Româna pentru toți
De ce româna actuală are nevoie de limba latină (II)
Să învăţăm din orice!
Avem, la trecerea în viaţă, printre multe altele, o călăuză lirică: Rudyard Kipling, cu al său îndemn: „Învaţă”. Apele, flăcările, umbra, stânca ori mai apoi soarele, piatra şi vântul, într-un cuvânt natura ne este povăţuitor. Rezumativ, folkiştii noştri au redenumit textul din norvegiană fără a renunţa la directeţea conţinutului, îndeosebi pentru tineri: „Învaţă de la toate”.
V-aţi...
De ce româna actuală are nevoie de limba latină
O întrebare-răspuns
Nu e cazul să repetăm date ştiute de toată lumea: limba română este...
Cuvânt şi destin – Aurel Stanciu
De când cuvântul?
De mult. Una dintre cele mai vechi şi mai pline de învăţătură...
Pentru stilistica limbii române
Se numeşte Emil Leahu (18 ian. 1925, Bacău – 15 nov. 2002, Piatra-Neamţ) şi...
Dincolo de jocul de cuvinte
Lumea, la solstiţiul de iarnă din 1924
Ediţia din 21 decembrie (nr. 8) a revistei...
Addenda la „Limba românească”
De ce o anexă?Pentru a împlini provocarea de ordin didactic pe care am lansat-o în ediţia precedentă a rubricii noastre. Ca să realizăm analiza comparativă a variantei de început (din 1857) cu cea din contemporaneitate (din antologia „Ca o vatră, limba noastră” – 1982 –, cu câteva rectificări pe...
Final pentru „Limba românească”
Detalieri didacticeSe simte nevoia explicării celor mai multe dintre situaţiile de neconcordanţă dintre varianta din ediţia princeps (1857) şi cea din zilele noastre (1982, de pildă). Studenţii Facultăţii de Litere cu care am avut examen în zilele de 3, 4 şi 5 iunie a.c. au primit ca temă... de...
Din nou, despre „Limba românească”
Actualizări necesare
Volumul din 1857 în care este inclusă poezia lui George Sion este tipărit cu alfabetul de tranziţie (litere din alfabetele latin şi chirilic), dar nu numai această adaptare la scrisul contemporan trebuia rezolvată, ci şi anumite aspecte ţinând de normele actuale ale limbii române. Dacă doriţi să cunoaşteţi...
Văz şi auz
CORECT TOTUŞI. Primim de la cititori o adevărată capcană lingvistică dintr-un test: „Câte greșeli conține următorul enunț și care sunt acelea?
Banii pe care ți i-am împrumutat – îți mai amintești, sper – dă-i-i lui, că i-i tare greu să se descurce singur”.
Răspunsul pare el însuşi incorect: „Acest enunţ nu...
„Limba românească”, in integrum
Poezie-fanion a românismului, publicată de George Sion (1822-1892), apare în înregistrările de pe internet în formate dezavantajoase pentru adevărul editorial: fie este reprodusă doar prima strofă, fie prima şi ultima, fie sunt segmentate în catrene, ceea ce contravine tiparului originar. Mai trist e faptul că nu am găsit decât...
Dulceaţă, frumuseţe, armonie
Calităţi pereneE posibil să le asociaţi cu versurile aparţinând unuia dintre cei doi autori de poezii antologice dedicate graiului străbun: George Sion (1822-1892) şi Alexei Mateevici (1888-1917) (primul, născut în Bucovina de nord, la Mamorniţa, raionul Cernăuţi, iar al doilea, în Basarabia, la Căinari). Începutul imnului „Limba românească”, de...
Cuvântul bine rostit, bine scris
Record pedagogic
I se poate atribui lui Ion Ghelu-Destelnica (7 mai 1922, satul/comuna Stelnica, jud. Ialomiţa – 17 dec. 2001, Bacău), cel care deţine un loc de frunte în memoria culturală recentă a judeţului care l-a adoptat. Au fost număraţi peste o sută de slujitori ai artei teatrale care sunt...
De la sunet, la sonet
Teorie minimalistăÎi aparţine lui Ştefan Augustin Doinaş (26 apr. 1922 – 25 mai 2002), celebrat pentru remarcabilele sale contribuţii la creşterea limbii româneşti nu numai prin creaţiile originale, ci şi prin traduceri. A început cu un opuscul din 1970, „Sunete fundamentale” (Editura „Univers”, colecţia „Poesis”), şi a continuat apoteotic...
O lecţie semnată Mihai Eminescu
29 aprilie 1876
La această dată, cel ce va deveni poetul naţional al românilor a inspectat Şcoala Primară din Lipova, judeţul Vaslui. (În zilele noastre, comuna a fost cuprinsă în judeţul Bacău şi astfel ne-am îmbogăţit cu singura localitate băcăuană sfinţită de pasul eminescian.) Reamintim că în 1875-1876, poetul a...
Văz şi auz
CA ORICARE ALTUL. Am auzit la radio: „Acest oengeu a ajutat...” şi m-am bucurat pentru popularitatea organizaţiilor nonguvernamentale. Vorbitorii simt nevoia de a-l acomoda cu regulile oricărui substantiv comun. Corect e totuşi: ONG, cu pluralul ONG-uri.
BUCURIE... POSTUMĂ. Pe 18 martie s-au împlinit şase ani de când jurnalistul lingvistic Şerban...
Un redutabil istoric al limbii române
La superlativCel mai important cercetător al substratului limbii române, Grigore Brâncuş (1929 – 2022), membru titular al Academiei Române, a fost în ultima parte a vieţii director onorific al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” şi antrenat în viaţa ştiinţifică românească şi europeană. Istoricul literar Nicolae...
Teleşcoala noastră (XXV)
Paşi adăugaţi spre normalitateA trecut ceva vreme de la reluarea cursurilor în format fizic, încât imaginea clasică a lecţiei, pe care era gata-gata să o uităm din cauza pandemiei, îşi recapătă conturul la care s-a lucrat – cel puţin în ultimele patru decenii în şcoala românească – cu maximă...
Aprilie, ca martie?
Mai nimic din sfera meteoA patra lună a anului e recunoscută ca fiind capricioasă. Eminescu i-ar fi spus tonoasă: „Pătimaş şi îndărătnic s-o iubeşti ca un copil/ Când ea-i rece şi cu toane ca şi luna lui april?” (Scrisoarea IV), pentru ca alteori să şi-o apropie într-o urare: „Ci...
Toleranţa se poate învăţa şi de la cuvinte
Aţi auzit de estem?Poate da, în limbajul glumeţ (din unele filme sau pur şi simplu din dorinţa de a ne amuza gratuit), dar eu l-am aflat de la cursanţii străini care învăţau limba română (în anul următor, deveneau studenţi în diverse centre universitare de la noi). Nu este singura...
