marți, 23 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 1394

Autoritatea de Supraveghere Financiară: Evoluția sistemului de pensii private în primele 9 luni ale anului 2021

de
Deșteptarea
-

Piața pensiilor private din România a ajuns, în primele nouă luni ale anului, la active totale de 90,43 miliarde lei, în creștere cu 25% comparativ cu intervalul similar al anului precedent.

Ca pondere în PIB, activele totale ale sistemului de pensii private au înregistrat un nivel de aproape 8%, marcând o evoluție pozitivă de-a lungul ultimilor ani.

La 30 septembrie 2021, erau înscriși 8,29 milioane participanți la cele 17 fonduri de pensii private (Pilon II + Pilon III), în timp ce la finalul lunii septembrie a anului trecut era înregistrat un număr de 8,10 milioane participanți.

Sistemul pensiilor private a marcat o evoluție pozitivă pe tot parcursul funcționării sale, fiind adaptabil în fața episoadelor de volatilitate întâlnite de-a lungul timpului.

Creșterea activelor fondurilor de pensii private este remarcabilă la nivel european, România fiind printre țările cu cele mai mari creșteri din ultimii 10 ani.

Fondurile de pensii private reprezintă investitori instituționali care sprijină, în principal, economia locală, având totodată un rol de factor de echilibru și de stabilitate al pieței financiare.

 

Pilonul II

 

Valoarea totală a activelor nete ale fondurilor de pensii administrate privat a fost de 87,06 miliarde lei la finalul lunii septembrie a anului 2021, în creștere cu aproximativ 25% comparativ cu aceeași dată a anului 2020.

Numărul participanților înregistrați în sistemul Pilonului II a fost de 7,73 milioane persoane, față de 7,58 milioane persoane înregistrate în luna septembrie a anului 2020.

La nivelul Pilonului II, contribuția medie a participanților, cu contribuții virate la 30 septembrie 2021, a fost de 204 lei/participant, în timp ce la 31 decembrie 2020 valoarea acesteia a fost de 192 lei/participant.

În perioada ianuarie – septembrie 2021, contribuțiile virate în sistemul de pensii administrate privat au fost în cuantum de 7,28 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 9% față de aceeași perioadă din anul 2020.

Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat a fost 5,94% în septembrie 2021, în luna decembrie 2020 valoarea acesteia fiind de 5,38%.

La finalul lunii septembrie 2021, valoarea medie a activului unui participant la sistemul pensiilor administrate privat era de 11.265 lei, înregistrând o creștere de 14,2% comparativ cu decembrie 2020 și cu 2,6% față de trimestrul precedent.

De la începutul anului până la data de 30 septembrie 2021 au fost efectuate plăți ale activului personal net către participanți în cuantum de 208 milioane lei pentru 13.604 de participanți și beneficiari.

Distribuția valorii conturilor participanților arată o concentrare mare, 62% din active fiind deținute de doar 20% din participanți. Cel mai mare cont are o valoare de 1.469.858 lei, iar cel mai mic are o valoare de 1 leu. Totodată, peste 20% din participanți dețin active sub valoarea de 1.000 lei.

La 30 septembrie 2021, titlurile de stat și acțiunile erau principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii administrate privat. Investițiile în titluri de stat ale fondurilor de pensii din Pilonul II au reprezentat 61% la 30 septembrie 2021. Investițiile în acțiuni au crescut, reprezentând, în primele nouă luni ale anului, 25% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul II.  De asemenea, ponderi semnificative sunt investite și în obligațiuni corporative și fonduri de investiții.

 

Pilonul III

 

Valoarea totală a activelor nete, în sistemul facultativ de pensii, a fost de 3,317 miliarde lei, la finalul primelor nouă luni ale anului 2021, în creștere cu aproximativ 22% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Numărul de participanți înregistrați în sistemul pensiilor facultative a fost de 553.775 persoane, comparativ cu 520.879 persoane înregistrate la 30 septembrie 2020.

La nivelul Pilonului III, contribuția medie a participanților, cu contribuții virate la 30 septembrie 2021, a fost de aproximativ 149 lei/participant, în creștere cu 12% comparativ cu luna septembrie 2020.

În perioada ianuarie – septembrie 2021, contribuțiile virate în sistemul de pensii facultative au fost în cuantum de aproximativ 294 milioane lei, în creștere cu 9% față de aceeași perioadă din anul 2020.

Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc ridicat a fost 7,18% în septembrie 2021, în luna septembrie 2020 valoarea acesteia fiind de 3,71%.

Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc mediu a înregistrat un nivel de 5,51% la finalul lunii septembrie 2021, mai mare comparativ cu cel înregistrat în luna septembrie 2020 (4,13%).

La finalul lunii septembrie 2021, valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor facultative era de 5.991 lei, cu 8% mai mare decât în decembrie 2020, reprezentând totodată 53% din valoarea unui cont mediu din fondurile de pensii administrate privat.

În intervalul ianuarie – septembrie 2021, au fost efectuate plăți ale activului personal net către participanți în cuantum de aproximativ 75 milioane lei pentru 7.569 de participanți și beneficiari.

Valoarea medie a conturilor participanților înregistrează o variație semnificativă între diferitele fonduri, cu valori cuprinse între 2.765 lei și 7.659 lei. Ca și în cazul Pilonului II, valoarea activelor deținute de participanți înregistrează o concentrare ridicată, puțin peste 10% din participanți totalizând 50% din active. Cea mai mare valoare a unui cont este de 1.486.069 lei, în timp ce 20% din participanți dețin active în valoare de sub 507 lei.

La finalul lunii septembrie 2021, titlurile de stat și acțiunile au rămas principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii facultative. Investițiile fondurilor de pensii facultative în titluri de stat au reprezentat 61% la 30 septembrie 2021, în scădere cu 2 puncte procentuale comparativ cu finalul anului 2020.

Investițiile în acțiuni au reprezentat 28% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul III. O altă categorie importantă de active financiare în care au investit fondurile de pensii facultative este reprezentată de obligațiunile corporative și titluri de participare OPCVM.

Cum arată proiectul DEDEMAN Campus, pe malul Bistriței

de
Deșteptarea
-

La intrarea în cartierul Șerbănești, pe malul Bistriței, compania Dedeman va construi un complex urbanistic cu blocuri de locuințe, spații comerciale și zone de agrement.

Deocamdată proiectul are nevoie de aprobarea Consiliului local, documentația în acest sens fiind deja depusă pentru aprobarea planului urbanistic.

,,Fata Moartă”, legenda care se împletește cu istoria, într-o carte unică în literatura română

de
Deșteptarea
-

Valea Cașinului este unul dintre cele mai atractive areale turistice din județul Bacău, plin de istorie și legende, singurul din județ în care se află cea mai mare cădere naturală de apă și care adăpostește capra neagră, specie protejată şi una dintre cele mai valoroase din fauna ţării noastre. Peisajul, de o frumusețe debordantă în orice anotimp, este întregit de două cascade, cu totul speciale: ,,Buciaș”, cu o înalțime de aproximativ 15 metri, cea mai mare din județ, și „Fata Moartă”, care amintește de o legendă tristă, ca și de eroismul și suferința ostașilor români care au luptat pe Valea Cașinului în timpul Primului Război Mondial.

Însăși Regina Maria a petrecut luni întregi pe frontul din Caşin, unde a îngrijit răni, a pansat suflete şi cel mai important, a sădit iubirea de patrie în inimi de viteji.

Pe muntele „Fata Moartă” şi-a dat viaţa pentru ţară în toamna lui 1916 și locotenentul Alexandru Florescu din Ploieşti. Trupele lui cuceriseră muntele ocupat de duşmani printr-o ofensivă teribilă, înaintând pieptiş de-a lungul coastei muntelui. Când a fost încercuit de trupele inamice, a refuzat să se predea. A căzut doar după o crâncenă luptă la baionetă. Scrisoarea de înștiințare a morţii eroului trimisă soţiei lui, Victoria, este păstrată și acum în arhivele comunei Mănăstirea Caşin. Locotenentul îşi doarme azi somnul de veci alături de alţi 8.000 de viteji în cimitirul eroilor din Mănăstirea Caşin, mai mulţi decât toți locuitorii din comună. 

Și tot aici, a fost mobilizat sublocotenentul Ioan Missir, din Regimentul 8 Vînători (botoşănean la origini), care va participa la toate campaniile războiului din 1916-1917, urcând treptele ierarhiei militare până la gradul de căpitan. A luat parte la cele mai importante momente ale acestui război. A fost şi în prima linie, a trecut dintr-o aventură în alta și a supravețuit pe muchie de cuţit.

