dorința și intenția de a „depune toate eforturile necesare și toată priceperea pentru a îndeplini obiectivele acestei instituții în următoarea perioadă”.

Fostul prefect, Liviu Alexandru Miroșeanu, a mulțumit tuturor pentru „buna colaborare în desfășurarea activităților ce au vizat, în special, protecția și siguranța cetățenilor, precum și parcurgerea etapelor pentru realizarea unor proiecte de interes județean, dar și național”. De asemenea, s-a declarat mulțumit că „cele două obiective principale urmărite – varianta ocolitoare a Bacăului și spitalul municipal Bacău – sunt în linie dreaptă” și a transmis succes noului prefect, cu care a avut o colaborare deosebită, în calitatea sa de manager public, în toată această perioadă dificilă.

Prefectul Sorin-Gabriel Ailenei a depus jurământul de învestire și a declarat:

„Sunt onorat să îndeplinesc atribuțiile de prefect în instituția în care lucrez de ani de zile, acumulând experiență administrativă ca și consilier al prefectului, manager public și subprefect. Atenția mea va fi canalizată pe trei obiective majore – dezvoltarea economică cu accent pe turism, educație și cultură și, în mod deosebit, siguranța cetățenilor, cu tot ce ceea ce presupune aceasta în contextul actual.

Lansez un apel către toți factorii instituționali și neinstituționali, la nivelul județului Bacău, să formăm o echipă cu care să gestionez cu profesionalism toate acțiunile necesare pentru combaterea pandemiei de Covid 19, protejarea cetățenilor și dezvoltarea județului Bacău.”

Prefectul Sorin-Gabriel Ailenei este licențiat în „Teologie pastorală” și „Drept”, absolvent a două mastere: „Teologie biblică și sistematică” și „Psihoterapie și intervenție psihosocială”, precum și doctor în teologie, specializarea „Istoria religiilor”.

Polițiștii băcăuani au împărțit măști prin piețe

    Astăzi, 08 august a.c., polițiștii băcăuani au fost în mijlocul comunităților pe raza întregului județ, în contextul prevenirii și combaterii răspândirii COVID – 19.

    Cu ocazia activităţilor desfăşurate, polițiștii au venit în sprijinul cetățenilor informându-i cu privire la respectarea măsurilor de protecție și a legislației în vigoare.

    Acest tip de activități vor continua pe toată perioada stării de alertă, pentru sănătatea și siguranța cetățenilor, cărora le recomandăm să respecte măsurile de distanțare socială, în scopul prevenirii infectării și răspândirii Sars-CoV 2.

    Activități preventive la Slănic Moldova

      Săptămână aceasta Inspectoratul de Poliție Județean Bacău a desfășurat activități preventive care au avut ca scop creşterea gradului de informare a cetățenilor în vederea reducerii riscului de victimizare şi de implicare a acestora în activităţi infracţionale.

      Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău, derulează în această perioadă activități de informare a cetățenilor cu privire la prevenirea infracțiunilor contra patrimoniului.

      Astfel, polițiștii în colaborare cu reprezentanți ai Agenției Naționale Antidrog – Centrul Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bacău și ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Bacău, au desfășurat activități având ca scop informarea cetățenilor în general cu privire la prevenire a tâlhăriilor, furturilor şi a violenţei în familie, dar și prevenirea consumului de substanțe psihoactive.

      Activitățile subscriu campaniei ”Fii liber!!!” și reprezintă un parteneriat local în domeniul informării şi al prevenirii infracţionalităţii, încheiat între instituţii ale Ministerului Afacerilor Interne care activează în domeniul ordinii şi siguranţei publice, respectiv Instituția Prefectului Județul Bacău, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Bacău, Gruparea Mobilă de Jandarmi „Alexandru cel Bun” Bacău, Agenției Naționale Antidrog – Centrul Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Bacău, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane – Centrul Regional Bacău și Înspectoratul Școlar al Județului Bacău, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bacău, Poliția Locală a Municipiului Bacău.

      Polițiștii au transmis informații preventive cetățenilor/ turiștilor aflați în Stațiunea Slănic Moldova, prin intermediul reprezentanților supermarketurilor, teraselor și hotelurilor care au expus materiale în zonele cele mai accesibile acestora.

      Materialele prezentate au cuprins informații despre cum să procedeze pentru a nu deveni victime ale infracțiunilor de furt din locuințe, buzunare, din/de auto, cerșetorie, înșelăciune sau tâlhărie, prevenirea consumului de noi substanțe psihoactive și a comportamentelor deviante.

