Moldovenii știu să–și respecte trecutul și tradițiile rămase moștenire de la înaintași, în ciuda vremurilor care au trecut peste ei. Așa, de pildă, încondeiatul ouălor de Paște, element de cultură spirituală românească, o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, întâlnit mai ales în zona de munte a județului.

Împodobitul ouălor este o tradiție străveche, de origine precreștină, fiind întâlnită la chinezi, cu două mii de ani înainte de Hristos, și practicată, ulterior, în Europa centrală și estică. În acele vremuri de demult, oul era oferit în dar, fiind considerat sămânța vieții, un simbol al echilibrului, creaţiei, fecundităţii şi al reînnoirii naturii. Creștinii au preluat acest obicei al încondeiatului după ce, se spune, Maica Domnului, care venise să-și plângă copilul răstignit, a așezat un coș cu ouă sub cruce, acestea înroșindu-se cu picăturile scurse din rănile provocate de soldații romani. „De acum înainte, să faceţi şi voi ouă roşii şi împestriţate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut şi eu astăzi”, a fost porunca Domnului Iisus Hristos către cei care se aflau în preajmă. Astfel, culoarea roşie folosită de creștini pentru vopsirea ouălor reprezintă atât focul, cu puterea lui purificatoare, cât mai ales sângele lui Iisus, scurs pe cruce, pentru mântuirea lumii.

1 de 6

Moștenirea de la Dărmănești

Am aflat detalii despre acest obicei, păstrat cu sfințenie de localnici, de la doamna Viorica Florian, din Dărmănești, locul unde încă se mai trăiește profund românește. La început, se ocupa mai mult de coaserea iilor, dar, ulterior, după ce a urmat cursurile unei facultăți de profil din Iași, a preluat și această îndeletnicire pe care, în prezent, o transmite mai departe generațiilor tinere, fie la clasa externă de pictură şi ceramică de la Dărmăneşti, fie la Şcoala de Arte şi Meserii Bacău. Este printre puținele din zonă care a învățat de la bătrâni secretele acestui obicei practicat exclusiv de femei, cu o săptămână înainte de Paște, de regulă în „joia verde” și „vinerea seacă”. „M-am «trezit» cu acest obicei în casă, fără să conștientizez preacmulte, pentru că mama mea știa să facă asta, obicei moștenit de la bunica mea. Locuiesc acum în Dărmănești, dar bunica după mamă era de la Cotumba, un sat de munte, din comuna Agăș, iar când i s-au făcut fetele mari, toate au învățat meșteșugul ăsta. Apoi, la rândul meu, când am început să înțeleg ce se întâmplă prin jurul meu, mama deja «scria» ouă, așa cum făcea și mătușa, sora mamei. În satul Poiana, de aici, unde m-am născut, dar și în satul Boiștea, nu existau persoane care să mai știe așa ceva, iar venirea bunicii, tocmai din Agăș, a dus la reînvierea acestui obicei. Acum, noi suntem «moștenitoarele» din zona Dărmănești, care mai știm a încondeia ouă de Paște”, își începe povestea Viorica Florian, din Dărmănești. Își amintește, cu drag, cum, în Săptămâna Mare, era trimisă de mama sa, prin satul vecin, să ducă ouăle încondeiate, fie la „doamna de la moară”, fie la „doamna de la magazin” sau oricărei femei de treabă care ținea să aibă pe masa de Paște, aceste ouă cu totul deosebite. Chișița, instrumentul folosit la  încondeiat, și-o face singură, așa cum proceda tatăl său, în vremurile de dinainte. Motivele alese pentru ornamentația ouălor le păstrează în memorie, după un tipic învățat de la bătrâni, păstrând, totodată, și modelele de pe hârtie, moștenite în sipetul cu tradiții populare. „Bătrânele își făceau schițe, și ele. Ce erau păstrate în memorie, rămânea acolo, dar când mai veneau de la biserică, unde ar fi observat vreun model mai necunoscut care le plăcea, îl așezau imediat pe o hârtie. Am o hârtie veche pe care am găsit-o pe la bunica, e ca un document, extrem de prețios, aș zice”, ne destăinuie Viorica Florian.

