duminică, 21 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5713

Intalnire la drum de seara in PSD \ Hrebenciuc suna replierea

    Sefii din PSD Bacau si-au dat intalnire vineri seara la Sala Mare a Palatului Administrativ. Ora inaintata a sedintei a fost dictata de programul incarcat al presedintelui filialei, deputatul Viorel Hrebenciuc. El a motivat aceasta &#8222adunare&#8221 prin simplul fapt ca &#8222saptamana trecuta am fost la Sevilla pentru meciul Stelei cu Betis, saptamana viitoare plec iar din tara si trebuia sa-mi fac timp sa-mi informez colegii despre ultimele evenimente din partid. Trebuia sa le explic colegilor mei din teritoriu in ce a constat demisia lui Adrian Nastase din functia de presedinte al Camerei Deputatilor si cum au evoluat ulterior evenimentele. Colegii mei au un mare avantaj. Sunt informati direct de la sursa. Eu port mereu un dialog cu ei si astfel au o imagine mult mai putin deformata de speculatiile din presa.” Hrebenciuc a respins acuzatiile conform carora s-ar afla in spatele demisiei lui Nastase. Greselile pe care le-a facut au impus decizia conducerii partidului. Una din greselile pe care le-a facut Nastase a fost sa-i invite ziaristii sa-i filmeze casa dupa ce parlamentarii respinsesera cererea de perchezitie. Apoi a organizat o conferinta de presa in care a dat indicatii procurorilor. Aceste actiuni au creat tulburari in teritoriu&#8221, a mai povestit Hrebenciuc. El a recunoscut ca varianta unei eventuale plecari a lui Nastase la Partidul Conservator a fost reala. &#8222Adrian Nastase, aproape singur, nu a mai fost considerat atractiv de Dan Voiculescu si de aceea nu s-a mai finalizat”, a explicat Hrebenciuc. El a respins acuzatiile in ceea ce priveste implicarea sa in demiterea lui Nastase: &#8222I-am spus si lui personal. Nu am facut absolut nimic in acest sens. Doar ca, de data asta, nu l-am mai aparat&#8221.

    Controale &#8222comandate&#8221 de Alianta

    &#8222Atragem atentia colegilor nostri de la PD si PNL sa se abtina in a mai face presiuni asupra primarilor nostri. Oamenii s-au plans. Trebuie sa inceteze controalele comandate. Monitorizam atent aceste lucruri si toate abuzurile care se fac se vor transforma in perioada urmatoare in plangeri penale&#8221, a avertizat Hrebenciuc. Seful judetenei PSD este de parere ca, in urma scandalurilor si a conflictelor interne din partid, imaginea social-democratilor in ochii populatiei este posibil sa inregistreze o scadere de cateva procente, insa nu este ingrijorat de acest aspect.

    Pesedistilor le sade bine cu drumul

    Liderii bacauani ai PSD isi pregatesc contraofensiva in teritoriu. Ei vor scoate capul in judet lasand tihna birourilor parlamentare pentru praful drumurilor de la tara. Viorel Hrebenciuc a declarat ca, peste aproximativ doua saptamani, va intreprinde un tur al judetului Bacau, care nu va fi unul de cateva zile, ci se va intinde pe o perioada mai mare de timp. &#8222O sa venim cu niste surprize pentru cei de la Putere. Vom veni cu niste propuneri de crestere a pensiilor si anumite propuneri pentru agricultura. Aici sunt probleme deosebite. Au fost trimise semnale clare de la Bruxelles sa se mai uite putin si inspre agricultura&#8221, a mai spus Viorel Hrebenciuc.Scris de Catalin BEJAN Razvan SENDREA

    Un nou sistem de distributie a agentului termic in Bacau / Caldura pe orizontala

    In ultimii ani, mii de bacauani au „evadat&#8221 din sistemul centralizat de incalzire. S-a spus ca

    sistemul centralizat e pe moarte. Scumpirea continua a gazelor il invie din morti: „centralistii&#8221 au ajuns sa plateasca pentru caldura mai mult decat vecinii lor bransati la CET. Furnizorul de agent termic incearca sa demonstreze acum ca distributia pe orizontala este o solutie

    a viitorului.

    Lucrarea demonstrativa de distributie orizontala a agentului termic s-a incheiat. Primii bacauani care experimenteaza noul sistem de distributie sunt proprietarii apartamentelor din blocul 8, scara A, strada Calugareni. „Este vorba, bineinteles, despre apartamentele bransate la CET, ne-a declarat Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei Calugareni Nord. Conductele comune de apa calda si caldura trec acum pe casa scarii, nu prin apartamente. Fiecare apartament are gigacalorimetru si debitmetru, asa ca, locatarii vor plati atat cat consuma. Este ceva nemaipomenit pentru locatari&#8221. Conductele montate pe casa scarii sunt bine izolate si mascate cu rigips. In dreptul fiecarui apartament exista o caseta in care sunt amplasate aparatele de masura. Caseta este incuiata, iar locatarii nu vor avea acces la aparatura, dar vor putea asista la citirea contorilor. Avantajele noului sistem sunt multiple. Fiind vorba despre o singura coloana pe scara, nu mai multe, pentru fiecare tronson, agentul termic va ajunge mai repede si la o temperatura mai mare in apartamente. In plus, se elimina neintelegerile dintre locatarii care au in apartamente centrale individuale si cei din sistemul centralizat. In majoritatea blocurilor, chiar daca „centralistii&#8221 au izolat conductele care le tranziteaza apartamentul, tot exista pierderi de caldura, pe care le suporta locatarii bransati la CET. Nu in ultimul rand, relatia dintre CET si consumatori ar putea sa nu mai fie intermediata de asociatie, fiind posibila acum incheierea contractelor direct cu proprietarii apartamentelor. Nu este de neglijat, in conditiile in care debitele consumatorilor la furnizorul de agent termic sunt imense, posibilitatea ca rau-platnicilor sa li se &#8222inchida robinetul&#8221, fara ca asta sa-i afecteze pe vecinii care isi platesc la zi intretinerea. Locatarii blocului 8 de pe Calugareni nu au scos nici un ban din buzunar, costurile fiind suportate de General Fluid, firma care a implementat acest sistem in Braila. Lucrarile viitoare vor fi platite de solicitanti. Ticu Ursu, directorul punctului de lucru din Bacau, ne-a declarat ca pe o scara unde toate apartamentele sunt bransate la CET costul schimbarii distributiei agentului termic ar fi de aproximativ 18 milioane de lei/apartament. „Cu cat sunt mai putine apartamente in sistemul centralizat pe o scara, cu atat creste pretul, spune Ticu Ursu. Dar nu mai mult de 20 de milioane. Pierderile de caldura se reduc de la 30 la suta, cat sunt acum, la sub 1 la suta. Deja avem semnale ca se doreste schimbarea sistemului si pe alte scari. Trei saptamani dureaza totul intr-un bloc cu patru etaje&#8221. Reprezentantii firmei, ca si conducerea CET, se asteapta ca si unii posesori de centrale individuale sa doreasca intoarcerea la sistemul centralizat daca se realizeaza distributia pe orizontala. „Cresterea pretului gazelor naturale si cheltuielile cu intretinerea unei centrale proprii vor duce la cresterea solicitarilor de rebransare&#8221, ne-a declarat Vasile Dragusanu, directorul CET. Locatarii care au acceptat sa fie implicati in experiment au declarat ca au impuscat doi iepuri deodata: nu vor mai plati pierderile de caldura si au facut, cu aceasta ocazie, si curatenia de primavara. „Trei saptamani am stat cu casa intoarsa pe dos, dar de acum vom plati mai putin la intretinere&#8221, ne-a spus Andreea Avram.Scris de Doina MINCU

    Plata concediilor medicale este in pericol

      Dupa trei luni de cand a preluat plata concediilor medicale si a indemnizatiilor de maternitate, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) trage un semnal de alarma. Nu se cunoaste cu exactitate cat s-a colectat la fondul destinat acestor plati, dar este sigur ca nu se acopera necesarul. „Am facut un studiu pentru salariatii nostri, ne-a declarat Lilian Damian, sef Resurse umane. De exemplu, pe anul trecut, daca ar fi trebuit sa achitam concediile medicale din cat s-ar fi colectat platind 0,75 la suta din fondul de salarii, nu am fi acoperit decat 40 la suta din necesar&#8221. In primele luni ale acestui an, din cei 76 de salariati ai CJAS, au fost in concediu medical doar doi, iar institutia deja cere bani de la stat pentru a-i putea plati. La CJAS se crede deja ca se vor crea debite mari la angajatori. Fiind in imposibilitatea de a le achita angajatorilor ceea ce le datoreaza pentru plata concediilor medicale, CJAS le promite recuperarea sumelor din contributia pe lunile viitoare. Aceasta nu acopera insa sumele datorate de CJAS, care se asteapta la mari presiuni din partea angajatorilor. Exista o perspectiva sumbra si pentru salariati. Neprimind banii de la CJAS, angajatorii ar putea sa refuze plata concediilor catre salariati. Situatia are mai multe cauze. „Prima este aceea ca nu s-a elaborat inca pachetul legislativ care sa reglementeze modul de recuperare a sumelor de catre angajatori, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. In plus, multi angajatori au inteles ca daca vireaza contributia de 6.5% si 7 % nu este obligatoriu sa o vireze si pe cea de 0,75 la suta. Atii au crezut ca daca nu au salariati in concediu medical nu trebuie sa vireze contributia. De aici apare deficitul&#8221. Scris de Doina MINCU

      „Prizonierii inchisorii pe care am construit-o”; / Targul Buhusi vazut din Lume

      Am solicitat mai multor buhuseni care s-au stabilit, de mai mult timp, in strainatate, sa raspunda unei intrebari: aCum se vede targul Buhusi din Occident ?” Am retinut cateva raspunsuri, si anume pe cele ale unor performeri in domeniul lor. Perceptiile acestora despre targul in care au vietuit zeci de ani sunt dintre cele mai diverse: aUn lagar al existentei numit Buhusi”, locul aunde daca unul munceste trebuie sa si puta”, aCetate alba, pura, inocenta, ca Isarlakul lui Ion Barbu”. aSuntem prizonierii cetatii pe care am construit-o” , spune unul dintre ei. Dincolo de toate astea, in sufletul lor se zvarcoleste cotidian dorul originilor si o tristete zamislita din drama cotidiana a unui targ aproape uitat de Dumnezeu.

