În Parcul Catedralei din Bacău s-a deschis un patinoar la care accesul este subvenționat integral de către Municipiul Bacău.

Iubitorii acestui sport de iarnă și nu numai ei sunt așteptați să trăiască, în aer liber, frumusețea pasiunii lor.

„Sunt subvenționate 60 de perechi de patine, iar cei care au patine personale pot intra gratuit”, a anunțat primarul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu.

Programul de funcționare al patinoarului este zilnic între orele 10 -22.

Patinoarul va funcționa pe perioada sezonului rece, până când temperaturile vor permite.

Moş Niculae vine la copiii cuminţi, este credinţa veche care îi responsabilizează pe micuţi şi îi face să aştepte nerăbdători pe bătrânul care aduce cadouri dar uneori și nuielușe celor neastâmpărați.

Şi anul acesta Moşul a făcut un pact cu poliţiştii băcăuani și cu ajutorul lui și a Corpului Național al Polițiștilor – Consiliul Teritorial Bacău, aceștia au ajuns la o familie cu șapte copii, cu vârste cuprinse între 7 luni și 10 ani, din municipiul Bacău.

Astfel, polițiștii băcăuani le-au dăruit din tot sufletul cadouri, jucării, obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte, alimente de bază dar și dulciuri, pentru a aduce zâmbetul pe buzele lor și a-i ajuta să își păstreze speranța.

1 de 4

Mai mult decât oricine, copiii nu ar trebui să își piardă nicicând credința în Moș Nicolae și spiritul sărbătorilor.

Alături de primarul Viorel Olariu, președintele Consiliului Județean Bacău a participat astăzi, în comuna Coțofănești, la manifestările prilejuite de împlinirea a 105 ani de la înființarea „Societății Mărăști”, actuala „Asociație Mărăști – Mareșalul Averescu”.

„Comuna Coțofănești nu este doar o comunitate de oameni uniți și primitori, ci și un loc încărcat de istorie, care, în timpul Primului Război Mondial, a găzduit Regimentul 24 al Armatei Române, Comandamentul armatei – condus strălucit de generalul Averescu- dar și Centrul spitalelor de campanie de pe Valea Trotușului- unde a activat însăși Regina Maria”, a declarat președintele Valentin Ivancea.

Placa Comemorativă dezvelită astăzi, la Coțofănești, este un simbol al respectului pe care îl purtăm eroilor neamului și a recunoștinței pentru jertfa acestora.

«Caraghioasă și lipsită de substanță ieșirea lui Valentin Ivancea, președintele Consiliului Județean Bacău, referitoare la decizia #PNL de a nu susține majorarea taxelor și impozitelor locale. Dacă tot pozează în îngrijoratul de serviciu, se cuvine să i se reamintească unele lucruri pe care, cu bună știință, le bagă, sub preș.

🆘 #CRAB, domnule Ivancea, CRAB, societatea manageriată de PSD, a ratat în mai multe rânduri licitația pentru rețele de apă și canalizare pe 65 de străzi din municipiul Bacău. Pe lângă riscul tot mai mare de a pierde finanțarea europeană pe acest proiect și de a da și niște bani înapoi, țineți toate aceste străzi blocate în mocirlă și noroaie. Ca să nu mai vorbim de veșnicele #avarii la rețeaua de alimentare cu apă potabilă, spre disperarea unui oraș întreg.

❌#Aeroportul, domnule Ivancea, Aeroportul. Tot sub managementul PSD, Aeroportul Bacău a ajuns, ca număr de curse și călători, pe locul 7 în țară și pe locul 3 în Moldova. Dar nici nu am văzut ca salariul managerului PSD-ist să scadă. Probabil așa este contractul de mandat: performanțe puține, salarii mai mari, de minimum 20.000 de lei/lună.

❗Spitalul Municipal, domnule Ivancea, #SpitalulMunicipal. Ani de zile v-ați bătut joc de acest obiectiv, nu ați făcut nimic, iar acum veniți să pozați în așa-zisul salvator, când încă nici nu știți pe unde sunt toate sălile și cabinetele. Mai e mult până departe, domnule Ivancea, mai e mult.

❓Oare ați terminat toată treaba la Consiliul Județean? Nu mai aveți nimic de făcut? Ați scos județul din #noroaiele în care-l ține #PSD de 32 de ani? Ați făcut ceva în comunele pe care le țineți captive în sărăcie, pentru a putea manipula oamenii mai ușor? Când vă gândiți să implementați proiectele noi pentru care ați primit finanțare de la premierul liberal Nicolae Ciucă? Căci până acum doar ați continuat câteva lucrări lăsate moștenire de fostul președinte.

