O mare parte dintre masinile de interventie ale pompierilor militari este la pamant. Se intra in 2008 cu autospeciale vechi, uzate, depasite moral si fizic. In ultima perioada s-au achizitionat doar doua masini noi de stins incendii. Vestile sunt insa bune.

Parcul auto al Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Maior Constantin Ene&#8221 a Judetului (ISUJ) Bacau este, in mare parte, depasit. Majoritatea masinilor de interventie sunt din anii &#821670- &#821680. Chiar si lt. col. Volodia Tisescu, seful Serviciului de Prevenire si Stingere a Incendiilor, a recunoscut ca „cea mai veche autospeciala dateaza din anul 1973. Ar fi trebuit sa fie casata de cel putin 15 ani. Tehnica locala ne creeaza unele probleme&#8221. Si asta in conditiile in care o mare problema cu care se confrunta pompierii militari bacauani este cresterea numarului de incendii in gospodariile individuale din intreg judetului, dar si cu arderi masive de vegetatie uscata din cauza locuitorilor de la sate care dau foc miristilor, pentru igienizarea pamantului necontrolat si fara sa asigure zona de actiune. De la inceputul acestui an si pana in prezent pompierii militari au fost solicitati in 936 de misiuni, ceea ce inseamna circa 3 interventii pe zi.

Necesarul minim = 40 de masini

Problema logisticii a existat dintotdeauna, dar cum fara autospeciale nu se poate interveni in lucru, pompierii au avut grija ca masinile sa nu se degradeze. „E nevoie de o dotare noua, a completat si col. Ioan Mihalache, primul adjunct al inspectorului sef al ISUJ Bacau. Ca sa fim prompti, sa intervenim la locul evenimentului imediat, am avea nevoie de un minim necesar de 40 de autospeciale&#8221. Cu atat mai mult cu cat, pe timp de seceta si nu numai, tot ISUJ Bacau ajuta sute de localnici, din diferite comune bacauane, care raman fara apa. Numai in aceasta vara s-au facut transporturi masive de apa in comunele Gura Vaii, sat Rotunda, Glavanesti (sat Muncelu), Sanduleni (sat Birzulesti), Strugari, Secuieni, Magiresti, Girleni, Damienesti, Buhoci si Scorteni. Pompierii militari au carat apa menajera si pentru adapatul animalelor catre populatia afectata de seceta. La nivelul fiecarei subunitati de interventie din cadrul institutiei a fost dislocata cate o autospeciala de interventie (in total 4 pe tot judetul) cu o capacitate de 9.000 litri fiecare, in acest scop.

Vesti bune

„In lupta cu focul si secundele conteaza, mai adauga col. Mihalache. E drept ca pana vom ajunge la dotari complete mai e timp. Am creat servicii de interventii in mai multe comune. Noi vrem mai mult, dar problema sunt banii&#8221. In viitor se spera ca la Bacau sa mai ajunga si alte autospeciale de interventie performante, dar si o masina de descarcerare ultramoderna. Vestile sunt bune. Inspectoratul va primi autospeciale de lucru si autosanitare noi, care vor reintregi parcul auto de interventie. Prin programe de finantare ale UE referitoare la dotarea pe plan reginal a celor sase inspectorate din Moldova, pana in vara urmatoare ISUJ Bacau va primi patru autospeciale de stins incendii cu apa si spuma. Numai o singura masina de acest fel costa in jur de 300.000 de euro. Mai mult, la Bacau vor ajunge si autosanitare, dar si alte utilaje de interventie in caz de calamitate naturala. Cea mai importanta achizitie va fi insa o autospeciala de descarcerare grea ce va putea fi folosita in interventii deosebite, in caz de cutremur, pentru sprijinirea de cladiri sau ziduri care prezinta pericol de prabusire. Scris de Roxana Neagu

In zilele de Sarbatori agentii de politie nu s-au odihnit. Ei au patrulat pe strazi, fie pe jos fie in mijloacele auto inscriptionate, au urmarit ca traficul sa se desfasoare in conditii bune, au asigurat paza si ordinea. &#8221Suntem la datorie in orice minut, a spus si comisarul sef Stefan Alexa, seful Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Urmarim si incercam sa prevenim infractionalitatea pe strazi, in baruri, in restaurante si in toate locurile publice. Echipajele noastre au fost peste tot&#8221. Ne-am convins si noi de acest lucru. Un raid scurt, la ceas de seara, care s-a lungit mai mult decat ne asteptam. Am vazut patrule pe strazi care monitorizau circulatia, care urmareau vitezomanii, pietonii grabiti ce se angajau in traversarea strazii fara sa se asigure, soferii care s-au urcat la volan cu alcoolul in cap. Au iesit in evidenta ag. Florin Frigura si ag. Liviu Merian, ambii de la Serviciul Politiei Rutiere, pe care i-am intalnit in zona Stadionului Municipal. Desi afara era frig de crapau pietrele, ei erau la datorie. Asa cum au fost toti agentii si ofiterii din structura Inspectoratului de Politie a Judetului Bacau.