1 de 6

,,Floarea Paștelui”, „Creasta cocoșului” sau ,,Oala legată”

La încondeierea ouălor, în funcție de zonă, femeile satului folosesc mai multe culori, fiecare dintre ele având un anume simbol. Bunăoară, albul este simbolul purității, roșul semnifică viața (indicând culoarea sângelui), albastrul reprezintă cerul și apa, iar negrul, fertilitatea, în vreme ce galbenul te duce cu gândul la soare și aur, liniile pictate pe ouă simbolizând eternitatea. În trecut, bătrânii vopseau ouăle în culori vegetale, obținute după rețete străvechi. Pe cale naturală, se obțineau doar cinci culori, cu nuanțe diferite: galben, verde, roșu, albastru și negru. De exemplu, culoarea roșie se obținea din coaja de măr dulce, frunze și flori de măr dulce, flori de sovârf sau coajă de maceșe, în vreme ce albastrul se obținea din flori de viorele, iar galbenul, din coji de ceapă, coajă de lemn pădureț ori coajă de „lemnul câinelui”. Frunzele de nuc erau folosite pentru obținerea verdelui, iar coaja verde a nucilor, pentru negru. Cert e că modelul ouălor încondeiate se diferențiază în funcție de localitate, motiv pentru care, în prezent, se găsesc o multitudine de variante, cele mai simple fiind ,,Floarea Paștelui”, „Creasta cocoșului” sau ,,Oala legată”. Mai complicate sunt „Crucea Paștelui”, spicul de grâu, albina, „Calea rătăcită” sau alte motive religioase, florale, fitomorfe și geometrice. Tehnica este una relativ simplă, dar, în același timp, foarte ingenioasă. Astfel, metoda încondeiatului presupune folosirea cerii curate de albine, fierbinte, în care, odinioară, se presăra și un vârf de cuțit de cărbune bine pisat. Mai întâi, ouăle se degresează cu apă şi detergent, după care se fierb, ținându-se apoi la căldură, pentru a  se usca. Urmează etapa împodobitului cu diferite modele, folosindu-se chişiţa, un instrument confecționat dintr-un bețigaș de lemn și o pâlnie foarte fină, din alamă, prin care este petrecut un fir de păr de porc. „Cu acest condei, ținut în ceară caldă, se trasează linii și puncte pe ou, astfel încât să obţii modelul dorit. După aceea, introducem oul în boia roșie, unde stă circa 4 – 5 minute, până se obţine culoarea dorită. Neapărat, vopseaua trebuie să fie rece. Iar, la final, îndepărtăm ceara la o sursă de căldură, de regulă, flacăra unei lumânări. Așa apare modelul”, ne explică Viorica Florian.

1 de 6

Oul roşu, de Paşte, înzestrat cu puteri miraculoase

Pe timpuri, ouăle încondeiate, după ce se sfințeau la biserică, nu se vindeau, ci se consumau în familie sau se ofereau cadou, de Paște, celor dragi – rudelor, nașilor, finilor. Bătrânii satului spun că ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată. În Bucovina, zonă renumită și acestui meșteșug, ouăle vopsite în roșu închis se numeau „bucuria copiilor” sau merișoare, dar se vopseau și în alte culori, cele în albastru sau în roșu mai deschis, numindu-se „dragostea fetelor”. Peste tot locul, însă, în prima zi de Paște, există obiceiul de a  se pune un ou roșu și un bănuț de argint în apa folosită, dimineața, la spălatul pe față, astfel încât toți cei de-ai casei să fie rumeni în obraji, precum oul vopsit, și curați, ca argintul. În tradiţia populară de la noi, oul roşu de Paşte ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de îndepărtare a răului, fiind purtător de sănătate, frumuseţe. În plus, pe la țară, în satul tradițional, chiar și azi se crede că ouăle de Paște le protejează animalele țăranilor. Și ciocnitul ouălor, reprezentând sacrificiul divinităţii primordiale, se face după reguli precise. Astfel, cel mai în vârstă sau capul familiei, întotdeauna, va fi primul care va ciocni oul ţinut în mână de partener, rostind cunoscuta urare „Hristos a înviat!”, la care, evident, va primi ca răspuns „Adevărat a înviat!”. Oul ciocnit trebuie să fie dat celui care l-a spart. Se crede că cei care ciocnesc ouă vopsite de Paște, cu formulele creștine amintite, se vor întâlni și pe lumea cealaltă.