Este o experienţă unică descrisă în cele mai mici amănunte în romanul său intitulat chiar ,,Fata Moartă”, considerat cel mai bun jurnal de război din literatura română. Ritmul accelerat în care se succed acțiunile de luptă la care asistă și participă efectiv autorul, care este astfel și narator și personaj, sinceritatea cu care sunt reproduse acestea, inclusiv atrocitățile petrecute de ambele părți, alternarea momentelor de maximă tensiune cu cele detensionate, asigură veridicitatea și autenticitatea acestei scrieri, despre care istoricul Nicolae Iorga spunea: „Se vede de aci cât de mult talentul răsare din emoţia lucrului văzut bine, înţeles adânc şi întovărăşit de acele mişcări ale inimei, fără care şi cel mai mare dar de scris nu dă decât pagini moarte.”

În legătură cu titlul ales, autorul ne explică: „Pentru litera rece a hărții, Fata Moartă este un punct trigonometric, cota 1.175, însemnat cu negru”. Dar tot acesta ne spune că, mai întâi de toate, titlul romanului este generat de povestea unei fete moarte din dragoste care apărea soldaţilor în clipa morţii. Pentru cei de prin părțile locului, „Fata Moartă” a fost și rămâne o legendă tristă: „Demult, o fată, mai frumoasă decât toate fetele din șapte sate, era îndrăgostită de un flăcău. Prins cu arcanul și dus la oaste, acesta dezertează de dorul fetei și, înfruntând legea, vine într-o noapte acasă. Dă de știre mândrei lui, se ascunde în munți și, pe poteci cunoscute numai de dânșii, își duc, furișându-se, dragostea lor vinovată. Hăituit, dezertorul se face haiduc, iar haiducul stăpânește munții și văile Cașinului. Se înjgheabă poteri, fata îi dă de veste și, în dragostea ei, nu vrea să-l părăsească. Încercuiți, ajung pe un plai, hotar în hotar cu Țara Nemțească. Fără scăpare, își riscă viața și când potera strânge lațul găsesc pe plai fata înjunghiată, iar haiducul – zdrobit în prăpastie”, menționează Ioan Missir în cartea sa.

Pentru cei care au luat parte la luptele din preajma Cașinului, denumirea „Fata Moartă” a devenit însă simbolul unei și mai mari drame: „Pentru noi combatanții – spune Ioan Missir – este o dâră de sânge tânăr și curat; este locul unde trunchiurile copacilor, retezați de uraganul artileriei, poartă schije și gloanțe, unde fiecare brazdă e însemnată. Este locul sfredelit de tranșee inamice și dușmane, unde am trăit două luni de încercări desperate, de atacuri câștigate și frânte sub bombardamente infernale. Este locul unde am tăiat aripile acvilelor bavareze îmbătate de asalt și unde, întăriți în credința unei biruinți târzii nu am dat îndărăt decât sub valul uriaș inamic.

Acolo, la câțiva metri de inamic, îngropați în șanțuri, muream de nostalgia trecutului și amintirilor noastre, fără speranță de reîntoarcere la zile senine și frumoase. Pentru cei rămași acasă, Fata Moartă este locul către care a zburat gândul reîntoarcerii celui drag plecat pe front, prefăcut în cimitir, unde soți, frați ori părinți au închis ochii pentru totdeauna”.

Romanul ,,Fata Moartă”, care a suscitat elogiile unor importanţi critici literari, a cunoscut mai multe ediţii (cinci în primii opt ani, alte două peste câteva decenii) și a fost încununat cu două premii mult râvnite, unul al Societăţii Scriitorilor Români (în 1938), altul al Academiei Române (sesiunea 1937-1938), iar autorul ei a fost admis, cu derogare de la statut, în Societatea Scriitorilor Români.

Senzaționala carte a lui Ioan Missir poate fi citită în format electronic, la

https://pdfslide.tips/documents/fata-moarta-de-ioan-missir.html

Sursa foto Cascada ,,Fata Moartă”: Accipiter Gentilis Q. – Operă proprie, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=93406497

Romulus-Dan BUSNEA

 

Istorie, Tradiții și Gastronomie Armenească

de
Florin Ștefănescu
-
Din inițiativa și sub coordonarea profesorului Gabriel Stan, la Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacău, la sfârșitul săptămânii trecute s-a desfășurat atelierul de lucru din cadrul proiectului educațional „Istorie, tradiții, gastronomie armenească”, organizat în parteneriat cu Uniunea Armenilor din România (U.A.R.) – Sucursala Bacău.
În cadrul acestuia s-au organizat următoarele activități: informarea elevilor asupra istoriei și tradițiilor poporului armean și asupra prezenței armenilor, ca minoritate etnică și religioasă, pe teritoriul românesc și susținerea unui atelier de lucru cu elevii de la profilul tehnician în gastronomie/bucătari. În cadrul acestuia a fost prezentat modul de preparare a unor produse gastronomice specifice poporului armean.
Atelierul de lucru a fost susținut de maieștrii bucătari Suzana Parcalabu și Massimo Bascolo, care au preparat pentru elevii băcăuani coordonați de Elena Botez și Andreea Silion , într-o inedită demonstrație gastronomică următoarele preparate: supă de urechiușe cu hurud, horovaț  (frigărui armenești), geagik (salată cu iaurt, castravete, mărar, mentă și condimente), havaș (lipie armenească) și baklava (prăjitură orientală cu nucă, miere de albine și diverse esențe).
Proiectul și-a propus să prezinte istoria, tradițiile și cultura gastronomică armenească într-o manieră atractivă, modernă, creând astfel un nou tip de demers educațional.
Începuturile formării comunităţii armene în Bacău, datează din timpul domniei lui Ioniţă Sandu Sturdza. Este de notorietate faptul că de-a lungul timpului comunitatea armenilor din Bacău a avut o contribuţie importantă la modernizarea oraşului de pe Bistriţa.
Așadar, atelierul de lucru care a presupus o demonstrație gastronomică a deschis de fapt o poartă spre o civilizație și cultură mai puțin cunoscute elevilor și tinerilor români.
Scopul acestui proiect l-a constituit prezentarea și susținerea culturii armene, prin intermediul gastronomiei dar și de inițiere a tinerelor bucătari în formare, care nu s-au făcut remarcați încă.
„Acest proiect educațional a reprezentat  o oportunitate pentru elevii noștri spre cunoașterea istoriei și tradițiilor poporului armean, prin gastronomie”, a declarat profesorul Gabriel Stan, inițiatorul proiectului.
„Pentru noi, armenii, a fost o bucurie să participăm, în parteneriat la acest proiect inedit. Deci, a fost o bună ocazie de a prezenta elevilor câteva preparate gastronomice reprezentative ale etniei noastre. Cu speranța că asemenea activități vor fi replicate, credem că viitorii bucătari calificați vor fi interesați și de bucătăria armenească, orientală”, a explicat Vasile Agop, președintele Uniunii Armenilor din România – Sucursala Bacău.
Atelierul de lucru care s-a desfășurat vineri, 26 noiembrie 2021, la Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacău, face parte din suita de activități dedicate împlinirii a 100 de ani de învățământ economic băcăuan.

Aeroportul din Bacău, preferat de călătorii de peste tot

de
Florentin Radu
-

Aerogara din Bacău a primit cele mai mari note pentru curățenie și pentru sistemul de semnalizare, considerat eficient și ușor de înțeles. În plus, călătorii au apreciat extrem de favorabil estetica aeroportului, precum și numeroasele rute low cost spre principalele destinații din Europa.

Cea mai cunoscută și utilizată agenție de turism online din România, vola.ro, a realizat un studiu având ca temă aeroporturile cele mai atractive pentru turiști, din punctul de vedere al facilităților și al dotărilor de care beneficiază aceste porți aeriene. Studiul intern realizat de vola.ro a avut loc la sfârșitul lunii septembrie, călătorii fiind solicitați să alegă aeroportul românesc pe care îl folosesc cel mai des, punctând, în dreptul acestuia, la capitolele curățenie, aspect, semnalizare, amabilitatea personalului, accesibilitate, calitatea parcărilor, magazinelor și restaurantelor disponibile, precum și prețurile promovate de acestea.

Aeroportul cu arhitectura cea mai frumoasă

Astfel, aeroportul din Bacău se află pe un onorant loc 4, la egalitate cu cel din Suceava, și după Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București, Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca și Aeroportul Internațional Iași, acestea fiin avantajate de traficul mare de călători și de posibilitatea operării a mai multor companii aeriene. Chiar și așa, aeroportul din Bacău a fost ales de 3,8% dintre respondenți, fiind extrem de apreciat pentru sistemul de semnalizare de care beneficiază acesta, primind o notă medie de 9,4, cea mai mare dintre toate aeroporturile. Călătorii care i-au trecut pragul aeroportului din Bacău au fost încântați de indicațiile și marcajele eficiente și ușor de înțeles. Pe de altă parte, a contat foarte mult pentru respondenți estetica obiectivului, capitol la care a primit nota de 9,2, la mare distanță față de toate celelalte aeroporturi din listă.

