În peisajul economic european, puține țări ilustrează mai clar persistența decalajelor post-comuniste decât România. Conform UBS Global Wealth Report 2025, care analizează averea netă per adult la sfârșitul anului 2024, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la media averii per adult, cu doar 44.568 de euro. Această cifră plasează țara sub Bulgaria (47.798 euro), Polonia (56.159 euro) și Ungaria (55.276 euro), și mult în urma liderilor continentali precum Luxemburg (523.591 euro) sau Elveția (634.854 euro, non-UE). Doar Turcia, cu 29.923 euro, înregistrează o valoare mai mică în lista celor 31 de țări europene monitorizate.
Dar media, influențată disproporționat de averile concentrate la vârf, ascunde o realitate și mai dură. Indicatorul median – valoarea la care jumătate din adulți au mai mult și jumătate mai puțin – oferă o imagine mai fidelă a prosperității tipice. Aici, România înregistrează 23.033 euro, ușor peste Polonia (22.257 euro, cea mai mică valoare din UE), dar tot în coada clasamentului european. Diferența dintre medie și mediană (€44.568 vs. €23.033) este revelatoare: ea semnalează o inegalitate pronunțată, în care un segment restrâns de populație deține o proporție disproporționată din activele naționale, în timp ce majoritatea adulților se bazează pe proprietăți imobiliare modeste, cu puține rezerve financiare sau investiții.
Această polarizare nu este un accident istoric izolat. Tranziția post-1989 a adus creștere economică, dar acumularea de avere a rămas lentă și neuniformă. Rata ridicată de proprietate imobiliară (printre cele mai mari din UE) oferă un amortizor, însă valorile proprietăților sunt mult sub cele din Vest, iar activele financiare – acțiuni, fonduri de pensii private, economii lichide – rămân limitate. Inflația recentă și salariile relativ mici au erodat câștigurile reale pe termen lung, chiar dacă mediana a crescut cu 9,1% real între 2023 și 2024 – un ritm decent, dar inferior celui din Ungaria (18,6%) sau Lituania (16,9%).
Inegalitatea de avere în România se înscrie într-un pattern mai larg est-european, dar cu accente locale severe. Deși raportul UBS nu publică Gini-ul specific pentru România în secțiunile principale, modelul general european arată că țările cu medii joase tind să aibă distribuții inegale, exacerbate de concentrarea capitalului în mâinile unui procent mic. În contrast, țări ca Belgia sau Danemarca combină medii ridicate cu mediane apropiate, indicând distribuții mai echitabile. În România, decalajul mediu-median sugerează că elitele economice – antreprenori de succes, politicieni influenți sau beneficiari ai privatizărilor selective – au captat o parte disproporționată din creșterea post-aderare la UE, în timp ce clasa de mijloc inferioară și ruralul rămân ancorate în valori modeste.
Aceste cifre nu sunt doar statistici abstracte; ele reflectă vulnerabilități structurale. O populație cu avere mediană de sub 25.000 de euro are rezistență redusă la șocuri – fie medicale, fie economice – și contribuie limitat la dinamica investițiilor interne.
Poziția României: bogăția mediană per adult
- Valoare: €23,033
- Loc în Europa: Foarte jos, dar ușor peste Polonia (€22,257 – cea mai mică valoare din UE, conform Euronews).
- Comparativ:
- Turcia: €7,765 (de departe cea mai mică).
- Alte țări est-europene: sub €50,000 în general (ex: Letonia €50,909, Slovacia €43,793).
- Top UE: Luxemburg (€365,244), Belgia (€234,238), Danemarca (€199,647).
Mediana reprezintă valoarea de la mijlocul distribuției: jumătate din adulți au mai mult de €23,033, jumătate au mai puțin. Este indicatorul cel mai relevant pentru „omul obișnuit”, deoarece nu este distorsionat de miliardari sau ultra-bogați.
Ce înseamnă aceste cifre în practică?
- Decalaj Est-Vest extrem: România (și majoritatea țărilor est-europene) are avere medie și mediană de 10–20 de ori mai mică decât în țări ca Luxemburg, Belgia sau Elveția. Diferența reflectă ani de decalaj economic: salarii mai mici, acumulare lentă de active financiare (acțiuni, fonduri de pensii), valori imobiliare mai reduse (deși rata de proprietate e ridicată în România), datorii moderate, dar și inflație care erodează câștigurile.
- Mediana mult mai mică decât media (în România: €23k vs. €44k): Arată inegalitate ridicată – averea este concentrată la un procent mic de populație. Majoritatea adulților au avere netă modestă (în principal locuințe minus eventuale credite ipotecare, puține investiții financiare).
- Progrese recente: Între 2023 și 2024, mediana a crescut cu +9.1% (real, ajustat cu inflația) – decent, dar sub creșteri din Ungaria (+18.6%) sau alte țări estice. Pe termen lung, creșterea averii reale a fost slabă sau negativă în unele perioade.
- Context global: Chiar și la coadă în Europa, România este peste multe țări din afara Europei (ex: unele din America Latină sau Asia de Sud-Est), dar departe de nivelul Vestului european, unde sistemele de pensii, investițiile și piețele imobiliare au acumulat mai multă avere peste generații.