„Atât timp cât voi exista, voi «împrăștia» acest microb al tradițiilor”

Din fericire, această tradiție a început să se revină în preocupările din ce în ce mai multor creștini, de la țară, dar și de la oraș. Și asta după ce, vreme de decenii, democrația instalată după 1990, i-a cam îndepărtat pe români de tradiții. „Am observat că nu doar la noi, la munte, sunt astfel de pasionați de aceste tradiții. De exemplu, fără să cercetez neapărat, am aflat că, în zona Oneștiului, a satelor de pe acolo, sunt localnici care se apleacă în cel mai serios mod asupra acestui meșteșug, dar chiar și mult mai la sud, pe la Podu Turcului. Prin urmare, nu cred că va dispărea”, mai aflăm de la pasionata de tradiții de la Dărmănești. De altfel, Viorica Florian are în intenție înființarea, la toamnă, a unei clase externe de cusături – țesături, pe modelul celor existente la Faraoani sau la Sănduleni, aparținând de Şcoala de Arte şi Meserii Bacău. „Sper că, atât timp cât voi exista, voi «împrăștia» acest microb al tradițiilor, astfel încât tot mai mulți copii sau oameni maturi să știe cum se poartă corect costumul popular, cum se așează corect brâul sau cum se confecționează straiele populare ori cum se încondeiază oăle de Paște. Am planuri mari. Deocamdată, observ că băieții par mai atrași, dar și mai îndemânatici în acest meșteșug, de Paște”,  își încheie istorisirea Viorica Florian.

Florentin Radu

Grupul de inițiativă «Băcăuanii vor piste pentru biciclete» a inițiat o petiție împotriva noului Regulament inițiat de municipalitate cu privire la Insula de Agrement, conform căruia accesul va fi permis doar dupa ora 7.00 dimineața.

„După ce timp de 6 ani a stat închisă și a fost redeschisă în 2020 în ajunul campaniei electorale, Insula de Agrement din municipiul este pe cale să fie pusă sub lacăt, cumulat, circa 160 de zile pe an! Propunerea îi aparține primarului Lucian Stanciu-Viziteu, prin proiectul de Regulamentul privind organizarea și funcționarea noului Serviciu de administrare a spațiilor de agrement, grădinilor publice și bazelor sportive din municipiul Bacău„, se arată în petiție.

În capitolul 9 ce se referă la administrarea Insulei de Agrement, la art. 63 primarul propune un program de funcționare și acces foarte restrictiv:

• 1 Mai – 31 Octombrie: de la ora 07.00 la ora 22.00
• 1 Noiembrie – 30 Aprilie: de la ora 07.00 la ora 19.00

„Astfel, Insula de Agrement ar urma să fie închisă 1656 de ore primăvara și vara, respectiv 2172 de ore toamna și iarna, ceea ce înseamnă, cumulat, peste 3800 de ore în care noi, cetățenii, nu vom avea acces pe acest obiectiv realizat pentru cetățeni, cu banii cetățenilor. În total, circa 160 de zile în care insula va fi închisă”, se mai specifică în petiție.

„Oare domnul primar nu știe că sunt destui băcăuani care înainte de ora 7:00 fie aleargă, fie își plimbă animalele de companie pe Insula de Agrement? Cum le va explica acesta copiilor săi că după ora 22:00 pe timpul verii și după ora 19:00 în sezonul rece nu mai au voie să se plimbe sau să facă mișcare cu prietenii lor pe Insula de Agrement? Sau cum le va explica primarul agenților comerciali de pe Insula de Agrement că după ora 22:00, respectiv 19:00 nu vor mai avea niciun client pe amplasamentele închiriate și pentru care plătesc bani buni la bugetul local?

Nu susținem acest regulament aberant și vă invităm pe toți să semnați pentru ca aceste restricții să nu intre în vigoare! Propunem ca accesul să rămână nerestricționat, permis non-stop, având în vedere sistemele de supraveghere instalate și proximitatea față de sediul Poliției Locale” se mai arată în petiție.

