• Următorii 7 ani sunt decisivi pentru a limita încălzirea globală la 1.5°C. • De ce și cum poate contribui România la acest efort • Există mai mult CO2 în atmosfera noastră decât în orice moment al istoriei omenirii • Costul schimbărilor climatice este deja imens și va crește dacă încălzirea globală continuă • În iulie 2022, a fost înregistrat recordul absolut de temperatură în România: 44,5°C.

Ambasada Sustenabilității în România (ASR) anunță că următorii 7 ani sunt esențiali pentru viitorul Pământului. Astfel, cu ocazia Zilei Sustenabilității în România, o inițiativă organizată în parteneriat cu Lidl România, ASR lansează un apel la CONȘTIENTIZARE și ACȚIUNE COMUNĂ pentru a combate schimbările climatice, care, alături de pierderea biodiversității și poluarea, reprezintă unul dintre factorii ce cauzează tripla criză planetară cu care omenirea se confruntă în prezent.

Potrivit cronometrului climatic disponibil pe site-ul www.ziuasustenabilității.ro, la ratele actuale de emisii de gaze cu efect de seră (GES), suntem la mai puțin de șapte ani din „bugetul de carbon” global, ceea ce oferă două treimi șanse de a rămâne sub pragul critic de 1,5°C de încălzire globală. Peste acest punct critic, schimbările climatice vor fi inevitabile și imprevizibile.

„Ziua Sustenabilității în România este despre schimbare. Avem nevoie să ne schimbăm modul de a trăi și de a folosi produse și servicii. Companiile responsabile și Uniunea Europeană accelerează tranziția către modelul economic care ne va ajuta să trăim într-un mediu sănătos, o societate echitabilă și prosperă. Pentru a susține aceste eforturi, este nevoie ca noi, consumatorii, să alegem produsele și serviciile, fiind atenți și la impactul pe care acestea le au asupra mediului și, implicit, asupra sănătății noastre. 27 octombrie este ziua în care discutăm. În tot restul anului, acționăm.” 

Dragoș Tuță, Președinte și Fondator Ambasada Sustenabilității în România.

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea„ Bacău s-a alăturat acestui demers educativ și de conștientizare a publicului prin organizarea expoziției temporare „Resursa din deșeuri″. Sunt expuse obiecte confecționate din deșeuri de elevi înscriși la Palatul Copiilor Bacău la cercurile „Ecologie și protecția mediului″, „Sanitarii pricepuți″ și „Artă textilă″. Tema a fost aleasă deoarece reciclarea este cheia reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. La nivel global, în fiecare an se evită emiterea în atmosferă a 700 de milioane de tone de CO2 datorită reciclării, care este echivalentul a peste 100 de kilograme de CO2 pe an pe persoană.

Impactul asupra Pământului

Schimbările climatice se manifestă deja (secete, incendii, inundații, deficit de resurse și pierderi de specii, printre altele), evoluția lor fiind rapidă, acestea generând pierderi de vieți omenești și pagube materiale majore. De exemplu, schimbările climatice afectează și dezvoltarea economică a țărilor: conform datelor Agenției Europene de Mediu (EEA), pentru statele membre UE, pierderile economice totale generate de evenimentele climatice au fost de până la 520 miliarde euro, în perioada 1980-2020.

La nivel mondial, până la 3,6 miliarde de oameni trăiesc în medii extrem de vulnerabile la schimbările climatice, iar în medie peste 20 de milioane de persoane își părăsesc locuințele și se mută în alte zone din țările lor în fiecare an, conform Biroului Înaltului Comisar ONU pentru Refugiați. De asemenea, dacă încălzirea globală continuă fără măsuri de adaptare, Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC), estimează că încă 183 de milioane de oameni vor fi afectați de subnutriție până în 2050.

Cum resimțim schimbările climatice în România?

Impactul creșterii temperaturilor, una dintre principalele modificări la nivel climatic, se manifestă prin dezastre ecologice, precum valuri de căldură excesivă. Aceste fenomene sunt prezente și în România unde, în luna iulie din 2022, a fost înregistrat recordul absolut de temperatură: 44,5°C. Mai mult, lipsa ploilor a dus la calamitarea a 65.000 hectare cu grâu, porumb și floarea soarelui, în Iași, zona Moldovei fiind cea afectată de arșiță, înregistrând cele mai puține ploi din istorie.