      Buhusi inseamna aai mei”, amintiri, gol in stomac de emotie

      Cu sufletul sau cu ochii. Depinde cum vrei sa vezi Buhusiul din Italia, Germania, Canada sau de oriunde, de departe. Daca intri in Buhusi noaptea, e bezna. De-a lungul bulevardului sunt cateva becuri cu putini watti, care nu bat pana pe trotuar. Nici un bar deschis, unde sa poti sa bei o cafea dupa un lung drum sau vreun restaurant in care sa mananci rapid o pizza (daca tot suntem in tema). Mai bine ca e bezna. Cel putin nu te dezumfla de la inceput… De departe, lucrurile se vad altfel, nu e chestiune de sclifoseala sau de nasul pe sus sau ca cineva as-a ajuns”. Cum sa nu zici aacolo e altfel”, daca strada perfecta din mijlocul padurii nu se compara cu gropile din centrul nostru, acoperite cu prundis sau smoala? In Italia nu te poti baga in fata la coada, nu-ti tine nimeni randul si nu poti sa ramai dator la vanzatoare nici macar cu un cent. Eram zilele trecute in sala de asteptare a medicului de familie. Oameni de toate varstele. Incaperea parfumata, cu gresia curata luna. In fata mea, un barbat. Italian. Sa fi avut in jur de patruzeci de ani. Era imbracat normal, asa cum l-ai fi vazut si pe strada: camasa, un sacou in carouri, blugi, pantofi curati, desi afara ploua. La un moment dat, intra un altul. Roman dupa accent si dupa tot restul. S-a asezat alaturi de primul. Cu parul nespalat, lipit de frunte, plin de praf si mirosind foarte puternic a tigara. O fi venit omul direct de la serviciu si de aceea am putea sa-i gasim o scuza. Dar nu, nu de aceea era nespalat si mirosea ingrozitor a tutun, ci pentru ca el e invatat cu baia saptamanala pe bucati de la Buhusiul fara apa calda pentru ca nu i-a spus vreodata nevasta ca miroase, de frica sa nu-i starneasca banuieli nefondate c-ar avea pe altul pentru ca, daca unul munceste, trebuie obligatoriu sa si puta. Sunt diferente atat de evidente, incat doar daca esti catar nu le vezi – un sapun costa un euro si un deodorant – in oferta – coboara si pana la nouazeci de centi, in conditiile in care un imigrant foarte sarac castiga o mie de euro. Ca imigrant in Italia, nu sunt de acord cu acceptarea in masa, chiar si pentru cei care se considera la locul lor, muncesc si au o casa. Integrarea se face individual, fiecare adaptandu-se cum poate mai bine la regulile societatii in care a ales sa traiasca. Nu vorbesc despre Italia ca despre paradis, in comparatie cu infernul de la Buhusi, pentru ca as minti. Nu se traieste mereu pe roze si probleme sunt oriunde. Multi se pot pacali, insa si spun ca aacasa e tot acasa”. Naduful cu care ofteaza fraza asta pleaca din neadaptare: noi reguli de respectat (si precizez, de respectat), noi moduri de abordare, noi deschideri ale vietii occidentale, pe care Buhusiul in nici un caz nu ti le ofera pentru moment. Pentru mine, aacasa” e acolo unde imi este bine, unde ma regasesc printre oamenii din jur, unde societatea te apreciaza pentru ca esti tu si nu pentru ca tata ti-a pus o pila. Pentru mine, Buhusiul inseamna aai mei”, inseamna amintiri, inseamna gol de emotie in stomac, inseamna prajiturile lui Cojocaru, care, in Italia , sunt scumpe si mai rele. Pentru mine aextracomunitar” inseamna aafara din comunitate”, aneadaptat la comunitate”, si nu roman, albanez, marocan sau ucrainean. Nici eu nu credeam in toate astea pana cand nu le-am vazut cu ochii mei. Anca Maria Mazilu, director editorialist al ziarului LIBERO, Alexandria, Milano.

      Suntem prizonierii inchisorii pe care am construit-o

      In Londra , unde locuiesc, nimeni nu stie despre Buhusi. Accidental, doi, trei englezi care au fost pe la noi pot emite judecati de valoare. Pentru mine, Buhusi inseamna acasa, locul de unde provin, in care am invatat. Am primit aici o educatie care mi-a permis accesul catre ceea ce sunt. Va pot spune mai ales cum este perceputa Romania. Ca un stat mare si, potential, puternic, un stat care doreste ascensiunea in UE. Occidentalii incearca sa inteleaga unde ne-a adus comunismul si cum ne putem readapta la valorile democratiei. Daca, ipotetic, m-as putea readapta la conditiile de fiintare ale orasului Buhusi ? Ipotetic… Ca asistent al Universitatii Natiunilor Unite din Tokio , in calitate de coordonator de traning al inaltului Comisariat Pentru Refugiati am fost prin toata lumea: din Mongolia, pana in Nepal, Kenya, Pakistan sau Tanzania. Vreau sa spun ca am fost si in acele zone in care trebuia sa fii foarte atent ca sa nu ramai fara roata de la autoturism. Altfel spus, readaptarea in Buhusi n-ar fi nici o problema, daca as veni pentru un scop precis, pentru o perioada determinata si daca as avea garantia ca pot realiza scopul. Cred insa ca aici, in Buhusi, valoarea individului si munca sa nu sunt pretuite cum se cuvine. La urma urmei, buhusenii sunt prizonierii inchisorii pe care si-au construit-o. Pe care ne-am construit-o. Participa ei responsabil la viata cetatii, se implica pentru a rezolva problemele pe care le au? Buhusenii au devenit foarte suparati, dar pe cine? Nu trebuie sa se rezume doar la vot. Este necesar sa-i monitorizeze democratic pe cei alesi. Daca as reveni in Romania, in general? Am fost contactata de Ministerul de Externe al Romaniei si de doua organizatii internationale care au sediul la Bucuresti, pentru a lucra in structurile dumnealor. Am evaluat ofertele si am constatat ca nu pot accepta. Monica Blagescu, director ONG One World Trust, Londra.

      Cetate alba, pura, inocenta, ca Isarlakul lui Ion Barbu

      Nu cred ca as fi parasit vreodata Buhusul daca stampila mea genetica nu ar fi fost pusa cu multe mii de ani in urma pe alte meleaguri mai indepartate. Poate sa sune patetic sau melodramatic, dar Buhusiul, asa cum a fost cu 50, 60 de ani in urma, l-am luat cu mine nealterat de cutremurele ulterioare, cetate alba, pura, inocenta, ca Isarlakul lui Ion Barbu el s-a strecurat cu viclenie in formula mea sanguina, din cand in cand trece pragul critic si atunci ma apuca un dor de moarte. Parca as fi in plin fenomen paranormal de ubicuitate, cand nu mai stiu daca ma aflu la Beer Shewa, pe strada Fritz Albert sau la Buhusi, in Colonia Fabricii. Colonia Fabricii… Scriind aceste ultime randuri, am revelatia faptului ca Buhusiul si-a modelat o toponimie a lui, inconfundabila, si de neinteles pentru cineva venit de aiurea. Iata cateva cuvinte pe care inventia verbala a buhuseanului le-a metaforizat: apoarta” (ma duc IN poarta, asteapta-ma LA poarta, etc, fiind vorba, desigur, de spatiul bine determinat din fata FOSTEI Fabrici de Postav) asus”, ajos” semnificand, desigur, cele doua parti ale orasului, cea de sus si cea de jos adosul fabricii” sau locul mirific dintre fabrica si albia Bistritei de unde, cei curajosi se intorceau cu comori minunate de bobine conice de carton, aruncate acolo ca deseuri. aRadulita”, mai vechi, aFata cu ulciorul”, mai nou, una dintre caile de acces catre orasul De Sus, ca si Drumul Nou, de altfel aLa han”. Spatiul din jurul vechiului han de posta, aflat in urma cu cativa ani intr-o stare de ruina. aColonia Fabricii”, aColonia Bistritei”, cartiere muncitoresti selecte si infloritoare altadata, degradate in buna masura astazi datorita schimbarilor demografice, dar nu numai. Nu mai amintesc de numeroasele cuvinte legate de existenta seculara a fabricii (cei care au inca nostalgia a ceea ce a fost aceasta odata, le vor recunoaste: tribunalul,”ala Roth”, aMaritza”, aLa fulgi” si multe altele. Am incercat sa evit pe cat mi-au stat puterile o evocare lacrimogena, parfumata cu floricele din jurnalele de amintiri. Am incercat sa ma detasez, sa fiu rece si distant afectiv, dar nu am fost eu. Caci EU, cel adevarat, cel putin in raport cu obiectul rememorarii, as fi fost lacrimogen ca o pagina parfumata de floricele din jurnalele de amintiri. Iosif Balter, profesor, Israel.Scris de Ion FERCU

      Ce rost are Postul cu… Postul?

      Titlul de mai sus a fost probabil citit cu suspiciune: o fi vorba de vreo greseala de scriere sau poate chiar de nonsens? Enuntarea sa este foarte asemanatoare cu o binecunoscuta vorba din popor, fapt ce pe buna dreptate l-ar face suspect de vreo aluzie, insa cu siguranta nu se doreste a fi o acuza adresata cuiva. Formularea sa ambigua spera cel mult sa alature interesului obisnuit al cititorului si un pic de curiozitate. Este, de fapt, vorba despre o scurta privire asupra timpului de post in care ne aflam (chiar daca l-am inceput la date diferite).
      Arata lumea si astazi acelasi interes pentru timpul postului ca alta data? Este o intrebare pe care mi-am adresat-o spontan, gandindu-ma nu la cei care vin deseori la biserica, ci la ceilalti, mult mai multi care aud despre inceputul Postului Mare in timp ce asculta alte stiri prezentate de posturile TV. Indraznesc sa cred ca timpul postului, cel putin acesta al Postului Mare, este inca perceput si trait ca un timp aparte. Un sondaj pe aceasta tema ne-ar oferi cu siguranta un raspuns precis, insa, chiar si fara o astfel de investigatie, nu putem spune ca ducem lipsa de argumente. Ma gandesc, spre exemplu, la oferta producatorilor alimentari. Nu sunt putini cei care pun in vanzare acum produse de post (le-am putea numi si de sezon). Or, intr-o piata de desfacere libera, daca aceste produse nu ar fi cautate, cu siguranta ele nici nu ar exista, nu ar fi asigurate de producatori. In consecinta, daca ele exista pe piata, inseamna ca sunt cautate, iar daca sunt cautate inseamna ca interesul pentru trairea timpului de post este suficient de mare incat sa influenteze chiar si piata alimentara. Prin urmare, romanul inca mai posteste, dar cum?
      Sigur ca un raspuns deja l-am oferit: acenzura alimentara” pe care unii o respecta chiar cu scrupulozitate. Este, intr-adevar, o schimbare ale carei beneficii, chiar si numai trupesti, sunt multiple si sustinute totodata medical. Insa o cura sau o dieta pe care cineva si-o impune in acest timp, oricat de aspra ar fi si oricate beneficii trupesti ar aduce, daca nu izvoraste dintr-o motivatie spirituala, nu are in realitate nici o legatura cu timpul postului, care trebuie sa fie un timp de pocainta si de ispasire singura legatura fiind simpla coincidenta. Asadar, faptele de post, gesturile exterioare, nu sunt in mod necesar si dovada ca cineva posteste intr-adevar, adica participa, printr-o renuntare pe care o face, la jertfa patimirii si mortii lui Cristos, din dorinta de a-si ispasi astfel pacatele. Acelasi lucru se poate spune si despre cei care in acest timp al Postului Mare renunta la anumite distractii sau obisnuinte placute, dar o fac mai degraba din dorinta de a mai salva bugetul propriu, eventual tocmai pentru ca pregatirea sarbatorii Pastelui sa beneficieze de mai multe resurse materiale. Cu siguranta vor recunoaste beneficiul adus in organizarea vietii lor, dar nu vor putea spune ca prin aceasta au ajuns sa cunoasca mai bine iubirea lui Dumnezeu si sa inteleaga necesitatea de a lucra ei insisi pentru binele propriului suflet.
      Adevaratul post nu se reduce la gesturi exterioare, desi le presupune. Multi oameni, insa, il traiesc, sau cred ca il traiesc, astfel: reducandu-l la anumite schimbari exterioare si le numesc exterioare pentru nu ca izvorasc din inima, din dorinta unirii in jertfa cu Cristos, ci isi gasesc motivatii de alta natura. In fata unei astfel de trairi a timpului postului, cum sa nu ramana actuala intrebarea lui Dumnezeu: Oare acesta este postul care-mi place? (Isaia, 58,5). Nu este, prin urmare, oportun sa ne intrebam in mod sincer ce are de-a face postul omului, asa cum il traim poate si noi, cu postul Domnului, acela pe care il asteapta Dumnezeu, ca semn si dovada a regretului fata de pacate si a dorintei de a primi iertarea sa si bucuria pe care aceasta iertare ne-o aduce in suflet (adevarata bucurie pascala).
      Sfasiati-va inimile, nu hainele (Ioel 2,13), le striga Dumnezeu evreilor care implineau cu rigurozitate faptele exterioare, dar nedreptateau pe vaduva si pe orfan si isi inchideau inima in fata celui nevoias. Acesta este postul care ii place Domnului, postul pe care il asteapta de la noi: postul inimii. Un post care nu recere abandonarea faptelor exterioare, ci redescoperirea semnificatiei lor: aceea de a ne dispune la o renuntare la noi insine, la pacatele noastre, la orgoliile noastre pentru a ne putea deschide mai mult fata de ceilalti adica a ne elibera de noi insine pentru a fi cu adevarat liberi, sa primim harul lui Dumnezeu si sa ne oferim celorlalti. Rodul acestui post nu trebuie sa fie un trup mai mic, ci o inima mai mare. Prin urmare nu cantarul ne va arata daca sau cum am trait postul, ci toti aceia pe care ii vom iubi.Scris de Pr. Paul BUTNARU, vicar la Parohia Romano-Catolica Sfantul Nicolae, Bacau