Scris de Roxana Neagu

Si pompierii militari de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta &#8222Maior Constantin Ene” a judetului (ISUJ) Bacau au ajuns la ora bilantului. In anul 2007, cu totii au continuat procesul complex de modernizare structurala, reforma urmarind in primul rand executarea misiunilor de prevenire, monitorizare si gestionare a situatiilor de urgenta, asigurarea unui statut adecvat in societate.

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Maior Constantin Ene” al Judetului (ISUJ) Bacau, ca unitate teritoriala din structura Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si-a organizat, planificat si desfasurat activitatea pe baza atributiilor si sarcinilor specifice ce-i revin din legi, Hotarari ale Guvernului Romaniei, Ordine ale Ministrului Internelor si Reformei Administrative si ale Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta. an acest sens s-au avut an vedere prevenirea, an masura an care este posibil, si limitarea efectelor situatiilor de urgenta, prioritatea protectiei si salvarii vietii an situatii de urgenta, cooperarea la nivel interjudetean, regional, national si international cu organisme si organizatii similare, operativitatea, conlucrarea activa si subordonarea ierarhica si operationala a structurilor de interventie specializate. Deloc de neglijat este si faptul ca in cursul anului 2007 s-a continuat procesul de profesionalizare a ISUJ Bacau prin derularea celei de-a II-a etape an care au fost scoase la concurs 24 posturi de ofiteri, 230 posturi de subofiteri si 4 posturi de personal contractual. „Ne exprimam convingerea ca si activitatea personalului angajat an cadrul acestei etape de profesionalizare se va ridica la cote superioare datorita exigentei manifestate de membrii comisiilor de examinare an promovarea numai a acelor persoane care au dat dovada de o buna pregatire de specialitate precum si de aptitudinile specifice fiecarui post&#8221, a declarat col Ioan Mihalache, prim inspectorul sef adunct al ISUJ Bacau.

Controale si actiuni la foc automat

an perioada analizata, Inspectia de prevenire prin actiuni specifice, judicios programate, a desfasurat 1.231 controale tehnice pe linia protectiei la foc, din care 15 controale de fond, 8 la localitati (2 municipii, 5 orase si o comuna) si 7 la operatori economici importanti de pe raza judetului Bacau, 1.216 controale individuale si tematice an 193 de localitati, 246 operatori economici si 792 institutii, 114 controale tematice la administratia publica locala an vederea antocmirii si aprobarii documentelor de organizare, desfasurare si conducere a activitatilor serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta. „Mai mult, spune si lt.col.Volodia Tisescu, seful Serviciului Prevenire, an urma solicitarilor consemnate an registrul de audiente a fost acordata asistenta tehnica de specialitate unui numar de 173 persoane pe linia securitatii la incendiu si protectie civila. Pe timpul inspectiilor si controalelor o atentie deosebita s-a acordat diminuarii numarului starilor de pericol, a cauzelor de incendiu, avand ca obiectiv principal, reducerea cu doi la suta a acestora&#8221.

Amenzi si avertismente

an cele 1.231 controale de prevenire a situatiilor de urgenta executate, au fost constatate an total 1.457 deficiente de la norme, din care 802 au fost solutionate pe timpul controalelor, acest lucru reprezentand 54,37 la suta. „Au fost insa aplicate un numar de 1.012 sanctiuni contraventionale, din care 849 avertismente si 163 amenzi an cuantum de 57.840 lei noi. Din statistica rezulta ca au fost sanctionate contraventional 1.012 de ancalcari din 1.457 constatate, aceasta ansemnand 69,45 la suta&#8221, mai adauga lt. col. Volodia Tisescu. Prin toate aceste actiuni intreprinse de pompierii bacauani se doreste crearea uneis tari de siguranta in randul populatiei. Acum, mai mult decat oricand, protejarea vietilor omenesti si a bunurilor au devenit o prioritate de grad zero. Scris de Roxana Neagu

