UMB, compania responsabilă de construirea lotului de autostradă Nădășelu – Zimbor pe A3 – Transilvania, a ajuns la 50% stadiu fizic de execuție, ceea ce face ca acest șantier să fie cel mai avansat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Lotul de autostradă cu o lungime de 30 de kilometri costă 1,6 miliarde de lei după suplimentarea contractului și ar putea fi deschis pentru circulația auto în prima parte a anului viitor, deși CNAIR a acordat o extensie până în 2025.

UMB produce grinzile necesare pentru poduri și pasaje în propria fabrică, iar peste 800 dintre acestea sunt necesare pentru acest proiect. Până în prezent, 336 de grinzi au fost deja montate, iar alte 477 sunt finalizate și urmează a fi instalate. Aceste grinzi așezate „militărește” pe terasament au o lungime totală de 2,3 kilometri.

Următorul lot, Zimbor – Poarta Sălajului, cu o lungime de 13 kilometri, este la aproximativ 25% execuție și va fi următorul pas în construirea autostrăzii care va lega Transilvania de restul țării.

„Loturile UMB de pe Autostrada Transilvania sunt în acest moment cele mai avansate autostrăzi finanțate din PNRR, dar și printre cele mai dificile din cauza reliefului și a numeroaselor lucrări de artă. Din acest motiv cel mai probabil, segmente din Autostrada Moldovei – A7, precum și loturile de la Buzău și Focșani (finanțate prin PNRR) de 5 și 11 kilometri, ar putea fi terminate chiar înainte de cei 42 de kilometri din Autostrada Transilvania”, scrie economedia.ro.

Autostrada A3 – Transilvania este un proiect major de infrastructură, care va îmbunătăți conexiunile între regiunea Transilvania și restul României. Odată finalizată, autostrada va avea o lungime totală de aproximativ 500 de kilometri și va fi un factor important în dezvoltarea economică a regiunii.

Sursa Video

În liceele din Dărmănești, Comănești și Moinești a avut loc un inedit program de educație de mediu, bazat pe un concept de învățare experiențială și interactivă dezvoltat de Fundația Pădurea de Mâine. Conceptul a fost supranumit „Școala de Pădure” și a cuprins 300 de elevi din 12 clase liceale.

„Școala de Pădure” a început la Liceul Tehnologic din Dărmănești, la Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” din Comănești și la Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu” din Moinești. „În prima parte a programului – spun organizatorii -, i-am invitat pe elevi să descopere cum sunt întrețesute nevoile pădurii și nevoile oamenilor și cum bunăstarea comunităților depinde de starea pădurilor: păduri sănătoase înseamnă comunități înfloritoare, iar acestea, la rândul lor, sunt cei mai buni gardieni și administratori ai naturii înconjurătoare”.

Atelierele interactive ale Școlii de Pădure (28 februarie-3 martie) i-au provocat pe elevi să descopere, să planifice, să caute soluții și să negocieze – toate acestea fiind aptitudini necesare într-o comunitate care își gestionează aurul verde. La finalul lunii martie vor începe tururi ghidate în pădurile din județul Bacău, unde elevii vor continua explorarea temelor discutate la clasă și vor vedea natura și silvicultorii la lucru.

Până la finalul lunii mai, elevii trebuie să prezinte activitățile realizate, iar 14 elevi din fiecare liceu vor fi selectați pentru marele premiu: o tabără de la Centrul de Activități și Explorarea Naturii Richita, în județul Argeș

Proiectul este realizat și cu susținerea HS Baco Panels, din Comănești, parte a Grupului HS Timber. „Prin acest proiect pilot – spune Alexandru Agache, directorul întreprinderii din Comănești – ne dorim să aducem elevilor de liceu oportunități suplimentare de învățare și experiențe care să le contureze o viziune corectă, bazată pe informații despre ceea ce înseamnă pădurea, să le lărgească orizonturile cunoașterii, să acționeze și, la rândul lor, să-i inspire pe cei din jur. Investiția în tinerele generații conturează comunități responsabile și sănătoase.”

Au acordat suport și implicare profesorii Ionela Olaru și Maria Asandei (Liceul Tehnologic din Dărmănești), Roxana Țîncu și Mihaela Vîrcolici (Colegiul Tehnic din Comănești), Daniela Andrioaie și Vasile Pârvu (Colegiul Tehnic din Moinești).

Mihail Caradaică, director executiv al Fundației Pădurea de Mâine: „Provocarea pe care le-am adresat-o copiilor este să facă ceva pentru natură și pentru comunitate – să planteze arbori, să adune deșeurile care sufocă mediul din orașele lor, să se implice pentru schimbare. Le propunem să-și lărgească un pic orizontul și să preia, în joacă dar și în serios, rolul pe care-l vor avea când vor fi adulții unei comunități dăruite cu păduri, așa cum sunt comunitățile de pe Trotuș.”

