Comunitatea armeană din Bacău a marcat, sâmbătă, 25 mai, printr-o suită de manifestări, împlinirea a 106 ani de la constituirea Primei Republici Armene – primul stat modern armean din 28 mai 1918.
Evenimentele au fost organizate la sediul Sucursalei băcăuane a Uniunii Armenilor din România (UAR), în prima parte a zilei, și, seara, la Teatrul Bacovia. Alături de armenii băcăuani au venit reprezentanți ai sucursalelor UAR din Gherla, din Gheorgheni, din Dumbrăveni (Bistrița-Năsăud), din Târgu Mureș, din Suceava, Botoșani, Constanța și Baia Mare. UAR a fost reprezentată de Luana Maganian și de Daniela Margarian, iar publicația UAR, „araratonline.ro”, de Arsen Arzumanyan. Au fost prezenți și primarul Lucian Stanciu-Viziteu, dar și alți oameni politici băcăuani, și reprezentanți ai Comunității Evreilor din Bacău, ai Filialei Județene Cultul Eroilor și ai Sucursalei Bacău a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Manifestarea de la Sucursala UAR a fost deschisă de președintele organizației, Vasile Agop, care a explicat cum a fost constituită Prima Republică Armeană și ce semnificație a avut acest act în istorie și a continuat cu un moment poetic susținut de scriitoarea SElena Cristina și de actorul Valentin Braniște – care a recitat din volumul „Cântece ale trubadurilor armeni”. Momentul poetic a continuat cu unul muzical, susținut de muzicologul și pianista Ozana Kalmuski Zarea și de clarinetistul Paul Iulian Moraru, elev la Colegiul Național de Artă din Bacău.
Prima parte a zilei de manifestări s-a încheiat cu o prezentare de vinuri armenești, evreiești și românești de la cramele Harșian – din localitatea Dumitra (Bistrița Năsăud), Domeniul Burcilor – din comuna Traian și Mouseos – din Merei (Buzău), prezentare susținută cu măiestrie și aplomb de somelierul Silviu Ailenei, care a prezentat și „Arta degustării vinului la armeni”, dar a stat de vorbă, pe skype, și cu inginerul viticultor Octavian Harșian, proprietarul unei podgorii în comuna Dumitra și vinificator. Cu acest prilej, a fost prezentată și cartea „Octavian Harșian – 85. Între cer și glie”, un volum omagial alcătuit de Traian Săsărman și apărută, recent, la Editura Solon din Bistrița.
Vinurile degustate au fost acompaniate și de o mare varietate de preparate culinare, dintre care nu au lipsit brânzeturile oferite de Cooperativa Agricolă „Carpica”, din Tărhăuși (Ghimeș-Făget).
În perimetrul Sucursalei UAR a fost organizată și o expoziție de bijuterii din argint și suveniruri armenești.
Harry Tavitian „bisat” la teatrul Bacovia
Seara, la Teatrul Bacovia a concertat cel mai important jazzman român contemporan – așa cum îl numea, în 1990, International Herald Tribune -, Harry Tavitian. Concertul a fost intitulat „Rezonanțe Armenești în Jazz” și a fost prezentat de Ozana Kalmuski Zarea.
Harry Tavitian s-a născut într-o familie de armeni din Constanța. A studiat pianul clasic de la vârsta de 6 ani. A absolvit cursurile Academiei de Muzică din București, iar la 22 de ani a participat la prima ediție a Festivalului de Jazz de la Sibiu și a cântat la patru mâini cu Richard Oschanitzky într-un jam-session (improvizații muzicale).
Excepționalele piese cântate de maestru au fost urmate și de altele, la cererea publicului.
Istoria de 106 ani a primei Republici Armene
Republica Armeană a fost înființată pe teritoriul Armeniei Orientale (gubernia Erevanului si regiunea Kars) din Imperiul Rus, în urma Revoluției din 1917 și a dezmembrării Republicii Federative Caucaziene. În primele luni ale existenței sale, din iunie 1918 până în noiembrie 1918, majoritatea teritoriilor armene erau sub controlul armatei otomane, doar 12,000 km2 din jurul capitalei fiind sub controlul guvernului de la Erevan. În urma tratatului de pace dintre turci si Imperiul Britanic, din noiembrie 1918, armata otomană s-a retras din majoritatea teritoriilor ocupate. Republica Armeană a avut, însă, multe probleme în scurta perioadă a independenței sale, având de înfruntat o avalanșă de refugiați armeni din calea genocidului comis de autoritățile otomane, precum și războaiele de amploare redusă cu vecinii săi Georgia și Azerbaijan din motive teritoriale.
Regatul României a recunoscut independența Republicii Armenia la 10 august 1920 și a stabilit relații diplomatice cu aceasta pe 21 septembrie 1920.
Între partenerii evenimentelor s-au numărat și Primăria și Direcția pentru Agricultura Județeană și Gio Pub & Restaurant Bacău, iar ziarul „Deșteptarea” a fost partener media.