      Astfel, pentru promovarea mesajelor campaniei, în judeţul Bacău vor fi distribuite material preventive, ce vor fi expuse la avizierele blocurilor, la sediile unităţilor de poliţie, la intrările în centrele comerciale, teraselor sau hotelurilor şi în alte locuri publice.

      Demisia lui Liviu Miroșeanu a fost aprobată; noul prefect este Gabriel-Sorin Ailenei

        Guvernul a aprobat vineri încetarea exercitării funcţiei în cazul prefectului de Bacău, Liviu Miroșeanu, care demisionase săptămâna aceasta, pentru a candida în alegerile locale din partea PNL.

        În locul său a fost numit prefect Gabriel-Sorin Ailenei, care a ocupat funcția de manager public la Instituția Prefectului.

        Acesta a studiat Teologie Biblică şi Sisitematică, Intervenţie Psihosocială şi Psihoterapie și Dialogul interreligios la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași după ce a urmat cursurile Universității Bacovia.

        A fost profesor la școala 10 și la Colegiul Național Pedagogic din Bacău.

        Salvamontiștii băcăuani au intervenit pentru un tractorist care a căzut într-o prăpastie

          Acțiune a salvatorilor montani de la SPJ Salvamont Bacău pe muntele Bolovanu, de lănga Slănic Moldova.

          O persoană, de sex masculin, cu multiple traumatisme și plăgi profunde la nivelul capului și traumatism la coloană în urma rostogolirii cu tractorul pe un versant.

          Salvatorii montani au ajuns la victimă intr-un timp scurt, au acordat primul ajutor, au transportat și predat victima, în stare stabilă, personalului medical de pe ambulanță.

          Aerostar devine Centru de Mentenanță aeronave F – 16

          Astăzi, 07 august 2020, a fost semnat protocolul de colaborare între Statul Major al Forțelor Aeriene și Compania S.C. Aerostar S.A., desemnată ca Centru de Mentenanță aeronave F – 16, în acest fel contribuind la dezvoltarea și continuarea unei relații de colaborare strânse dintre industria națională de apărare și Ministerul Apărării Naționale.

          S.C. Aerostar S.A. cu o prezență de peste 60 de ani pe teritoriul național și o istorie în cooperarea cu Forțele Aeriene Române, prin participarea la programe de anvergură în domeniul aviației militare, desemnat Centru de Mentenanță aeronave F – 16, asigură concentrarea tuturor resurselor necesare într-un singur centru de mentenanță pe teritoriul României, atât pentru regenerarea resursei cât și pentru modernizarea aeronavelor F-16.

          În contextul acordării a 2% din P.I.B. către bugetul Ministerului Apărării Naționale, viziunea strategică a Guvernului României este de a reconecta industria națională de apărare la ritmul de dezvoltare tehnologică necesar participării cu produse competitive la programele majore de înzestrare pe care le derulează Armata României.

          VIDEO: Spitalul Municipal “Sfânta Maria” devine operațional și poate primi pacienți

            Primarul Bacăului, Cosmin Necula, spune că, din păcate, au fost pierdute două luni încercând să convingă autoritățile competente de faptul că spitalul trebuie dat în funcțiune cât mai urgent.

            Experiențe inedite pentru copiii nevăzători la Vivariu

              Asociația Club Sportiv Tandem Arena din București a organizat joi, 6 august, în curtea Vivariu de lângă Piața Centrală o activitate ce face parte dintr-un proiect național „Ciripituri în natură”.

              „Proiectul face parte dintr-o serie de programe educative pentru copiii cu deficiențe de vedere pe care noi le derulăm deja de trei ani. În cadrul acestui proiect noi încercăm să creăm materiale de studiu adaptate nevoilor lor de învățare.

              Materialele pot fi pe suport audio sau pe parte kinetică, prin desene tactile care pot fi simțite la clasă de către copii”, a explicat Andreia Bruckner, vicepreședintele Asociației „Tandem” și la Club Sportiv „Tandem Arena”.

              La activitate au participat câțiva copii de la Școala Specială din Bacău, copii nevăzători și un copil cu autism, care au fost însoțiți de o profesoară și de câțiva părinți. Copiii au avut la dispoziție păsări împăiate pe care le-au simțit cu mână, le-au simțit textura penelor de pe diferite părți ale corpului, ciocuri și gheare.