      Crucii Tale ne inchinam, Hristoase!

      A treia Duminica din Postul Pastilor este dedicata, de Biserica Ortodoxa, Sfintei Cruci. Intreg Postul Mare sta sub semnul Crucii Domnului nostru Iisus Hristos. Crucea Sa contine si subsumeaza intreaga istorie a mantuirii neamului omenesc si a intregii creatii.

      Prefigurata inca din Vechiul Testament, in chipul preumblarii Sfantului Duh deasupra apelor la crearea lumii, prin pomul cunostintei binelui si raului, prin nuiaua cu care Moise a despartit Marea Rosie, prin toiagul lui Aaron, cu care stanca stearpa a devenit izvor de apa, prin bratele ridicate ale lui Moise, cu care israelitii au biruit pe amaleciti, si prin multe alte simboluri, Crucea Domnului este altarul de jertfa prin care lumea a dobandit viata.

      Crucea este mantuitoare deoarece insusi Domnul slavei vesnice, facut Om, Se aduce pilda de curatie intregii lumi pentru a o salva din bratele neantului. Crucea trece de la stadiul de simbol la cel de putere vie a lui Dumnezeu. Prin pacat omul a cazut in sferele distructive ale neantului. Pacatul ucide trupeste si spiritual. El este refuzarea lui Dumnezeu de catre om. Or, prin Crucea lui Hristos omul este renascut si purificat. Era nevoie de Jertfa Crucii Lui pentru ca omul sa fie restituit lui Dumnezeu la starea de Om nou. De aceea Hristos este numit si Noul Adam. Prin aceasta, Iisus nu aduce la Jertfa un simplu om, caci atunci nu avea valoare soteriologica jertfa Sa. Nu Dumnezeu avea nevoie de jerfa Crucii, ci omul. El urca pe lemnul Crucii si firea dumnezeiasca impreuna cu cea omeneasca. Dumnezeu patimeste odata cu omul pentru a-l salva. Daca pe Cruce era inaltat un om obisnuit, indiferent de starea sa morala buna, nu era suficient. In cartea dreptului Iov citim ca nici pruncul de o zi nu este fara de pacat. Prin urmare era necesara prezenta unui OM fara de pacat, nu iertat de pacate, ci un OM care nu a gustat pacatul. Astfel, Dumnezeu, la plinirea vremii, il face Om pe Fiul Sau, Cel Unul-Nascut, pentru a intra in istorie fara ca sa ii schimbe cursul, din distrugere si rau in viata si lumina. Pe Cruce este ridicat Iisus Hristos, OM si DUMNEZEU adevarat. Suferind o incomensurabila durere, in locul fratilor Sai, Iisus dovedeste netarmurita Sa dragoste pentru oameni. Daca prin intrupare El devine om ca noi toti, purtand toate afectele si patimirile, prin Cruce depaseste stadiul volitional, intrand in sfera irationalitatii. Oricat am medita, din perspectiva ratiunii sau a oricarei religii, nu putem pricepe cum Dumnezeu se face Om si isi varsa sangele pentru lume. Insa, prin lumina credintei crestine intelegem ca Crucea Domnului nu este numai jertfa personalizata, ci este purtarea Sa de grija pentru lume, dumnezeiasca Sa providenta. El isi arata imensa-I dragoste pentru noi facandu-se Om. Iisus nu Se serveste de trupul si de sufletul Sau ca de o haina, ci acestea ii devin proprii pentru vesnicie. Trebuia ca un om sa patimeasca efectele pacatelor lumii intregi. Or, numai Iisus, fiind fara de pacat, face ca intreaga creatie sa beneficieze de Jertfa Sa. Ranile Lui vindeca ranile noastre, sangele Lui purifica sangele nostru, durerea Lui devine bucuria noastra, prin patimile Sale noi luam mangaiere, pacatul este distrus, raul este biruit cu propriile arme, intunericul devine lumina, moartea devine viata vesnica.

      Asa trebuie sa intelegem Crucea Sa. Ea nu este un obiect simplu, de adorat. Crucea, din lemnul de tortura si de batjocura, de face semnul prin care primim mantuire, obiect de mare cinste. Numai prin asumarea Crucii intram in adevarata viata. Daca Iisus a primit Crucea de buna voie, tot asa trebuie sa procedam si noi. Ne asemanam Lui prin Cruce, numai ca noi trebuie sa ne luam Crucea si sa ii urmam Lui pentru pacatele noastre. Pe Crucea zilnica, a durerii si suferintei, mergem pe urmele Sale. Cel ce patimeste de boala sau de orice alt necaz trebuie sa stie ca sufera pentru propriile greseli. Dar, are sprijinitor tare pe Iisus. Daca nu ar fi El cu noi in fiece moment ne-am secatui de puteri. El este Cel care ne intareste si ne da puterea de a trece peste toate. Iisus Hristos este Cel care ne umple, ne este mereu alaturi, iar in momentele grele ne poarta pe brate. Asa cum El si-a purtat Crucea fara sa se vaite, in locul intregii lumi, tot asa si noi sa ne ducem crucea, povara pacatelor, cu credinta ca la capatul ei sta invierea.

      Ortodoxia nu vede prin Cruce doar un moment al durerii, al torturii si groazei, ci prin Cruce vede bucurie si nadejde. Tot suspinul Crucii moare pe ea, caci numai prin aceasta trecem spre inviere. Crucea face vizibila invierea. Doar prin ea avem acces la lumina invierii. Crucea este locul unde se ard pacatele si reziduurile umanitatii, care a corupt intreaga creatie, pe ea se distruge chipul mortii, in mod paradoxal. Moartea este distrusa prin ea insasi, tot asa cum microbii sunt distrusi prin vaccinul creat din ei. Locul de imbinare al bratelor Crucii este centrul istoriei si vesniciei. Acolo, timpul si eternitatea coincid.

      Crucea este nebunie pentru cei ce nu cred in puterea ei. Dar pentru noi, cei ce ne mantuim, este harul si puterea lui Dumnezeu, Care face ca prin ocara Crucii sa luam cinstea talharului cait si sa murim pentru a invia. Asadar, sa ne asumam crucea durerilor pentru ca este plata pacatelor noastre, si asa sa urmam lui Hristos, fara sa ne lamentam si sa-L interogam pe Dumnezeu. Dolorismul crucii cotidiene trebuie vazut prin prisma durerii Domnului de pe Cruce. Atunci vom vedea ce mica este durerea noastra particulara. De fiecare data cand faci raul sa te gandesti ca are efect invers. Va veni vremea cand vei suferi pentru el, fie aici, fie dincolo. Diferenta este ca dincolo chinul poate fi mai mare si vesnic. Tu alegi, omule ! Dar nu dispera, mai ai inca sansa de a realiza puterea Crucii Domnului si nu te lasa coplesit de pacat. Biruieste-l! La capat te asteapta invierea !

      De cate ori vei cadea, ridica-te si te vei mantui!Scris de Pr. Drd. Ciprian CLOSCA, Consilier Cultural al Episcopiei Romanului

      Copiii rromilor vor drepturi egale in institutiile de invatamant

        In perioada 15-17 martie 2006, la Sinaia, s-a desfasurat &#8222Atelierul de lucru privind initiativele comune ale institutiilor pentru sprijinirea desegregarii in educatie”, organizat de WIG International. In cadrul atelierului s-au trecut in revista modalitatile prin care Comitetele Judetene de Sprijin si Grupurile Scolare de Sprijin se pot mobiliza mai bine la nivelul comunitatii pentru a rezolva barierele care apar in calea accesului la educatie, a desegregarii si a tratamentului egal fata de copiii rromi. In multe scoli din proiect s-a progresat vizibil in rezolvarea problemelor care contribuie la segregare si la tratamentul incorect/inegal aplicat copiilor minoritari rromi, in urma formarii cadrelor didactice si a reabilitarii scolare. &#8222In cadrul acestui atelier a fost ridicata problema vandalismului in scoli si contextul care favorizeaza dezvoltarea acestui fenomen, problematica muncii in randul copiilor rromi, identificarea diferitelor contexte socio-economice care conduc la abandonul scolar, identificarea cauzelor comportamentale neadecvate ale unor copii rromi in scoala”, ne-a declarat Laura Munteanu, consilier in cadrul Prefecturii Bacau. De asemenea, au fost prezentate o serie de proiecte de imbunatatire a situatiei rromilor, realizate de Agentia de Dezvoltare &#8222Impreuna” din Bucuresti.Scris de Razvan SENDREA