Parcare generoasă cu prețuri mulțumitoare

Cea mai mare medie din toate aeroporturile din clasament a primit-o aerogara din Bacău și pentru curățenie, respectiv 9,1. Nu în ultimul rând, călătorii au apreciat extrem de bine numeroasele rute low cost spre Marea Britanie, Italia și Spania, acestea fiind doar o parte din oferta aeroportului, cele mai solicitate. Singurul capitol unde a fost notat mai puțin favorabil a fost cel rezervat facilităților comerciale de pe aeroport – magazine și restaurante, segment la fel de puțin aflat la inimile călătorilor în toate aeroporturile analizate de vola.ro. De altfel, este zona cea mai criticată din toate aeroporturile din lume, unde la aceste facilități nu găsești prețuri de nivelul celor din supermarketuri. Mai notăm, la final, că, la aeroportul din Bacău, călătorii interogați de agenția vola.ro au apreciat parcarea obiectivului pentru spațiul suficient și prețurile satisfăcătoare.

Investiții de peste 60 de milioane de euro

Să mai notăm că, în ultimii ani, aeroportul din Bacău a beneficiat de investiții majore, de peste 60 de milioane de euro, bani de la Uniunea Europeană și de la bugetul Consiliului Județean. Sumele au fost investite în modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport aerian (terminalul de pasageri, turnul de control, parcarea cu peste 300 de locuri și strada Aeroportului, cu patru benzi de circulație plus una de urgență). Nu în ultimul rând, anul trecut, au fost încheiate și lucrările la pista de peste 2.500 de metri, dotată, acum, cu balizaj modern, CAT 2, exclusiv pe leduri, unic la o unitate aeroportuară din țară.

Copiii din Buhuși învață să înoate grație unui proiect al unei învățătoare de la Școala „Eminescu”

de
Florin Ștefănescu
-

Un vechi și celebru proverb latin spune că „Mens sana in corpore sano” (minte sănătoasă într-un corp sănătos) și se pare că își găsește explicația într-un proiect derulat de o învățătoare de la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Buhuși. Ana Nona Pâslaru, profesor pentru învățământul primar, păstorește clasa a II-a A și și-a propus să le insufle elevilor ei pasiunea pentru înot. Vestea acestui proiect s-a răspândit repede în micuțul oraș și încet-încet, proiectul a prins amploare. Astfel, mulți copii au deprins înotul la Bazinul de Înot din Bacău. Despre acest suflu nou adus în rândul copiilor dar și a părinților lor, ne-a povestit mai multe chiar inițiatoarea acestui proiect.

-Cum ați început acest proiect?

Ana Nona Pâslaru

-Mai întâi, trebuie să spun că proiectul a început pe 15 iulie, anul acesta. Eu mi-am dorit foarte mult să-mi duc copiii, din clasa mea, la înot. De ce mi-am dorit? Pentru că și eu practic înotul și am dorit să le transmit și lor această pasiune. Am vorbit cu părinții în momentul când aveam deja un an și jumătate de pandemie și de stat în casă. Și pentru că era o perioadă mai lejeră, am zis să încep înotul. Din cei 24 de copii ai mei nu au mers toți la înot, deși eu așa aș fi vrut. Am început cu 15 după care s-a produs declicul. Copiii aveau frați, aveau veri, prieteni, care au dorit și ei să meargă la înot. Și așa, în foarte scurt timp ne-am strâns aproape 40 de copii. Așa am mers la Bazinul de Înot din Bacău și am început cu două grupe de începători.

-Nu a fost greu cu 40 de copii? Și mă refer aici la transport…

-Totul a fost greu. Și transportul și…tot, dar frumos. Transportul a fost și este realizat și acum cu microbuze. Câte 20 de copii pe un microbuz, eu însoțitor în unul dintre ele și un părinte, care se oferă, în cel de al doilea. Și în acest fel, Bazinul ne-a primit și ne-a dat un culoar liber, până de curând, de la ora 14.00 la ora 15.00. Asta însemna să plecăm de la Buhuși la ora 13.00 și ne întorceam la 16.00. Un program ceas…

-Dincolo de punctualitate au fost și niște griji.

-Sigur. În primul rând traficul, mai ales că am prins și luna august când știți cum este. Alte griji sunt acolo. Intri la Bazin cu 40 de copii cu diferite vârste, din diferite clase, care sunt repartizați la doi profesori de înot, pe două grupe diferite. În acest interval de o oră, eu intru în apă cu copiii să le fiu aproape. Dar nu eu lucrez cu copiii, ci profesorii de acolo. Eu doar îi susțin să fie atenți. Copiii au nevoie și de susținere. Eu sunt și psiholog, ceea ce este un mare avantaj pentru că îmi pot permite să-i și consiliez, să-i susțin, să fiu alături de ei și chiar să rezolv anumite momente de teamă, de anxietate. Ce se întâmplă în căpușorul unui copil… Orice copil a fost învățat de acasă, de mic, să fie atent, să nu se ducă la apă că poate să moară înecat. Și prin repetiție, chestia asta se fixează în cap și prinzi frică. Apoi. Când intri la Bazin și vezi construcția asta impresionantă te emoționează. Și nu mai este nimeni cu tine, decât doamna, doi profesori străini, reguli și 2,20 mteri de adâncime în apă. Vă dați seama ce e în capul lor?

-Să înțeleg că niciun copil nu știa să înoate?

-Nu știa nimeni. Pe urmă au mai venit copii care au venit la înot pentru întreținere, dar la început nu știa nimeni. Revenind la Bazin, după intrare și schimbatul la vestiare, se crează ceva frumos. Dacă ai ajuns în apă cu bine, și ajungi cu bine pentru că ai profesorii lângă tine care au protecție, au centurile, plutele, baghetele… Și dacă un pic începi să prinzi, începe să fie bine.

-Dar copiii prind repede.

-Foarte repede, da. Întotdeauna când merg cu începători, când mergem în microbuz spre Bacău, este o liniște… Iar când sunt la ședința a șasea, a șaptea, e o fericire de nu se mai poate…

-Care sunt binefacerile pentru acești copii?

-Binefacerile sunt de ordin fizic, pentru că se lucrează tot corpul, se lucrează pielea pentru că apa realizează un masaj pe toată suprafața corpului, plus că sun binefacerile psihice. Dacă prima data îți era teamă de atâta suprafață de apă, începi să simți măreția apei. Începi să te simți bine și chiar important. Pentru că asta își doresc și copiii. Când merg la o piscină vor să știe să inoate, să fie importanți și să fie primii. Apoi, la noi, începe relaxarea, veselia și jocurile în apă, dar, nu este doar veslie pentru că este chiar muncă. Este școală de adevăratelea. Și trebuie să le mulțumim celor trei profesori minunați, care au cel mai mare respect din partea mea: Cătălin Neagu, Cosmin Moisă și Eugen Pilat. La o primă vedere ai crede că să fii profesor de înot este foarte simplu și că se joacă cu copiii. Dar nu e așa. Gândiți-vă că dacă la noi, la școală, copiii stau în bănci, acolo copiii stau în apă. Este o foarte mare responsabilitate pentru ei.

-Cum a fost organizarea în bazin?              

-Am avut o grupă la culoarul 1 și o grupă la culoarul 8. Așa s-a putut, în condițiile în care, în același timp cu noi se antrenau și cei de la performanță de la cluburile sportive. După ce terminăm ora, mergem la duș și trebuie să urmărim foarte bine igiena copiilor, dușul, uscatul, îmbrăcatul. Microbuzele trag exact la scară, așa că nu sunt probleme să răcim. Apoi mergem spre casă iar părinții ne așteaptă la Casa de Cultură din Buhuși.

–Și cum sunt părinții? Nu sunt îngrijorați, sau…?

-Părinții, sunt convinsă că sunt îngrijorați. Dar principal grijă e traficul. Noi însă avem parte de șoferi foarte buni și foarte prudenți.

-Dar cum e cu transportul?

–Părinții au suportat și costurile cursurilor de înot dar și transportul. Dar, Consilul Local și domnul primar ne-au sponsorizat un transport. Ne-au dat o mașină cu șofer și carburant de care să beneficieze copiii din Buhuși.

-Care au fost condițiile?

-Copiii merg la înot pe baza unei cereri, care o fac părinții, către Bazin. Această cerere înseamnă că, tu ca părinte ți-ai asumat tot ce înseamnă școala de înot și că ești accord.Asta a fost în vară. Acum, cu noile reglementări funcționăm altfel. Acum nu merg decât cu copii până în 12 ani sau cu copii mai mari dar care au vaccin. Dar nu prea au. Și e supărare mare pentru că sunt copii mai mari care ar vrea să mai meargă și să continue.

-Dar chiar și în aceste condiții, am înțeles că s-a schimbat programul.

-Noi tot timpul ne-am făcut programul după cum a fost loc la bazin. Directorul Bazinului, domnul Roșu, ne-a explicat că totul se face în funcție de câtă disponibilitate au ei acolo. Ei au mare dorință și ar face orice este posibil dar există o limitare fizică. Astfel că, acum noi mergem doar odată pe săptămână, sâmbăta. Eu cred că cererea este foarte mare și dacă ar mai fi un bazin, și acela ar fi plin. Știu că toți părinți și-ar dori din tot sufletul ca și copilul său să facă înot. Așa a făcut și fiica mea înot, din clasa a II-a, după care a continuat în liceu și facultate iar actualmente este și scafandru profesionist, după o școală făcută în Qatar.

