Nici bine nu s-au stins ecourile „fake-news””-ului cu ouăle lui Vosganian, că altă bombă de același gen a surprins societatea românească: senatorul Șerban Nicolae ar fi vorbit de rău „luptătorii anticomuniști”.
O întreagă isterie s-a dezlănțuit într-o societate în care anticomunismul a devenit o a două religie însă, ca în bancul cu bicicleta și Volga, nu s-a câștigat, ci s-a furat.
Adică, după cum a explicat senatorul într-o postare pe Facebook, vorbele care-i sunt atribuite nu-i aparțin, formulările sale fiind altele.
De exemplu, una din expresiile care-i sunt atribuite este cea referitoare la faptul că luptătorii anti-comuniști ar fi contribuit la scăderea capacității militare a României. Numai că – spune senatorul – el s-a referit la perioada de după august 1944:
„Dacă în timp ce ostașii români luptau eroic pe frontul de eliberare a Transilvaniei, «rezistența armată» lupta în munți contra puterii comuniste (România fiind condusă de Regele Mihai și de generalul Sănătescu ca prim-ministru!), atunci această luptă armată din munți slăbea capacitatea de luptă a României”.
În fine, discuția e mai amplă, cine dorește să se lămurească, poate găsi postarea pe Facebook.
Dar problema luptătorilor anticomuniști merită tratată cu atenție pentru că nu există încă o clarificare istorică a acestei probleme.
Bine, avem o întreagă colecție de legende pe tema partizanilor anticomuniști, la fel cum, după instaurarea comunismului au fost create legende despre ilegaliști.
În primul rând, cei care doreau crearea unei zile în care să fie sărbătoriți luptătorii anticomuniști, au propus și o întreagă serie de ceremonii în cinstea acestora.
Dar, o bună parte dintre luptătorii din munți, cel mai cunoscut fiind Ion Gavrilă Ogoranu, au fost legionari care nu și-au renegat niciodată crezul.
Cei care au propus actul normativ nu s-au gândit că intră în contradicție cu legea care interzice omagierea legionarilor. Asta una la mână.
Alți luptători din munți au fost acuzați că au ucis civili. De exemplu, Gavril Olteanu, comandantul „Sumanelor Negre”, a fost liderul unui grup de voluntari care, în septembrie 1944, a executat 11 etnici maghiari la Aița Seacă drept represalii pentru că localnicii au torturat și ucis mai mulți militari români.
Sunt multe lucruri de lămurit în privința luptătorilor din munți. Care au fost scopurile lor?
Înțeleg, luptau contra comunismului, dar ce voiau să pună în loc? Urmăreau să impună o societate democratică?
Luptau pentru revenirea Statului legionar? Istoria acelor ani încă nu este una obiectivă; e plină de mituri și/sau falsuri.
Dar asta nu înseamnă că nu trebuie lămurită. Din păcate, mă tem că nu există voință în această direcție.
Pentru că, probabil, ar cădea multe dintre legendele create în ultimii ani.
 | Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității" |