💊 Iar dacă credeți că #atacurile la adresa PNL vă fac să creșteți în ochii lui Dragoș Benea, vă înșelați. Când vine sorocul și nu-i mai sunteți de trebuință, veți fi oricum trecut pe banca de rezervă iar apoi scos din echipă, mai ales că precedente există.

✅Așa că, domnule Ivancea, e tare bine să taci, când nu ai ce spune. Lăsați PNL în pace și limitați dezastrul pe care-l patronați în județ și în municipiul #Bacău, prin delăsare, indiferență și servilism față de PSD.
#RusinePSD»

Liviu Miroșeanu
viceprimar PNL

„Alianța PNL – USR de la Primărie va mai funcționa multă vreme de acum încolo, în ciuda fumigenelor lansate pe Facebook de viceprimarul Miroşeanu, care şi-a făcut un obicei caraghios din a răspunde la întrebări pe care nu i le pune nimeni”, consideră liderul PSD Bacău, Valentin Ivancea.

Acesta consideră că ieşirea privitoare la taxele care nu trebuie să crească este, de fapt, semnul că în subterane miza negocierilor cu Viziteu a crescut, iar pentru voturile aliaților de la PNL primarul USR trebuie să se întrebuințeze mai mult, căci au devenit mai scumpe – tocmai le-a crescut prețul.

„PNL nu se poate extrage din ecuația alianței cu USR, funcțională în municipiul Bacău, prin astfel de tentative de perdele de fum pe Facebook! La nota de plată foarte costisitoare pe care administrația falimentară PNL – USR o avansează băcăuanilor, liberalii au – indiscutabil – un aport major”, a mai spus Valentin Ivancea.

„În urmă cu 2 ani, când PSD s-a opus cu succes majorării nejustificate, în plină pandemie, a taxelor locale am fost acuzați – în mod aberant – că împiedicăm dezvoltarea oraşului. Doi ani nu sunt mulți, dar dacă dl. Miroşeanu are goluri de memorie poate împrumuta din lecitina şefului său de partid. Aşa îşi va aminti, poate, şi cine a adus la Baza Letea cortul neconform de 3 mil. euro, pe post de aşa-zis spital suport covid „, a mai precizat liderul PSD.

„În cele din urmă, eu cred că avem de-a face şi cu un test de rezistență a ipocriziei dlui. viceprimar care în urmă cu doi ani era într-o conivență confortabilă, fiind un susținător «necondiționat» al măririi taxelor pe timp de pandemie pentru dezvoltarea municipiului.

Așa că, pentru a ieși din această situație stânjenitoare, dacă nu vă mai place cu Viziteu & USR, demisionați şi vacantați postul! Altfel, «suferința» în funcția de viceprimar, cu indemnizație de peste 10.000 lei/lună, maşină, telefon şi secretară nu provoacă lacrimi şi compasiune nimănui”, a concluzionat Valentin Ivancea.

Continuăm prezentarea serialului dedicat ziarului ,,Curierul Slănicului Moldova” (din colecția Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași – BCU), primul din România care a oglindit viața unei stațiuni balneare. În fapt, un  jurnal al stațiunii Slănic-Moldova care acoperă o perioadă istorică mai puțin cunoscută publicului larg, cea din perioada ,,La Belle Époque”; un model peste timp de promovare a turismului balnear al „Perlei Moldovei”, așa cum a fost denumită stațiunea pentru prima dată, chiar de către acest ziar.

Mențiune: Din colecția ziarului ,,Curierul Slănicului Moldova”, există doar două numere pe anul 1906.

În acest episod: Ziarul ,,Curierul Slănicului Moldovei”, Nr. 3, Anul IV, Vineri, 7 iulie 1906.