Viceprimarul Cristian Ghingheș i-a îndemnat pe băcăuani să semneze petiția: «”Ruptura” dintre mine și primar este nu doar una principială, ci și una de viziune administrativă, căci atunci când l-am susținut în coaliție și ulterior votat pentru Primăria Bacău nu dădea semne să gândească astfel de idei crețe precum restricționarea programului de acces la Insula de Agrement», a declarat Ghingheș.

Nici prefectul de Bacău nu este de acord cu noul Regulament. „Ideea ca Insula să funcționeze cu «program» sau să fie «deschisă» de la 07.00 dimineața nu poate fi decât emanația unor minți mult prea odihnite pentru a conduce acest oraş. Cei care aleargă pe Insulă la ore matinale, de pildă la ora 06.00, se vor strecura pe furiş sau vor plăti amenzi pentru că au încălcat programul de funcționare a … Insulei?

Nu mai comentez idioțenia monumentală, de-a dreptul strivitoare, referitoare la interzicerea lătratului patrupedelor: probabil, în mun. Bacău, câinii vor căpăta deprinderea de a lătra în pungă! „, a declarat prefectul Lucian Bogdănel.

De cealaltă parte, primarul Lucian – Daniel Stanciu – Viziteu spune că nu există intenția de a se introduce un program de vbizitare la Insula de Agrement.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bacău a organizat miercuri, 20 aprilie, în Piața Tricolorului din Bacău o activitate intitulată „Târg Handmade de Paște” în care au fost prezentate produse confecționate de-a lungul anului de către diverși beneficiari ai serviciilor sociale oferite de către instituții publice sau ONG-uri.

Pe lângă aceste expoziții, copiii prezenți la eveniment au avut parte de o surpriză, organizatorii derulând și o activitate de tip „trasure hunt”, în care copii au găsit o mulțime de dulciuri într-un spaâiu special amenajat.

1 de 5

„Expoziția și-a propus să motiveze și să stimuleze creativitatea persoanelor ocrotite în centrele rezidențiale, prin valorizarea produselor activității de terapie ocupațională, precum și pentru a informa, a conștientiza opinia publică și societatea civilă asupra problematicii persoanei cu dizabilități, integrării acesteia în comunitate cât și cooptarea, motivarea pe viitor a comunitatii locale în a se implica, în diverse activități, proiecte de voluntariat referitoare la specificul acestei categorii sociale”, au notat organizatori într-o postare pe unul din conturile de pe rețelele de socializare.

Un excavator cu șenile s-a răsturnat de pe o platformă pe DN 11, Sănduleni, județul Bacău.

Traficul este dirijat pe un sens; se așteaptă sorirea unei automacarale pentru ridicarea utilajului și degajarea carosabilului.

Circulați cu atenție!

Biblioteca Municipală „Radu Rosetti”, din Onești, a găzduit lansarea a două cărți apărute la finele anului trecut, semnate de gr. (rtr) dr. Vasile Jenică Apostol și de prof. Bogdan-Florin Romandaș. Cele două cărți sunt „Vasile Jenică Apostol, de la soldat la general”, scrisă de Bogdan-Florin Romandaș (Ed. Magic Print, Onești, 2021), și „Pagini de istorie” (Bârsănești, 2021), care îl are ca autor chiar pe gr. dr. Vasile Apostol, cunoscut ca un pasionat și documentat istoric și autor de lucrări din acest domeniu, dar și universitar și conferențiar la numeroase evenimente istorice.

Alături de autori au venit la eveniment protopopul de Onești, dr. Ioan Bârgăoanu, părintele Petru Roncea, prof. Gabriel Fornica-Livada și prof. Constantin Stăcescu, cei care au și prezentat cărțile lansate. În sală au mai fost prezenți, între alții, primarul orașului Târgu Ocna, Cristian-Aurelian Ciubotaru, consilierul județean Cezar-Petre Olteanu, reprezentanții Filialei Bacău Cultul Eroilor – Dănuț Voicu (președinte), Cristinel Aioanei (prim-vicepreședinte) și col. (rtr) Nicu Pavel (vicepreședinte), prof. dr. Gabriel Leahu – președintele Filialei Bacău a Societății de Științe Istorice, istoricul dr. Corneliu Stoica și filologul dr. Emilia Boghiu, dar și gazda evenimentului, Ionuț Tenie, directorul bibliotecii oneștene.

