Nici nu a început bine luna că elevii pot fi din nou cu gândul la vacanță deși s-au întors din vacanța de iarnă de puțin timp. Aceștia vor încheia curând al doilea modul de cursuri, din cele cinci.

Una dintre modificările aduse în structura anului școlar 2022-2023 a fost înlocuirea semestrelor cu module. Astfel, în anul școlar 2022-2023, cursurile sunt organizate pe cinci module și după finalizarea fiecăruia, elevii intră în vacanță. În plus față de anii trecuți, elevii vor mai avea o vacanță de iarnă în luna februarie, aceasta fiind a treia vacanță, potrivit structurii anului școlar 2022-2023.

Vacanța va avea o durată de o săptămână și va fi în perioada 3 – 26 februarie 2023, în funcție de decizia fiecărui inspectorat școlar. Cele mai multe inspectorate județene au decis să acorde vacanța în perioada 20 – 24 februarie 2023. Primii elevi români care vor intra în această vacanță vor fi cei din Ilfov și cei din Suceava, începând de pe 6 februarie. Elevii din alte 10 județe se vor bucura de această vacanță din 13 februarie.

Inspectoratul Școlar Județean Bacău a decis alături de alte 29 de inspectorate din țară, ca elevii din aceste județe să beneficieze de această vacanță în săptămâna 20 – 24 februarie 2023.

Următoarea vacanță va fi în perioada sărbătorilor pascale. Mai precis, elevii vor avea vacanță începând de vineri, 7 aprilie 2023 și până marți, 18 aprilie.

A cincea și ultima vacanță din anul școlar 2022-2023 va începe vineri, 16 iunie și se va încheia pe 3 septembrie.

Vacanța de Paște pentru anul școlar 2023-2024, sub semnul întrebării

Schimbare drastică pentru anul şcolar 2023-2024, vacanța de Paște fiind uitată în proiectul ministerului pentru anul viitor. Potrivit acestui proiect, elevii nu vor avea vacanță nici de Paştele ortodox, nici de cel catolic. Proiectului ministerului Educaţiei prevede că nu se vor face cursuri în perioada 13-21 aprilie. Numai că sărbătoarea învierii Domnului este însă pe 31 martie pentru credincioșii catolici, Paștele orthodox fiind 35 de zile mai târziu, pe 5 mai 2024. Asta înseamnă că, cel puţin teoretic, în a doua zi de Paşte, pe 1 aprilie, respectiv 6 mai, cursurile vor avea loc. În anul şcolar 2020-2021, elevii au avut două vacanţe de primăvară, de câte o săptămână, ca să acopere ambele sărbători. Situaţia preconizată pentru la anul a mai avut loc în 2013 şi 2016.

Propunerile legate de anul şcolar 2023-2024 sunt încă în dezbatere publică, ceea ce înseamnă că mai pot fi efectuate modificări până pe 10 februarie.

Sute de turbine eoliene, înalte de peste 250 de metri, vor răsări pe dealurile Tutovei, zona cea mai defavorizată a județului, dar pe un loc fruntaș pe țară în privința potențialului eolian amenajabil. Firmele din domeniul producerii energiei regenerabile investesc în parcuri de eoliene, sperând să obțină profituri uriașe de pe urma vântului. Investitorii se agită să obțină cele mai bune locuri unde poate fi produsă „energie verde”, cumpărând de la populație și de firme sute de hectare de teren pe care vor fi amplasate eolienele.

Tot mai mulți investitori sunt interesați să se folosească de condițiile bune ale reliefului din județ pentru a produce energie electrică din surse regenerabile, așa zisa energie verde. În ultima vreme, trendul a căpătat un accent deosebit, atât ca urmare a crizelor actuale, dar și a faptului că acestea metode sunt alternative viabile pentru acoperirea necesităților energetice naționale. Concurența devine, de la o lună la alta, din ce în ce mai acerbă, investitorii țintind zonele din județ cu potențialul cel mai ridicat în acest domeniu. Notăm în acest sens, favorabilitatea față de eoliene pe care o prezintă dealurile din sud-estul județului, în general, lipsite de vegetație arboricolă ce ar fi putut să obstrucționeze fluxul predominant alt vântului. Studiile indică faptul că în timpul anului, se pot înregistra viteze medii ale vântului cuprinse între 5,92 și 6,5 m/s (scara Beaufort), în jur de 3.000 de ore. Pe timpul iernii, în această zonă, vântul înregistrază viteze maxime de peste 100 km/h. Riscurile naturale sunt eroziunile care, eventual, ar putea provoca instabilitatea terenului, pe anumite zone, dar și înghețul (în zonă, temperaturile din timpul iernii ajungând la minus 18 grade), vijeliile, rafalele, fulgerele, tunetele și … cutremurul.