Din sumarul acestui număr, foarte bogat și interesant: Aproape că nu există număr al ziarului, în care să nu fie promovată stațiunea Slănic-Moldova, cu același îndemn de a o vizita și de a renunța la banii risipiți în străinătate, când ai atâtea daruri naturale și tămăduitoare în țară; boierul Ștefan Negruzzi, unul dintre cei mai valoroși horticultori ai noștri și proprietar al moșiei Averești, la rubrica ,,Galeria Epitropilor”; apare pentru prima oară modul în care se aplică hidroterapia în stațiune; plimbare la Cascada Slănicului, în apropierea căreia este ridicat primul bufet; afluența tot mai mare a vizitatorilor cere construirea de noi hoteluri și vile în stațiune; se reface infrastructura rutieră între Slănic și Târgu-Ocna; metoda prin care poți scăpa de durerile de cap pe care le poate produce uneori apa Izvorului Nr. 3 și alte știri din viața stațiunii;

celebru magistrat, sărbătorit pentru cel de-al 25-lea an consecutiv petrecut pe timpul sezonului, la Slănic; descoperirea unui furt de 35. 000 de lei, la Slănic-Moldova, cu ramificații la nivel înalt (în episodul viitor, întrucât povestea este ceva mai lungă și spumantă, așa că merită o abordare separată).

,,Slănicul și boala străinismului” este editorialul acestui număr (probabil, cu același semnatar, M. Miereanu, redactorul-șef al ziarului), cu rol de promotor al imaginii stațiunii, plin de un adânc sentiment patriotic, așa cum de puține ori mai poți vedea ceva similar în zilele noastre, în presa noastră: ,,Frumusețea Slănicului este veșnică ca și verdele brazilor, care nu respiră decât sănătate și parfum plin de vigoare și de tinerețe eternă. Slănicul e cel mai binecuvântat cuib din Carpații Moldovei, și totuși, câți dintre copiii plaiurilor românești ai căror strămoși și-au adăpostit traiul în tihna sălbatică a acestor munți, nu trec astăzi granițele țării, pentru a-și căuta liniște mângâietoare și desfătare rafinată pentru ochi, în munți și păduri străine. Vor fi frumoase acele locuri, pentru că natura revarsă pretutindeni aceleași comori de frumuseți și de ispite, dar pentru noi, Românii, nu pot avea același farmec, pentru că, acolo nu a răsunat niciodată ecoul prelung și trist al buciumului înduioșat; acolo văzduhul nu a tremurat niciodată de suspinul adânc și plângător al durerii românești, înșirată în acordurile dulci și resignate ale doinei; acolo căprioarele nu sunt așa de sprintene ca la noi, șopotitul izvoarelor nu e atât de ademenitor, srâsul firii nu e atât de duios și de drăgălaș…”

Și urmează o completare, însoțită și de date statistice de ultimă oră: ,,Totuși, Slănicul nu e iubit de români cum ar merita să fie, pentru că nu știm să prețuim îndeajuns darurile scumpe cu care ne-a îmbogățit natura. Și când te gândești câte valuri de aur nu aruncăm în fiecare an peste graniță în stațiunile balneare străine! După o ultimă statistică se constată că Românii cheltuiesc în stațiunile climaterice străine, rotunda sumă de 5 milioane de lei anual, pe când în Franța rămân 66 de milioane, în Italia 30 de milioane, în Elveția 21 de milioane, bani încasați numai de la străinii ce vizitează stațiunile balneare ale acestor țări. (…) Când ne vom deprinde să respectăm cu mai multă evlavie frumsețea și munca acestui colț de pământ pe care trăim; oare când ne vom respecta… milioanele pe care astăzi le aruncăm peste graniță, pe când în munții pe unde odinioară zburau plăieșii lui Ștefan cel Mare, dorm atâtea frumuseți și atâta șopot de izvoare ne cheamă la o viață de desfătare și de întinerire?”