Dupa ce-am citit ce spunea Galileo Galilei in piesa lui Bertolt Brecht &#8211 &#8222Vai de tara care cere eroi!&#8221 &#8211 marturisesc faptul ca privesc eroismul cu alti ochi. N-am contenit insa o singura clipa sa-i respect pe eroii lui Decembrie 1989. Am insa o problema: inflatia mioritica de eroi cu patalama m-a facut sa nu mai pot realiza distinctia dintre eroii autentici si eroii oficiali. I-am privit, in aceste zile, pe multi dintre acesti eroi, la diferite televiziuni, si nu m-am putu abtine sa ma intreb daca sunt eroi autentici sau eroi-farsori. Revolutia are insa si eroi anonimi, eroi care nu s-au dat de ceasul mortii ca sa obtina patalamale, pentru ca apoi sa incerce sa traiasca pe cadavrul idealurilor acelui sublim moment de revolta. As vrea sa va spun cate ceva despre acesti eroi &#8230

Botezatu Vasile este unul dintre acesti eroi autentici. Era maistru la intreprinderea de Postav Buhusi. in 1989, cand isteria ceausista daduse in clocot, Lili Sudu Pecas, prim-secretar al orasului Buhusi, a ordonat o adunare a peste sase sute de oameni, la Casa de Cultura, unde a prezentat, din perspectiva &#8222doctrinei alimentatiei rationale&#8221, noile ratii de alimente care puteau fi cumparate pe cartela. intre altele, cu mare entuziasm, primarita a anuntat si cantitatea de ulei la care individul putea avea acces: un sfert de litru, pe luna. Atunci, dupa ce tot felul de lingai au preamarit intelepciunea politicii de partid, maistrul Vasile Botezatu s-a ridicat simplu in picioare si a intrebat: &#8222Dar, matale, tovarasa prim-secretar, ai putea trai cu un sfert de litru de ulei pe luna?&#8221 S-a lasat o liniste de mormant. Nici macar aplaudacii de profesie, luati prin surprindere, nu au schitat vreun gest. Vasile Botezatu traieste acum in Blagesti, modest, dintr-o amarata pensie de textilist, si n-a revendicat nici un titlu sau vreo functie.

Era, cu un an inainte de revolutie, a doua zi dupa sfintii Mihail si Gavril. Duminica. Aceeasi zeloasa primarita, sustinuta din prezidiu de inspectorul scolar general Lucian Agachi si de un director de scoala zelos, a convocat, pentru o sedinta maraton &#8211 de la opt dimineata pana la sapte seara &#8211 toata suflarea cadrelor didactice buhusene. Scopul: trebuia sa le demonstreze cadrelor didactice ca nu studiaza suficient documentele de partid, ca nu se &#8222implica plenar&#8221 in &#8222ritmurile noii revolutii agrare&#8221. Cuvantatori de meserie, dresati in culise, au sustinut isteria programata. Spre seara, s-a ridicat insa profesorul Dumitru Dinco, omul care, cu vorbe grele, i-a acuzat pe organizatorii manifestarii. A spus, in final, ceva memorabil: &#8222Ne-ati luat si Soarele!&#8221 Profesorul Dumitru Dinco traieste astazi in Iasi, dintr-o amarata pensie de profesor. N-a revendicat, nici el, functii, titluri, patalamale, desi vorbele acelea i-au atras o mare hartuiala. Dupa acea sedinta, un alt profesor a luat atitudine: Adrian Braunstein. Era navetist de Bacau. Scarbit, a spus simplu, cand a ajuns in gara, auzit de zeci de urechi: &#8222M-am hotarat! Plec&#8221. A doua zi, cand unii voiau sa-i ceara socoteala pentru &#8222nesabuita sa afirmatie&#8221, profesorul Braunstein depusese actele la Securitate, solicitand sa plece in Israel, cu sotia si cele doua fiice. Dar el nu voia sa plece pentru ca era evreu, ci pentru ca n-a mai suportat mizeria morala si politica. De-atunci, profesorul Braunstein locuieste in Israel, unde a profesat ca profesor. Are doua nepotele superbe si revine foarte des in Romania, de care ii este mereu dor. Zice ca se intoarce mereu acasa.

Am stat in noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, in sediul unei primarii in care entuziasmul revolutionar era foarte mare. Am prezentat, in jurul orei 23, impreuna cu doi colegi, un comunicat la statia de amplificare a orasului, in care anuntam caderea regimului ceausist, care inca nu cazuse, indemnam si la oprirea vandalismului. In acest timp, in acelasi sediu, unii care astazi au pensii de treizeci si ceva de milioane, jucau la doua capete, pregatindu-se si pentru eventualitatea in care Ceausescu nu ar fi parasit scena. Le-a reusit strategia.