Centrală electrică eoliană de 130 MW

Prin urmare, de câțiva ani, o serie de firme înregistrate în București au început demersurile pe la autoritățile locale în scopul construirii de parcuri eoliene în partea de sud – est a județului. Un prim proiect vizează edificarea unui astfel de obiectiv în zona extravilană a comunelor Tătărăști, Huruiești, Găiceana, Pâncești, Corbasca, Vultureni și Dealu Morii. În prezent, aceste suprafețe, situate, în cea mai mare parte, în extravilanul localităților, sunt folosite în agricultură sau pentru pășunat, iar, în unele cazuri, se află amplasate curți sau diverse construcții. Pentru a se putea folosi de terenuri, inițiatorul proiectului, firma Union Wind, cel mai probabil, va trebui să le cumpere terenurile localnicilor sau să încheie contracte de superficie (dreptul de a avea sau de a edifica o construcție pe terenul altcuiva) cu proprietarii – persoane fizice și firme. Cert este că proiectul va presupune amenajarea unei centrale electrice eoliene de 130 MW, formată din 26 de turbine care vor fi racordate la sistemul energetic național. Eolienele vor fi ridicate pe un teren de peste 6 hectare, suprafețele minime pentru amplasarea fiecărei turbine (inclusiv fundația și drumul de acces din interiorul parcelei) urmând a fi scoase din circuitul agricol. Titularul proiectului se obligă să modernizeze drumurile de exploatare și, în plus, să amenajeze și alte căi de acces în interiorul parcelei. Un impediment ar putea fi faptul că investiția în eoliene se va face pe culoarul de zbor al păsărilor dintre cele două arii protejate din vecinătate, respectiv Lacurile de acumulare Buhuși – Bacău – Berești și Lacurile din jurul localității Măscurei – județul Vaslui. Poate de aceea, încă se așteaptă răspunsurile de la autoritățile județene, deși anunțul privind acest proiect a fost făcut încă de anul trecut.

Turbine înalte de 160 până la 250 de metri

O altă firmă, Balcani Est Group, o societate specializată pe dezvoltarea energiei regenerabile, înregistrată tot în București (foarte posibil, din același grup de interese cu firma Union Wind), urmărește amenajarea unui ansamblu energetic neconvențional pe o suprafață de 96 de hectare, în mare parte cumpărate deja de la localnicii din zonă. Semn că investitorii sunt hotărâți să ducă la bun sfârșit planurile. Proiectul, denumit „Parc eolian Balcani I”, va fi implementat pe terenuri din comunele Dealu Morii, Glăvănești, Oncești, Răchitoasa, Stănășești și Vultureni. Firma își propune amplasarea a circa 119 turbine Siemens Gamesa (în prima etapă, 91 de turbine), cu înălțimi de cel puțin 80 de metri, dar care pot ajunge la peste 160 de metri, și cu o putere instalată de circa 6MW pentru fiecare unitate. Într-un memoriu depus la autorități de firma care va proiecta parcul eolian, se arată că „pe teritoriul județului Bacău, mai ales pe latura de est a județului, s-au indentificat mai multe zone care îndeplinesc condițiile pentru realizarea unor parcuri eoliene. (…) Amplasamentele au fost stabilite în baza unui studiu de vânt, fiind respectate distanțele normate față de zonele locuite sau de drumurile publice”.