În ,,Galeria Epitropilor” este prezentat în acest număr al ziarului, Ștefan A. Negruzzi, o interesantă figură a epocii: ,,Un Hercule cu o înfățișare nespus de simpatică, pentru că, într-adevăr, numai foarte rar se întovărășesc și se săvârșesc atari armonii în natură”. Aflăm că acesta este deputat liberal, licențiat în Drept la Paris și că a fost mult timp judecător și apoi procurer pe lângă Tribunalul Iași. ,,Atras însă prin firea sa blândă către liniștea unei ocupații rustice, s-a dedat, în calitatea sa de proprietar avut, exclusiv agriculturii, cultivându-și cu zel și multă pricepere cele două moșii ale sale din județele Iași și Fălciu” (acesta din urmă era un județ tot din Moldova, cu reședința la Huși, n. a.). Și iată ce mai aflăm despre domnia sa: ,,Ștefan Negruzzi, boier iubitor de carte și de frumos, școlit în Occident, a înființat la Averești prima podgorie irigată cu țevi din România, sistem bazat doar pe forța gravitației, căci la acea dată curent electric nu exista, fiind, din acest punct de vedere, unul dintre pionierii viticulturii românești moderne. `Boierul Ștefan Negruzzi a fost unul dintre cei mai valoroși horticultori ai noștri. El a înființat podgoria de aici, de la Averești – prima podgorie irigată din țară. Avea un sistem care funcționa prin `lovitura de berbec`, adus din Germania. Apa din luciurile de apă dimprejurul satului era captată undeva spre vale, apoi prin presiune, o urca și iriga cele 60 de hectare de viță nobilă. La 1900, vă dați seama?`, povestește părintele paroh Ștefan Butnaru. Pentru ca lucrurile să fie făcute exact ca la carte, Ștefan Negruzzi a adus de la Paris nu doar idei și știință de carte, ci chiar un inginer francez, Réné Fauré, cel care a administrat podgoria și a fost cel dintâi vinificator al cramei. Mormântul său se află în spatele bisericii de la Averești” (conform https://ziarullumina.ro/societate/reportaj/bisericuta-averestilor-un-veritabil-muzeu-de-arta-112119.html).

În premieră, asistăm la descrierea modului în care se desfășura procedura de hidroterapie (sau terapia cu apă), într-un stabiliment destul de simplu, ascuns undeva prin pădure, în apropierea Cascadei, iar descrierea merită a fi reprodusă și citită în totalitate: ,,E o mare întocmire de scânduri, un singur cat desparțit în două, pentru domni și pentru doamne. Dar înăuntru e destulă ordine și sistemă. O sală cu cabine de o parte și de alta; înăuntru o canapea, un cuier și o perdea în loc de ușă pe care o trag doar cei pudici. E ceva din comunismul original al băilor romane. Băiașii cu picioarele goale și mânecile suflecate (aici cu sensul de lucrători însărcinați cu deservirea clienților într-o baie publică sau de tratament, actualii infirmieri de prin spitale sau așezăminte balneo, n. a.) așteaptă rezemați de vreo 30 de scaune de lemn înșirate în sala a doua. Ți se cere numaidecât carnetul cu prescripția medical. Doctorul Pastia, specialistul recunoscut în materie, îți indică, cu amabilitate, ora exactă la care ai să vii zilnic, îți administrează imediat o baie caldă, generală, preludiul insinuant al violentelor ricoșeuri (referitor la creșterile presiunii apei, n. a.)  și tocmai a doua zi începe cura serioasă. Prescripția îți recomandă să vii la baie repede și să te dezbraci tot astfel. Eficacitatea băilor cere ca și căldura să fite totdeauna mai ridicată când faci dușuri. Băiașul te pândește la ușa deghizată și fără multă ceremonie te înfășoară într-un cearșaf, îți dă papucii în picioare și frecându-te mereu pe spinare te conduce spre sala `emoției`. Aici mai așteaptă doi, trei, în același costum original. La doi pași, doctorul în persoană, cu fel de fel de țevi la îndemână administrează unui predecesor corectivul nervilor (aici în sensul de a stimula circulația sângelui și pentru a trata simptomele anumitor boli, de a relaxa și energiza corpul și mintea, n. a.). E un colț. Pe doctor îl vezi, dar pe tovarășul de soartă, nu. De fapt nu auzi decât foșnetul apei care îl stropește și glasul doctorului rostind invariabil: `cu fața, cu spatele, întinde mâinile, o parte la mine, cealaltă, închide ochii, o talpă, cealaltă` – și apa cade brusc, de la cald la rece, fără să se audă niciodată, nici țipăt, nici proteste (așa-numitele dușuri scoțiene, n. a.)… Vorbesc bineînțeles, de secția bărbaților. La final, băiașul te ia iar în primire: te usucă, te freacă și în mai puțin de zece minute iată-te din nou în pădure căutând soarele. Dar din toate notele caracteristice ale băilor de dimineață, una în special, mi se pare plină de fantezie și de noutate: să vezi pe toți eleganții Slănicului, toate figurile ilustre ale zilei, așa de grave și de pretențioase de obicei, făcând coadă la `ecoseze`, cu picioarele goale și înfășurate în sumarul costum al cearceafului! E o întâlnire nu se poate mai de spirit!”

