La Sărata, de ani de zile, o cișmea – cum o numesc localnicii – le asigura apa cea de toate zilele. Practic, e un loc, amenajat în urmă cu zeci de ani, de unde fiecare care avea nevoie – localnic sau simplu trecător – își putea potoli setea sau adăpa animalele.
De altfel, vechimea amenajării se poate lesne observa după verdețea care a crescut în toți anii de când sătenii se alimentează de aici și după zidul din capătul ciușmelei, zdrențuit de vreme.
Oamenii preferau sursa asta de apă, fiind gratuită, dar și pentru că, spun unii, e mai bună la gust față de cea tratată, din sistemul comunal de alimentare.
Mai adevărat e că apa e folosită de localnici pentru udatul grădinilor. În plus, spre deosebire de zona de deal, unde există multe fântâni, în partea asta de sat nu prea există puțuri.
Mulți localnici au încercat să-și amenajeze astfel de surse, dar abia s-a găsit apă, la adâncimi ce ajungeau și la 36 de metri, însă la o depărtare mare de drumul comunal.
„Aurul” din mijlocul comunei
De câteva zile, prin țevușca cișmelei aproape că nu mai curge deloc apă. Localnicii bănuiesc că de vină ar fi constructorul care lucrează la amenajarea pârâului care trece prin zonă. „Apa asta venea de la un izvor, din deal.
De aici se alimenta lumea, mai uda unul un strat, își mai spăla altul un lucrușor. De-aia zic, era vitală, apa asta din mijlocul satului, era aur. Cel mai probabil au rupt-o cei care execută lucrări la pârâu, atunci când au trecut cu boldozerul.
Acum, mai curge un firicel, dar nu pe conducta cu debit mare, ci pe țeava veche. Părerea mea e că se poate repara, nu ar fi o valoare mare, numai să fie voință”, spune Nelu Paraschiv, localnic din Sărata.
Oamenii mai spun că, uneori, sunt probleme și la apa din rețeaua de alimentare a comunei, pentru care fiecare plătește. Sătenii se plâng că, cel puțin o dată pe lună, apar avarii, iar, la reluarea alimentării, apa vine cu … rugină.
Problemă apărută accidental
Viceprimarul Stelian Câmpeanu admite că cișmeaua nu mai e alimentată, confirmând presupunerea localnicilor, și anume că de vină ar fi constructorul. „Într-adevăr, când s-a lucrat la malul pârâului, muncitorul de pe buldoexcavator a tăiat, accidental, conductele care alimentau ciușmeaua. E de pe vremea CAP-urilor, făcută de unul, după cum l-a dus capul. Nu se știe pe unde au fost trase țevile, pentru că nu există un proiect”, explică viceprimarul.
De la el am mai aflat că unii localnici din zonă s-au „înțepat” în conductele care captau apa de izvor și că soluția identificării aproximative a traseului ar putea veni de la aceștia. „În felul ăsta știm, cât de cât, unde să săpăm, ca să refacem legăturile. Să ne spună cei din partea locului, să nu mergem pe bâjbâite”, încheie viceprimarul Stelian Câmpeanu.