Cred ca ar trebui sa vorbim mai mult despre eroii autentici. Mai mult, cred ca noi, ziaristii, am lasat sa se aseze prea mult colbul peste isteriile prim-secretarilor si activistilor si parvenitilor de poveste. Uneori, tacerea poate insemna si solidaritate cu Raul&#8230 Cel putin asta ne spune mereu Istoria.Scris de Ion Fercu

Pentru cei 34 de caini din adapostul comunitar, aflat in incinta rampei de gunoi a municipiului Bacau, aceasta perioada in care se asteapta intrarea in vigoare a noii legi pentru protectia animalelor poate fi comparata cu experienta condamnatilor care spera, pana in ultima clipa, intr-o gratiere. &#8222Daca legea nu va suferi modificari, se va interzice eutanasierea, ne-a declarat Constantin Zaharia, seful serviciului. Se va elimina acesta procedura ca modalitate de control al inmultirii speciei. Cainii care vor fi adusi de pe strazi vor fi sterilizati si atat.&#8221 Deocamdata, la adapostul din Bacau se aplica Legea 227/2002, conform careia procedura in cazul cainilor capturati impune: predarea la adapost, examinarea clinica, inregistrarea in registrul unic, separarea celor sanatosi de bolnavii cronic si aplicarea masurilor pentru fiecare categorie. Cainii cu boli cronice sunt euthanasiati pe loc, printr-o injectie cu T 61. In cazul celor sanatosi, se asteapta timp de doua zile revendicarea lor. Timp de alte 5 zile se incearca gasirea unor „stapani adoptivi&#8221. Daca acest lucru nu se reuseste, in a saptea zi de la capturare sunt eutanasiati. &#8222Nu simt nicio durere, ne-a incredintat Constantin Zaharia. Adorm si nu se mai trezesc&#8221. Pentru cainii pe care ii revendica stapanii, sterilizarea este optionala. Tariful este de 35 de lei pentru masculi si 54 lei pentru femele. Dupa noua lege, sterilizarea va deveni obligatorie si pentru cainii cu stapani. „Cei care vor refuza sa isi sterilizeze cainele, vor plati o taxa destul de consistenta. La fel, vor fi obligati, in cazul in care vor obtine pui de la cainii pe care ii detin, sa se ocupe de acestia, nu sa le dea drumul pe strada. Partea buna a legii este ca ONG-urile pentru protectia animalelor vor avea o mai mare responsabilitate dar si sprijin din partea autoritatilor locale&#8221. In asteptarea legii care va determina intensificarea activitatii de sterilizare, adapostul a fost dotat cu aparatura de chirurgie. Saptamana trecuta, a avut loc si un concurs pentru angajarea unui medic veterinar. Cei doi candidati au sustinut si proba practica. Desi doar unul a ocupat postul, ambii s-au angajat sa adopte cateii pe care i-au sterilizat. Deocamdata, acestia petrec convalescenta in cabinetul de chirurgie si sunt tratati cu maxima compasiune de angajatii adapostului.Scris de Doina Mincu

Din cei peste 10.600 de someri, aproape 78 la suta au absolvit invatamantul primar, gimnazial ori profesional. Cei mai multi cu un nivel redus de educatie si instructie sunt din mediul rural. Multi dintre cei aflati in aceasta situatie nu vor sa urmeze un curs de calificare ori, chiar daca l-au inceput, il abandoneaza ulterior. Ei sunt obligati apoi sa suporte cheltuielile efectuate cu pregatirea lor.

Desi pare incredibil, marea majoritate a somerilor din judetul Bacau au un nivel scazut de pregatire profesionala. Din cele 10.680 de persoane fara serviciu, aflate in evidenta Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM), aproape 78 la suta au un nivel de educatie redus. Cei peste 7.700 someri, cat numara aceasta categorie, sunt absolventi de invatamant primar, gimnazial sau profesional. Ponderea o reprezinta somerii din mediul rural, care detin 64,4 la suta din totalul persoanelor lipsite de un serviciu. Nivelul scazut de educatie, evident, le limiteaza foarte mult sansa de a-si gasi un loc de munca, stiut fiind faptul ca pretentiile agentilor economici in ce priveste pregatirea salariatilor lor au crescut foarte mult. De altfel, in fiecare saptamana din cele aproape 600 locuri de munca vacante existente in municipiul Bacau, cel mult 65 sunt pentru muncitori necalificati, restul fiind in diverse meserii ce reclama o anumita calificare si educatie.