Dezvoltarea regiunii pe termen scurt

În proiect se prevede și construirea unei stații de  transformare de 110/20 kV, 50 MVA 110/30 kV, la Gioseni, care va fi legată la  rețeaua națională de energie electrică. Din punctul de vedere al investitorului,  proiectul va aduce locuri de muncă, pe timpul realizării lucrărilor, dar va produce energie electrică suficinetă pentru consumul local și pentru sistemul energetic, național, investiția asigurând venituri la bugetele locale, contribuind la dezvoltarea regiunii pe termen scurt. În plus, drumurile de exploatare (necesare realizării construcțiilor), aflate în legătură cu drumurile comunale și cele județene, sunt din pământ, în prezent, fiind folosite doar în scop utilitar, de utilajele agricole care trebuie să ajungă la terenurile cultivate. Investitorul se va obliga să le modernizeze, din sursele financiare proprii, la finalul investiției, acestea rămânând în posesia comunităților locale.

Pânceștiul, împânzit de eoliene

Comuna Pâncești este localitatea care de câțiva ani atrage oameni cu bani care verifică potențialul energetic ale zonei. De notat că, în zonă, un întreprinzător a amenajat deja o astfel de eolienă, dar de dimensiuni cu mult mai reduse, folosind forța vântului în scopul producerii de energie electrică. După studii aprofundate de specialitate, firma Balcani Est Group a făcut demersuri și pentru un al doilea proiect – „Parc eolian Balcani I”, pe un amplasament din zona comunei Pâncești. Cel de-al doilea parc eolian va fi la o distanță de circa 4 km față de primul, prin implementarea acestui plan punându-se în valoare „una din principalele resurse de energie curată, energia potenţială a vântului în zonă”, determinând, totodată, în opinia investitorului, dezvoltarea economică a localităţii, prin atragerea unor investiţii importante din punct de vedere industrial. Parcul va fi amenajat pe circa 46 de hectare și va fi format din 15 de centrale eoliene (inițial, au fost 19, dar s-a renunțat la 4 turbine, fiind prea aproape de lunca Siretului) cu putere individuală de 6MV. Acestea vor avea o înălțime totală de 250 m, numai rotorul având un diametru de … 170 m. Turbinele eoliene, de generație actuală, au pale din fibră de sticlă cu carbon, fiind dotate, printre altele, cu un anemometru pentru urmărirea vitezei vântului, capabil să comande pornirea grupului generator eolian atunci când viteza vântului depășește 4 m/s, precum și oprirea acestuia, dacă vitezele vântului depășesc 25 m/s. În plus, turbinele sunt dotate cu un sistem care reglează palele după direcția și viteza vântului, în scopul optimizării ansamblului. Parcului eolian va fi supravegheat printr-un sistem SCADA.

Zgomotul turbinelor … similar cu „foșnetul de frunze la o adiere de vânt”

Interesant de urmărit și dacă zgomotul generat de aceste eoliene va depăși limitele admise de legislația în domeniu (pe perioada nopţii, între orele 23.00 și 7.00, nivelul de presiune acustică continuu, măsurat la exteriorul locuinţei, la 1,5 m înălţime faţă de sol, nu trebuie să depăşească 45 de dB). Potrivit investitorului, turbinele eoliene sunt bine concepute, în general liniştite în funcţiune, şi în comparaţie cu zgomotul produs de traficul rutier, trenuri, avioane şi activităţi de construcţie etc., zgomotul produs de turbine eoliene este foarte scăzut. „Zgomotul perceput de locuitorii unei case aflate la o distanță de 300 m de un parc eolian este aproximativ comparabil cu al unui curs de apă aflat la 50 – 100 m distanță sau cu foșnetul de frunze la o adiere de vânt. Acest lucru este similar cu nivelul de sunet în interiorul unei sufragerii tipice cu un foc de gaz pornit, sau în sala de lectură a unei biblioteci neocupată sau într-un birou liniştit, cu aer condiţionat”, se precizează în documentația depusă de reprezentanții firmei Balcani Est Group la autoritatea de mediu.

Studiile specialiștilor indică un potențial energetic anual al vânturilor din România de 23 TWh. Județul Bacău se află pe un culoar clasat pe locul al doilea în clasamentul zonelor cu potențial eolian amenajabil ridicat, după zona platourilor alpine și cea a litoralului și de coastă. Pe dealurile din sud-estul județului există posibilități de obținere a unei cantități de energie apreciabilă.

Pe telefonul de serviciu al unui consilier din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Bacău, sâmbătă, 4 februarie, ora 21.10, a intrat un link care prezenta fața lovită a unui copil și sesizarea unui tratament agresiv la adresa acestuia.