Prof. Constantin Stăcescu a evocat personalitatea gr. dr. Vasile Jenică Apostol și a remarcat preocuparea sa constantă pentru marile subiecte ale istorie, dar și că acesta nu se ferește să releve evenimente care nu sunt trecute în manualele de istorie. Preotul Petru Roncea, coordonator al publicației trimestriale „Sarea Pământului”, care apare la Târgu Ocna, a evidențiat participarea lui Vasile Jenică Apostol cu articole pe teme de istorie la fiecare număr al revistei târgocnene.
De asemenea, părintele protopop Ioan Bârgăoanu, care a avut o importantă contribuție la apariția cărții despre generalul Vasile Jenică Apostol, a vorbit despre greaua povară pe care o are soldatul care apără soarta unei țări și a unui neam. „Prin cartea despre generalul Apostol – a spus părintele protopop -, Oneștiul câștigă un umăr de lumină și un spațiu spiritual dedicat unui om care a muncit pentru neamul nostru. Peste o sută de ani, un copil va deschide cărțile prezentate astăzi și va cunoaște, cu mari emoții, identitatea noastră, a românilor”. Și prof. Gabriel Fornica Livada, care îl cunoaște pe gr. dr. Vasile Jenică Apostol de peste 30 de ani, a remarcat că „în Onești suntem concitadinii unui om care știe multe. Generalul dr. Vasile Jenică Apostol este un om care nu numai că scrie istorie, el a și făcut istorie”.

Lansarea celor două volume a fost completată de prezentarea unui film documentar cu activitatea generalului dr. Vasile Jenică Apostol. Am remarcat, însă, o absență notabilă de la acest eveniment, aceea a editorului.

Petru Done, Ion Moraru

Știu, ca profesor, faptul  că un elev care urcă pe podiumul unei olimpiade naționale este deja o certitudine; care trebuie cultivată, dar  să se și cultive cu atenție. Aplauzele trebuie să pornească, desigur, și către Familia sa, Școală și Profesorul îndrumător. La recenta Olimpiadă Națională de Fizică, ediția a LIII-a, așa cum anunța ziarul nostru, patru băcăuani au urcat pe podium. Printre aceștia se numără  Alexandru-Ștefan Tancău, elev la Colegiul Național ,,Gheorghe Vrănceanu” Bacău, clasa a X-a, care a obținut medalia de argint  oferită de Societatea Română de Fizică – SRF, Alexandru-Ioan Jicu, clasa a VI-a, Școala Gimnazială nr. 10 Bacău, medaliat cu bronz, și  Victor Casian Vâlcea, din aceeași clasă/ școală, Diploma de Onoare a SRF.

,,Nu m-am gândit niciodată că o să ajung cel mai bun din județ,  că voi fi premiat și la faza națională”

  ,,Anul acesta”, ne-a spus laconic Alexandru-Ștefan Tancău, ,,am participat pentru prima dată la o olimpiadă de fizică. M-am clasat  pe primul loc la faza județeană și am primit medalia de argint la etapa națională”. Grozavul adolescent Alexandru-Ștefan este un îndrăgostit de știință și de podiumuri: ,,Pe lângă olimpiadă, am mai avut rezultate foarte bune și la concursurile naționale: Zircon (premiul I), Constatin Sălceanu (premiul al II-lea), Phi (premiul I). Am mai participat și la olimpiada de matematică, la cea de chimie (la care m-am calificat și la națională), dar și la diverse concursuri asociate acestor materii”.  Fizica, o iubire tainică, mai veche?… ,,Nu, nu era o materie căreia să-i dedic timpul pentru studiu, la care să-mi doresc să învăț pentru performanță. Sincer, când am intrat în clasa a IX-a nu aveam… afinități cu fizica, dar, la un moment dat, am realizat cât de frumoasă este această disciplină și am început, ușor, ușor, să mă apropii de ea, s-o înțeleg și să lucrez foarte mult după terminarea orelor de curs. Dar nu m-am gândit niciodată că o să ajung cel mai bun din județ, la fizică, sau la faptul că voi fi premiat la faza națională”.