Asistăm și la un proces accelerat de deșertificare, în special în zonele de sud și est ale țării, din cauza lipsei ploilor. În acest moment, zona numită „Sahara României” se întinde deja pe cel puțin 100.000 de hectare din Dolj, adică 6% din suprafața județului. Și zonele tradițional cu zăpădă sunt afectate de schimbările climatice. În anumite regiuni se estimează reduceri de până la 80% a grosimii stratului de zăpadă către finalul acestui secol, adică mai puțină zăpadă naturală, ceea ce va afecta turismul hibernal în România, cu impact negativ direct asupra economiei locale.

Cum putem încetini cronometrul climatic

Dovezile științifice sunt clare, ne confruntăm cu o urgență climatică: emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din activitatea umană, provoacă schimbarea climatului nostru și își pun amprenta în mod vizibil și asupra sănătății oamenilor. În acest context, site-ul www.ziuasustenabilitatii.ro reunește o serie de soluții pe care orice actor din societate le poate implementa pentru a-și reduce amprenta de carbon și încetini astfel cronometrul climatic: consum responsabil de resurse (de la apă până la mâncare), tranziția la economie circulară, investiții în energie verde, dezvoltarea de lanțuri valorice verzi în mediul privat, creșterea procentului de achiziții publice verzi, prioritizarea și susținerea investițiilor în sectorul de cercetare dedicat soluțiilor bazate pe natură, creșterea procentului de credite verzi pentru susținerea tranziției la afaceri cu emisii scăzute de carbon etc.

Despre Ziua Sustenabilității în România

Zilei Sustenabilității în România (ZSR) este o inițiativă a Ambasadei Sustenabilității în România (ASR).  Pentru a crește impactul ZSR, în colaborare cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, ASR a fost conturat un proiect de lege privind Ziua Sustenabilității în România ca zi națională pe data de 27 octombrie. Legea a fost adoptată de Senat și urmează să intre în perioada imediat următoare, într-un proces de dezbateri în cadrul Camerei Deputaților, camera decizională.

Ambasada Sustenabilității în România (ASR) este o inițiativă non-profit, privată și apolitică, lansată oficial în anul 2018 şi promovează modelul economic sustenabil, cel în care companiile, prin intermediul parteneriatelor, pot rezolva probleme sociale și de mediu fără a sacrifica eficiența economică (profitul).

La Universitatea „George Bacovia” din Bacău au loc, în aceste zile, manifestările prilejuite de aniversarea a 30 de ani de la înființare, care cuprind ample evenimente la care și-au anunțat prezența un număr important de participanți.

Ieri, a avut loc conferința de lansare a Proiectului „Transformarea digitală – calea spre un viitor de succes”, aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 4168/30.06.2022, cod Proiect 375130608. Finanțarea proiectului este acordată de către Ministerul Educației, în calitate de coordonator reforme și investiții, în cadrul apelului Granturi pentru digitalizarea universităților din Componenta 15 – Educație, a Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), Reforma 5: Adaptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației, Investiția 16: Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului.

„Transformarea digitală a schimbat societatea și economia, având un impact din ce în ce mai mare asupra vieții de zi cu zi. Cu toate acestea, înainte de pandemia de COVID-19, impactul său asupra educației și formării era mult mai limitat. Pandemia a demonstrat că este esențial să existe un sistem de educație și formare pregătit pentru era digitală, că este nevoie de capacități digitale mai dezvoltate în domeniul educației și formării. Pandemia a accelerat o tendință deja existentă de trecere de la învățarea clasică la învățarea online și hibridă. Această tranziție a dezvăluit metode noi și inovatoare prin care studenții și cadrele didactice își organizează activitățile de învățare și respectiv de predare și prin care aceștia interacționează într-o manieră mai personală și mai flexibilă. Universitatea „George Bacovia” din Bacău își propune o viziune pe termen lung privind calea de urmat pentru educația digitală. Suntem conștienți de importanța digitalizării în societate și mai ales în mediul academic. Universitatea „George Bacovia” din Bacău va deveni un spațiu al performanței educaționale, centrat pe relația cu studenții, în care tehnologia va simplifica și eficientiza toate activitățile din Universitate. Vom dezvolta împreună cu partenerii din zona de afaceri o specializare IT în concordanță cu necesitățile și dorințele lor. Vom înființa centre tehnologice inovatoare pentru dezvoltarea competențelor viitorului, prin inovarea continuă a programelor de studiu”, a declarat Lect. univ. Dr. Violeta Urban, Decanul Facultății de Științe Economice, Juridice și Administrative, Manager Proiect.