Sigur că după o astfel de revigorare matinală, o plimbare la Cascada nu poate fi decât benefică, relaxantă, așa că imediat după articolul citat mai sus și intitulat ,,La hidroterapie”, urmează rubrica ,,Note și Impresii”, cu articolul ,,Cascada în timpul zilei”, din care reiese cât de plăcută și necesară este o plimbare prin natura ocrotitoare și sănătoasă a Slănicului: ,,(…) Văd malul Slănicului. Am ajuns la Cascadă, deasupra-i un podeț. Îl trec atent, dar începe să zbârnâie tremurând și clătinându-se ușor și mă scobor încet, încet, cu multă greutate, spre matca Slănicului. Ce înseamnă omul-rege, față chiar de-un râușor, ca acest tulburat, sălbatic, înfricoșător în mânie?… Mă scobor înfiorat tot mai spre matcă. Mi se pare că acea enormă masă de apă, scânteietoare ca diamantul, turbată, gâfâitoare ca o bestie înfuriată, fără cruțare, groaznică-i în măreția nepăsătoare, o să mă înghită. O clipă am o senzație de amețeală. A fost doar o iluzie… În aceeași clipă văd cum masa acea enormă de apă, grea, sălbatică, cotropitoare, cade pe spatele drept și ascuțit a două stânci ce-și scot capetele lor semețe, nepăsătoare, neclintite sub torentul tulbure, spumos și întărâtat. Slănicul tună de mânie, forfotește, fierbe, se topește ca o fiară turbată, împroșcă, spumegă, scotocește, aruncă și răstoarnă bolovanii din albie, nu se dă ușor; valurile-i scânteie la soare ca platoșele și coifurile a mii de scuturi, se luptă voinicește, și în această șarjă, așa de simplă în măreția și grozăvia ei, nu că ar întrece sute de regimente de cavalerie…” Potrivit știrilor locale, ,,un bufet superb a fost organizat chiar la doi pași de furiosul torent al Cascadei, astfel că mulțimea admiratorilor naturii sălbatice, precum și a iubitorilor de mâncărică și băuturică bună, își găsesc la Cascadă, cel mai nimerit refugiu, iar ceva și mai jos, la chioșcul `Langa`, modest, simplu și rustic făcut pentru odihnă”.

La rubrica ,,Știri din Slănic” citim că afluența în continuă creștere a vizitatorilor stațiunii necesită construirea de noi hoteluri și vile, informație dezvoltată în articolul ,,Necesitatea hotelurilor în Slănic”, căci, vorba aia, ,,nimic nu poate salva și ridica Slănicul la rangul ce-l merită, până când nu vor fi încă cel puțin tre-, patru hoteluri de câte 100 de camere, sau mai multe vile, înzestrate cu toate cele trebuincioase și puse la dispoziția publicului. În articol apare și justificarea acestei imperioase cerințe: ,,Prin lipsa hotelurilor insuficiente la Slănic, pe lângă că se îndreptățește ca o bună parte din lumea românească să treacă hotarele țării și să se refugieze în stațiunile balneare străine, apoi, Epitropia Casei `Sf. Spiridon`  mai renunță și la sute de mii de lei, care ar putea proveni din încasările taxei de cură, din vânzarea biletelor de băi etc. Chestiunea construcției de hoteluri sau vile este prea serioasă, prea gravă, ca Epitropia și în special, dl Gheorghe Șerban, epitropul-delegat cu administrarea intereselor Slănicului, să nu o studieze mai îndeaproape și să nu o rezolve cât mai curând”. Mai ales că și ,,comunicarea între Târgu-Ocna și Băile Slănic este perfectă: șoseaua a fost reparată și ținută în perfectă stare, iar toate podurile de pe râușorul Slănic au fost și ele reparate”. În plus, ,,numărul trăsurilor care circulă între cele două localități s-a înmulțit în chip considerabil, ceea ce înseamnă încă o mare înlesnire pentru vizitatorii care vin la Slănic”.

La ,,Sfatul medicului” ni se aduce la cunoștință că uneori, foarte rar chiar, din cauza concentrației mai mari de acid carbonic pe care o conține Izvorul Nr. 3, acesta produce, la persoanele predispuse, dureri de cap. Cum se poate rezolva această problemă? Prin îndepărtarea acidului carbonic din apă. ,,Această operațiune se face sau agitând apa, turnând-o dintr-un pahar în altul, sau ținând paharul cu apă în ambele mâini, timp de 2 – 3 minute. Prin acest procedeu simplu, acidul carbonic se degajează și apa poate fi băută fără niciun inconvenient”, se arată în articol.