Atmosfera de concurs?… ,,Subiectele de la etapa națională din acest an nu au fost cele mai grele din ultimii ani, după părerea mea, chiar dacă la primul contact cu acestea nu mă mai simțeam așa de pregătit. Olimpiadele sunt frumoase, pentru că poți observa știința din alt unghi, în comparație cu materia care se predă la clasă”.

Bănuiesc faptul că ai o compatibilitate grozavă și cu profesorul îndrumător… ,,Domnul profesor Valentin Gîrțu este un profesor de fizică foarte bun. Își dorește mereu să creeze o legătura bună cu toți elevii la care predă. Dumnealui este cel care mi-a deschis fericit orizonturile către fizică, m-a ajutat s-o  înțeleg. Este un profesor foarte înțelegător, care știe cum să facă o oră interesantă pentru toți elevii. Nu este aspru la note și îți mai acordă a doua șansă atunci când ai greșit”.

Viața nu înseamnă pentru un adolescent doar… fizică… ,,Îmi place să joc șah. Este o pasiune pe care o am de când eram mic. Am obținut și câteva trofee… Sportul este o atracție permanentă.  Cred că n-ar trebui să lipsească din viața fiecăruia dintre noi. Îmi place să cânt, chiar daca nu țintesc spre o  carieră muzicală. Dar vreau să învăț cât de multe pot și în acest domeniu. Când mai am timp, călătoresc în universul informaticii. Sunt pasionat mai mult pe partea de web development și hacking”.

Viitorul? Facultatea, țara?… ,,Nu m-am hotărât încă. Tatonez, cu privire la profilul facultății. Țara? Cred că voi merge la studii în străinătate”.

     Vocea magistrului… ,,Ștefan este un adolescent foarte matur, echilibrat. Nu l-am văzut niciodată enervându-se,                   tensionându-se. Are o mare sete de cunoaștere. Simte că este important să cunoști! Este interesat de matematică, fizică și chimie, informatică etc. Am încercat să-i fac plăcută fizica. Toată vara trecută a lucrat la fizică, dar n-a fost prizonierul unui program intensiv centrat doar pe fizică. Acum se află în perioada firească de tatonare, de alegere. Pentru mine, el întruchipează, deopotrivă, responsabilitatea și echilibrul”, spune prof. Valentin Gîrțu.

,,Îmi place să descopăr lumea, să aflu cum funcționează, pentru că fizica este în orice”

        Alexandru-Ioan Jicu, plin de firesc, de vervă, spontan, se simte în universul fizicii ca… acasă…: ,,Încă de pe când eram mic, grație atenției părinților, primind în dar tot felul de seturi cu experimente, mă jucam și… Probabil că atunci a prins viață pasiunea. În clasa a V-a, la Palatul Copiilor, am urmat cursuri de electronică și electrotehnică. În clasa a VI-a, doamna profesoară  Oana Ailenei mi-a propus să merg la olimpiadă. Am participat, împreună cu un alt coleg, la faza județeană, și am obținut premiul I. Colegul meu s-a clasat al doilea”.  

   La faza națională ai obținut medalia de bronz acordată de  Societatea Română de Fizică – SRF. Te așteptai?… ,,Nu mă așteptam, dar mi-am zis: «Fie ce-o fi! Doar e prima mea participare la un concurs important!» A fost o atitudine  bună, cred”.

Subiectele concursului?… ,,La proba practică, subiectele au fost relativ ușoare. Aveam experiența unor asemenea probe. Îmi vine ușor să-mi imaginez ipoteze de lucru, de rezolvare. La proba teoretică au fost și subiecte pe care nu doar eu, ci și alți concurenți, am considerat că au fost formulate neclar. Am avut, după această probă, o întâlnire cu autorii subiectelor. Toți concurenții au adus în discuție această problemă a neclarităților. Profesorii care au formulat subiectele ne-au spus că trebuia să fim mai atenți, că scrie acolo… În general, subiectele au fost, ca dificultate, la nivel de olimpiadă”.