În aceeași seară, imediat ce a fost informat, inspectorul școlar general i-a contactat atât pe director, cât şi pe directoarea adjunctă de la Liceul Tehnologic Parincea pentru a lămuri aspectele semnalate, conducerea școlii precizând faptul că știe despre acest incident și că elevul a fost lovit de bulgărele aruncat de un coleg atunci când așteptau microbuzul școlar pentru a fi transportați spre casă, după ce terminaseră orele.

Luni, 6 februarie, inspectorul teritorial se va deplasa la Liceul Tehnologic Parincea pentru cercetări amănunțite, la fața locului, astfel încât toate aspectele sesizate să fie pe deplin clarificate/lămurite.

„Respingem ferm informațiile tendențioase că IŞJ ar fi ascuns această sesizare sau ar fi muşamalizat cazul, neimplicându-se în elucidarea concretă a împrejurărilor în care s-a produs posibilul incident reclamat. Conducerea IŞJ Bacău a început verificarea promptă a celor semnalate, la fața locului (în teren), nicidecum nu a ascuns această situație”, se arată într-un comunicat de presă al ISJ Bacău.

Totul a pornit de la o postare pe Facebook a unui părinte:

Ulterior, pe alte pagini de facebook, povestea a fost dezvoltată și s-a spus că elevul a fost bătut de colegi, aruncat într-un tomberon de gunoi, privat de libertate si tăiat pe față si că, deși părintii au anunțat Inspectoratul Școlar, cazul ar fi fost mușamalizat.

În replică, ISJ spune că își rezervă dreptul de a acționa pe căile legale disponibile împotriva celui care promovează „fake-news”-uri cu scopul vădit de a denigra instituția și școlile din județul Bacău, falsuri pe care va trebui să le susțină şi argumenteze în fata instanței de judecată.

În cursul acestei dimineți, pompierii băcăuani au fost solicitați să intervină în comuna Răcăciuni, sat Răcăciuni, în urma unui apel primit pe Numărul Unic pentru Apeluri de Urgență 112, care anunța faptul că o persoană a fost lovită de tren.

La locul solicitării s-a deplasat o autospecială de stingere cu apă și spumă și o ambulanță SAJ.

Din nefericire, în ciuda eforturilor depuse de echipajul medical prezent la fața locului, victima, o persoana de sex feminin (aproximativ 70 de ani), prezenta leziuni incompatibile cu viața, fiind declarat decesul.

În tren se aflau aproximativ 30 de călători care nu au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Zilele trecute, ao alta femeie a murit, lovită de tren, în apropiereas Gării Bacău.

Accidentul mortal, de azi-dimineață, de la Moinești, a fost surprins pe imaginile înregistrate de o cameră video a unei mașini aflate în trafic.

Continuăm prezentarea serialului dedicat ziarului ,,Curierul Slănicului Moldova” (din colecția Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași – BCU), primul din România care a oglindit viața unei stațiuni balneare.

În fapt, un  jurnal al stațiunii Slănic-Moldova care acoperă o perioadă istorică mai puțin cunoscută publicului larg, cea din perioada ,,La Belle Époque”; un model peste timp de promovare a turismului balnear al „Perlei Moldovei”, așa cum a fost denumită stațiunea pentru prima dată, chiar de către acest ziar.

Mențiune: Adaptarea, adnotările și completările la toate numerele din colecția acestui unic și inedit ziar sunt menite să întregească și să lămurească multe informații și aspecte din viața cotidiană, ca și a a personalităților vremii, care nu au fost în totalitate prezentate în paginile ziarului, tocmai pentru faptul că acestea erau cunoscute de lumea de atunci, în speță de cei din zona Moldovei, de unde veneau și cei mai mulți dintre vizitatorii stațiunii.

În acest episod: ,,Curierul Slănicului Moldovei”, Nr. 4, Anul V, Marți, 24 iulie 1907.

Din sumarul acestui număr: Slănicul Moldovei, un ,,cuib de frumuseți tămăduitoare”, supranumit și ,,Gloria Orientului”; laudatio în onoarea domnilor C. B. Pennescu și dr. A. Brăescu, două nume legate de istoria Slănicului și de realizările sale; o nouă șosea care leagă localitatea Târgu-Ocna de Slănic-Moldova, ,,o nouă cucerire” a Epitropiei ,,Sf. Spiridon”; întâmplare cutremurătoare petrecută la Hârja, satul vecin de peste munte.