Activitatea Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” se regăseşte la intersecţia mai multor domenii ce au legătură directă cu ştiinţele naturii, patrimoniul cultural al instituţiei, colecţiile (220.000 piese), inclusiv biblioteca de specialitate (20.000 volume şi publicaţii), care se constituie în baza de pornire a expoziţiilor permanente, temporare şi itinerante, a cercetării ştiinţifice, a simpozioanelor, meselor rotunde şi conferinţelor organizate, proiectelor educaţionale, concretizate în publicaţii ştiinţifice de specialitate.

În decursul anului 2022, în cadrul subunităţilor Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Muzeul de Ştiinţele Naturii, Observatorul Astronomic „Victor Anestin”, Vivariu şi Casa Memorială „Ion Borcea” au fost implementate 283 proiecte (132 dintre acestea, parte a planului cultural minimal propus pentru anul 2022). Respectând categoriile din cadrul planului cultural minimal, proiectele realizate în anul 2022 sunt:

Activităţi culturale 262 proiecte, dintre care: Cercetare ştiinţifică –  33 proiecte, 18 proiecte vizând cercetarea patrimoniului natural şi 15 proiecte care îndeplinesc cercetarea patrimoniului muzeal – Administrarea,  evidenţa, conservarea şi clasarea şi dezvoltarea patrimoniului muzeal; Valorificarea patrimoniului muzeal – 37 proiecte cultural expoziţionale, distribuite pe categorii astfel: 12 proiecte ce vizează expoziţii permanente şi îmbunătăţiri aduse acestora, 13 proiecte ce vizează expoziţii temporare, 12 proiecte ce vizează expoziţii itinerante. Pedagogie muzeală, educaţie muzeală – 165 proiecte cultural – educaţionale; dintre care 29 proiecte parte a planului cultural minimal, diferența (136 proiecte) fiind în plus față de planul cultural minimal; Proiecte cultural – editoriale – 5 proiecte parte din categoria tipărituri. Alte 6 proiecte care vizează administrarea patrimoniului. La acestea se adaugă 15 proiecte: 8 – participare în calitate de partener (co-organizator, co-iniţiator, invitat, participant etc.) la programe/proiecte europene/internaţionale; şi 7 proiecte – participare în calitate de partener (co-organizator, co-iniţiator, invitat, participant etc.) la programe/proiecte naţionale.

Cele 165 proiecte educaţionale s-au desfăşurat în baza a câte unui protocol de colaborare cu unităţile şcolare, ce cuprind acţiuni de cunoaştere şi conştientizare a valorilor mediului înconjurător, a importanţei protejării mediului, acţiuni dedicate evenimentelor din calendarul ecologic: „Ziua Mondială a Zonelor Umede”, „Luna pădurii”, „Ziua Pământului”, „Ziua Mediului”.

Peste 55.000 de vizitatori în 2022

Dintre proiectele anului 2022 de evidenţiat sunt: expoziția permanentă „Din anul 1958, alături de băcăuani – Istoricul instituţiei de cultură – Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii”; expoziția permanentă „Călătorie în lumea simțurilor” în Grădina senzorială a Muzeului de Ştiinţele Naturii Bacău; expoziţia temporară – „Cer liber” – expoziţie dedicată refugiaţilor ucrainieni; ediţia a-XX-a a simpozionului ştiinţific „Biologia şi dezvoltarea durabilă”, desfăşurată hibrid – online și onsite; publicarea numărului 30 a revistei ştiinţifice Studii şi Comunicări; publicarea volumului intitulat „Ion Borcea” Natural Sciences Museum Complex of Bacau – A Universe of knowledge, Festivalul Științelor, ediţia a-VI-a, Şcoala de vară Astronom, de la mic la mare, ediția I.

În vederea cunoaşterii categoriilor de beneficiari s-au îmbunătăţit condiţiile de colectare a datelor cu privire la vizitatori. Astfel, numărul total de beneficiari ai serviciilor culturale oferite publicului de Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii în anul 2022 a fost de 55.175 (46.573 vizitatori, 7.162 participanţi la activităţi de educaţie muzeală şi 1.440 participanţi la workshop-uri). Din numărul total de beneficiari, 41.952 au fost cu plată, 13.223 au beneficiat de vizite gratuite. Veniturile proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei, pe categorii de bilete/tarife practicate, în anul 2022 au fost 203.338 lei, iar numărul de bilete vândute 44.481. Grupuri ţintă Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii: Preşcolari: 13,32%; Învăţământ primar 27,01%, gimnazial 20,26% şi liceal: 7,17%; studenţi 2,81%; adulţi: 26,55%; pensionari 2,88%. Dintre vizitatorii Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii în anul 2022, 85,44% locuiesc în judeţul Bacău; 13,53% în alte oraşe ale ţării, iar 1,03% în alte ţări.