-Cât timp va dura acest proiect?

-Cât timp vom putea. Deja am dezvoltat acest proiect, mai ales că până acum prin acesta au trecut aproape 80 de copii, cu toate restricțiile care au fost.

-Puteți să ne povestiți ceva important din experiența de până acum, în acest proiect?

Noi, când am început în vară, era olimpiada la Tokyo. Și Daniel Popovici și Robert Glință, înotătorii noștri, aveau probe în fiecare zi. Atunci, noi am făcut un videoclip pe treptele de la Bazinul de Înot de la Bacău în care am strigat cât de tare am putut noi „Hai România!”, „Hai Daniel!” și „Hai Robert!”. Am pus acest clip de susținere pe toate paginile. Și la COSR, la FRNPM iar cineva s-a sesizat. Astfel, a aflat și Daniel Popovici care a spus că este legat sentimental de Bacău și că atunci când va veni la Bacău vrea să îi cunoască pe acești copii. Pentru noi a fost exceptional!

Ana Nona Pâslaru a mai dezvoltat și un alt proiect personal, cu elevii ei de la școală, un proiect prin care le propune celor mici un mod de viață sănătos. „Avem trei pauze de câte 10 minute. În prima mâncăm, iar în această pauză de masa, pe lângă pachețelul de acasă, prin acest proiect trebuie să avem la masa și minim trei legume (un morcov, trei foi de salată și un castravete sau un gogoșar tăiat felii etc) și două fructe. Avem și apă tot timpul pe masa. Proiectul mai prevede aer și mișcare. Așa că în celelalte două pause ne îmbrăcăm bine, ne punem măscuță și ieșim în curtea școlii unde ori dansăm, ori facem aerobic, sau chiar savurăm natura dacă e soare. Între timp clasa se aerisește”, a explicat învățătoarea clasei a II-a A de la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” din Buhuși.

 

 

„Înotul înseamnă pentru mine sport, tonifierea organismului și imunitate. Imunitatea este foarte importantă pentru că te protejează de boli, de răceli și chiar de coronavirul. Sunt încântat că pot să fac înot.”

Tudor Konya

„Înotul pentru mine înseamnă distracție, imunitate și dezvoltarea organismului.”

 

Ștefania Ciubotaru

„Pentru mine, înotul reprezintă fericire, distracție și mult de învățat. Ca să înveți să înoți trebuie să asculți indicațiile profesorilor. Deci totul este o școală, nu este o joacă.”

Rebeca Tanasă

„Înotul înseamnă dezvoltare și învățătură. Cine crede că e o joacă nu știe ce vorbește.”

 

Bianca Său

„Din punctual meu de vedere, înotul este un sport foarte frumos și îți ia foarte mult timp până să înveți. Eu am învățat și acum știu să înot foarte bine și sunt foarte încântată.”

Vanesa Grigoraș

„Pentru mine, înotul înseamnă foarte mult. Pentru că mă ajută la corp și mă face mai puternic și curajos. Asta e foarte important, pentru că, atunci când voi fi la mare și va veni un val foarte periculos, eu voi fi pregătit.”

David Pristavu

„Pentru mine înseamnă supraviețuire, sănătate, sport. Eu mai fac și tenis.”

 

Victor Savinoiu

„Pentru mine e o mare încântare. Dacă nu știam să înot, nu eram așa fericită ca acum. ”

Andreea Poenaru

”CA DE FIECARE DATĂ, PSD VA GUVERNA PENTRU OAMENI”

de
Deșteptarea
-

Parlamentarul PSD Ionel Floroiu consideră că intrarea partidului său la guvernare este un semn de responsabilitate într-o perioadă grea, când crizele s-au suprapus. Deputatul băcăuan este de părere că trebuie să existe un echilibru între măsurile sociale obligatorii pentru categoriile defavorizate și investițiile absolut necesare pentru dezvoltarea României. Atât proiectele mari de infrastructură, cât și investițiile din comune sunt printre soluțiile pentru dezvoltare, mai ales în Moldova, regiune vitregită din acest punct de vedere.

”Eu și colegii mei din echipa PSD Bacău vom privi cu foarte mare atenție activitatea miniștrilor și vom sesiza orice nerespectare a programului de guvernare, indiferent din ce partid face parte ministrul respectiv. Vom pleda pentru continuarea și creșterea investițiilor în comune, acolo unde este nevoie de apă curentă și canalizare, de drumuri, școli, grădinițe și dispensare. Nu vom lăsa birocrația și bunul-plac al unor funcționari să blocheze modernizarea satelor noastre, singura șansă de a le salva de la dispariție. De asemenea, vom cere urgentarea construirii unei autostrăzi care să lege Moldova de Ardeal, iar singura variantă logică și realizabilă este pe traseul Bacău-Brașov. Sunt convins că echilibrul și profesionalismul miniștrilor social-democrați vor aduce măsuri eficiente, atât în gestionarea crizei sanitare, dar și pentru rezolvarea problemelor economice. Ca de fiecare dată, PSD va guverna pentru oameni, cu grijă mare pentru copii, pensionari, cei bolnavi sau aflați într-o situație materială grea, fără a uita de marile proiecte de investiții mai ales în infrastructură de care avem mare nevoie.”
Ionel Floroiu, deputat PSD

MUNCĂ

Creșterea salariului minim brut pe economie cu 11%, de la 2.300 lei în prezent la 2.550 lei de la 1 ianuarie 2022.
Creșterea punctului de pensie cu 10%, de la 1.442 lei la 1.586 lei de la 1 ianuarie 2022.
Creșterea pensiei minime cu 25%, de la 800 lei la 1.000 de lei începând cu 1 ianuarie 2022.
Acordarea unui ajutor suplimentar pentru perioada de iarnă pentru pensionarii a căror pensie este peste valoarea minimă, dar sub 1.586 lei.

FAMILIE, TINERET ȘI EGALITATE DE ȘANSE

Creșterea alocațiilor cu 40% pentru copiii sub 2 ani, de la 427 lei în prezent la 600 lei de la 1 ianuarie2022.
Creșterea alocațiilor cu 13,5% pentru copii între 2 și 18 ani, de la 214 lei la 243 lei de la 1 ianuarie 2022.
Acordarea celei de-a 13-a alocații pentru copiii cu dizabilități și a 13-a indemnizație pentru persoanele adulte cu dizabilități, în luna ianuarie 2022.
Scăderea Contribuției de asigurări sociale de sănătate din veniturile părinților, în funcție de numărul de copii, până la scutire pentru cei ce au cel puțin 3 copii.
Acordarea de granturi de 30%, dar nu mai mult de 45.000 euro în urban sau 30.000 euro în rural, din valoarea unei locuințe noi achiționate de familie cu copii sub 15 ani.

SĂNĂTATE

Medicamente antivirale în farmacii, eliberate cu prescripție medicală, pentru tratarea timpurie a persoanelor infectate cu SARS-CoV-2.
Diagnostic și tratament ambulatoriu cât mai rapid pentru pacienții COVID-19.
Testare extinsă și anchete epidemiologice eficiente pentru limitarea contaminării.

ECONOMIE

Lansarea Programului ”Cumpărăm românește” pentru încurajarea achiziției de produse românești și, implicit,sprijinirea firmelor românești.
Salvarea firmelor strategice românești prin infuzie de capital.
Program de sprijinire a exporturilor pentru reducerea deficitului comercial al României.

AGRICULTURĂ

Creșterea producției agricole autohtone pentru realizarea siguranței alimentare a cetățenilor.
Absorbția în întregime a fondurilor europene destinate agriculturii
Plata la timp a tuturor categoriilor de subvenții.
Accelerarea procesului de intabulare a proprietăților și îmbunătățirea legislației privind arendarea și concesionarea terenurilor agricole.

FINANȚE

Digitalizarea economiei și a plăților obligțiilor fiscale pentru toți contribuabilii.
Reintroducerea stopajului la sursă pentru reducerea birocrației.
Reducerea taxelor pe venituri, prin creșterea deducerilor, pentru persoanele cu venituri mici și cu mulți copii.