        Incaierare pe un proiect didactic \ O institutoare din Bacau reclama un plagiat

          Visul tuturor cadrelor didactice de a obtine un salariu sau o gradatie de merit, adica aproape un milion de lei in plus la salariul de baza, le-a transformat pe acestea in autori de carti, animatori de simpozioane nationale, in fond, in luptatori corp la corp si, uneori, in plagiatori, ca, deh, ideile nu cresc in gradina. Institutoarea Sorinela Teodorescu, de la Scoala &#8222Mihail Sadoveanu&#8221, reclama ca inv. Marta Panzaru, de la Scoala nr. 3 Onesti, i-a copiat cuvant cu cuvant un proiect, schimband doar titlul si &#8222obiectivele urmarite”. Cea acuzata sustine insa ca o activitate nu poate fi plagiata. Foarte revoltata, Sorinela Teodorescu spune ca nu este prima data cand i se intampla ca ideea sa ii fie preluata, motiv pentru care a schimbat forma initiala a proiectului, care, iata, iar e &#8222imprumutat”. Institutoarea reclama ca invatatoarea de la Scoala nr. 3 Onesti &#8222reproduce efectiv modul de organizare a actiunii desfasurate pe data de 19 noiembrie 2005, actiune aflata la a VII-a editie. Deoarece o serie de scoli din tara au reprodus modul initial de instiintare elaborat de institutia noastra, ne-am simtit nevoiti de a adopta o noua structura incepand din noiembrie 2005&#8221. Institutoarea de la &#8222Sadoveanu&#8221 si-a pus degeaba speranta in Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) ca ii va face dreptate. Inspectorul scolar general Radu Ababei este de parere ca nu se poate vorbi de nici o infractiune, atat timp cat ideea nu a fost inregistrata nicaieri. &#8222Adevarul e undeva la mijloc. E foarte adevarat ca proiectul doamnei Teodorescu e bine gandit, lucrat pas cu pas. Insa, tema difera. Pana la coada cozii, Sorinela Teodorescu a creat o metodologie. De o infractiune nici nu poate fi vorba Nu o are pe drept de autor, pe editura. Singura problema e de moralitate, considera Ababei. Panzaru ar fi trebuit sa spuna ca multumeste autorilor reali. Proiectul difera, forma e aceeasi. Ce e identice forma de adresare. Vom avea o discutie cu cele doua si vom sugera invatatoarei din Onesti sa spuna in deschiderea sesiunii de la cine s-a inspirat&#8221.

          &#8222Plagiata” vrea sa saboteze &#8222plagiatoarei”

          Prima editie a Sesiunii nationale de comunicari stiintifice – cu tema &#8222SOS Natura&#8221 – organizata de Scoala nr. 3 Onesti va avea loc sambata, 25 martie. Sorinela Teodorescu spune ca se va duce acolo si va scrie pe toate programele si invitatiile &#8222preluate de la Scoala &#171Sadoveanu&#187&#8221. &#8222Domnul Ababei mi-a replicat ca este vorba de o greseala foarte mica, aceea ca au preluat cuvant cu cuvant. Dar ideea mea este originala! Am muncit doua zile la ea, spune aproape plangand Sorinela Teodorescu. Tocmai pentru a fi original! Daca doreste sa faca o activitate, sa se gandeasca la o modalitate proprie de organizare. Sa nu o ia de la altii. Tot acest proiect tine de experienta mea anterioara, adunata de la prima editie, pana in prezent. Macar daca si-ar recunoaste vina, dar stau cu coada sus!&#8221. Speranta institutoarei de la &#8222Sadoveanu&#8221 este insa desarta. Inv. Marta Panzaru nu recunoaste nimic. Initial a zis ca nu are nimic de declarat si ca ISJ este cel indreptatit sa ofere un raspuns. &#8222O activitate nu se poate plagia. Se poate plagia doar o lucrare care are titlu si autor, nu o hartie. Activitati de acest gen se organizeaza in tot judetul. Chiar m-am uitat in dictionar, a plagia inseamna a copia o lucarea cu titlu si autor. Nu pot fi acuzata de plagiat”, a raspuns totusi, cu musca pe caciula, invatatoarea onesteanca. Sorinela Teodorescu a anexat la plangerea facuta si modele ale unor proiecte similare din tara, pentru a dovedi ca modalitatea de organizare a unei sesiuni nu este aceeasi, la virgula.

          Scris de Laura HUIBAN Dana LUNGU

          Consilierii judeteni se scarpina olteneste / Spitalul de Pediatrie mai asteapta blocul operator

            Proiectul de hotarare privind aprobarea documentatiei tehnico-economice – faza studiu de fezabilitate pentru obiectivul de investitie &#8222Amenajare bloc operator” din cadrul Spitalului de Pediatrie Bacau a fost din nou amanat. Consilierii judeteni nu au reusit nici in ultima sedinta sa ajunga la un numitor comun pentru a da unda verde acestui proiect. Mai intai, consilierii au crezut, vazand costurile totale de 42 miliarde lei, ca este o greseala de dactilografiere. De fapt, CJ Bacau ar trebui sa aprobe alocarea a 4,2 miliarde lei si o rectificare ulterioara de buget de aproximativ 5 miliarde lei, restul sumei, pana la 42 miliarde lei, fiind completata de Ministerul Sanatatii. Dupa ce s-a clarificat aceasta problema, unii consilieri au sesizat ca in mapa de sedinta nu este prezentat si studiul de fezabilitate pentru acest proiect. Comisia responsabila considera ca acest studiu a fost intocmit de specialisti, insa consilierii au dorit ca, inainte sa dea votul, sa cunoasca studiul de fezabilitate. Desi au primit mapele cu cateva zile inainte, ei nu au reclamat faptul ca lipseste o copie dupa studiu decat in momentul sedintei. Presedintele Dragos Benea a recomandat Comisiei de Urbanism sa verifice corectitudinea studiului si, la urmatoarea sedinta extraordinara, sa se gaseasca in mapele conslierilor si copii ale studiului de fezabilitate. Consilierul Gheorghe Huluta e de parere ca proiectul privind aprobarea studiului de fezabilitate ar fi trebuit intai aprobat si abia apoi discutat pe marginea acestuia. „Este foarte bine si asa. Prin aceasta amanare se vor clarifica lucrurile. Se va vedea ca nu este vorba despre vreo inselaciune si ca totul a fost facut sub atenta supraveghere a unor specialisti. Ideea este ca acestea sunt niste studii tehnice, care nu au fost incluse niciodata in mapele de sedinta. Au fost facute de specialisti. Nu se poate face nici o miscare eronata, nimeni nu isi permite sa greseasca, deoarece ele sunt verificate foarte amanuntit de toate organele economice abilitate”. In tot acest timp, amenajarea blocului operator mai are de asteptat. Si nu ar fi exclus, cum s-a mai petrecut si in alte cazuri, ca finantarea sa fie retrasa din cauza neinceperii lucrarilor. Sectia de chirurgie pediatrica este tolerata in Spitalul Judetean de Urgenta, iar pierderile financiare nu sunt de neglijat. Spitalul de Pediatrie cotizeaza, lunar, la SJU cu suma de aproximativ 30 de mii de euro, bani pentru utilitati. „Amanarea ma supara, dar nu am ce face”, ne-a declarat dr. Spiridon Veringa, directorul Spitalului de Pediatrie (foto). &#8222Nu-mi convine, dar sunt banii lor, ei hotarasc. Ne afecteaza faptul ca sectia de chirurgie pediatrica nu este in cladirea Spitalului Judetean de Pediatrie. Si administrativ, si ca activitate medicala. Este mai bine sa fie toti copiii internati in aceeasi cladire. In plus, platim utilitati in doua locuri. Exista inconveniente, dar nu depinde de noi, de spital, ci de consilierii judeteni&#8221. Scris de Razvan SENDREA, Doina MINCU

            Volei masculin, Divizia A1, etapa a XXIV-a / Veteranii au parasit corabia bacauana

            @ Stiinta Dedeman Bacau &#8211 Remat Zalau,

            Sala Sporturilor, ora 11.00

            Echipe probabile / Stiinta Dedeman: Ghimes (Manda), Purice, Hutuleac, R. Lazar (Apostu), Cartacuzencu, Crinta, Iacob (libero) Remat Zalau: L. Lazar, Abraham, Onute, Briscan, Verdes, Kovacs, Calin (libero)

            Clasament

            1. Remat Zalau1510 535:2425

            2.VCM Rm. Sarat 1510 534:2625

            3. Steaua15 9 636:2524

            4. VCM Piatra Neamt14 9 533:2323

            5. Stiinta Dedeman Bacau15 51029:3620

            6. Danubiu Tulcea14 113 8:4115

            * Etapa a VI-a (25 martie): Stiinta Dedeman Bacau &#8211 Remat Zalau Steaua &#8211 VCM Piatra Neamt Danubiu Tulcea &#8211 VCM Rm. Sarat.

            Stiinta este ca si retrogradata in A2, asa ca punctele puse in joc nu mai au importanta. Dar formatia gazda nu trebuie sa se faca de ras, deoarece are de aparat si blazonul unui sponsor, in speranta ca acesta va avea un motiv sa contribuie la reconstructia echipei. Iar problema reconstructiei se pune, deoarece antrenorul secund Marian Feru si ridicatorul Constantin Alexe au parasit echipa. Antrenorul principal Cornel Paduraru l-a convertit pe liberoul Ghimes in ridicator, „patratica&#8221 acestuia urmand sa fie din nou preluata de Iacob. Rezerva lui Ghimes va fi juniorul Manda.

            Referitor la Feru si Alexe, amintim ca ei au fost coechipieri la Stiinta inca de acum 12 ani. Ambii au fost nemultumiti ca proiectul unei echipe competitive inca din 2006 a cazut. Feru a fost inglobat intr-o echipa mai altfel &#8211 cea care realizeaza efectele speciale ale unui film cu marele actor Steven Seagal, la Snagov. Chiar astazi va avea primele filmari.Scris de Peter KELMANN

            Fotbal, Divizia A/ Umiliti pe teren propriu, bacauanii sunt cu un picior in B / Executie in direct

            @ FCM Bacau-Otelul Galati 0-4 (0-2)

            Stadion: „Municipal&#8221, spectatori: circa 400. Au inscris: BALTOI (min.10), V. TANASA (min. 45+1), BRUJAN (min. 77) si G. PARASCHIV (min. 81). Suturi la poarta: 5-10 (pe poarta: 3-6). Cornere: 5-6.

            FCM Bacau (4-2-3-1): Manea-Codreanu, David, Geaman, Ganea-Trofin, Bojescu (min. 70 Verdes)-Doltea (min. 46 Balauru), Matei (min. 46 Dobos), Gheorghiu-M. Tanasa. Antr.: Cr. Popovici.

            Otelul (4-4-2): Vatca-Craciun, Nogo, M. Baciu, Semeghin-V. Tanase (min. 66 I. Marginean), S. Costin, G. Paraschiv, Brujan (min. 84 Somodean)-Baltoi, D. Stan (min. 78 Badescu). Antr.: P. Grigoras.

            Cartonase galbene: Trofin (min. 6), Costin (&#821650), David (&#821669).

            Arbitri: Cr. Balaj-T. Marchis, Ed. Ungureanu.