Multi abandoneaza cursurile de calificare

In ajutorul acestor someri, AJOFM vine cu un program divers de formare profesionala, structurat in functie de cerinta pietei fortei de munca. La cursurile organizate in acest sens de institutia judeteana au fost cuprinsi cu prioritate somerii proveniti din mediul rural, tinerii lipsiti de un loc de munca si in mod special cei cu un nivel de educatie foarte modest. In perioada ianuarie-noiembrie 2007 AJOFM a initiat si derulat 97 de cursuri de formare profesionala, din care 76 au fost destinate exclusiv somerilor. La aceste cursuri au fost cuprinse 1.743 persoane, din care 1.096 aveau statutul de somer. Din cei 1.096 cursanti care au beneficiat gratuit de o forma de pregatire profesionala prin intermediul AJOFM, 621 au terminat doar invatamantul primar, gimnazial ori profesional. Desi au aceasta problema care ii impiedica sa-si gaseasca un loc de munca, multi dintre ei nu vor sa urmeze cursuri de calificare profesionala ori renunta la ele dupa ce le-au inceput. Din aceasta cauza, peste 70 de someri din cei inscrisi la cursuri nu le-au mai absolvit. Pe langa faptul ca, astfel, le va fi extrem de dificil sa obtina un serviciu, ei trebuie sa suporta si o alta consecinta deloc de neglijat. &#8222Unii someri abandoneaza cursurile si suntem nevoiti sa-i exmatriculam, declara Ioan Silitra, directorul AJOFM. Dar si mai grav este ca ei trebuie sa achite costurile efectuate cu organizarea cursului aferente pregatirii de care ar fi beneficiat. Avem in momentul de fata destui debitori, pe care trebuie sa-i urmarim pentru a recupera de la ei banii”.Scris de Elena Tintaru

O analiza efectuata de agentii de Politie de la Serviciul Rutier a dus la concluzia za pietonul este cel mai negrlijent participant in trafic. &#8222Numai in ultimele trei luni s-au inregistrat 49 de accidente in care au fost implicati pietonii. Dintre acestia 16 au decedat, iar alti 33 au fost raniti grav”, ne-a declarat subinspector Narcisa Butnaru, purtatorul de cuvant al Inspectoratul de Politie. Cel mai tragic accident a avut loc in data de 8 noiembrie, la ora 18.10. La iesirea din localitatea Faraoani, o caruta care nu s-a asigurat la schimbarea directiei de mers a fost lovita din plin de un autoturism marca Opel inmatriculat in Italia. La volanul era masinii, Gheorghe M. (56 de ani), domiciliat in comuna Sascut. Violenta impactului a facut ca Roza I. (57 de ani) care insotea atelajul sa-si piarda viata pe loc. Din primele verificari s-a stabilit ca vinovata de producerea accidentului se face victima care nu s-a asigurat la schimbarea directiei de mers. Un alt accident grav a fost inregistrat in localitatea Valea Seaca. O femeie in varsta de 46 de ani a fost accidentata mortal de un barbat de origine engleza, care s-a stabilit cu resedinta in municipiul Bacau. Pe drumul E85, Gerald H., de 63 de ani, aflat la volanul unui Fiat, a surprins-o in trafic pe Genoveva C., care se angajase in traversarea strazii prin loc nepermis si fara sa se asigure. Din cauza multiplelor leziuni suferite in special la nivelul capului, femeia a decedat imediat. O clipa de neatentie a fost fatala si pentru un barbat in varsta de 53 de ani din localitatea Sascut. El a fost accidentat mortal pe drumul european E 85, care tranziteaza judetul, la cativa metri de trecerea de pietoni. Se pare si putin aghezmuit, Paul M. nu a mai tinut cont de faptul ca in zona traficul era foarte aglomerat, asa ca s-a angajat in traversarea strazii prin loc nepermis si fara sa se asigure. A fost lovit in plin de un autoturism condus de Danut P., de 33 de ani. „Concluzia noastra este una singura, o spune si subcomisarul Teodor Iacovache, de la Compartimentul Drumuri Nationale si Europene din cadrul Serviciului Politiei Rutiere. Majoritatea accidentelor s-au produs pe fondul vinovatiei pietonilor. De aceea, in urmatoarea perioada vom actiona mai agresiv pe sosele pentru disciplinarea lor&#8221. Cele mai multe accidente au avut loc pe raza municipiului Bacau – 16. In top se mai afla si orasele Onesti, Buhusi, Moinesti, Dofteana, Oituz, Sascut, Casin sau Sanduleni. Scris de Roxana Neagu

Ieri seara, Camera de Comert si Primaria Bacau au organizat o intalnire a primarului Romeo Stavarache cu oameni de afaceri din oras. Desi a fost conceputa ca o dezbatere, intalnirea a fost, practic, doar un discurs electoral al primarului Stavarache, care a areusit” sa ii plictiseasca pe cei din auditoriu, cu peste o ora de laude si promisiuni megalomanice.