Hic Rhodos, hic salta!

de
Ion Fercu
-

Esop rămâne cuceritor și astăzi. Iată, de pildă, fabula ,,Lăudărosul”, cea care a impus timpului cunoscuta expresie ,,Hic Rhodos, hic salta!” O redăm după traducerea engleză (,,Atletul lăudăros”), care ni se pare mai expresivă, realizată de Laura Gibbs (University Press, 2000)…

,,Un om care fusese plecat într-o călătorie se întoarce acasă. Începe să străbată țanțoș cetatea. Lăudându-se în gura mare cu isprăvile pe care le făcuse prin toate locurile prin care-l purtaseră pașii. În Rhodos, spunea el, a sărit atât de mult în lungime, încât nimeni dintre cei în viață nu l-ar fi putut egala și, mai spunea, există și martori care ar putea confirma cele spuse de el. Atunci, unul dintre cei de față i-a spus: «E-n regulă. Dacă spui adevărul, uite, aici e Rhodos. Hai, sări!»”…

Generalul Ciucă a devenit prim-ministru. În CV are, ca vedetă a carierei/ vieții, ,,Bătălia de la Nasiriyah”, Irak. Dacă-l asculți, te emoționează faptele (sale) de arme. Te aștepți să găsești relatarea și în manualele de istorie, alături de bătăliile de la Vaslui, Mărășești etc. Unii jurnaliștii ,,de război” îl contrazic. De fapt, spun ei, soldații români din subordinea colonelului Ciucă erau sub comandă italiană. Ei au ieșit din bază la o patrulare de noapte, ca alte mii de militari români, în nenumărate rânduri, și au fost angajați cu foc (troops in contact). ,,Nimic extraordinar. Fugi sau angajezi cu foc”, zice un jurnalist.

Nu sunt expert militar, nici jurnalist de război. Am ceva suspiciuni cu privire la isprava colonelului Ciucă, dar îi acord, până la proba contrarie, credit. La Palatul ,,Victoria” va angaja lupta vieții sale pentru a-i ferici pe români. Mai Rhodos decât provocarea asta, nici Nasiriyah nu poate fi. Aici e marea probă a vitejiei. Din acest motiv îi zic, pastișându-l pe dragul Esop: ,,Hic Rhodos, hic salta!” Aici e Rhodos, colonele devenit general și prim-ministru! Hai, sări! Am pregătită ruleta pentru confirmarea izbânzii.

Fotbal/ Liga a III-a: Post negru

de
Dan Sion
-

Divizionarele C din Bacău nu au luat niciun punct în etapa a 14-a, penultima din maxi-turul campionatului. Aerostar riscă să rateze play-off-ul, în timp ce FC Dinamo Bacău și CSM Bacău sunt tot mai aproape de retrogradare

Weekendul trecut, divizionarele C băcăuane au ținut post. Post negru. Din nouă puncte posibile nu au luat nici măcar unul. Astfel, în Seria 1, CSM Bacău și-a prelungit la patru seria înfrângerilor, cedând acasă cu 2-0 în fața liderei Dante Botoșani, care s-a impus prin cele două penalty-uri transformate de ex-băcăuanul Dudu Drugă în minutele 40 și 90. Țintuiți pe penultimul loc, „CSMeii” își pun toate speranțele în confruntarea de etapa viitoare, contra unui Ceahlăul care nu a pierdut însă ultimele trei jocuri de campionat. În Seria 2, Aerostar a pierdut cu 1-0 pe terenul Metalului Buzău (gol Stănică, min. 31) și s-a depărtat la șase puncte de ultimul loc de play-off, ocupat de CSM Râmnicu-Sărat. Runda viitoare, ultima din 2021, „aviatorii” primesc vizita râmnicenilor într-un meci de totul sau nimic. În fine, FC Dinamo Bacău a contabilizat al 11-lea eșec stagional, fiind învinsă la Săucești de Sporting Liești cu 2-1. Oaspeții au condus cu 2-0 prin penalty-ul lui Bârlădeanu (12) și reușita lui Călin (52), punctul de onoare al dinamoviștilor băcăuani fiind realizat cu două minute înainte de final, de Brăescu. În urma acestui rezultat, FC Dinamo Bacău a coborât pe penultimul loc al clasamentului, fiind depășită de CS Făurei, care, cu patronul Bănel Nicoliță în echipă, a reușit un 3-3 acasă cu Viitorul Ianca. Având în vedere că vor încheia anul cu un meci pe terenul primei clasate, Oțelul, este mai mult ca sigur că băcăuanii de la FC Dinamo vor ierna pe loc retrogradabil.

Seria 1

Rezultatele etapei a 14-a: Ceahlăul Piatra Neamț- Șomuz Fălticeni 0-0, Bucovina Rădăuți- Știința Miroslava 2-1, CSM Pașcani- Foresta Suceava 2-3, Sporting Juniorul Vaslui- Hușana Huși 1-1, CSM Bacău- Dante Botoșani 0-2.

Clasament

1 Dante Botoșani              14              10              3              1              21-6              33p.

2 Foresta Suceava              14              9              2              3              23-17              29p.

3 Bucovina Rădăuți              14              7              3              4              18-18              24p.

4 Ceahlăul P. Nt.              14              5              5              4              19-11              20p.

5 Șomuz Fălticeni              14              5              5              4              14-16              20p.

6 Știința Miroslava              14              5              4              5              16-15              19p.

7 Hușana Huși              14              5              4              5              13-14              19p.

8 Sporting Juniorul              14              3              5              6              15-16              14p.

9 CSM Bacău                            14              3              3              8              12-22              12p.

10 CSM Pașcani              14              0              2              12              14-30              2p.

Programul etapei viitoare (4 decembrie, ora 13.00): CSM Bacău- Ceahlăul Piatra Neamț, Dante Botoșani- Sporting Juniorul Vaslui, Hușana Huși- CSM Pașcani, Foresta Suceava- Bucovina Rădăuți, Știința Miroslava- Șomuz Fălticeni.                  

Seria 2

Rezultatele etapei a 14-a: CSM Râmnicu-Sărat- Sportul Chișcani 8-1, FC Dinamo Bacău- Sporting Liești 1-2, Metalul Buzău- Aerostar 1-0, CS Făurei- Viitorul Ianca 3-3, SC Oțelul Galați- CSM Focșani 2007 1-0.

Clasament

1 SC Oțelul Galați              14              11              1              2              45-10              34p.

2 CSM Focșani 2007              14              10              2              2              33-9              32p.

3 Metalul Buzău              14              9              2              3              39-14              29p.

4 CSM Rm. Sărat              14              8              3              3              39-19              27p.

5 Sporting Liești              14              8              1              5              24-18              25p.

6 Aerostar Bacău              14              6              3              5              22-16              21p.

7 Viitorul Ianca              14              5              3              6              23-31              18p.

8 CS Făurei                            14              2              2              10              20-47              8p.

9 FC Dinamo Bacău              14              2              1              11              15-36              7p.

10 Sportul Chișcani              14              0              0              14              11-71              0p.

Programul etapei viitoare (4 decembrie, ora 13.00): Aerostar Bacău- CSM Râmnicu-Sărat (se joacă vineri, 3 decembrie, la ora 13.00), SC Oțelul Galați- FC Dinamo Bacău, CSM Focșani 2007-          CS Făurei, Viitorul Ianca- Metalul Buzău, Sportul Chișcani- Sporting Liești.

 

Handbal masculin/ Liga Zimbrilor: „CSMeii”, la foc automat

de
Dan Sion
-

Perioadă extrem de fastă pentru prim-divizionara de handbal masculin CSM Bacău. În ciuda problemelor financiare care au făcut ca lotul băcăuan să fie redus la formatul XS, „CSMeii” au legat două victorii ce le-au permis să urce pe locul 9, cu 13 puncte, unul în plus față de HC Buzău, ultima victimă a băcăuanilor.

Învingători cu 25-24 acasă, în etapa a 11-a, cu CSM București, formația antrenată de Sandu Iacob s-a repetat și joi, la Buzău, unde s-a impus cu 24-26 (12-10) într-un alt meci cu final de infarct.

„Secretul nostru? Avem jucători cu inimă mare”, a mărturisit tehnicianul băcăuan după succesul de la Buzău în care a mizat pe formula Vl. Rusu, Tamaș- Rotaru 7 goluri, G. Bujor 6, Dospinescu 6, M. Bujor 4, Stănică 2, Serhel 1, Coric, Costea. Perioadă fastă, așadar, însă și intensă pentru CSM Bacău.

Joi, 2 decembrie, de la ora 18.00, „CSMeii” vor trage cortina peste turul de campionat, odată cu meciul de acasă cu Potaissa Turda, pentru ca duminică, 5 decembrie, de la ora 12.00, să primească vizita Stelei, în prima etapă a returului. Două meciuri de foc, contra a două echipe din Top 5, Potaissa aflându-se pe poziția a cincea, cu 24 puncte (și un joc în minus), iar Steaua, pe locul 3, cu 30 puncte.

Vestea bună este că la ambele partide de acasă de săptămâna aceasta, CSM Bacău va beneficia și de sprijinul suporterilor, accesul publicului la manifestările sportive fiind din nou admis, cu condiția precizării unui certificat verde și în limita a 30 la sută din capacitatea arenei.

„Pentru noi, publicul constituie un atu important, de care sper să putem profita la maximum”, a concluzionat antrenorul băcăuanilor, Sandu Iacob.