            Un meci de fotbal? Nu, un masacru. O executie in direct. Comandata de antrenorul Otelului, Petre Grigoras. Trupa acestuia a tras in plin, gaurind sperantele Bacaului. Dupa ce au invins cu 3-0 in Stefan cel Mare, galatenii au ridicat stacheta, impunandu-se ieri pe terenul din Bacau cu un neverosimil 4-0. Daca Otelul se ridica, in schimb Bacaul se afunda. Acest esec -al 11-lea in actualul sezon- suna ca o condamnare pentru formatia lui Cristi Popovici, aflata tot mai aproape de Divizia B. Tehnicianul bacauan are partea sa de vina. Conditionat de terenul noroios, Popovici a renuntat la piesele &#8222grele&#8221 (la figurat) reprezentate de Balauru, Dobos si Verdes, preferand „artileria grea&#8221 (la propriu) formata din Doltea, Matei si M. Tanasa. Pe scurt, forta in locul tehnicii. N-a mers. Gazdele n-au legat nimic in atac, impotmolindu-se in fata unei echipe mult mai mobile, care a asteptat greseala adversarului. Si nu a trebuit sa astepte mult. Dupa doar zece minute, defensiva FCM-ului a clacat. Oferind o noua mostra demna de muzeul ororilor. La o minge lunga trimisa de G. Paraschiv, Ganea si Manea s-au dat cap in cap ca in filmele cu Stan si Bran, iar BALTOI a reluat in poarta goala, deschizand scorul si totodata aripile formatiei sale. Bacaul a incercat sa replice, M. Baciu a blocat sutul lui Trofin, insa adevaratele ocazii s-au ingramadit tot la poarta lui Manea. In minutul 36, portarul Bacaului a respins gresit un sut puternic expediat de Baltoi, dar Brujan nu a stiut sa profite, trimitand mai intai in bara de la doi metri si apoi in picioarele lui Codreanu, aparut pe post de salvator pe linia portii. Si totusi oaspetii au intrat cu 2-0 la cabine. Gratie unui gol care a cazut cum nu se putea mai rau pentru bacauani: in ultimul minut al primei reprize. Faza a fost lucrata de Baltoi si V. Tanase, insa adevaratul artizan al golului s-a dovedit arbitrul Cristi Balaj. „Centralul&#8221 baimarean a ignorat un hent clar comis de V. TANASA, care a preluat cu mana, inainte de a suta. La reluare, Popovici i-a aruncat in lupta pe Balauru, Dobos si, ulterior, Verdes. Inutil. Otelul nu mai putea fi oprita. Nici de FCM Bacau si cu atat mai putin de arbitrul Balaj, care a inchis ochii la un nou hent, comis de aceasta data de Nogo in propria suprafata de pedeapsa. In minutul 77, BRUJAN a ridicat scorul, reluand ca la antrenament o centrare a lui D. Stan, iar in min. 81, G. PARASCHIV a pecetluit aceasta infrangere umilitoare pentru bacauani. Elevii lui Popovici nu au reusit sa inscrie golul de onoare. Nici macar de la doi metri, asa cum s-a intamplat in min. 88. Si asta pentru ca M. Tanasa se simte in fata portii adverse la fel de confortabil precum un canibal intr-o cabina telefonica. Apropo: nu stiti cumva numarul de la la asociatia care protejeaza echipele aflate in cadere libera?Scris de Dan SION

            Uri Bider face carare la Ministerul Finantelor / RAFO, la mana lui Vladescu

            Uri Bider, proprietarul Calder-A International, este primit tot mai des la ministrul de finante, Sebastian Vladescu. Presedintele Calder International negociaza direct cu Sebastian Vladescu convertirea an actiuni a creantelor detinute de stat asupra Rafo, actiuni ce ar urma sa fie cumparate tot de olandezi.

            La prima solicitare a olandezilor de a se antalni cu reprezentantii Ministerului de Finante, Sebastian Vladescu a fost categoric. Ministrul finantelor a precizat ca va discuta situatia datoriilor rafinariei numai dupa ce va fi stabilit, prin instanta, proprietarul. Marin Anton, reprezentantul V&ampV Trading Company, firma care momentan administreaza Rafo Onesti. „Exista o adresa oficiala prin care Uri Bider a solicitat o serie de intalniri cu ministrul Sebastian Vladescu. Nu sunt zvonuri. Sunt lucruri certe. Au fost deja la domnul ministru Vladescu discutii in doua runde si s-a ajuns la o intelegere. Stiu ca domnul ministru s-a aratat dispus sa negocieze problema datoriilor istorice pe care Rafo le are la bugetul de stat&#8221. Fostul proprietar al Rafo, conform contractului de vanzare-cumparare, dar in acelasi timp actualul proprietar, conform datelor de la Registrul Comertului, sustine demersul celor de la Calder-A International, desi situatia este inca incerta in ceea ce priveste viitorul rafinariei onestene. „Este o operatiune care vine sa intregeasca si sa sustina obiectivul pe care mi l-am propus cand am semnat contractul cadru de preluare a Rafo. Este o operatiune pe care, probabil, dansii au gandit-o in felul dansilor, care le convine si care, cred eu, o sa le convina si celor din Ministerul Finantelor. Nu stiu ce ganduri au dansii, dar vine sa sustina obiectivul acelui contract cadru&#8221, a declarat Marian Iancu. Totusi, consilierul ministrului finantelor neaga faptul ca intre Uri Bider (foto) si Vladescu ar fi avut loc negocieri cu privire la conversia datoriilor in actiuni. „Nu a avut loc nici o negociere. A avut loc doar o intalnire intre cei doi, dar in nici un caz nu s-a vorbit despre acest lucru. Oricum, nu pot sa dau mai multe relatii prin telefon&#8221, a precizat Stelian Negrea, consilierul lui Vladescu. Potrivit unor informatii, neconfirmate insa, acelasi lucru s-ar intentiona si in cazul celeilalte rafinarii care a fost candva in proprietatea omului de afacei Corneliu Iacobov. Tot Uri Bider se pare ca cumparat si Rafinaria Darmanesti, prin intermediul firmei Internaft, an spatele careia se afla Teodor Cuzino, avocatul de la Balkan Petroleum. Dupa mai multe ancercari de privatizare a rafinariei darmanestene, Toader Cuzino a cumparat antreaga societate cu doar 300 de miliarde de lei. Pana an acest moment, statul a recuperat de la Darmanesti doar doua miliarde de lei din cele 4.000 de miliarde pe care le datoreaza.Scris de Ovidiu DRUG

            Legea privind circulatia lemnului starneste controverse \ Vamesii vor lua lectii de silvicultura

            Agentii economici din domeniul prelucrarii lemnului considera ca noua lege privind circulatia meterialului lemnos nu va avea efectul dorit. Legea da dreptul Vamii sa confiste materialul lemnos care nu are acte de provenienta. Pe langa aceasta, autoritatea vamala va trece si la amendarea agentilor economici cu sume cuprinse intre 1.000 pana la 3.000 lei noi pentru cei care cumpara o astfel de marfa, daca nu detin avizele de insotire a marfii. Fapte precum depunerea declaratiei vamale de export pentru materialele lemnoase, fara a fi atasate avizele de insotire, sau in neconcordanta cu dispozitiile legale, precum si neprezentarea de catre transportator a avizului de insotire in vederea efectuarii controlului vamal la frontiera vor fi sanctionate cu amenda de la 300 lei la 1.000 lei noi si confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din acestea. De asemenea, se da autoritatilor posibilitatea de a confisca materialele lemnoase chiar daca proprietarul acestora nu este de fata, in cazul in care se constata ca exista diferente intre cantitatea si calitatea inscrise in acte si ceea ce se transporta sau daca avizul de insotire a expirat. Patronii nu cred ca noua lege va schimba cu ceva situatia existenta in prezent. &#8222Nu va avea niciun efect legea. Ar fi trebuit sa se gaseasca un sistem de control al documentelor, dar in cadrul firmelor. Daca eu voi transporta arin in camion si in acte voi declara ca am stejar, de unde va sti vamesul daca ce este scris in acte corespunde cu marfa? Ar trebui sa se angajeze o armata de specialisti la Vama”, a declarat Gheorghe Milea, agent economic. Nici reprezentantii vamii nu se arata prea incantati de noua lege. &#8222E putin cam ciudata legea. Noi nu am dat niciodata amenzi. Unde o sa depozitam masa lemnoasa confiscata? Dar daca asa s-a hotarat, atunci o sa ne supunem legilora, a precizat Vasile Soiman, seful Vamii Bacau. Pentru Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare (ITRSV) Bacau, modificarile sunt binevenite. &#8222Aceste norme nu fac decat sa ne ajute. In primul rand lamuresc modalitatile de intocmire a documentatiei ce insoteste materialul lemnos in unele situatii ce nu erau prevazute in fosta lege. Una din marile noutati, insa, o consider reglementarea modului de circulatie si depozitare a materialului lemnos care e trimis la uscatoare si care ramane o perioada in custodia agentului prestator de servicii. E important, ne-am lovit de multe ori de aceasta problema”, a declarat Mihai Florescu, inspector sef ITRSV Bacau. Scris de Gabriel MIHAI Claudiu BANEA

            Caminele din Aviatori se schimba timid la fata / Blocurile-ghetou, in alb si negru

              &#8222Ghetourile din Aviatori&#8221. Asa sunt cunoscute blocurile 10 si 11, de pe strada Aviatorilor. Doua cladiri gemene, privindu-se in fata, purtand amprenta trecutului si ranile provocate de oamenii pe care i-au adapostit. Pereti plini de mucegai, holuri pe post de WC public, plosnite si alte ganganii. La polul opus, oameni care incearca sa duca un trai decent, copii ce merg la scoala si viseaza sa scape din ghetou.