Ca de fiecare dată, ziarul nu contenește în a lăuda și promova (pe drept cuvânt) Băile Slănic-Moldova, un așezământ balnear aflat pe o treaptă superioară a dezvoltării și modernizării sale și care, așa cum ni se prezintă, atrage tot mai mulți turiști străini, din Austria, Rusia, Franța, Germania, Bulgaria. Deși, privind la modul general, străinii nu prea găsesc nimic interesant în România, decât ,,doar atunci când avem de dat vreo concesie rentabilă sau de făcut vreo comandă grasă”, bijuterii ale naturii și sănătății precum Slănicul Moldovei sunt adevărate puncte de atracție și de admirație: ,,Acum poate înțelege oricine cât de măgulită trebuie să fie mândria noastră națională și câtă satisfacție simt străduințele noastre neadormite, când într-o direcție, putem fi, în întregul, un punct de atracție și de admirație. Și mândria noastră trebuie să fie înzecită, pentru că, Slănicul, mai mult decât orice, este darul pe care natura l-a hărăzit țării noastre românești, iar organizarea și sistematizarea lui este opera muncii și a priceperii noastre naționale. Apusul abundă în stațiuni balneare și climaterice; apusul plutește în glorie și în frumuseți extravagante. Orientul nu are decât o singură glorie și o singură frumusețe: Slănicul Moldovei”.  Mai mult, în articolul ,,Românii la băile din Ungaria”, câteva dintre stațiunile românești devenite parte a străinătății în timpul Austro-Ungariei de la acea vreme, precum Előpatak (astăzi comuna Vâlcele din județul Covasna, fostă stațiune balneară), Tușnad, Mehadia (astăzi stațiune de interes local în județul Caraș-Severin) sunt aspru criticate pentru mai multe neajunsuri pe care le îndură oaspeții din România: ,,astfel, cântecele românești nu sunt permise, li se fac mizerii la sosirea ziarelor românești, nu le este permis să poarte măcar un buton sau o panglicuță tricoloră românească, toate sub amenințarea că vor fi arestați. Va fi oare aceasta o lecție pentru acei care desconsiderând frumusețea și superioritatea stațiunilor noastre balneare, duc sutele de mii de lei peste hotare, pierzându-și timpul și de multe ori sănătatea, în stațiuni balneare de valoare îndoielnică?”

În articolele ,,Domnul Pennescu și Slănicul” și ,,Dr. Al. Brăescu” sunt elogiate personalitățile celor două importante nume care vor fi legate de istoria Slănicului. Primul, în calitatea sa de efor al Epitropiei Iași și de administrator al stațiunii este văzut ca ,,un om de energie și de muncă, un spirit de organizator, de administrator și de conducător, care știe să asigure întotdeauna fericirea și prosperitatea instituțiilor care au norocul să-l aibă în fruntea lor”. Acesta mai are o calitate care îl face irezistibil: ,,Este de o amabilitate și simpatie care învinge întotdeauna. Dl Pennescu completează armonia și farmecul Slănicului: gentil cu toată lumea, îndatoritor cu cei mari ca și cu cei mici, neadormit în supravegherea mecanismului unei vieți atât de condensate și de agitate, ca acea a Slănicului, el este `sufletul` Slănicului, este artera de viață, de voie bună și de bucurie a Slănicului. Așa cum am mai spus, acestea nu sunt vorbe bune și drepte, ci icoana unei realități pe care oricine o poate constata”. Cel de-al doilea, dr. Alexandru Brăescu, medic-șef al stabilimentului de hidroterapie și medic inspector al stațiunii este unul ,,en vogue” (în vogă, la modă, foarte cunoscut și apreciat): ,,Într-un interval relativ scurt, simpaticul doctor și-a câștigat această mare reputație și dacă datorește Slănicului o bună parte din ea, negreșit că și Slănicul datorește excelentului medic specialist, care cu atâta pricepere, talent și bunătate supraveghează, sau mai bine zis, asigură starea de sănătate a miilor de vizitatori ce sosesc aici. Hidroterapia, această ramură modernă a medicinei care cucerește din zi în zi mai mult teren și mai mulți lauri, organizată și sistematizată în prima stațiune balneară românească este una din gloriile doctorului Brăescu. Cine pleacă la Slănic să recurgă la minunile hidroterapiei are neapărat toată speranța, toată încrederea în abilitatea și reputația excelentului specialist, unicul mare medic al Iașului, care și-a ales cu adevărat și a aprofundat această specialitate a prezentului și a viitorului”.