În continuare, s-a desfășurat un proces simulat în Clinica Juridică a Universității,  „Ședința de judecată într-un caz de tâlhărie”, organizat de studenții de la Specializarea Drept la care au participat elevi de la Colegiul „N. V. Karpen”, Bacău și Colegiul Economic „Ion Ghica”, Bacău. Activitatea s-a bucurat de un real succes și studenții organizatori au promis că vor repeta experiența și pentru alți elevi de liceu.

În același timp, au avut loc două concursuri de eseuri: „Îmi doresc performanța! Ce aș putea face pentru a întări integritatea?” și „Provocări ale organizațiilor în contextul actual”, la care s-au înscris studenți de la toate specializările de licență și master. „Ne-am bucurat de o prezență numeroasă din partea studenților, prezentările de eseuri au fost un bun prilej pentru aceștia de a împărtăși idei și opinii bine argumentate. Cele mai bune eseuri au fost premiate” a declarat Lect. univ. Dr. Gabriela Daniela Bordeianu, Director Departament Didactic și de Cercetare.

O activitate inedită a fost „Dialoguri fără gratii între studenți și tineri deținuți din Penitenciarul Bacău”, care este o continuare a activității „Biblioteca vie” în care tinerii participanți și-au prezintat viața ca pe o carte deschisă. Studenții au fost încântați de această experiență unică.

De asemenea, pe toată perioada manifestărilor, pe holurile Universității sunt expuse Manuscrisele lui Mihai Eminescu, colecțiile de reviste ale Universității: Economy Transdisciplinarity Cognition și Acta Universitatis George Bacovia. Juridica, indexate în baze de date internaționale și volumele conferinței DECRET.

Manifestările sunt organizate cu sprijinul Consiliului Județean Bacău, Primăriei și Consiliului Local Bacău.

1 de 3

Ediţia pe luna octombrie a Revistei ATENEU este, atât pentru colectivul redacţional, cât şi pentru cititori una de referinţă, consistentă în subiecte, diversitate şi calitate. Remarc de la început excelentele cronici la două volume apărute recent şi lansate cu ocazia Festivalului Naţional „Bacovia” BAC-FEST 2022, în splendida grădină a Casei Memoriale „George Bacovia”, care se înscriu în efortul criticilor şi scriitorilor băcăuani de a continua cercetarea şi relevarea vieţii şi operei poetului şi prozatorului care a marcat, prin opera sa sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX.

Vorbim aici de George Bacovia. Criticul Marius Manta şi-a lăsat timp pentru a decanta impresiile critice asupra volumului „Iarăşi Bacovia!…Glose şi jurnal”, Editura BABEL 2022, semnat se profesorul, criticul şi istoricul literar Constantin Călin, ale cărui merite în cercetarea timp de peste 50 de ani a originii, semnificaţiilor şi receptării operei bacoviene au fost răsplătite cu Premiul Academiei Române. „Continuum bacovian” este titlul cronicii din revista ATENEU, sugerând, la fel cum s-a spus şi la lansare, că despre Bacovia nu s-a spus şi scris suficient şi nu întodeauna corect.