Spațiu modern de destindere pentru elevii de la „Saligny”

    de
    Florin Ștefănescu
    -

    Motiv de bucurie pentru elevii Liceului Tehnologic „Anghel Saligny”, care, începând de săptămâna trecută au la dispoziție în campusul școlii de un loc de relaxare. Și nu este un spațiu oarecare, ci unul modern dar și ecologic, dotat cu un panou fotovoltaic și patru stații wirless de încărcare a telefoanelor mobile.

    „Acest spațiu este destinat atât activităților recreative cât și activităților extraculiculare și chiar a orelor care se doresc a fi desfășurate în aer liber. Este un spațiu realizat de cadrele didactice și elevii noștri de la mai multe specializări. Acest proiect a fost dezvoltat în parteneriat cu Asociația SNS, proiect câștigat prin intermediul Fondului pentru Comunități pentru un viitor mai bun în comunități care este gestionat de Fundația Comunitară din Bacău. Pe lângă fondurile pe care le-am avut din acest proiect, am obținut și de la Primăria Municipiului Bacău ajutor, în sensul că ne-au oferit material lemnos din recuperări, pentru că asta a fost și tema proiectului, despre cum putem să folosim sau să refolosim materiale ecologice”, a explicat prof. Nona Crisalinda Irimia, directorul Liceului Tehnologic „Anghel Saligny” Bacău.

    La inaugurarea acestui spațiu, elevii liceului au pregătit o impresionantă și ingenioasă expoziție de obiecte realizate din materiale reciclabile. Majoritatea „exponatelor” au fost în tema Zilei Naționale sau a sărbătorilor de iarnă.

    Ultrascurte

    de
    Răzvan Bibire
    -

    * Ecaterina Teodoroiu de pe noua bancnotă de un pol pare o încrucișare nereușită între Raluca Turcan și colonelul Gheorghiță.

    * Desigur, nu e vina marilor retaileri că pun în aplicare măsuri naziste. Nu asta le reproșează, neapărat, lumea. Ci că, așa cum au reușit să influențeze decizii guvernamentale în folosul lor, puteau să procedeze similar și în cazul segregării. Dar au preferat să nu o facă.

    * La modul cel mai serios, România a înregistrat o scădere imensă a cazurilor de COVID 19. Spitalele sunt mult mai aerisite, la ATI sunt locuri libere, viața ar putea să-și reia ritmul. Dar, nu! Nu e voie. Cum să ne permitem noi să umblăm fără lanț în vreme ce marile puteri ale Europei își bagă la coteț cetățenii? Cum să explice ei că în cea mai nevaccinata țară virusul a luat o pauză iar în țările cele mai vaccinate e record de îmbolnăviri?!

    * Poșta norvegiană a lansat un clip publicitar în care Moș Crăciun e gay. Nu mai știu care țară are un Moș Crăciun cu certificat verde. Asta e! Revenim la Moș Gerilă! Nu pentru că aș avea vreo problema cu orientarea sexuală a moșului, ci pentru că distruge povestea. Cât despre Moș Crăciun cu certificat verde, aia e chiar obscenă.

    * Acum mai bine de zece ani, când nimeni nu îndrăznea să se ia de băieții cu „etnobotanice”, comerțul cu „legale” fiind protejat de importanți politicieni de la București, au intervenit pompierii care au făcut controale pe linie de PSI și au început să închidă magazinele. Azi, la fel, nimeni nu a avut curajul să se ia de gardurile din magazine. Au venit pompierii și au rezolvat problema.

    * Apropo de garduri, au făcut cel mai mai rău ideii de segregare sanitară pe care doreau să o impună băieții deștepți. Ceea ce n-au reușit comentatorii politici, oamenii cu scaun la cap sau alte persoane care atrăgeau atenția că segregarea este inutilă și contraproductivă, au reușit niște manageri puși pe maximizarea profitului. Gardurile din magazine nu doar că au atras atenția, dar au și declanșat reacții inclusiv din partea celor dispuși să accepte segregarea. Cum spunea marele filosof Mike Tyson, fiecare are un plan până primește un pumn în gură.

    * Noul ministru al Sănătății era să provoace un atac de apoplexie unui realizator TV, când a spus că și persoanele vaccinate se îmbolnăvesc și mor de COVID 19. Ăla mai avea puțin și-l acuză de fake-news pe Rafila. Când ministrul a mai spus că nu susține vaccinarea obligatorie prin impunerea de certificat verde, prezentatorul era să explodeze.

    * Atât și-o dungă: ne poate explică vreun mare maestru în arta COVID-ului de ce în țările cu procent mare de vaccinare graficele cu infectările au explodat? De ce e nevoie de măsuri extreme în aceste țări? Cum se împacă narativa „vaccineaza-te ca să scapi de infectare” cu valul de infecții în rândul persoanelor vaccinate?

    Crăciun pe mărci poștale românești

      de
      Petru Done
      -

      Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale „Crăciun 2021”. Emisiunea se găsește și în magazinul companiei din Bacău și este formată dintr-un timbru, cu valoarea nominală de 2,60 de lei, o coliță dantelată, cu valoarea timbrului de 31,50 de lei, un plic „prima zi a emisiunii” și un bloc filatelic de colecție inserat într-o mapă filatelică specială.

      Blocul filatelic de colecție conține două timbre nedantelate – al seriei și al coliței.

      Tirajul emisiunii este de 580.090 de timbre, dar mapa filatelică are un tiraj de numai 387 de exemplare.

      O închipuire provocată și vorbită de Sorin Postelnicu

      de
      Carmen Mihalache
      -

       Sunt în viață întâlniri destinale, cu oameni care-ți marchează devenirea, te modelează într-un fel anume, și sunt cărți, pe care, citindu-le, simți că ți-au crestat sufletul, punându-și, pentru totdeauna amprenta asupra ta. Fără astfel de șanse, pentru că asta sunt, ne-am putea destrăma, rătăci. Pe lângă întâlnirile reale, sunt și unele care se petrec în vis, iar puterea lor este foarte mare, pentru că atunci poți fi atins pe umăr de îngerul creației. Sunt clipe de grație, când ți se revelă ceva demn de luat în seamă, ți se arată un drum. Despre un astfel de moment privilegiat povestește Sorin Postelnicu, într-un prozopoem pe care l-am descoperit în revista „Vitraliu”. Sorin, care trăiește de 30 de ani departe de țară, la Hamburg, și-a început cariera de actor pe scena Teatrului „Bacovia”, și de numele lui se leagă cel mai frumos recital dedicat poetului care „a transformat plumbul în aur”. Așa a spus Macedonski despre Bacovia. Da, era în anul 1971, la primul Festival Național „George Bacovia”, eveniment de mare răsunet, inițiat de Radu Cârneci, aflat la cârma Revistei Ateneu, și atunci Sorin Postelnicu a prezentat spectacolul „Clavirele plâng în oraș”, pentru care a primit multe aplauze entuziaste, dar și binemeritați lauri. Sorin era îndrăgit de public și era prieten cu poeții de la „Ateneu” și din oraș, pentru că vorbeau aceeași limbă, cea a poeziei. Apoi Sorin a plecat la București, unde a jucat, pe scenele mai multor teatre, roluri importante. Talentul și figura lui expresivă l-au adus în atenția regizorilor de film, care l-au distribuit în câteva producții. Mi-l amintesc din filmul cu substrat mitic, „Zodia fecioarei”. Era foarte tânăr și frumos, avea ochi mari, umbroși, cu o privire când furioasă, când melancolică, o coamă de păr negru, cârlionțat, un aer rebel, și personajul său purta nume de zeu, Dionis.

      La un moment dat, însă, viața lui a luat o altă întorsătură, artistul părăsind țara după barbara invazie a minerilor din 1990, în semn de protest față de o realitate pe care nu a putut să o accepte. În Germania, la Hamburg, a făcut studii de arhitectură, profesând apoi alături de soția sa, Lucia, arhitectă, o admirabilă doamnă, de o mare generozitate. Și așa au trecut anii, pentru ca, mai nou, artistul să vină în țară cu o realizare la care ține foarte mult, „o provocare închipuită și vorbită de Sorin Postelnicu”, filmul „Solitar”, proiectat în luna mai la Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău. Mai mult decât un film, este o ofrandă spirituală adusă lui George Bacovia, la 140 de ani de la naștere. Răsfoind prin memoria visului, care pentru el este viu, însemnând o întâlnire cu poetul, una stelară, Sorin Postelnicu creează un poem vizual cu ample reverberații. Este un banchet platonician, un profund și complex dialog al artelor, la care participă poezia, muzica, artele plastice. „Scriu precum vorbesc cu cineva”, spunea Bacovia, și așa rostește versurile și Sorin Postelnicu, firesc, într-o tonalitate confesivă. Sunt și înregistrări cu vocea poetului, iar acordurile muzicale sunt din Bach, Beethoven, Brahms, Porumbescu și, mai cu seamă, din Enescu, reproducerile după picturi și sculpturi aparținând unor artiști contemporani cu poetul. Excepție face Ilie Boca, cu numeroasele sale portrete ale poetului, și mai ales cu acel Bacovia înaripat, superbă viziune!