Și tot domnul C. B. Pennescu este evidențiat din nou, în articolul ,,O nouă cucerire”, pentru faptul de a fi reușit să obțină sprijinul statului pentru a se construi ,,o șosea definitivă și sitematică între Târgu-Ocna și Băile Slănic”. Și aici sunt inserate și documentele care dovedesc această mare reușită, unul trimis de către minsitrul Lucrărilor Publice, Vasile. G. Morțun Vasile, iar celălalt, de către Epitropia ,,Sf. Spiridon” din Iași, în calitate de administrator al stațiunii.

În primul dintre ele (prin adresa nr. 16009 din 5 iulie 1907), ministrul are onoarea de a comunica hotărârea organului de resort de a construi o nouă șosea și poate cu timpul, chiar și o cale ferată care să lege cele două localități. De asemenea, domnia sa solicită concursul Epitropiei având în vedere importanța circulației pe această șosea, suma foarte însemnată care se va cheltui cu executarea șoselei definitive în cele mai bune condiții, dar și marile avantaje care vor rezulta din aceasta și de care vor beneficia Epitropia și Slănicul, deopotrivă. Pentru toate acestea, ministrul roagă să li se cedeze gratuit terenul pentru construcția șoselei sau cedarea la un preț minim, scutirea de taxe pentru piatra, nisipul și pietrișul care vor fi extrase din zonă, ca și plata la prețuri accesibile a lemnului care va fi exploatat din pădurile Slănicului, proprietatea de drept a Epiropiei. În final se mai solicită și asigurarea de locuințe pentru personalul însărcinat cu executarea lucrărilor. În răspunsul Epitropiei la adresa sus menționată se arată satisfacția de a primi un răspuns favorabil din partea ministerului, în urma demersurilor întreprinse de ceva vreme pentru această dornică realizare, atât de importantă pentru stațiune. Iar solicitările ministerului sunt aprobate de Epitropie fără echivoc, respectiv cedarea gratuită a terenului necesar pentru construirea șoselei, procurarea materiilor prime existente în zonă fără perceperea de taxe, livrarea lemnului din pădurile Epitropiei cu prețurile nominale (la valoarea curentă), precum și punerea la dispoziție serviciului tehnic a locuințelor necesare personalului executant.

1. Morțun (1860-1919) a fost un publicist și om politic român, primul deputat socialist în Parlamentul României – ulterior devenit liberal, dar și unul dintre cei care l-au avut profesor de limbă germană. pe Mihai Eminescu.

În ,,Foița ziarului Curierul Slănicului”, ne sunt înfățișate amintiri ,,Din chioșcul Hârjei”, satul aflat în vecinătatea Slănicului, peste munte, pe Valea Oituzului, pe druml ce duce spre Brașov.