              Ioan Tarca, presedintele Asociatiei de proprietari 51, spune ca, pe vremuri, acest cartier era o bijuterie, cu blocuri sanatoase, din caramida, cu spatii verzi si alei curate. Dar asta era prin anii 60-70. Blocurile s-au degradat, iar oamenii care locuiesc in ele sunt pensionari si someri ce abia isi duc zilele. Ioan Tarca ne invita sa vizitam ghetourile, pe care le cunoaste din subsol pana la ultima camera. Rememoreaza vremurile in care existau aici: o camera-biblioteca, o sala de tenis de masa, o spalatorie, paznici la usa de la intrare si oglinzi. Acum, domnesc mizeria, mucegaiul, mirosul de urina, gandacii si plosnitele. Si totusi, aici traiesc oameni. Unii dintre ei incearca sa duca o viata decenta, altii au cazut in noroi si nu se mai ridica. In cele doua blocuri locuiesc 120 de familii, cu 60 de copii. 13 camere apartin Primariei Bacau si sunt ocupate cu contract sau abuziv. Acesti locatari au la intretinere datorii de peste 700 milioane de lei. Ramona Vantu, locatara si sef de scara, spune ca vecinii ei nu au nici dupa ce bea apa, ca multi iau hrana de la cantina municipala. „Incercam sa mai schimbam cate ceva pe aici, dar e foarte greu. Cand vine vorba de pus bani pentru curatenie sau amenajari, nu mai ai cu cine vorbi. Nici bani pentru o cutie de vopsea nu am reusit sa strang. A trebuit sa cer de la asociatie. Unii dintre noi s-au dat pe brazda, incearca sa se gospodareasca, dar altii sunt o catastrofa&#8221. La intrarea in blocul 10 te izbeste mirosul de urina. Baltoacele de pe hol nu sunt de apa. Presedintele Tarca spune ca de vina pentru mizerie apartine unuia dintre locatarii de la parter, care traieste ca un animal. Ca urmare, vecinii au ridicat un zid de caramida si l-au izolat. Pe ici-colo se vad timide urme ale unei maini de gospodar: cutii postale noi, perdelute la geamuri, ba chiar si un martisor prins de tabelul cu intretinerea. La polul opus, pereti infloriti de mucegai, holuri intunecate, mirosuri grele si bai insalubre. Cu mari eforturi, din banii de la asociatie s-au cumparat patru chiuvete. „Copiii de aici din bloc nici nu au unde sa se spele pe dinti”, spune Ioan Tarca. &#8222Cine poate sta aplecat la jumatate de metru de pamant, unde e teava de apa? Nici dusuri nu pot face in frigul asta. Apoi, le picura in cap apa mizerabila din scurgerea de la etajul superior&#8221. Valentin Ilies, un locatar, ne marturiseste ca de doua saptamani n-a intrat la dus. S-a spalat cu chiu cu vai, la balie. Constantin Zamfir are un copil in clasa a V-a, care trebuie sa mearga la scoala curat, in ciuda conditiilor in care traieste. De altfel, mica locuinta a familie Zamfir e o oaza de curatenie in mizeria din blocul-ghetou. Capul familie spune ca nu le-a fost usor sa amenajeze camera, sa o compartimenteze, pentru a crea o bruma de intimitate. „Daca nu te gospodaresti singur, cum sa ai pretentii la altii sa te ajute?&#8221, intreaba retoric. Presedintele Tarca spera insa la ajutor. El spune ca acest cartier poate redeveni ce a fost odata. Anul acesta are planuri mari, mai ales ca a aflat ca ar putea primi vreo 4 miliarde de lei de la Consiliul Local, pentru acoperisuri si fatade. Mai greu va fi de schimbat mentalitatea locatarilor.Scris de Doina MINCU

              Dupa ce au vrut sa jefuiasca o banca, doi indivizi inarmati au luat zeci de ostatici \ Autobuz sechestrat de teroristi

                Jaf armat in centrul Bacaului. Doi indivizi au incercat sa fure bani de la o banca si pentru ca s-a dat alarma, au sechestrat un autobuz, cu tot cu calatori. Teroristii au negociat cu politistii, cerand in schimbul ostaticilor o masina cu rezervorul plin. Inainte sa-si piarda viata cineva, indivizii au fost dezarmati si incatusati.

                Doi indivizi inarmati pana in dinti si cu fetele acoperite patrund in viteza in sediul bancii. Functionarii raman paralizati de spaima, la fel si clientii. Mascatii, loviti de isterie, tipa intr-una. Vor banii si mai vor ca nimeni sa nu faca vreo miscare necugetata. Temandu-se pentru viata lor, clientii stau cuminti. Nu si un salariat al bancii, care reuseste sa puna degetul tremurand pe butonul de alarma. In cateva minute, cladirea este inconjurata de politistii de la Detasamentul de Politie pentru Interventii Rapide. Si ei sunt inarmati pana in dinti si foarte hotarati sa puna mana pe jefuitori. Hotii intra in panica. Dar nu mai au timp sa caute persoana care a declansat alarma. Reusesc sa se strecoare pana in sosea si pun ochii pe un autobuz plin cu calatori. Soferul nu are cum sa nu opreasca. Mascatii stau cu pistoalele atintite asupra lui si nu au chef de gluma. Cu arma la tampla, conducatorul auto calca puternic acceleratia. Autobuzul vechi icneste si porneste in viteza.

                In schimbul ostaticilor, teroristii au cerut o masina

                Masina de la DPIR franeaza cu putere in fata Bisericii Precista. Oamenii aflati in statia de autobuz sunt panicati, dar nu fac gesturi necugetate. Mascatii se misca rapid. Doi dintre ei scot un &#8222arici”. Daca autobuzul nu va opri langa el, ramane fara cauciucuri. Autovehiculul cu ostatici se apropie in mare viteza. Soferul calca instinctiv frana, cand vede &#8222ariciul”. Teava rece a pistolului de la tampla ii da fiori. Prin oglinda retrovizoare il observa si pe celalalt individ. Are arma langa capul unui calator galben de spaima. Un politist de la DPIR incearca sa-i determine pe cei doi sa renunte la actiunea lor nebuneasca. &#8222Eliberati ostaticii si predati-va! Nimeni nu va avea de suferit. E bine sa va predati de buna voie”, se aude in megafonul masinii de politie. Teroristii turbeaza. Unul dintre ei da o comanda scurta soferului. Acesta deschide usa autobuzului. &#8222Daca nu-mi aduceti o masina cu rezervorul plin, va fi de rau, striga furios teroristul. Vor muri ostaticii! Vreau masina. Acum!”. Politistii incearca se explice, sa motiveze, sa justifice, sa traga de timp. O bubuitura teribila distrage atentia celor doi agresori. Un fum albastru invaluie autobuzul si cateva secunde nu se mai distinge nimic imprejur. Timp suficient ca doi luptatori sa se catere pe autobuz si sa patrunda prin trapa. Inainte ca sa-si dea seama ce se intampla, teroristii sunt dezarmati si pusi la podea. Dupa ce au fost incatusati, politistii ii inghesuie in masina, care porneste in tromba. Oamenii care au asistat la aceasta operatiune sunt inspaimantati. Nu stiu ce sa creada si cum sa se comporte. &#8222Na, uite ca am ajuns si noi in Europa”, spune cu amaraciune un batranel, caruia nu-i vine sa creada ce se intampla in fata Bisericii Precista. Cand afla ca a fost o aplicatie, tot nu-si descreteste fruntea. &#8222Ce credeti ca peste doi-trei ani nu va fi real?!”

                Politistii de la DPIR sunt pregatiti pentru anihilarea infractorilor

                Dupa interceptarea autobuzului cu ostatici, politistii de la DPIR mai executa un exercitiu. Ei opresc in trafic o masina cu doua persoane, suspecte ca ar fi inarmate si ca transporta substante explozive. Dupa ce suspectii sunt perchezitionati, un caine dresat verifica autoturismul. &#8222Pregatirea pentru aceste doua aplicatii a durat aproximativ o saptamana, ne spune subcomisarul Adrian Nafornita, comandantul DPIR. In acest timp am efectuat si alte activitati in sprijinul cetatenilor”. Luptatorii de la Interventii Rapide sunt convinsi ca pot actiona tot atat de prompt si eficace intr-o situatie reala. Dealtfel, in judetul Bacau jafurile armate pot fi numarate pe degete. Cel mai renumit s-a petrecut la Darmanesti, in anul 2000. Atunci, mai multi indivizi inarmati cu un pistol, bate si cutite au patruns in incinta bazei de aprovizionare ATA, Floresti, sectia Darmanesti, unde au sechestrat personalul de paza. &#8222Mascatii” au fortat usile mai multor magazii si birouri, iar in final au luat ca trofeu pistolul unui gardian. Necunoscutii nu au fost interesati de casa de bani, care a ramas neatinsa. Nici pana in ziua de azi nu se stie cine sunt autorii.

                Scris de Lili ADOCHITEI

                „Prizonierii inchisorii pe care am construit-o” / Targul Buhusi vazut din Lume

                  Am solicitat mai multor buhuseni care s-au stabilit, de mai mult timp, in strainatate, sa raspunda unei intrebari: &#8222Cum se vede targul Buhusi din Occident ?&#8221 Am retinut cateva raspunsuri, si anume pe cele ale unor performeri in domeniul lor. Perceptiile acestora despre targul in care au vietuit zeci de ani sunt dintre cele mai diverse: &#8222Un lagar al existentei numit Buhusi&#8221, locul &#8222unde daca unul munceste trebuie sa si puta&#8221, &#8222Cetate alba, pura, inocenta, ca Isarlakul lui Ion Barbu&#8221. &#8222Suntem prizonierii cetatii pe care am construit-o&#8221 , spune unul dintre ei. Dincolo de toate astea, in sufletul lor se zvarcoleste cotidian dorul originilor si o tristete zamislita din drama cotidiana a unui targ aproape uitat de Dumnezeu.

                  Buhusi inseamna &#8222ai mei”, amintiri, gol in stomac de emotie

                  Cu sufletul sau cu ochii. Depinde cum vrei sa vezi Buhusiul din Italia, Germania, Canada sau de oriunde, de departe. Daca intri in Buhusi noaptea, e bezna. De-a lungul bulevardului sunt cateva becuri cu putini watti, care nu bat pana pe trotuar. Nici un bar deschis, unde sa poti sa bei o cafea dupa un lung drum sau vreun restaurant in care sa mananci rapid o pizza (daca tot suntem in tema). Mai bine ca e bezna. Cel putin nu te dezumfla de la inceput… De departe, lucrurile se vad altfel, nu e chestiune de sclifoseala sau de nasul pe sus sau ca cineva &#8222s-a ajuns”. Cum sa nu zici &#8222acolo e altfel”, daca strada perfecta din mijlocul padurii nu se compara cu gropile din centrul nostru, acoperite cu prundis sau smoala? In Italia nu te poti baga in fata la coada, nu-ti tine nimeni randul si nu poti sa ramai dator la vanzatoare nici macar cu un cent. Eram zilele trecute in sala de asteptare a medicului de familie. Oameni de toate varstele. Incaperea parfumata, cu gresia curata luna. In fata mea, un barbat. Italian. Sa fi avut in jur de patruzeci de ani. Era imbracat normal, asa cum l-ai fi vazut si pe strada: camasa, un sacou in carouri, blugi, pantofi curati, desi afara ploua. La un moment dat, intra un altul. Roman dupa accent si dupa tot restul. S-a asezat alaturi de primul. Cu parul nespalat, lipit de frunte, plin de praf si mirosind foarte puternic a tigara. O fi venit omul direct de la serviciu si de aceea am putea sa-i gasim o scuza. Dar nu, nu de aceea era nespalat si mirosea ingrozitor a tutun, ci pentru ca el e invatat cu baia saptamanala pe bucati de la Buhusiul fara apa calda pentru ca nu i-a spus vreodata nevasta ca miroase, de frica sa nu-i starneasca banuieli nefondate c-ar avea pe altul pentru ca, daca unul munceste, trebuie obligatoriu sa si puta. Sunt diferente atat de evidente, incat doar daca esti catar nu le vezi – un sapun costa un euro si un deodorant – in oferta – coboara si pana la nouazeci de centi, in conditiile in care un imigrant foarte sarac castiga o mie de euro. Ca imigrant in Italia, nu sunt de acord cu acceptarea in masa, chiar si pentru cei care se considera la locul lor, muncesc si au o casa. Integrarea se face individual, fiecare adaptandu-se cum poate mai bine la regulile societatii in care a ales sa traiasca. Nu vorbesc despre Italia ca despre paradis, in comparatie cu infernul de la Buhusi, pentru ca as minti. Nu se traieste mereu pe roze si probleme sunt oriunde. Multi se pot pacali, insa si spun ca &#8222acasa e tot acasa”. Naduful cu care ofteaza fraza asta pleaca din neadaptare: noi reguli de respectat (si precizez, de respectat), noi moduri de abordare, noi deschideri ale vietii occidentale, pe care Buhusiul in nici un caz nu ti le ofera pentru moment. Pentru mine, &#8222acasa” e acolo unde imi este bine, unde ma regasesc printre oamenii din jur, unde societatea te apreciaza pentru ca esti tu si nu pentru ca tata ti-a pus o pila. Pentru mine, Buhusiul inseamna &#8222ai mei”, inseamna amintiri, inseamna gol de emotie in stomac, inseamna prajiturile lui Cojocaru, care, in Italia , sunt scumpe si mai rele. Pentru mine &#8222extracomunitar” inseamna &#8222afara din comunitate”, &#8222neadaptat la comunitate”, si nu roman, albanez, marocan sau ucrainean. Nici eu nu credeam in toate astea pana cand nu le-am vazut cu ochii mei. Anca Maria Mazilu, director editorialist al ziarului LIBERO, Alexandria, Milano.