      Lucrat cu pasiune, cu multă sensibilitate, filmul „Solitar” are o bogată simbolistică, desfășurând un regal de imagini (îmi stăruie în minte mestecenii cu trupurile lor albe, subțiri, înalte), de sinestezii. Este o creație complexă, vorbind și despre drama exilului, fiind, așa cum am spus, o ofrandă spirituală adusă operei lui Bacovia, cunoscută și înțeleasă în profunzimea și singularitatea ei.

      Carmen MIHALACHE

      Tragedia tragicului

      de
      Deșteptarea
      -

         Tragicul face parte din ADN-ul speciei umane. Tudor Vianu și George Călinescu se întâlnesc în gânduri atunci când, în acord… parțial cu Benedetto Croce, spun despre tragic faptul că n-ar trebui perceput ca frumusețe estetică (G. C.) sau că este o așa-zisă categorie estetică (T. V.). Tragicul este, mai ales, o categorie generală a spiritului, trăiește agitat în viața reală, sub măști diferite, cu intensități felurite, în funcție de cantitatea plusului de moarte și durere din lume. Tragicul sfâșie ființa sufletului și pe cea a trupului, pentru ca apoi să te trimită către leacurile metafizice, artistice, religioase sau utopice, la farmaciile pe care le-a zămislit, pentru a întreține speranța întru ființare. Doza sa de otravă are inclusă, în multe situații, și acel ceva salvator, în ultimă instanță, care nu întotdeauna își are sursa în ,,farmaciile” amintite, ci mai ales în felcerul din noi.

        Cred că și tragicul are marea sa tragedie, de vreme ce unii teoreticieni încearcă să-i cânte prohodul. Alții zămislesc însă chipuri noi ale… prosperității tragediei. Jean-Marie Domenach, de pildă, este seducător atunci când spune că nu există tragedie creștină, întrucât creștinismul este consolator. Dar consolarea creștină nu ascunde în ea însăși o tragedie de netăgăduit? Scapă Raskolnikov, creația creștinului Dostoievski, de tortura tragediei atunci când este consolat de sfânta prostituată Sofia? Nu cumva în credința înfiripată în el se zvârcolesc armiile tragediei?…

        Mă cucerește Aristotel atunci când îmi spune, nuanțând, că tragedia este cu atât mai zguduitoare, cu cât distanța dintre mărimea vinei și mărimea pedepsei este mai mare. Ajungem să fim torturați uneori de diferența dintre victimă și călău, întrucât aceasta nu mai poate fi percepută decât tulbure de tot. Firește, putem privi și către interogația gravidă de argumente pe care ne-o aruncă frumos Ileana Mălăncioiu: ,,Dar cine poate măsura, de fapt, această tragedie?” Poate că fiecare dintre noi are propria unitate de măsură… Tocmai de aceea, marii păcătoși au la Dostoievski, de pildă, ceva din scutierul Sancho Panza, care poate ajunge uneori să devină chiar mai Quijote decât don Quijote…

        Se golește tragicul contemporan de… tragedie? Domenach a depășit incertitudinea din această interogație. El crede că tragicul contemporan, care este generalizat, a ucis tragedia. Poate că are dreptate. Nu vi se pare că tragedia, generalizându-se, intrând și în toți porii comunităților, nu numai în cei ai individului, s-a banalizat? Violența, dacă-l ascultăm tot pe Domenach, nu mai este percepută acut în fapte separate, ale criminalilor individuali, ci în toată atmosfera aceasta în care ,,politica a devenit o sinteză completă în care se reunesc josnicia cu venerabilul, impietatea cu sacrul, adevărul cu minciuna” (Ileana Mălăncioiu).

        În infratragedia contemporană, mai sugerează Domenach, nu se mai confruntă valorile, plinurile de umanitate, ca în ,,Antigona”, bunăoară, ci golurile, forme felurite de vid existențial. Dar dacă tragedia este mai ales trăirea acută a revoltei împotriva plusului de suferință și moarte, revin la Aristotel și mă întreb, privind către societatea românească, dacă nu cumva distanța dintre mărimea vinei clasei politice și mărimea pedepsei pe care ar merita-o devenind atât de mare, tragedia a devenit o banalitate, s-a golit de tragic. Ceea ce, bineînțeles, este o tragedie. Când ți se fură până și dreptul la tragic… Am ajuns să nu ne mai putem consola nici măcar cu ironia lui Paul Morand, scriitorul care a fost ambasador la București: ,,România e un ţinut tragic unde totul se sfârşeşte în comic”.

       

      De ce teatru?

      de
      Deșteptarea
      -

      Cu toții avem nevoie de mici momente în care să „evadăm” din lume, în care să fim noi cu noi, să ne întrebăm: „Ce mai faci? Ești bine?”, însă foarte rar le găsim cu adevărat. Pentru unii, poate este cafeaua de dimineață, pentru alții, drumul cu autobuzul, prânzul de unul singur sau chiar privitul în oglindă. Pentru mine, este teatrul. Oriunde, oricând, oricum.

      Teatrul este FRUMOSUL. Teatrul este și când cresc frunzele, și când devin ruginii, și când cad alene din copaci, și când se descompun, ajungând să fie una cu pământul. Teatrul este ciclul vieții și minunea. Cred că ne înconjoară. Cum să nu te simți în al nouălea cer, știind că ai doar frumos în jurul tău?

      Viața nu e doar roz și, totuși, magia cu care mă „scoate” teatrul din lume și îmi arată că e artă peste tot mă face să îmi dau seama că „salvarea” mea este chiar el, teatrul. Mă echilibrează și mă face mai bună, îmi dă starea aceea de liniște care mă face să mă simt ACASĂ.

      Înainte de pandemie și de perioada de lockdown cauzată de virus, ideea de teatru, pentru mine, era legată de actorie, de punerea în scenă a unor situații actuale. Când instituțiile culturale și-au reluat activitatea în mediul online, am început să vizionez spectacole de teatru. Fiind și gratuite, și la îndemână, și, oricum, fiind și noi „blocați” în case, mi-am propus să văd tot ce-mi „pică” sub ochi. Dacă în prima lună găseam în jur de două, trei evenimente pe săptămână, în următoarele am ajuns să vizionez poate chiar și câte un spectacol pe zi, dintre ele, amintind de: „Iar te sinucizi, iubito?” al Teatrului Municipal ”Bacovia”, „Florența sunt eu” și spectacolele -concert ale Adei Milea de la Naționalul clujean, „Gin Rummy”, „Woyzeck”, „Mamouret”, „Unchiul Vanea”, transmise de către Teatrul ”Bulandra”, „Minunea Minunilor”, un spectacol radiofonic marcă a Teatrului Improbabil.

      Încet, încet, au trecut lunile stând „închiși” în case, iar eu nici n-am observat când a zburat timpul. Dintr-o simplă „provocare”, începusem să vizionez spectacole de teatru zilnic, să citesc textele lor originale și chiar să lucrez la monologuri pentru mine, cu acestea din urmă, participând la concursuri și câștigând premii. Însă, cel mai valoros lucru pe care l-am dobândit a fost experiența frumoasă prin care am trecut și bagajul de informații cu care am rămas.

      Până la sfârșitul anului trecut, ajunsesem să fi vizionat peste 100 de reprezentații. Depășisem de mult timp etapa de pasiune pentru teatru, pasiune indusă de atmosfera creată: întunericul din sală, luminile de pe scenă, actorii care joacă printre rânduri. Atunci când teatrul mi-a plăcut de acasă, în online, când pe mine mă interesa nu atmosfera, ci doar ceea ce vedeam, auzeam și simțeam, am știut că e vorba despre mult mai mult. E vorba despre IUBIRE. Iubire pentru teatru și tot ceea ce înseamnă el. Și ceea ce însemn eu când îl văd, aud, simt.

      De ce teatru? De ce teatru într-o lume în care și-așa ne prefacem prea mult? De ce? Pentru că teatrul autentic este și transmite mai mult ADEVĂR decât orice situație din viața de zi cu zi. Și te pune față în față cu tine și cu reacțiile tale. Și gândindu-te la asta, tu, cititorule, de ce n-ai încerca, la rândul tău, să descoperi teatrul?