              Materialele au fost lăsate muzeului de la Vivariu care vor putea relua acest gen de activități.

              Sergiu Sechelariu: PREGĂTIREA TINERILOR, PRIORITATE MAXIMĂ

              – Domnule Sechelariu, aș dori să ne spuneți ce se poate face din partea administrației locale pentru copiii noștri, pentru școlari, elevi, studenți și nu în ultimul rând pentru tinerii absolvenți?

              – Văd cu tristețe uneori tineri dezorientați, care sunt proaspăt absolvenți, care încep viața cu întrebarea CE FAC EU ACUM? CE JOB POT ACCESA? CE ÎMI OFERĂ SOCIETATEA? Un lucru e clar: VOI FACE TOT CE ÎMI VA STA ÎN PUTINȚĂ PENTRU CA TINERII SĂ ÎȘI GĂSEASCĂ LOCUL ÎN ORAȘUL NOSTRU DUCÂND O VIAȚĂ DECENTĂ DE TIP OCCIDENTAL, iar CEI CARE PLEACĂ, SĂ FIE PREGĂTIȚI PENTRU A ÎNFRUNTA PROVOCĂRILE VIEȚII.

              Ce veți face? Cum gândiți să rezolvați o problemă foarte importantă pentru societate? Riscăm să avem un oraș bătrân dacă tot ne pleacă tinerii…

              – Administrația Locală pe palierele care îi permit, poate face foarte multe pentru acest segment important copii –tineri -absolvenți. PENTRU VIITORUL COPIILOR NOȘTRI AȘA VĂD EU, TREBUIESC PERFECȚIONATE DOUĂ COMPONENTE:

              1.PREGĂTIREA PENTRU VIAȚĂ.

              2.CE LE POATE OFERI SOCIETATEA.

               ‚, NU PENTRU SCOALĂ, CI PENTRU VIAȚĂ ÎNVĂȚĂM” Seneca

              PREGĂTIREA PENTRU VIAȚĂ cred că este cea mai importantă etapă, aceasta este oferită de familie, societate, școală.

              ÎNVĂȚĂMÂNTUL este organizat deja, dar putem să îi aducem îmbunătățiri astfel încât elevii să dorească să învețe, să nu fie descurajați de la început, și să nu mai auzim replici de genul: „De ce să învăț, ce să fac cu o diplomă? O hârtie.”

              Aș începe cu formarea unor echipe de profesori care trebuie să meargă în schimb de experiență în statele dezvoltate GERMANIA, FRANȚA, NORVEGIA, ETC. SĂ OBSERVE CE ESTE BENEFIC PENTRU ELEVI ȘI SĂ APLICĂM ȘI NOI. Personal cred că aceste experiențe pot aduce un plus de calitate benefic învățământului.

              TREBUIE SĂ GĂSIM METODE SĂ ÎI MOTIVĂM PE COPII, SĂ DOREASCĂ SĂ ÎNVEȚE. Premierea substanțială (bani, excursii, burse școlare,etc.) pentru cât mai mulți copii.

              BAZA MATERIALĂ trebuie îmbunătățită, adusă la modele occidentale. Dezvoltarea bazei tehnice în școli pentru copiii defavorizați.

              Igienizarea permanentă a unităților de învățământ, asigurare de mobilier nou, table magnetice, proiectoare, etc. Încă mai sunt unități de învățământ cu toaleta în curte, acestea trebuie să fie rezolvate urgent.

              Sănătatea copiilor trebuie monitorizată permanent, propun ca analizele necesare să fie asigurate periodic de administrația locală.

              Pentru copiii cu situații speciale trebuie asigurată cel puțin o masă caldă.

              Continuarea programului „Săli de Sport pentru toți tinerii”, Colegiul „Vasile Alecsandri”, cel Economic și alte unități încă nu au săli de sport.

              SPORTUL ȘCOLAR: dezvoltarea programelor de concursuri, competiții, pe discipline sportive, între școli, pe cartiere, pe grupe de vârstă.

              CONSTRUIREA DE GRĂDINIȚE ȘI CREȘE.

              Securitatea și siguranța elevilor și a personalului didactic.

              Finanțarea unor programe speciale pentru preșcolari și elevi cu situație materială dificilă. Acordarea de abonamente de transport gratuite pentru autobuz.