Și tot ca o știre medicală, o noutate pentru Slănic: ,,Simpaticul domn doctor Stenner, fost asistent de clinică la Facultatea de Medicină și medic al Casei `Sf. Spiridon` din Iași, și-a instalat în hotelul `Cerbu` din Slănic (în camerele 67 și 68), un laborator complet pentru analize biologice și microscopice, astfel că aici se execută orice analize de urină, spute, secrețiuni și alte infecții. Dr. Stenner mai dispune de un instrumentar complet și necesar examenelor clinice, precum și intervențiilor de mică chirurgie, domnia sa fiind și medic asistent la Stabilimentul de Hidroterapie al stațiunii”.

Din punct de vedere al divertismentului suntem anunțați că trupa de comedie a Teatrului Național din Iași și-a început reprezentațiile la teatrul Cazinoului Regal din Slănic, de la 1 iulie, sub direcțiunea lui Constantin Ionescu, ,,unul dintre cei mai talentați și simpatici societari ai teatrului din cea de a doua capitală a țării”. Printre actori s-au numărat Atena Georgescu, Natalia și I. Profir, Zoe Condurato, Ecaterina și P. Petrone, Florica și P. Căiseanu, familia Momuleanu, M. Popovici, I. Anestin (de la Craiova), iar printre piesele jucate, ,,A pățit-o comisarul”, ,,Ștrengarul din Paris”, ,,Secretarul general”, Microbii Bucureștiului”, ,,Bomba cu apă fiartă”, ,,Dama de la 23”, ,,Femeile noastre” etc.

Iar la final de episod, un moment mai puțin obișnuit, evocat în acest număr al Curierului: Magistratul Gheorghe Liciu, unul dintre cei mai fanatici admiratori și iubitori ai Slănicului, sărbătorit de administrația stațiunii, o dată cu marcarea celui de-al 25-lea an petrecut consecutiv în stațiunea de la poalele Nemirei. ,,Domnul epitrop Gheorghe Șerban s-a prezentat într-un mod onorant și nimerit la locuința dlui Liciu de la Hotelul ,,Puf”, pentru ca, prin cuvinte pline de simțire să mulțumească, fruntașului magistrat, în numele Epitropiei, pentru încurajarea și onoarea ce a arătat-o și o arată Epitropiei, oferindu-i cu această ocazie un superb buchet de flori, în vreme ce muzica militară cânta pe lângă locuința dlui Liciu. Distinsul magistrat, vizibil emoționat de această atențiune a mulțumit mult dlui Șreban”.

Gheorghe Liciu a fost prim-preşedinte al Tribunalului Focşani și apoi membru al Curții de Casație și Justiție din București, dar și tatăl marelui actor, Petre Liciu, mort la doar 41 de ani, în plină glorie! Tulburătoarea poveste a artistului o puteți citi pe https://www.ziaruldevrancea.ro/special/educatie/76865-povestea-artistului-focsanean-care-si-a-dat-viata-pentru-scena.html#, iar episodul viitor, așa cum s-a menționat și în sumarul acestui număr va fi dedicat poveștii unui caz celebru, care s-a finalizat la Slănic-Moldova, în 1906…

Text adaptat și adnotat de Romulus-Dan BUSNEA

Proiect inițiat și derulat de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași (BCU Iași), Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj (BCU Cluj) și cotidianului ,,Deșteptarea”.

Sursa: BCU Iași, BCU Cluj; Foto imagini vechi Slănic-Moldova: Colecția ing. Mihai Ceucă, Bacău. Grație domniei sale, o mare parte dintre fotografiile publicate în numerele acestei publicații se regăsesc și în episoadele prezentate, la care se adaugă și multe altele.

Mulțumiri pe această cale și slăniceanului Valeriu Meșterca, pentru sprijinul acordat continuării serialului și întregirii colecției ziarului. Mențiune: Drepturile de autor pentru publicarea acestor texte sunt deținute de SPJPTCAS Bacău, prin persoana lui Romulus-Dan Busnea, cu acordul BCU Iași și BCU Cluj.

În conformitate cu ,,Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe”, niciun material conținut în acest serial nu poate fi reprodus integral sau parțial fără acordul scris prealabil.

(Va urma)

Un biciclist a fost grav accidentat, luni, pe drumul european E 85 în afara localităţii Secuieni, de un autotractor cu semiremorcă, a informat IPJ Neamţ.