Pornind de la poalele muntelui ,,Dobru” spre Hârja, călătorul și naratorul nostru ajunge pe un mic platou unde a întâlnit un chioșc, ,,cu un perete de lețuri de fag în partea dinspre cărare și cu unul din scânduri învechite, căptușite cu coji de copaci, în partea dinspre munte; iar în chioșc, doar câteva mese înconjurate de bănci”. După un scurt popas, zărește în față muntele ,,Dobru”, pe vârful căruia se-nalță câțiva brazi trăsniți, ,,ce par niște negre schelete cu brațele ridicate spre cer, căci sunt așa de sus, încât ramurile lor uscate parcă ar fi niște degete lungi și subțiri înfipte în albastrul cerului”. Și uitându-se așa spre brazi, drumețul nostru își aduce aminte de legenda acelor brazi răzleți răsăriți pe unul dintre piscurile muntelui. Și legenda spune, că mai jos, de partea cealaltă a muntelui, în satul Hârja, trăia în liniște și fericire o tânără familie. Până într-o zi, când spre nenorocirea lor, un ciocoi tânăr se rătăci pe acolo, din pricina unei furtuni și își găsi sălașul chiar în casa tinerilor însurăței. Se zice că mai că spre seară, o cucuvea se așeză undeva în apropierea casei, de unde, până noaptea târziu boci într-una. Între timp, bărbatul casei se porni până la crâșmă pentru a târgui câte ceva pentru ospățul musafirului nepoftit. De la o masă, o babă îl întrebă deodată pe tânărul bărbat ,,dacă și-a prins tovarăș la nevastă” și chicotind de râs se îndepărtă schiopătând. Luat prin suprindere, el nu spuse nimic, pentru că nici nu-i trecuse așa ceva prin cap, dar ca să nu se facă de rușine, mai zăbovi ceva timp, la un șpriț. Când se făcu noapte de-a binelea și oamenii plecară să se culce, un flăcău veni în fuga mare să-l vestească pe Ion (căci așa îl chema pe bărbatul proaspăt însurat), că trecând pe lângă casa lui, auzise țipete de femeie. La început acesta crezuse că cei doi ineri se ceartă și își căută de drum, dar mai apoi auzi că Ion este la crâșmă. Aducându-și aminte de vorbele ironice ale babei, Ion înșfăcă o secure a crâșmarului și țâșni spre casă răcnind din ușă: ,,De-o fi un urs pe-acolo o să vă dăruiesc pielea lui”. Fiind obișnuiți cu astfel de arătări, sătenii nu-și făcură griji prea mari, dar după câteva zile în care nimeni din casa tinerilor nu mai fu zărit, câțiva oameni o luară spre locuința lui Ion, unde au avut parte de o groaznică priveliște: casa răvășită și pustie, ferestre sparte, ușa scoasă din țâțâni, tinda și prispa mânjite cu sânge negru și închegat. În dosul casei îl găsiră pe Bursuc, câinele lui Ion, cu botul plin de sânge. Urlând înfiorător acesta se pierdu în desișul pădurii. Oamenii se luară după el și tocmai când ajunseră în vârful muntelui rămaseră încremeniți:

,,Nu știau, să-și facă cruce, să se bată peste gură, ori să înceapă să răcnească. De cei trei brazi, atârnau spânzurate cele trei cadavre, îngrozitor de schingiuite: în mijloc, Ion, sub picioarele căruia era un buștean răsturnat, de-a dreapta lui, nevastă-sa și de-a stânga, oaspetele. Era într-amurg și pe bolta aurie a cerului, cei trei brazi legănau la suflarea vântului, trei forme negre, trei trupuri omenești. A doua zi i-au îngropat tot acolo, pe tustrei, într-o groapă… Cum s-a petrecut acest îngrozitor măcel, nimeni n-a știut  și nu știe nimeni nici până în ziua de astăzi. Singur, Bursuc, martorul mut al acestei înfiorătoare tregedii, de-ar fi avut el vorbe, ce înspăimântătoare mărturisiri ar fi făcut oamenilor”.

Trista poveste se sfârși cu imaginea unui cocostârc rotindu-se maiestuos pe deasupra acelor locuri singuratice, în timp ce povestitorul își adună ultima frază într-o adâncă reflecție: ,,O, cum aș vrea să zbor și eu ca dânsul, departe, departe, spre acele locuri în care zbor toți cei nenorociți în lumea aceasta, ca înspre un liman fericit, spre acele orizonturi veșnic senine, în care nu este durere, nici întristare…”.

Pentru că până acum nu am prea exemplificat din epigramele publicate, iată două dintre ele scrise de poetul, epigramistul și publicistul evreu român, Berman Goldner, care se semnează cu pseudonimul Giordano (vezi în episodul „Curierul Slănicului”: Cum prin stațiune trecea frontiera cu Austro-Ungaria, vara puteai vizita chiar și ,,țări străine”, precum Ardealul!”): ,,Dante și Slănicul – A visat Slănicul poate / Dante cel nemuritor, / Doar găsim aici de toate: Paradis și Purgator; Slănicul slobod – Ici nu-s Curți, nu-s Tribunale, / La prevenție trimis / N-a fost nimeni, Nu-i posibil / La Slănic să fii închis”.

Despre reprezentația celor mai mari nume ale teatrului românesc la Slănic, ca și despre excursiile lui Cezar Petrescu, în episodul următor.