              Realizarea de proiecte cu finanțare europeană pentru dezvoltarea bazelor materiale în școli.

              Dezvoltarea PLANULUI LOCAL DE ACȚIUNE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT. Aș include dezvoltarea școlilor de meserii. SISTEM DUAL tip parteneriat între ȘCOALĂ ȘI SOCIETATE COMERCIALĂ. Acest sistem extins și pentru liceele de profil și Universitate, acolo unde se poate.

              Revin la școlile de meserii care sunt deficitare și trebuie dezvoltate cu prioritate.

              Digitalizarea acțiunilor administrative și educative, prin asigurarea bazei materiale necesare în școli, cât și pentru copiii defavorizați care trebuie să învețe de acasă și au nevoie de tablete, fără de care învățământul la distanță nu poate avea loc.

              ORGANIZAREA UNUI CLUB ‚,MICUL INVENTATOR” finanțat de administrația locală, fonduri UE, sponsori. Copiii doritori, cu idei, să fie stimulați în dezvoltarea inovării, robotică, mecanică, etc.

              ÎNFIINȚAREA CLUBULUI ELEVILOR

              Înființarea unui Muzeu al Învățământului Băcăuan.

              Urmărirea modului de gestionare și întreținere, a bazei materiale în fiecare școală.

              Asta doresc să relizez în sfera PREGĂTIRII DE VIAȚĂ A TINERILOR, aici contribuind fiecare dascăl, cetățean, părinte sau bunic. COPIII NOȘTRI SUNT AVEREA NOASTRĂ.

               

              2.CE LE POATE OFERI SOCIETATEA.

                PROIECT DUAL ÎN PARTENERIAT ȘCOALĂ CU SOCIETĂȚI COMERCIALE.

                O bună pregătire se poate realiza la nivelul școlii absolvite, prin combinația duală ȘCOALĂ – SOCIETATE COMERCIALĂ compusă din:

              – TEORIE ÎN ȘCOALĂ;

              – PRACTICĂ ÎN SOCIETĂȚI COMERCIALE;

              – MOTIVAȚIE PENTRU ELEV.

              Acest proiect este aplicabil pentru elevii din școlile de meserii, de liceu, studenți.

              Personal SUNT ALĂTURI DE TINERI și am gândit totul adaptat la situațiile actuale.

              PROIECTUL DE FINANȚARE PENTRU TINERI TIP START UP. ACESTA SE ADRESEAZĂ TUTUROR TINERILOR indiferent de studii, CARE DORESC SĂ AIBĂ AFACEREA LOR CU UN SPRIJIN DE 50 000 EURO PENTRU ÎNCEPUT.

              Proiectul se va desfășura astfel:

              – Participantul va stabili care este ideea de afacere și un plan de afacere sumar.

               – Se pune în aplicare imediat SPRIJIN FINANCIAR pentru CONSULTANȚĂ DIN PARTEA administrației locale și în același timp se urmărește la maxim EVITAREA BIROCRAȚIEI.

               – Tinerii antreprenori vin cu ideile de afaceri și le pun în practică fără a contribui cu bani.

              ACUM ESTE UN MOMENT PE CARE TOȚI TINERII DORITORI TERBUIE SĂ ÎL FRUCTIFICE…

                Dacă gândim că din 1000 de proiecte realizăm 800, în Bacău se vor investi 40 mil. de euro, care devin producători de LOCURI DE MUNCĂ și creștere economică masivă în tot orașul. Le doresc succes și să acceseze cât mai mulți.

               

                CU ACEST PRILEJ, CU EMOȚIE, LE MULȚUMESC DASCĂLILOR, PROFESORILOR MEI, FĂRĂ DE CARE NU PUTEAM SĂ AJUNG INGINER, SECRETAR DE STAT, SENATOR, ACUM UN OM REALIZAT.

                CRED ÎN PROVERBUL ‚,AI CARTE, AI PARTE’’, IAR ACUM DORESC DIN TOATĂ INIMA SĂ POT AJUTA LA MAXIM COPIII ȘI TINERII CARE CHIAR AU NEVOIE DE SPRIJIN ÎN A PORNI ÎN VIAȚĂ.

               

              Advertorial politic

               

               

               

              COVID – 19 calcă tot în picioare. Afacerile noi au scăzut la jumătate

              Dacă în anii trecuți, întreprinzătorii erau descurajați să pornească afaceri de numeroasele modificări fiscale şi legislative, în acest an, apariția crizei sanitare fără precedent este principalul motiv al frânării apetitului pentru business din economie. În jumătate de an, doar câteva sute de băcăuani au avut curajul să ia taurul de coarne și să-și deschidă o firmă.