„Din primele cercetări efectuate a reieşit că în timp ce un tânăr, în vârstă de 22 ani, din judeţul Vrancea, conducea un autotractor cu semiremorcă, din direcţia Bacău spre municipiul Roman, în afara localităţii Secuieni ar fi surprins şi accidentat un bărbat care se deplasa pe o bicicletă, în condiţii ce vor fi stabilite în cursul cercetărilor”, a declarat subinspectorul Ramona Ciofu.

Victima a fost transportată la Centrul de Primiri Urgenţe Roman pentru acordarea îngrijirilor medicale.

Şoferul autotractorului a fost testat de poliţişti şi a rezultat că nu consumase băuturi alcoolice.

Biciclistul a decedat la spital, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Neamţ.

Poliţiştii au reuşit identificarea acestuia după ce iniţial nu erau cunoscute niciun fel de date.

„Din nefericire, victima, un bărbat de 53 ani, din judeţul Bacău, a decedat la unitatea medicală”, a declarat subinspectorul Ramona Ciofu.

Unele mame care nasc gemeni, tripleți ori multipleți vor beneficia de o sumă de bani mai mare față de cât se dă acum, pentru creșterea lor. În momentul de față, primesc în plus la indemnizația de creștere, pentru fiecare copil, începând cu al doilea, o sumă fixă de 1.314 lei. De anul viitor, pentru fiecare copil, începând cu al doilea, se va acorda în plus 50 la sută din indemnizația la care au dreptul mamele.

Aceeași măsură se va aplica și în cazul sarcinilor suprapuse, respectiv al mamelor ce vor naște în perioada în care se află în concediu de creștere a copilului. Astfel, sumele acordate pentru fiecare copil, începând cu cel de-al doilea, nu vor fi mai mici de 1.314 lei, dar unele mame vor primi mai mult, deoarece au avut salarii mai mari și au plătit un impozit și contribuții sociale pe măsură.

Concret, suma acordată, începând cu al doilea copil, va fi mai mare de 1.314 lei în cazul mamelor care au o indemnizație de peste 2.628 lei. De exemplu, o mamă care are tripleți și beneficiază de o indemnizație de creștere de 3.000 lei (85 la sută din media veniturilor nete realizate în 12 luni  din ultimii 2 ani) va primi câte 1.500 lei pentru fiecare copil, începând cu al doilea. Deci va încasa lunar 6.000 lei. Dacă o mamă de copii gemeni are indemnizația maximă, care este de 8.500 lei, ea va lua în plus la aceasta 4.250 lei pentru cel de-al doilea copil, și nu 1.314 lei, cum ia în prezent.

Aceasta este una din modificările și completările aduse de către Guvern săptămâna trecută Ordonanței de Urgență (OUG) 111/2010. O altă modificare se referă la faptul că pentru celălalt părinte, care nu a solicitat concediul pentru creșterea copilului, perioada în care va trebui să stea cu acesta va fi de cel puțin două luni, și nu una, ca în prezent, dacă îndeplinește condițiile legale.

Măsura se aplică pentru cererile ce se vor depune de la 1 ianuarie 2023, dar și pentru cele înregistrate anterior, dar nesoluționate până la această dată. O altă noutate este aceea că nivelul veniturilor supuse impozitării ce pot fi obținute de părinte într-un an calendaristic, în perioada concediului, va crește de la 5 la 8 indemnizații în cuantum minim, respectiv de la 6.500 lei la 10.512 lei.

Totodată, în cazul realizării unor venituri suplimentare, până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, cel cu handicap, se va recalcula cuantumul indemnizației. Părintele care dorește să beneficieze de concediu de creștere a copilului și de indemnizație va trebui să-i acorde angajatorului un preaviz de 10 zile, printr-o cerere pe suport de hârtie sau electronic. La rândul lui, angajatorul este obligat să-i mențină, până la sfârșitul concediului, condițiile de încadrare și drepturile salariale avute înainte sau dobândite pe parcurs.

O ultimă modificare privește introducerea concediului și a indemnizației de acomodare, acordate părinților adoptivi, ca perioadă asimilată concediului de creștere și indemnizației aferente acestuia. Toate modificările (cu excepția celei care are în vedere prelungirea concediului de la o lună la două luni pentru celălalt părinte, despre care am precizat mai sus că deja se aplică) vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.