Vizitatori din toată lumea

Analizând provenienţa grupurilor ţintă a Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii, se constată că beneficiarii serviciilor oferite de instituţia noastră sunt din 13 ţări (fără România), 30 judeţe (fără judeţul Bacău) şi 6 oraşe şi 44 de comune ale judeţului Bacău. Sintetizând datele obţinute de la toate subunităţile instituţiei, se constată că 5.849 dintre beneficiarii serviciilor instituţiei provin din judeţul Bacău (fără municipiul Bacău). Se constată că, numărul cel mai mare de beneficiari (371) este din comuna Dofteana, iar oraşul (dintre oraşele judeţului Bacău) cu numărul cel mai mare de vizitatori este Oneşti (699). De asemenea, se constată că beneficiarii serviciilor culturale oferite de Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii din România, provin din 30 de judeţe (altele decât judeţul Bacău). Numărul cel mai mare de beneficiari a fost înregistrat pentru beneficiarii care provin din judeţul Iaşi (2.133), urmat de judeţul Neamţ (1.553) şi judeţul Vrancea (928). În decursul anului 2022, la cele patru subunităţi au ajuns, pe lângă cei din ţara noastră, 548 beneficiari din 13 ţări (China, Franţa, Israel, Italia, Lituania, Marea Britanie, Moldova, Spania, SUA, Turcia, Ucraina şi Ungaria).

„Întreaga activitate a instituţiei se desfăşoară în cadrul politicilor culturale naţionale şi a strategiei culturale a Consiliului Judeţean Bacău. Proiectele desfăşurate ca parte a programului cultural minimal al instituţiei sunt structurate astfel încât să acopere principalele domenii care vizează activitatea unui muzeu conform legislaţiei existente şi cerinţelor contemporane, europene, structurare prezentă şi în cadrul proiectului de management în baza căruia este condusă instituţia. Complexul nostru conservă şi prezintă publicului realităţi ale mediului înconjurător, în special din judeţul Bacău, folosind ca modalitate de expresie patrimoniul muzeal tridimensional, pe care instituţia îl posedă prin expoziţii permanente sau temporare, cu ajutorul unor materiale explicative care să însoţesc expoziţiile. Implementarea noilor tehnologii (utilizarea în expoziții a codurilor QR, a legendelor digitale/touchscreen-uri, a prezentărilor multimedia/video/touchscren), a meselor interactive, precum şi a dezvoltării de proiecte ce vizează expoziţii interactive, care implică publicul larg în subiectul prezentat a dus la mărirea numărului de vizitatori”

Gabriela Gurău, manager general al Complexului Muzeal „Ion Borcea”.

Expoziţiile organizate la sediul instituţiei au vizat subiecte din majoritatea domeniilor ştiinţelor naturii, iar frecvenţa evenimentelor organizate a crescut, ceea ce a condus şi la o atragere către instituţie a mai multor categorii de public.

De multe ori ne facem griji în privința viitorului din cauza noilor generații. Sunt mulți cei care spun că viitorul este sumbru pentru că tinerii din ziua de azi nu au modele și sunt delăsători. Doar că lucrurile nu sunt chiar așa. Senzaționalul, mai ales cel negativ, prinde bine la public. Și poate că e făcut intenționat. Dar sunt și foarte, foarte, multe exemple de tineri care contrazic toate neliniștile noastre.

Astăzi cunoaștem un adolescent de 15 ani, care ne arată clar că țara asta are potențial. Vorbim de Radu-Marian Moise, unul dintre cei mai implicați tineri în voluntariat din Dărmănești. El este elev în clasa a IX-a la Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika” Comănești, profilul matematică-informatică și începând cu luna septemrbie a anului trecut, este voluntar la Crucea Roșie – Subfiliala Comănești.

Pe lângă voluntariatul la Crucea Roșie – despre care spune că e cel mai important pentru el, Radu este implicat și în Acțiunea Catolică din Parohia Catolică Dărmănești, ocupând funcția de Secretar, dorind astfel să candideze și pentru funcția de Responsabil sector tineri în Consiliul zonal Bacău din Consiliul Diecezan al Acțiunii Catolice Iași. Este foarte implicat este și în viața elevilor reprezentanți, fiind Director al departamentului PR & Comunicare în cadrul CȘE Comănești și Web-Developer la Consiliul Județean al Elevilor Bacău.

„Este un tânăr responsabil și pe plan spiritual, răspunzând prompt la toate inițiativele parohiei din care face parte, se spovedește și împărtășește des, contemplând Cuvântul Domnului în timpul liturghiilor. Face parte și din grupul „Inima” care își desfășoară lunar activități la Casa Ecumenică din Onești, întâlniri ce constau în zile de formare cu tineri, laici și persoane consecrate”, se arată într-un comunicat.

Viitorul său se pare că este îndreptat spre Web Development, creare și editare site-uri web, începând cu unul personal: mrm25.ro, o adresă personalizată de e-mail: contact@mrm25.ro și lucrând împreună cu echipa Consiliul Județean al Elevilor, a ajutat la crearea site-ului bacau.consiliulelevilor.ro .

Ce-i drept, cu o floare nu se face primăvară. Dar e un început și e mult mai mult decât nimic.