Oamenii de afaceri prezenti in sala au aflat de la primar o multime de povesti demne de baronul Munchausen: ca Bacaul este mai dezvoltat economic decat Timisoara, ca este intre primele orase din tara, ca salariile din Bacau sunt cele mai mari din tara dupa cele din Bucuresti, ca primarul Stavarache si-a pus amprenta pe credinta si educatie. Chiar daca s-au abtinut sa faca declaratii publice despre discursul primarului, usor jenati de penibilul situatiei, oamenii de afaceri au parut nemultumiti de faptul ca au fost pacaliti ca vor participa la o dezbatere, cand, de fapt, au fost pur si simplu adunati ca sa asculte un primar care a ajuns sa se creada cel mai important om din Romania. Reprezentantii mediului de afaceri s-au declarat nemultumiti in primul rand de birocratia din Primarie si de durata foarte mare necesara pentru eliberarea avizelor si autorizatiilor.

Sergiu Sechelariu dorea o dezbatere reala

Prezent la intalnire, omul de afaceri Sergiu Sechelariu a fost transant in ceea ce priveste discursul electoral al primarului. aPare un start al campaniei electorale dat de actualul primar. Se lauda ca este pe primul loc la anumite capitole, dar fara ceva concret. Vedeti, de altfel, ca nu vin nici investitori straini in Bacau. Nu au incredere, nu cred in posibilitatile de exprimare ale celui care conduce destinele acestui oras. Este nevoie de alt primar, care sa prezinte incredere pentru investitorii straini si sa nu se ocupe doar de promisiuni. Ce face actualul primar sunt doar promisiuni care nu se vor indeplini niciodata, asa cum nu s-au indeplinit nici cele din 2004. A adus foarte putini bani pentru Bacau, iar investitiile aparute sunt normale in conditiile integrarii europene si cresterii economice inregistrate la nivel national. Banii din buget sunt colectati de la cetatenii orasului si de la agentii economici. In Bacau nu se investeste asa cum ar trebui. La Cluj este investitie Nokia, la Iasi e Siemens, iar ce a spus primarul, cu o investitie de 500 de milioane de euro, pare mai mult o baliverna”, a declarat Sergiu Sechelariu. Referitor la intalnirea organizata ieri, Sergiu Sechelariu a precizat ca se astepta la o dezbatere reala, in locul unui monolog al primarului. aLumea era apatica, foarte multi nemultumiti de birocratia din Primarie. Am vazut ca primarul s-a referit si la podul de la Serbanesti. A zis ca nu e constructor si ca nu se pricepe. Ii dau crezare, asa este, a refacut podul de o suta de ori. Din 2003 putea sa il termine, mai ales ca se lauda ca a avut sprijinul prim-ministrului. Ce s-a facut la acest pod e cel putin lipsit de profesionalism, la fel ca multe alte proiecte ale administratiei Stavarache”, a mai spus Sergiu Sechelariu. Intrebat daca discursul sau a reprezentat un start al campaniei electorale, Romeo Stavarache a declarat: aEste o intrebare rautacioasa, la care nu va raspund, pentru ca nu e adevarat. Am inceput sa arat oamenilor ca banii lor sunt cheltuiti corect”. Intalnirea electorala a primarului cu oamenii de afaceri s-a incheiat cu un dineu, a carui atmosfera a fost infrumusetata de grupuri de colindatori.Scris de Codrin Pop

Un strop de fericire! Acesta a fost unul din lucrurile pe care elevii clasei a II-a A de la Scoala aSpiru Haret” l-au oferit cu draga inima Trustului Media aDesteptarea”. Peste 20 de copilasi ne-au oferit ieri, un spectacol de colinde cu totul si cu totul special, fiind acompaniati la chitara de doamna lor invatatoare. Am ascultat plini de emotie aSteaua sus rasare”, aBuna dimineata la Mos Ajun!” , aAstazi s-a nascut Hristos” , aMocanasii” (cantec traditional din Vaslui) si multe alte colinde traditionale romanesti. Au venit cu sorcove, clopotei si nu in ultimul rand cu o surpriza. Ei au oferit daruri realizate de manutele lor: clopotei pe care le-au prins in pieptul fiecarui zirist, pentru a avea un mic suvenir care sa ne aduca mereu aminte de cat de importanta este sarbatoarea Craciunului pentru noi toti. aAm vrut sa transmitem tuturor urari de multa sanatate, liniste sufleteasca si sa nu uite ca numai laolalta vom reusi sa fim mai buni si sa pastram datinile romanesti”, a precizat Clemasa Mauca, invatatoare.
Elevii au intampinat sarbatorile de iarna acum doua zile, cand Clubul interdisciplinar al Scolii s-a dovedit neincapator, pentru cei de clasa a II-a si a IV-a care au deschis aLada cu zestre” plina de lucruri minunate, legate de Nasterea Domnului Iisus Hristos. Evenimentul a fost marcat si de o mica sezatoare in cadrul careia s-au narat, ca la gura sobei, multe traditii pastrate in casele romanilor de pretutindeni, ca mai apoi sala sa rasune de colindele tasnite din glasurile cristaline ale corurilor reunite in jurul bradului impodobit. Toata manifestarea a fost inclusa in proiectul aTraditie si spiritualitate romaneasca”, care a fost incheiat cu vizitarea unror institutii mai mari, cum este si Trustul nostru si Inspectoratul Scolar Judetean Bacau.Scris de Daniela Pilat