Sâmbătă, 3 decembrie, la Restaurantul ,,Urbo Parc”, locație aflată în Parcul Cancicov din Bacău, a avut loc festivitatea de decernare a Premiilor Anuale de Excelență ale manifestării anuale „Crăciunului Scriitorilor”, organizată de Fundația Culturală „Georgeta și Mircea Cancicov”, în parteneriat cu Asociația Culturală „Familia Lecca”, din București (președinte, Dumitru Lecca). 

Manifestarea a ajuns la a XXV-a sa ediție și a deschis, practic, Luna colindelor de Crăciun în Bacău, iar moderatorul ei a fost poetul Victor Munteanu, președintele Fundației „Georgeta și Mircea Cancicov”.

Evenimentul a fost prefațat de un interesant scurt-metraj intitulat ,,Cașin – marcă identitară națională”, prezentat de Constantin Tudose, președintele Asociației Cașin – Tezaur de frumusețe.

Colinde tradiționale și mesaje de suflet

Oaspeții din Bacău, București, Piatra Neamț, Târgoviște, Onești, Comănești, Buhuși și Roman, scriitori, artiști și preoți, intelectuali, directori de instituții și patroni de firme, iubitori de cultură și artă reprezentanți ai mass-media au primit, după datina străbună și colindătorii. Ei au fost soprana și profesoara Claudia Vasilache (acompaniată la pian de Elvis Condrea), solista Oana Crețu, cantautorul Florin Țuțuianu, dar și Grupul vocal ,,Suflet Românesc” (Elisabeta Unguru, Elena Mădălina Petrache și Bianca Pop), Grupul vocal ,,Vatra Satului” (instructor, Ioachim Dămoc), precum și gemenele Elena și Teodora Tudose, din comuna Cașin.

Prestația colindătorilor a fost una de mare ținută artistică, răspândind o autentică şi înălțătoare lumină a Colindelor la „Crăciunul Scriitorilor”.

În atmosfera caldă a colindelor au intervenit și au adresat mesaje de suflet ziaristul Mihai Buznea, criticul literar Daniel Nicolescu, ziaristul Petru Done, scriitorul Ioan Ouatu, medicii Doina Emanuela Lazăr (Bacău) și Ecaterina Petrescu Botoncea (Târgoviște), prof. univ. dr. ing. Vasile George Puiu și scriitorul Petre Isachi. Au mai vorbit prof. univ. dr. Mihai Deju, Dănuț Voicu, prof. Mitică Pricopie, Tincuța Horonceanu Bernevic, prof. dr. Paul Șova, pr. Cornel Paiu (Roman), prozatorul Adrian Lungu.

Premiile Crăciunului scriitorilor 2022

Fundația Culturală „Georgeta şi Mircea Cancicov” i-a premiat, cu acest prilej, pe prof. univ. dr. ec. Mihai Deju de la Universitatea ,,Vasile Alecsandri”, pe Dănuț Voicu – administratorul firmei Moldavtrex și președinte al Filialei Bacău Cultul Eroilor, pe Constantin Tudose și pe Ioan Ouatu – directorul Liceului particular nr. 1 din Piatra Neamț, pentru sprijinirea unor manifestări culturale din acest an.

Premiul de excelență pentru calitatea colindelor prezentate a fost decernat cunoscutei și talentatei soprane Claudia Vasilache și partenerului ei de pian, Elvis Condrea, precum și surorilor gemene Elena și Teodora Tudose, acestea fiind distinse și cu premiul pentru revista Vocea copiilor a clasei a III-a de la Școala nr. 1 Onești.

De asemenea, Asociația Națională Cultul Eroilor ,,Regina Maria” a acordat Premiul de excelență pentru calitatea interpretării colindelor Grupului vocal ,,Suflet Românesc” (Elisabeta Unguru, Elena Mădălina Petrache și Bianca Pop).

Tot la această maifestare s-au mai acordat Premiile „Poetul Victor Stan – in memoriam”, care au fost oferite de soția poetului, Geta Stan Palade, grupului de colindători ,,Vatra Satului” din Parincea (instructor, Ioachim Dămoc) și solistei de muzică populară Oana Crețu.

O Diplomă de excelență a fost acordată, de Asociația Eurocivica (președinte Ilie Bîrzu), președintelui Fundației „Georgeta și Mircea Cancicov” – Victor Munteanu.

Manifestarea s-a încheiat cu o agapă creștină.

Ziarul Deșteptarea a fost partener media al acestui eveniment.