              Antreprenorii băcăuani par a fi descurajați să mai înființeze afaceri, dovadă stând datele statistice ale Oficiului Registrului Comerțului Bacău. Potrivit instituției, în primele șase luni ale anului, la nivelul întregului județ, au fost înființate 1.141 de firme, în scădere cu peste 45 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut – 2.085. Declinul a debutat odată cu declararea stării de urgenţă, în martie 2020, moment de la care, în economia locală, au intrat mai puțin de 500 de firme noi.

              Cele mai multe afaceri noi apărute de la începutul anului au fost de tip SRL – 758, urmate de PFA -uri (persoane fizice autorizate) – 186, II-uri (întreprinderi individuale) – 175 și IF-uri (întreprinderi familiale) – 18. Numai în ultima lună, în peisajul economic băcăuan au apărut 267 de firme noi.

              De altfel, situația se manifestă la nivelul întregii țări, în toate județele fiind înregistrate scăderi dramatice ale înmatriculărilor de firme noi, „campioane” fiind Dâmboviţa, Olt şi Argeş. În aceste condiții, ne putem aștepta ca 2020 să fie anul cu cele mai puţine companii înfiinţate din ultimii 15 ani.

              Durerea-n paișpe

              Putem spune multe despre români, dar trebuie să recunoaștem un lucru important: au pielea tot mai groasă. Și nu o spun cu răutate, ci cu o anumită admirație, pentru că durerea-n paișpe de toate și de toți a stat la baza supraviețuirii noastre ca popor. Adică, da, au venit mulți și ne-au tot jefuit, ne-au luat la omor, ne-au pus pistolul la tâmplă și, ce să vezi?! Ei au plecat, noi am rămas.

              Mai săraci, mai neciopliți, dar am supraviețuit. Numai în ultimele decenii câte au fost pe capul nostru! De la crize economice, guvernări duse cu pluta, străini veniți să ne explice ce frumos ne-ar sta fără petrol, lemn și gaze, trepăduși veniți la căpătuială, băieți de Bruxelles veniți să ne învețe cum se muncește pe doi lei, ONG-ști plătiți să ne spună că sexul dintre un bărbat și o femeie e „câh”, mai modern este între doi băieți sau mai mulți, fără număr…

              De toate și încă multe altele am avut și avem parte. Numai crize sanitare au fost câteva mari și late în ultimele decenii. Ne-au omorât găinile să ne ferească de gripa aviară. Acuma ne omoară porcii să ne ferească de gripa porcină. Au mai fost și alte gripe cu nume formate din litere și cifre, noi norme sanitare inventate peste noapte și aplicate alandala. Ce avem azi e doar cireașa de pe tortul unui experiment care ține de trei decenii și nu dă semne că se sfârșește. Măști? Dezinfectanți? Distanțare? Școală online? Cum să nu?! Mai aveți din astea? Că le aplicăm imediat, cum să nu?! Doar suntem buni la experimente.

              Am experimentat noi atâtea feluri de totalitarism în ultimul secol, ce mai e o dictatură medicală?! Ce diferență e între tovarășii care veneau cu Volga neagră să te ia noaptea și domnii cu izoleta care te iau să te ducă la spitalul de carton? Nu vă lăsăți amăgiți, și tovarășii spuneau că tot pentru binele sociatății lucrează. Comentai și criticai deciziile regimului? În cel mai bun caz erai făcut cu ou și cu oțet în ședințele de la întreprindere; azi te pun la zid virtual pe rețelele de socializare că îndrăznești să ai alte opinii decât cele oficiale.

              S-a schimbat ceva? Politica e aceeași, metodele-s neschimbate, poporul e la locul lui. Pentru că a învățat sa-și proiecteze durerea din paișpe la 20.000 de leghe distanță.

              Directorul Crucii Roșii Bacău, Cetățean de Onoare al orașului Comănești

                Directorul Crucii Roșii Române – Filiala Bacău, Dan-Marcel Babliuc, a primit luni, 3 august 2020, titlul de „Cetățean de onoare” al orașului Comănești pentru deosebita implicare pe care a avut-o de-a lungul timpului în intervențiile Crucii Roșii în Comănești.