      Sofia Maria Măgirescu, elevă, în clasa a IX-a, la Colegiul Național ”Ferdinand I” și la Cercul de jurnalism al Palatului Copiilor Bacău

      A privi către Hristos…

      de
      Deșteptarea
      -

      La timpul când, dac-ar fi să ne încredem tradiției, magii sunt plecați din ținuturile lor spre a putea împlini închinarea dinaintea Pruncului Mântuitor, în plină perioadă de postire, Betleemul ne cheamă să cugetăm la propriile limite umane. Și nu oricum, ci în freamăt de bună veste. Căci, suntem în prima Duminică de după Intrarea Maicii Domnului în Biserică, sărbătoare care, potrivit convingerii străbune, ne deschine ușa colindelor.
      Nu întâmplător Biserica așterne dinaintea noastră un text cu totul viu. Cum Viu ne este Dumnezeu, Care Se lasă cuprins în cuvintele Evangheliei Sfântului Luca (18, 18-27). Cum minunat Se întrupează în mijlocul nostru, spre a ne scuti de a ajunge bolnavi în închipuirile noastre. Tânărul zilei, plin de ifosele zelului, care ținea poruncile, nu se prinde de faptul că Domnu-i stă la îndemână. Are un punct slab, oricâte porunci ar păzi: privește prea mult în jos… nu vede fața celui de lângă el. Este prea bogat ca să se vadă, nu ca să dăruiască. Nu înțelege că adevăratele renunțării nu țin de zel, ci de înțelegerea voii divine. Căci, Dumnezeu nu ne vrea corecți, cât vii. Pentru că Domnul știe cât de mult îngreunează urcușul duhovnicesc orice înrobire de jos, orice lucru neînsemnat. Se zice că un om oarecare a găsit cândva 100 de lei pe stradă. Din momentul acela nu și-a mai ridicat ochii din pământ. În 30 de ani a adunat vreo 15000 de nasturi, aproape 20000 de ace de siguranță și încă vreo câteva sute de lei, punând bănuț lângă bănuț, de 1, de 5, de 10 lei. Ajunsese într-o stare deplorabilă, mereu în căutare, mereu avid după ceva cât de neînsemnat. În tot timpul acesta a pierdut zâmbetul prietenilor, frumusețea copacilor, culorile cerului. Când s-a trezit,… era prea târziu!
      Ne aflăm pe cale, mereu coborând spre țărmurile sărate ale acestei lumi. Lecția zilei este limpede. Dumnezeu a creat oamenii să fie iubiți, iar lucrurile să fie folosite. Să încercăm a ne deschide ochii minții și a înțelege faptul că astăzi, în pofida distanțării sociale, a-l vedea pe semenul tău, a-i prețui vederea, a-i fi aproape este Raiul. Postul Nașterii Domnului să fie unul în care să ne putem prețui chipurile, să le admirăm și ne strângem unii într-alții în rugăciune! Colind de izbăvire din moarte!
      Inspector scolar,
      pr. prof. dr. Adrian Alexandrescu

      Ştim să citim o cronică de spectacol?

      de
      Ioan Dănilă
      -

      De când e cerinţa?

      Recunoaştem: nu e de multă vreme în bagajul de deprinderi cu care trebuie să încheie cineva gimnaziul, solicitarea fiind adresată (şi, după unii, mai potrivită) elevilor de liceu. Şi totuşi ea face parte din curriculumul la limba şi literatura română pentru clasa a VIII-a şi este definită ca (sub)specie a textului nonliterar.

      Cine/ce ne sprijină?

      Desigur, înainte de toate, manualul respectiv, care de regulă este prelungit cu un auxiliar didactic menit a aplica îndrumările teoretice şi exemplele. O astfel de resursă materială pune la dispoziţie editura bucureşteană art Klett: „Limba şi literatura română. Caietul elevului – clasa a VIII-a”, de Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman şi Horia Corcheş. Cei cinci sunt autori ai mai multor manuale de specialitate, adică întregesc pachetul educaţional destinat claselor V-VIII. (Pe când şi un îndrumar pentru profesor?) Florentina Sâmihăian ne este cunoscută şi ca redactor la revistele editate de Societatea de Ştiinţe Filologice din România („Limbă şi literatură”, respectiv „Limba şi literatura română”), iar Horia Corcheş, pentru articolele pe teme de educaţie, din „Dilema veche”.

      Educatori indirecţi – spectacolul şi cronicarul lui

      Cronica dramatică este o obligaţie implicită a publicaţiilor, îndeosebi în cazul premierelor. Autorii caietului au ales un text postat pe site-ul www.desteptarea.ro şi intitulat „Teatrul Municipal Bacovia. Un promiţător început de stagiune”. Este cronica la spectacolul „Ţara lui Gufi”, după Matei Vişniec, semnată de Carmen Mihalache, cunoscut cronicar de teatru, la 9 noiembrie 2017, în cotidianul „Deşteptarea”. Elevul de clasa a VIII-a are sub priviri un model de compoziţie de acest tip: după un preambul în chip de captatio benevolentiae (referirea la Camil Petrescu, care respinge piesele de amuzament; locul de frunte al lui Matei Vişniec în dramaturgia românească şi în cea internaţională), cronicarul rezumă conţinutul piesei şi trece la evaluarea prestaţiei scenice: valoarea actului regizoral, calitatea jocului actoricesc şi câteva concluzii.

      Lectură funcţională

      Autorii caietului propun nu mai puţin de 17 cerinţe menite a verifica înţelegerea textului. Una dintre ele pare dificilă: numirea localităţii unde se află Teatrul Municipal Bacovia, pentru că în text nu apare cuvântul Bacău, ci sintagma „teatrul băcăuan”. Se cer şi numele unor actori transcrise în cronică (Andreea Darie, Eduard Burghelea, Firuţa Apetrei, Eliza-Noemi Judeu, Florina Găzdaru, Corina Goranda, Minodora Broscoi, Daniela Vrânceanu, Marlene Duduman, Alina Simionescu, Nina Ionescu, Ana-Adelaida Perjoiu). Este reprodusă fotografic o secvenţă din spectacolul regizat de Ernö Tapasztó.

      Arată-ne, Doamne, îndurarea ta şi dă-ne mântuirea ta!

      de
      Deșteptarea
      -

      † DUMINICA 1 din Advent

      Odată cu această duminică ce urmează, sfânta Biserică începe un nou an liturgic, fiind şi cea dintâi zi din calendarul bisericesc. În această primă duminică din Advent, viaţa creştinului este pusă sub semnul aşteptării. Aşteptarea celei de-a doua venire a lui Cristos: în trup (Naşterea Domnului nostru Isus Cristos) și în slavă (judecata de apoi). Ambele evenimente trebuie trăite într-o dimensiune a speranţei.
      Ştim că Adventul este un timp de pregătire pentru solemnitatea Naşterii Domnului. Dar la fel de bine trebuie să ştim că Isus a venit şi a împlinit profeţiile şi a desăvârşit Legea. Ne întrebăm: la ce ne mai pregătim şi cum? Deschidem oare umbrela după ce a trecut ploaia? Desigur că nu, dar trebuie să ştim că venirea lui Isus în lume a început, dar nu s-a sfârşit; el continuă să vină mereu pe diferite căi, una mai sublimă decât alta. Ne dăm seama de această venire continuă a lui Isus în lume dacă suntem atenţi la „semnele timpului”.
      Creştinul se poate defini ca omul care ştie să aştepte. Aşteptarea este o caracteristică specifică firii umane. Animalele nu aşteaptă nimic: trăiesc numai pentru clipa prezentă; ele nu au nici ieri, nici mâine, nici trecut, nici viitor; instinctul lor este pentru acum; pe când omul este mereu în aşteptare şi de multe ori trăieşte pentru viitor mai mult decât pentru prezent. Creştinul înnobilează aşteptarea prin har, prin trăirea în prezent a vieţii celei noi şi viitorul şi-l pune pe temelia speranţei. Creştinul este omul a cărui aşteptare sfântă este întărită de rugăciune şi de înfrânarea patimilor.
      Sfânta Biserică deschide anul liturgic propunând credincioşilor să contemple prin credinţă realităţile din urmă ale existenţei sale. Procedând astfel, ea nu doreşte altceva decât să îl atingă pe om cu o doză cât mai mare de realism, pentru a-l scoate din amorţeala şi din rutina în care adesea alunecă. Pe de altă parte, Biserica vrea să ne reamintească care este punctul culminant atât al vocaţiei noastre, cât şi cel al întregii creaţii: intrarea în viaţa veşnică.
      Adventul este un timp de pregătire pentru venirea Domnului. Care sunt hotărârile noastre bune pentru acest Advent? Ne dorim oare să fie un post doar cu numele?
      Pr. Richardo Dominic Baciu

      Cum se asamblează testele COVID pentru elevi – VIDEO

        de
        Deșteptarea
        -

        Comandate cu mult tam-tam și livrate de niște firme surpinzătoare, testele pentru elevi au sosit nu ambalate individual, cum s-ar fi crezut, ci in pachete de câte 50 de bucăți, pe componente. Pentru a fi asamblate, fiecare componentă trebuie luată din cutia sau din punga sa și pusă într-o altă pungă.

        Pe Facebook a început să circule un filmuleț care arată cum ar trebui asamblate kiturile, însă nu se știe cine se va ocupa de această procedură și cine va plăti pentru această operațiune. Și nici dacă se va face într-un mediu steril iar persoana care se va ocupa de asamblarea kiturilor nu cumva le va contamina.

        În rest, sănătate și câteva milioane de euro încasate de băieții deștepți!

        1...1.3931.3941.395...5.784Pagina 1.394 din 5.784

        		 ziare & stiri
        © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.