Concurența?… ,,A fost o concurență puternică. Elevi din toate județele, foarte bine pregătiți. Am trăit o experiență interesantă”.

   Doamna profesoară?… ,,Este un profesor foarte bun, apropiat de noi. Am lucrat mult în clasă, după ore. Mi-a spus că mă pricep, că sunt pasionat, așa cum i-a spus și colegului meu. Am avut toată susținerea din partea dumneaei”.

    Prietenii, colegii, cum au reacționat după succes?… ,,M-au felicitat, m-au întrebat cum a fost, dar, fiind vacanță, nu ne-am văzut prea mult…”

Hobby-uri?… ,,Sunt preocupat de matematică, de informatică. Mai joc fotbal. Și citesc. De toate, dar mai ales din autori străini și vechi. Literatură cu precădere. Nu am un singur autor preferat. Fac parte din clubul «Oleacă de Bicicliști»”. Merg pe diferite trasee cu bicicleta și, uneori, particip la concursuri de ciclism. Practic și înotul profesionist, la clubul SCM Bacău. Altfel, îmi place să descopăr lumea, să aflu cum funcționează, pentru că fizica este în orice”

Viitorul tău va fi raportat preponderent la fizică?… ,,O, nu neapărat! Dar ar putea să aibă legături cu fizica. Acum, de exemplu, mă gândesc la faptul că voi participa și anul viitor la olimpiada de fizică”. 

      ,,Mereu poți face ceva, dacă-ți dorești cu adevărat!”  

    Victor  Casian Vâlcea, coleg de clasă/ școală cu Alexandru-Ioan Jicu, este la fel de firesc și de spontan ca prietenul său : ,,De când eram mic, jucându-mă, am simțit atracția către tot ce are tangență cu lumea fizicii. Acum înțeleg asta. Apoi, în clasa a VI-a,  la prima oră de fizică, atunci când am auzit care va fi materia de studiat, brusc, am înțeles c-o să-mi placă totul…”

   Este prieten cu modestia: ,,Am obținut premiul al II-lea la faza județeană a olimpiadei. Mă gândeam că vor fi acolo elevi foarte buni și nu speram să fiu premiat. La fel s-a întâmplat și la faza națională, unde am fost onorat cu… Diploma de Onoare.  Dar, deși concurența a fost foarte puternică, la ambele concursuri, am reușit ceva… Au fost surprize plăcute”.

Ai mai participat și la alte concursuri?… ,,În clasa a V-a, la matematică am obținut locul I la olimpiadă, faza pe municipiul Bacău. A fost o experiență interesantă”.

Cum au fost subiectele la faza națională?… ,,La proba experimentală  m-au surprins puțin, dar am înțeles ce trebuia să fac și mi-am dat seama că nu era atât de complicat. La teorie, lucrasem cu doamna profesoară subiecte de acest gen, împreună cu Alexandru. Subiectele nu m-au surprins, dar n-au fost simple. Au depășit cu mult nivelul de la clasă”.

Concurenții?… ,,Unii nu erau la prima lor olimpiadă națională. Aveau experiență și asta a contat. A fost o concurență foarte mare”.

Doamna profesoară?… ,,Ne tratează egal pe toți, are pasiune, pricepere. E foarte bună”.

Prietenii, colegii?… ,,Bucuroși. Am simțit că sunt lângă mine”.

Datorezi cuiva aceste aplauze?… ,,Desigur. Părinților, doamnei

 profesoare, colegilor”.

Hobby-uri?… ,,Citesc mai ales cărți de ficțiune; autori străini și români. Joc fotbal, merg în excursii cu familia”. 

Fizica îți va influența viitorul?…  ,,Poate că da. Voi mai participa la olimpiade de fizică.  Visez să fiu inginer sau poate că și savant. Îl prețuiesc mult pe Stephen Hawking.  Vreau să descopăr ceva nou.  Mereu poți face ceva, dacă-ți dorești cu adevărat!” 

    Magistrul amândurora, prof. Oana Ailenei: ,,Sunt doi copii foarte inteligenți, muncitori, cu aplecare către partea reală. Niște copii deosebiți, extraordinari! Este o onoare să le fiu profesor îndrumător”.