Text adaptat, adnotat și completat de Romulus-Dan BUSNEA

Proiect inițiat și derulat de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași (BCU Iași), Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj (BCU Cluj) și cotidianului ,,Deșteptarea”.

Sursa: BCU Iași, BCU Cluj; Foto imagini vechi Slănic-Moldova: Colecția ing. Mihai Ceucă, Bacău. Grație domniei sale, o mare parte dintre fotografiile publicate în numerele acestei publicații se regăsesc și în episoadele prezentate, la care se adaugă și multe altele.

Mulțumiri pe această cale și slăniceanului Valeriu Meșterca, pentru sprijinul acordat continuării serialului și întregirii colecției ziarului.

Mențiune: Drepturile de autor pentru publicarea acestor texte sunt deținute de SPJPTCAS Bacău, prin persoana lui Romulus-Dan Busnea, cu acordul BCU Iași și BCU Cluj.

În conformitate cu ,,Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe”, niciun material conținut în acest serial nu poate fi reprodus integral sau parțial fără acordul scris prealabil.

(Va urma)

O femeie de 44 de ani, din comuna Poduri, în timp ce conducea un autoturism pe strada Atelierelor din Moinești a intrat în coliziune cu un autoturism condus de un bărbat de 74 de ani, din localitate care ar fi inițiat manevra de întoarcere de pe o bandă pe cealaltă.

Din impact a rezultat decesul conducătorului auto. Polițiștii continuă cercetările în acest caz, în cadrul unui dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunii de ucidere din culpă.

De urgență, la locul solicitării s-a deplasat o autospecială de stingere cu apă și spumă, o ambulanță SMURD și o ambulanță SAJ.

În urma coliziunii dintre două autoturisme, a rezultat o victimă încarcerată, extrasă de forțele de intervenție, în stare inconștientă.

Din nefericire, s-a declarat decesul victimei.

La Spitalul Judetean de Urgenta din Bacau , pe data de 31 ianuarie 2023, a avut loc un eveniment chirurgical deosebit.

S-a constituit o echipa mixta formata din medicii chirurgi vasculari ai spitalului (dr. Bogdan Manole Szasz, dr. Manole Ghenadie , dr. Bud George si medic anestezist dr. Tutunaru Valentin ) care a fost completata cu doi medici chirurgi din Iasi: Seful sectiei de Chirurgie Vasculara a Spitalului Sf. Spiridon din Iasi, Conf. dr. Radu Florin Popa si medicul specialist de chirurgie vasculara , dr. Cosmin Marian.

„Operatia efectuata este o interventie de anvergura – By pass aortofemural profund, folosindu-se un grefon sintetic, special fabricat, care a fost inserat prin anastomoza (sutura pe aorta abdominala) si trecut mai apoi in regiunea inghinala pentru a fi descarcat in membrul inferior unic al pacientului. Pacientul suferea de boala arteriala periferica, asa numita „arterita” si fara aceasta procedura si-ar fi pierdut si membrul unic pe care il mai avea. Echipa de medici anestezisti a fost la inaltime si , in ansamblu, m-am simtit ca intr-o sala de chirurgie a Spitalului Judetean din Iasi ” declara Conf. dr. Radu Florin Popa.

„Judetul Bacau este un judet cu capacitate economica mare si trebuie sa aiba in orasul resedinta de judet un serviciu integrat de chirurgie vasculara. Este o chirurgie scumpa, presupune efort financiar important pentru organizare, dar odata echipa formata si pornita pe un drum ascendent nu mai vad nici o piedica pentru rezolvarea acestei patologii care este pe primul loc sau umar la umar cu cancerul , in Romania si nu numai.

Felicit echipa manageriala a Spitalului Judetean Bacau, felicit echipa de chirurgi vasculari nou inchegata si va asigur ca voi face tot efortul necesar pentru a pune umarul si a contura un serviciu de chirurgie vasculara care poate deveni functional pe deplin in scurt timp si va reusi sa rezolve pentru judet aceasta problema care va plasa judetul pe un loc binemeritat pe harta chirurgiei vasculare.

Judetele Moldovei sunt deficitare in personal specializat in acest domeniu iar efortul nostru este de a popula cu specialisti fiecare judet al acestei regiuni pentru a creste astfel speranta de viata si calitatea vietii pacientilor cu arterita care ni se adreseaza .” mai afirma Conf.dr. Radu Florin Popa .