Tot Marius Manta, câteva pagini mai încolo, ne dezvăluie un alt Bacovia, de data aceasta, chiar dacă vă surprinde, erou de roman. „Trebuie să recunosc că am făcut parte dintre cei care nu s-ar fi aşteptat să-l vadă pe Adrian Jicu în postura de romancier […] Pe de altă parte, tot cu sinceritate, nu aş fi crezut că se poate construi – cel puţin prea lesne – un roman care să-l aibă drept nucleu pe însuşi Bacovia.” Romanul „Iorgu” (Ed. Humanitas 2022), autor criticul Adrian Jicu, este, mai afirmă Marius Manta, un docu-roman apropiat de tehnica unui scenariu de film, care nu plictiseşte, nu are zone moarte, se receptează cu interes, şi care sondează, cu mijloacele romancierului, epocile în care a trăit poetul, atmosfera, viaţa oraşului, viaţa lui Iorgu, familia, viaţa literară, socială şi politică, astfel că romanul se bucură de succes, de unul mare!

Este toamnă, e vremea festivalurilor, a reveriilor autumnale, cum sugerează şi Alin-Sebastian Popa atunci când consemnează un eveniment unic în cultura română, Simpozionul Naţional de Estetică, un veritabil dialog al artelor, aflat la ediţia a XXXII-a, organizat de Centrul de cultură „George Apostu”, iar Carmen Mihalache ne introduce în atmosfera unui alt eveniment singular al scenei româneşti Bac Fest Monodrame, festival concurs organizat de teatrul Municipal „Bacovia”, şapte zile de teatru, concerte şi dezbateri, care au succitat interesul criticilor şi spectatorilor.

Tot despre un festival scrie şi Violeta Savu: „Avangarda XXII”, al cărui organizator, mentor şi realizator este poetul, gazetarul şi eseistul Victor Munteanu. Mai rar în presa de astăzi, de aceea şi îl remarc, este abordarea unui gen aflat în mare vogă în anii ’60-’80, uitat şi mai puţin aplicat astăzi – romanul poliţist. Adrian Lesenciuc publică sub titlul „Despre o astfel de miză a romanului poliţist” o cronică-eseu a volumului „Ultima vară otrăvită”, semnat de Tony Mott, pseudonimul Antoanetei Galeş, prozatoare cu multe semnături în literatura de gen. Un succes a repurtat şi dramaturgia băcăuană la un concurs în Germania, reprezentanta Bacăului şi a României, Tincuţa Horonceanu-Bernevic, membră a USR, a fost finalistă cu piesa „Nataşa nu mai visează”, scrie Vilotea Savu. Felicitări şi la mai multe…visuri. Alte titluri de interes, alţi autori remarcabili: Ioan Dănilă (Româna inovativă), Ştefan Radu (Măsura sacralizării), Daniel Ştefan-Pocovnicu (Discursul final al reginei), Constantin Gherasim (Ceea ce nu se poate uita) , Gheorghe Iorga (Arthur Rimbaund. Feţele mitului), Cornel-Simion Galben (In memoriam Petre Vlase), Ion Fercu )(Prejudecăţile: infern şi provocare eternă).

Revista ATENEU se găseşte în toate punctele de difuzare ale SC Deşteptarea SA.

Creatoare de modă Dana Budeanu, cunoscuta pentru aciditatea cu care comentează diferite știri mai mult sau mai puțin politice, a postat, pe Facebook, câteva fotografii cu caserole cu mâncare despre care spune că au fost împărțite bolnavilor internați în Spitalul Județean Bacău.

Nu știm dacă a fost sau nu internată recent în spital, însă Dana Budeanu laudă asprecul caserolelor cu mâncare și le dă ca exemplu pozitiv.

Până la ora aceasta, postarea strânsese peste 2900 de like-uri. Nu se știe dacă și de la fătălăi și amețite.

O patrulă de siguranţă publică din cadrul Secţiei 1 Poliţie Bacău, în timpul executării atribuţiilor de serviciu, a depistat pe strada Spiru Haret, din localitate, un bărbat, posesor de mandat de executare a pedepsei închisorii, emis de Judecătoria Bacău, fiind condamnat la executarea pedepsei de 19 ani de închisoare, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de viol.

Bărbatul a fost condus şi încarcerat în Penitenciarul Bacău.