                Distincția a fost acordată în cadrul ședinței Consliului Local, iar în motivație au fost reliefate intervențiile post-dezastru din anii 2005, 2016 și 2018, când inundații devastatoare și alunecări de teren au afectat foarte multe familii din oraș. „Echipa Crucii Roșii, sub conducerea d-lui lt.col.(r) Dan-Marcel Babliuc, a fost prezentă pe tot parcursul evenimentelor cu apa potabilă pentru echipele de jandarmi, pompieri și muncitorii din primărie, care ajutau familiile sinistrate. Prezent pe teren, directorul Crucii Roșii Bacău a adus zilnic în prima săptămână transporturi cu pachete alimentare, pachete cu produse de igiena, apă potabilă şi pături pentru sinistrați”, s-a aratat în expunerea de motive prezentată de primarul orașului Comănești, Viorel Miron.

                Totodată, este menționată inițiativa de a înființa o Subfilială a Crucii Roșii în orașul Comănești, începând cu anul 2015. Cu sprijinul autorității locale, al conducerii subfilialei și al voluntarilor de aici, și beneficiind constant de suportul dl. Dan-Marcel Babliuc, activitățile Crucii Roșii în Comănești s-au amplificat și diversificat în ultimii ani, devenind un sprijin important pentru comunitatea locală.

                „Activitatea neobosită a domnului Dan-Marcel Babliuc depusă din februarie până în prezent, prin implicarea Crucii Roșii în sprijinul insitituțiilor medicale și persoanelor afectate de pandemia COVID-19 din orașul Comănești, s-a concretizat prin donații de echipamente de protectie, dar și produse de igienă și dezinfecție, care s-au îndreptat către institutiile medicale din judet, printre care un loc important l-a avut și Spitalul Orășenesc «Ioan Lascar» din Comanesti”, se mai arată în textul citat.

                S-a mai specificat implicarea Serviciului de Îngrjire al Crucii Roșii Bacău pe raza orașului Comănești, astfel că persoanele vârstnice singure, lipsite de posibilități financiare, dar și persoanele cu boli cronice, fiind susținute de angajații și voluntarii Crucii Roșii.

                Prezent la eveniment, după primirea onorantului titlu, Dan-Marcel Babliuc a ținut să mulțumească Primarului orașului Comănești, Viorel Miron, și membrilor Consiliului Local pentru distincția primită, dar și întregii echipe a Crucii Roșii, fără de care toate aceste activități în sprijinul comunității nu ar fi posibile.

                Fotbal/ Turneul de promovare: Viitorul Curița, slabe șanse

                Învinsă cu 3-0 de Sporting Juniorul Vaslui, campioana Bacăului își joacă ultima carte sâmbătă, cu Dante Botoșani

                Viitorul Curița este pe cale de a rata, o dată în plus, promovarea în Liga a III-a. Campioana Bacăului și-a compromis șansele în meciul pierdut miercuri, cu 3-0, contra vasluienilor de la Sporting Juniorul.

                Învinși cu 2-1 de Dante Botoșani în debutul „triunghiularului” de la Pașcani, vasluienii au mizat totul pe jocul de miercuri. Și au surclasat formația băcăuană prin „dubla” lui Ailenei (min. 18 și 63 din penalty) și golul lui Al. Codreanu (20). „Am întâlnit o echipă mai bună, dar nici noi nu am fost ce trebuia să fim. În plus, eliminarea lui Rareș Mihalache ne-a costat”, a declarat antrenorul Viitorului Curița Costică Ene, care speră ca echipa sa să arate o altă față sâmbătă, de la ora 17.30, contra lui Dante Botoșani, în meciul de final al „triunghiularului” de la Pașcani: „E greu, dar încercăm”. Chiar dacă doar prima clasată la turneu accede în C, locul 2 are gradul său de atractivitate, în condițiile în care există posibilitatea ca unele echipe promovate să nu se înscrie din cauza problemelor de ordin financiar. Din păcate, nici capitolul „fair-play” (criteriu important în cazul egalității în clasament) nu-i ajuta pe curițeni, „îngălbeniți” și „înroșiți” în confruntarea de miercuri, în care au utilizat formula: Petrache- Mihalache, Sitaru, Ghețu, A. Mîșu- Gîză, Sbîrcea, Șchiopu, Maxim- Corman. Au mai jucat: Marcu, Vatămanu și C. Mîșu.