                  Suntem prizonierii inchisorii pe care am construit-o

                  In Londra , unde locuiesc, nimeni nu stie despre Buhusi. Accidental, doi, trei englezi care au fost pe la noi pot emite judecati de valoare. Pentru mine, Buhusi inseamna acasa, locul de unde provin, in care am invatat. Am primit aici o educatie care mi-a permis accesul catre ceea ce sunt. Va pot spune mai ales cum este perceputa Romania. Ca un stat mare si, potential, puternic, un stat care doreste ascensiunea in UE. Occidentalii incearca sa inteleaga unde ne-a adus comunismul si cum ne putem readapta la valorile democratiei. Daca, ipotetic, m-as putea readapta la conditiile de fiintare ale orasului Buhusi ? Ipotetic&#8230 Ca asistent al Universitatii Natiunilor Unite din Tokio , in calitate de coordonator de traning al inaltului Comisariat Pentru Refugiati am fost prin toata lumea: din Mongolia, pana in Nepal, Kenya, Pakistan sau Tanzania. Vreau sa spun ca am fost si in acele zone in care trebuia sa fii foarte atent ca sa nu ramai fara roata de la autoturism. Altfel spus, readaptarea in Buhusi n-ar fi nici o problema, daca as veni pentru un scop precis, pentru o perioada determinata si daca as avea garantia ca pot realiza scopul. Cred insa ca aici, in Buhusi, valoarea individului si munca sa nu sunt pretuite cum se cuvine. La urma urmei, buhusenii sunt prizonierii inchisorii pe care si-au construit-o. Pe care ne-am construit-o. Participa ei responsabil la viata cetatii, se implica pentru a rezolva problemele pe care le au? Buhusenii au devenit foarte suparati, dar pe cine? Nu trebuie sa se rezume doar la vot. Este necesar sa-i monitorizeze democratic pe cei alesi. Daca as reveni in Romania, in general? Am fost contactata de Ministerul de Externe al Romaniei si de doua organizatii internationale care au sediul la Bucuresti, pentru a lucra in structurile dumnealor. Am evaluat ofertele si am constatat ca nu pot accepta. Monica Blagescu, director ONG One World Trust, Londra.

                  Cetate alba, pura, inocenta, ca Isarlakul lui Ion Barbu

                  Nu cred ca as fi parasit vreodata Buhusul daca stampila mea genetica nu ar fi fost pusa cu multe mii de ani in urma pe alte meleaguri mai indepartate. Poate sa sune patetic sau melodramatic, dar Buhusiul, asa cum a fost cu 50, 60 de ani in urma, l-am luat cu mine nealterat de cutremurele ulterioare, cetate alba, pura, inocenta, ca Isarlakul lui Ion Barbu el s-a strecurat cu viclenie in formula mea sanguina, din cand in cand trece pragul critic si atunci ma apuca un dor de moarte. Parca as fi in plin fenomen paranormal de ubicuitate, cand nu mai stiu daca ma aflu la Beer Shewa, pe strada Fritz Albert sau la Buhusi, in Colonia Fabricii. Colonia Fabricii&#8230 Scriind aceste ultime randuri, am revelatia faptului ca Buhusiul si-a modelat o toponimie a lui, inconfundabila, si de neinteles pentru cineva venit de aiurea. Iata cateva cuvinte pe care inventia verbala a buhuseanului le-a metaforizat: &#8222poarta” (ma duc IN poarta, asteapta-ma LA poarta, etc, fiind vorba, desigur, de spatiul bine determinat din fata FOSTEI Fabrici de Postav) &#8222sus&#8221, &#8222jos” semnificand, desigur, cele doua parti ale orasului, cea de sus si cea de jos &#8222dosul fabricii” sau locul mirific dintre fabrica si albia Bistritei de unde, cei curajosi se intorceau cu comori minunate de bobine conice de carton, aruncate acolo ca deseuri. &#8222Radulita”, mai vechi, &#8222Fata cu ulciorul”, mai nou, una dintre caile de acces catre orasul De Sus, ca si Drumul Nou, de altfel &#8222La han”. Spatiul din jurul vechiului han de posta, aflat in urma cu cativa ani intr-o stare de ruina. &#8222Colonia Fabricii”, &#8222Colonia Bistritei”, cartiere muncitoresti selecte si infloritoare altadata, degradate in buna masura astazi datorita schimbarilor demografice, dar nu numai. Nu mai amintesc de numeroasele cuvinte legate de existenta seculara a fabricii (cei care au inca nostalgia a ceea ce a fost aceasta odata, le vor recunoaste: tribunalul,”&#8222la Roth”, &#8222Maritza”, &#8222La fulgi” si multe altele. Am incercat sa evit pe cat mi-au stat puterile o evocare lacrimogena, parfumata cu floricele din jurnalele de amintiri. Am incercat sa ma detasez, sa fiu rece si distant afectiv, dar nu am fost eu. Caci EU, cel adevarat, cel putin in raport cu obiectul rememorarii, as fi fost lacrimogen ca o pagina parfumata de floricele din jurnalele de amintiri. Iosif Balter, profesor, Israel.Scris de Ion FERCU

                  Chiulangiii sunt stransi de prin baruri cu arcanul / La scoala cu duba politiei

                    Conducerea Inspectoratului Scolar Judetean Bacau a gasit o metoda inedita de a stopa chiulul. Cate un inspector scolar, insotit de mai multi politisti fac razii mai ales la Internet-Cafe-urile situate in apropierea unitatilor de invatamant. Toti elevii gasiti acolo sunt urcati in duba si dusi la scoala, in sunetul sirenelor. &#8222Exista un protocol incheiat intre Inspectoratul Scolar Judetean, Politie si Jandarmerie, in vederea combaterii delincventei juvenile si a violentei in scoli, precizeaza Radu Ababei, inspector scolar general al ISJ Bacau. Periodic se organizeaza razii, pentru a vedea cum isi petrec timpul elevii care absenteaza nemotivat de la ore”. Pe langa faptul ca elevii sunt dusi cu tot &#8222fastul” la unitatile de invatamant de care apartin, directorul scolii si dirigintele clasei sunt informati imediat despre &#8222ispravile” chiulangiilor. &#8222Deja s-au facut cateva razii si speram ca rezultatele sa fie cele scontate, ne spune comisarul Carmen Sova, purtatorul de cuvant al Inspectoratului de Politie al Judetului Bacau. Toti elevii descoperiti prin baruri sau in alte locatii au fost chestionati despre unitatea de invatamant la care sunt inscrisi, ce ore au si, acolo unde a fost cazul, de ce consuma bauturi alcoolice”.

                    Chiulangii de profesie nu scapa doar cu rusinea de la scoala. Dupa ce i-au &#8222predat” profesorilor, politistii au datoria sa identifice parintii si sa-i &#8222urecheasca” pentru faptul ca nu-si supravegheaza odraslele. La ultima razie, politistii onesteni au depistat doi elevi fara prea multa dragoste de carte. Desi parintii stiau ca baiatul este la scoala, Radu B., de 17 ani, elev la Liceul Dimitrie Cantemir, isi petrecea timpul intr-un Internet-Cafe de pe strada Victor Babes, din Onesti. La fel s-a intamplat si cu Claudiu P., de 17 ani, elev la Liceul Nadia Comaneci, din aceeasi localitate. Cei doi au fost condusi la scoala de catre politistii, iar parintii au primit un avertisment pentru nesupravegherea odraslelor. &#8222Prin aceste metode speram sa reducem fenomenul infractional si sa responsabilizam parintii”, mai spune comisarul Carmen Sova.Scris de Lili ADOCHITEI

                    Scolile de la periferie au pornit vanatoarea de elevi

                      Moda occidentala a inceput sa isi faca simtita prezenta la noi si cand e vorba de inscrierea plozilor la scoala. Daca in anii trecuti, toamna se numarau bobocii, acum se numara primavara, listele de elevi inscrisi in clasa I pentru anul scolar 2006 – 2007 trebuind sa fie definitivate pana la inceputul lunii mai. Chestiunea e valabila mai mult la centru, unde bataia pe un loc este mare, in timp ce la scolile periferice se pune problema daca se va acoperi numarul de elevi pentru o clasa.

                      La Colegiul National &#8222Ferdinand I&#8221 se vorbeste deja de dinastii, diferitele generatii ale aceleiasi familii invatand in institutia &#8222cimitir&#8221 a tineretii lui Bacovia. Cu mai bine de o luna inainte de data limita de inscriere, pentru singura clasa I sunt deja aproape trei pe loc. Cazul e unic intre institutiile de invatamant din Bacau. Ghiorghi Iorga, directorul Colegiului National &#8222Ferdinand I&#8221, spune ca pentru &#8222departajare&#8221 va organiza o intalnire cu copiii inscrisi, cu parintii si cu profesori ai scolii. &#8222Ne vor interesa sclipirile de inteligenta, pasiunile copiilor. Nu respectam criteriul arondarii. Suntem un colegiu de elita, ii vrem pe cei mai buni. S-a creat deja o dinastie Ferdinand. Un bunic, fost elev al liceului, a venit sa-si inscrie nepotul tot aici&#8221, ne-a declarat prof. Ghiorghi Iorga.