Actiune inedita a Inspectoratului de Politie al Judetului Bacau. Mai multi agenti de la Politia de Proximitate au daruit cadouri consistente alaturi de gandurile bune semenilor lor. Un gest care a impresionat, mai ales acum in prag de sarbatori. Familiile ajutate fac parte din categoria persoanelor bolnave, cu venituri mici, iar unele dintre ele, cu mai multi copii.

Malai, faina alba, orez, ulei, oua, lapte, cascaval, salam, carne de vita si de porc, carnati proaspeti si afumati, dulciuri, portocale, cozonac, vin si bani. Sacul lui Mos Craciun… politist a fost darnic pentru 10 familii nevoiase din municipiul Bacau. Batrani cu varste cuprinse intre 60 si 93 de ani, dar si familii cu probleme sociale au primit cu bucurie darurile oferite de catre Inspectoratul de Politie. Prima oprire – pe strada Aleea Parcului, la locuinta lui Catalin Ciotoroschi, fost capitan in Militie, inainte de 1989. Are 93 de ani, traieste singur, si-a ingropat doua sotii si nu mai are pe nimeni. Doar doua nepoate, plecate in Italia. „E greu. Prima femeie mi-a murit in 1982, iar a doua am pierdut-o acum un an. Am lucrat in Milite din anii &#821640, iar din anii &#821650 sunt in Bacau. Am iesit la pensie in 1968, la 52 de ani, cu gradul de capitan. Acum sunt a nimanui&#8221, a spus printre lacrimi batranul. Apartamentul lui mic pare neincapator. E bolnav, sarac si fara vlaga. „Doresc din suflet multa sanatate tuturor si multumesc pentru daruri&#8221, a mai adaugat in pragul casei. Gestul agentilor de politie a impresionat. Chiar si trecatorii se uita fugar la cei care, in prag de Craciun, s-au gandit la semenii lor. Lacrimile amare au brazdat chipurile imbatranite, uneori inainte de vreme, a celor aflati in suferinta. Printre ei si Daniela Cretu, cu noua copii, parte dintre ei bolnavi de astm. Cum bolnava este si o batrana, Maria Todirascu, de 77 de ani, de pe strada 8 Martie. Ne-a primit in casa ei mica, o garsoniera, cu ochii scaldati in lacrimi. Este suferinda, nu are pe nimeni, a ramas fara putere si fara niciun venit. „An de an, cu ocazia sarbatorilor, la nivelul Inspectoratului de Politie Bacau se strang fonduri pentru ajutorarea familiilor nevoiase, atat din municipiu, cat si din judet, ne-a declarat in plina misiune subcomisarul Adrian Tuluc, seful Politiei de Proximitate. Acum am reusit sa strangem suma de 30 de milioane de lei, prin contributia tuturor politistilor. Actiunile noastre vor continua, deja au devenit o traditie pentru noi. Mereu ne-a placut sa ne ajutam semenii&#8221. Au fost ajutate acum 10 familii. Catalin Paraschiv, Maria Cazacu (60 de ani), Elena Totolea (87 de ani), Liviu Mihaila, Mihai Titei (75 de ani), Gheorghe Porcescu (80 de ani) si Marcu Elena sunt doar cateva dintre ele. Scris de Roxana Neagu

Ziua de munca a dascalilor care fac naveta la tara incepe cu noaptea in cap. Gerul se simte inca din statia de pe Republicii, dar abia in Autogara, unde vantul ii vajaie pe la urechi, mediteaza cu tristete la soarta lui, de profesor navetist. Ar renunta, insa in fiecare zi o ia de la capat. Pentru ca in fiecare zi, la poarta scolii, il intampina copiii: „Saru&#8217 mana&#8221, „Saru mana&#8221, „Saru&#8217 mana&#8221.