                      La Scoala nr. 7, nici un inscris

                      La polul opus, se afla Scoala Balcescu. La cele trei clase I stabilite pentru anul scolar 2006 – 2007 s-au inscris pana in prezent trei elevi. Si chiar daca directoarea institutiei a luat ca reper data limita de inscriere 1 mai, data oficiala, inscrierile se vor face cu siguranta in mod traditional, pana in toamna. Intr-o situatie nu prea roza se afla Scoala nr. 7 din cartierul Serbanesti. Pentru singura clasa I stabilita nu s-a inscris nimeni. &#8222Nu am stabilit o data limita de inscriere. Deocamdata nu sunt cereri. Asta pentru ca avem gradinita aici cu 28 de copii in grupa, care vor veni la noi. Nu toti, insa, unii vor opta pentru alte scoli, am aflat deja. Nu putem nici sa ducem politica sa-i atragem pentru ca avem o dotare materiala slaba, nu avem sala de sport de exemplu, acum am luat patru calculatoare. Nu mi se pare totusi normal ca unele scoli sa fie supraaglomerate si altele sa n-aiba elevi&#8221, ne-a declarat Mariana Ifrim, directoarea Scolii nr. 7. Aceasta a spus ca Scoala &#8222Georgeta Mircea Cancicov&#8221 a &#8222mers&#8221 pe doua clase, pentru care sunt inscrisi 37 de copii, in conditiile in care o clasa I poate functiona cu minim 20 – 25 elevi, maximul acceptat fiind 30. Scoala &#8222Mihai Dragan&#8221 a dus o activitate de promovare prin gradinite, astfel ca pentru cele cinci clase I au 110 inscrisi pana la aceasta ora. Scoala &#8222Alexandru Ioan Cuza&#8221, una dintre cele mai bine cotate, fapt care atrage nasul snob al multor parinti, nu este totusi foarte aglomerata pana in momentul de fata. Pentru cele cinci clase aprobate de ISJ, are pana acum 66 de elevi inscrisi. Aici insa se manifesta un alt fenomen, cel al aglomerarii pe invatator. Unul dintre cei cinci invatatori pentru clasa I are deja carnetelul plin, ba chiar cu nume in stand by, in timp ce colegii isi asteapta elevii.

                      Parintii vor scoala dupa scoala

                      Goana dupa castigarea traiului zilnic ii face pe &#8222oamenii mari&#8221 repetenti la indatoririle parintesti, pe care incearca sa le transfere aproape in totalitate scolii. Una dintre intrebarile frecvente pe care le pun acum parintii la inscrierea copilului in clasa I este daca institutia de invatamant respectiva are programul &#8222Scoala dupa scoala&#8221. &#8222Ne intreaba daca avem scoala dupa scoala dupa-amiaza. Si noi avem. Elevii de clasele I si II pot servi masa aici, am amenajat chiar un loc unde sa doarma o ora, avem si sala de meditatii. De platit, platesc doar masa, 45 de mii de lei pe zi, pentru ca o primim de la un restaurant&#8221, ne-a declarat Mitica Pricopie, directorul Scoliu &#8222Georgeta Mircea Cancicov&#8221. Directorii celorlalte institutii contactate au confirmat ca programul &#8222Scoala dupa scoala&#8221 constitutie un atu pentru o institutie de invatamant care doreste sa-si atraga elevi.

                      Scris de LauraHuiban

                      Condamnat de medici, Alexandru va ramane orb

                        Alexandru, copilul pe care prin campanie umanitara l-am ajutat sa plece in Belgia pentru o interventie chirurgicala, s-a intors acasa. Ne-am dorit cu totii sa il salvam de la o viata in intuneric, dar verdictul medicilor belgieni a fost nemilos: PREA T&AgraveRZIU! Constantin si Mihaela Feraru ne-au telefonat ieri si ne-au implorat plangand sa-i mai ajutam o data. De data aceasta, parintii vor sa afle cine le-a condamnat copilul. Acum, cand stiu ca nu pot invinge boala mezinului lor, vor sa-i priveasca in ochi pe medicii care au gresit si sa le ceara socoteala. Pe urma, se vor intoarce acasa, la Alexandru si la fratii lui. Se vor pregati sufleteste sa-si duca fiul de mana pana la sfarsitul vietii lor.

                        Toata familia Feraru vegheaza somnul micului Alexandru, obosit dupa drumul de intoarcere acasa. Tatal nu-si gaseste cuvintele, mama plange in hohote. Constantin Feraru spune ca o intrebare ii rascoleste mereu si mereu creierul: &#8222De ce nu ne-a spus nimeni, la timp, ca Alexandru nu vede?&#8221 Parintii rememoreaza date si nume de medici, denumiri de clinici si diagnostice. Sar de la una la alta, cautand sa inteleaga. Copilul s-a nascut pe 19 octombrie 2004, prematur. A ramas internat in spital pana a implinit 2 luni. &#8222Chiar nu s-a uitat nici un medic la el? Nu a observat nici un doctor, nici o asistenta ca nu vede? Eu sunt mama lui, l-am privit in ochi, dar nu sunt doctor. Cum au putut sa mi-l dea acasa si sa nu-mi spuna: Mamico, ai un copil orb!&#8221

                        Medicii au privit fara sa vada

                        La doua luni si jumatate, Alexandru a fost luat in evidenta de medicul de familie, dr. Deliana Dragan, care l-a vazut in fiecare luna sau chiar mai des. Cu toate acestea, nu l-a trimis la oftalmolog pana la sfarsitul lunii mai, cand Alexandru avea peste 7 luni. &#8222Copilul s-a nascut prematur, asa ca era normal sa existe o intarziere psihomotorie in dezvoltarea lui, ne-a declarat dr. Dragan. Nu ai cum sa-ti dai seama in astfel de cazuri ca sugarul nu vede&#8221. Medicul de familie mai spune ca sotii Feraru sunt parinti buni, care se ocupa de copii. Evident, asta nu a fost de ajuns. Grija si zbaterea lor s-au izbit de nepriceperea unor medici si obtuzitatea unui sistem. &#8222Dupa ce am aflat ca Alexandru nu vede, am fost cu el la specialisti din Bacau, din Iasi si Bucuresti, povesteste mama. Ne-au spus ca exista sanse mari sa scape de orbire daca va fi operat. In septembrie 2005, un medic din Bucuresti ne-a sfatuit sa facem rost de bani si sa-l ducem in Belgia. Ne-a dat termen sase luni. Nu ne-a spus nimeni ca am putea obtine bani de la Ministerul Sanatatii. Cand am aflat, am depus dosarul la Directia de Sanatate Publica. Pana am primit aprobarea si am plecat, a fost prea tarziu&#8221.

                        Specialistii belgieni s-au mirat de cazul lui Alexandru

                        Dosarul a fost depus in octombrie, aprobarea a venit in decembrie, iar banii au sosit in martie. Pentru ca Ministerul Sanatatii nu platea decat costul interventiei chirurgicale si cheltuielile copilului, parintii ne-au cerut ajutorul. Bacauanii au donat peste 80 de milioane de lei, iar visul sotilor Feraru de a-si duce copilul in Belgia s-a implinit. Totul s-a transformat, insa, intr-un cosmar. &#8222L-au pregatit pe copil pentru operatie, dar cand a venit specialistul sa-l vada, mi-a spus ca nu exista nici o sansa, ca este prea tarziu. S-a mirat ca a stat doua luni in maternitate si nu a observat nimeni ca este orb. S-a mirat si de diagnosticul pus de medicii romani. Copilul nostru nu are retinopatie de prematuritate, ci glaucom. Trebuia sa-l ducem in urma cu patru luni in Belgia. De ce nu ne-a spus nimeni asta? Mi-as fi dat ochii sa reusesc! Medicul belgian mi-a zis deschis ca ar putea sa-l opereze, sa-mi ia banii, dar degeaba&#8221. Sotii Feraru ne roaga, printre lacrimi, sa multumim in numele lor tuturor celor care i-au ajutat. I-am lasat, cu imensa lor durere. &#8222De ce plange tati?&#8221, am mai auzit un glas inainte de a inchide usa.Scris de Doina MINCU

                        Fotbal, Divizia A/Derby-ul supravietuirii/n FCM Bacau-Otelul Galati (azi, ora 15.30, stadion „Municipal”)

                        Inainte de toate si de toti vorbeste clasamentul. Iar clasamentul scrasneste: FCM Bacau si Otelul sunt inghesuite in tunelul ce duce spre Divizia B. Umar in umar, emotii langa emotii. Le desparte un gol, un singur gol. Cine castiga azi, se desprinde. Face un pas mare spre lumina, adica spre ramanerea in prima liga. Sigur, Otelul are si avantajul remizei. Cu atat mai mult cu cat galatenii sunt campionii rezultatelor de egalitate. &#8222O remiza nu ar fi cel mai rau rezultat pentru noi&#8221, spune antrenorul oaspetilor de azi, Petre Grigoras. &#8222Nu cred ca Otelul va veni la Bacau pentru a apara un 0-0&#8221, replica antrenorul FCM-ului, Cristi Popovici. Meciurile dintre echipele lui Popovici si Grigoras au avut intotdeauna un caracter pirotehnic. Au incendiat fie tabela, asa cum s-a intamplat in august 2003 (4-3 pentru bacauani, dupa ce Farul, pregatit pe atunci de Grigoras, a condus cu 2-0), fie tribunele. &#8222Nu stiu daca va fi si acum un meci spectaculos sau cu goluri multe. Depinde de cat de repede se va marca primul gol&#8221, declara Popovici care sta cu mana pe zavor: &#8222In ultima vreme am luat mereu cate doua goluri pe meci. Acum e foarte important sa tinem poarta inchisa. Daca nu primim, sunt convins ca vom marca si vom castiga&#8221. Antrenorul Bacaului isi permite si un zambet: &#8222Daca ma gandesc bine, as fi de acord sa primim si un gol. Dar numai la 2-0 pentru noi si sa nu fie mai devreme de minutul 94&#8221. E singurul suras care infloreste pe chipul lui Cristi Popovici. In rest, sunt destule griji. Cele mai multe se invart in jurul starii terenului. &#8222Va trebui sa schimb primul . Aveam in minte o anumita formula de echipa, insa starea proasta a gazonului ma obliga sa fac unele modificari&#8221, spune Popovici, nevoit sa mute antrenamentul de ieri de pe &#8222Municipal&#8221 pe &#8222Letea&#8221. Tehnicianul bacauan va pastra in schimb acelasi 4-2-3-1 pus in practica in primele doua etape ale returului. Si Grigoras va ramane fidel asezarii de pana acum (4-4-2), renuntand in continuare la Stelea si Apostol, ambii accidentati.

                        Etapa a 18-a

                        Vineri, 24 martie: Poli Iasi – Pandurii (15.30, Telesport) FCM Bacau – Otelul (15.30, National TV).

                        Sambata, 25 martie: CFR Cluj – FC Vaslui (15.00, TVR 2) Gloria – FC Arges (15.00) Farul – Dinamo (20.30, Antena 1).

                        Duminica, 26 martie: Sportul – Jiul (15.30, Telesport) Rapid – National (18.30, National TV) Steaua – Poli Timisoara (20.30, TVR 1). (Cristi S.)

                        Clasament:

                        1. Dinamo17112438-1635 (+8)

                        2. Steaua1796227-1033 (+9)

                        3. Poli Timisoara1795322-932 (+5)

                        4. FC National1785419-1929 (+2)

                        5. Rapid1776421-1627 (+3)

                        6. FC Arges1776420-1527 (+3)

                        7. CFR Cluj1776420-1727 (+3)

                        8. Sportul1775523-1826 (+2)

                        9. Farul C-ta1782723-2326 (-1)

                        10. Poli Iasi1763812-1721 (-6)

                        11. Gloria B-ta1755713-2120 (-4)

                        12. Jiul Petrosani1737715-2116 (-8)

                        13. Pandurii Tg. Jiu17341011-2313 (-14)

                        14. Otelul1727812-2513 (-14)

                        15. FCM Bacau17341012-2613 (-14)

                        16. FC Vaslui1717910-2210 (-14)

                        Scris de Dan SION