Cladirea veche, curtea mohorata a Autogarii iti amintesc de anii &#821680. Iarna, la ora 6 e inca intuneric. Putinii calatori sunt tarani care isi viziteaza copiii de la oras de doua ori pe an si dascali navetisti, care sunt aici in fiecare dimineata. &#8222Ii gasiti acolo, la masina de Rosiori, sau dincolo, la cea de Parincea”, imi explica cineva. Un singur barbat si opt femei. Sosesc pe rand si isi cauta colegii. Cu obrazul ascuns in fular, stau in cerc si tac impreuna. Incerc sa aflu cum e sa faci 100 km dus-intors, zi de zi, pe canicula sau ger. &#8222E greu, dar acolo e locul meu de munca. Si copiii din Parincea au dreptul la educatie. Multi dintre ei sunt foarte buni si reusesc la licee de elita”, sustine Lavinia Surmei, profesor de engleza, care face naveta din 2003. Marcela Trifan, profesor de chimie, isi aminteste &#8222ce bine era la Sascut”, unde mergea cu trenul. Autogara inseamna &#8222mizerie”, soferi nervosi si curse care intarzie. &#8222Cum sa fie? Iarna e frig si vara e praf”, spune Livia Baciu, profesor de tehnologie.

Megafonul le da o veste proasta

In coltul cladirii, unde trage cursa de Rosiori, e mai multa lume. Toti sunt invatatori si profesori din oras, care merg sa-i invete carte pe copiii din Poieni, Neguseni, Valea Mare. Aflu ca ziua de munca a navetistilor se incheie mai greu decat incepe. &#8222Seara trec Podul Serbanesti pe jos. Dincoace, ma asteapta, uneori, sotul cu masina”, marturiseste Lenuta Codreanu, invatatoare. Ramona Vizitiu preda limba romana, iar Diana Ursu, biologia. &#8222Nu stiu daca voi ramane aici, e posibil sa-mi gasesc altceva, protectia mediului se bucura acum de multa atentie. Totusi, mie imi place, iubesc copiii si ma simt motivata”, marturiseste Diana. Pe peron e intuneric, frig, masina nu apare… &#8222Mai greu e pentru cei din Valea Mare. De la autobuz mai fac cativa kilometri pe jos. Sunt femei singure, care merg prin padure… Si copiii vin tot pe jos!”. Oamenii au inghetat si isi freaca mainile. &#8222Toate cunostintele ma intreaba de ce fac naveta, de ce nu caut altceva. Salariul e mic, raspunderile sunt mari, dar eu nu renunt”, afirma Maria Paston. Brusc, tace. Intunericul e strabatut de un anunt care o priveste: &#8222Autobuzul cu traseul Valea Mare-Rosiori va avea 30 de minute intarziere de la ora plecarii”. &#8222Ce veste buna”, mormaie cineva, ironic. Vocea din megafon repeta anuntul de trei ori si dispare.

Li s-a urat de &#8222calatorit&#8221 prin frig si praf

In sfarsit, autobuzul trage la linia de plecare. Prima parte a traseului, zona Izvoare, naste critici severe la adresa autoritatilor. Gropi, zdruncinaturi si o intarziere de inca 20 minute. La 7,30, ora la care dascalii ar fi trebuit sa ajunga la scoala, masina e abia la statia de benzina din Serbanesti. S-a luminat de ziua. In autobuz, dascalii sunt mai tacuti. &#8222Partea buna e ca ai mai multe satisfactii. Si colectivul e mai inchegat. Ne cunoastem bine si ne ajutam cand avem un necaz, suntem ca intr-o familie. La oras, ti-ai facut orele, arunci catalogul si ai plecat”, arata Elena Nica, directoarea Scolii Rosiori, profesor de matematica. A predat si in oras, asa incat stie care sunt diferentele. Dascalii vorbesc despre &#8222goana dupa puncte”, competitia pentru salariile de merit, apoi, din nou, despre transport, cosmarul lor, si lipsa de confort. &#8222Credeti ca asta e autobuzul cu care mergem noi? Nu. L-au pus astazi din cauza ca v-au vazut pe dumneavoastra. Au observat ca puneti intrebari si notati in agenda”. Reincep zdruncinaturile. Sub cerul jos, ca o palarie vinetie, de pasla, dealurile invelite in zapada par luminoase. Ma bucur ca a nins. &#8222Mie nu-mi place zapada, spune brusc o profesoara. Intotdeauna ma gandesc la frig si la naveta”. Dascalii afirma spun ca nu le place sa iasa din casa. Nu vor excursii, Revelion la munte, raiduri prin magazine sau vizite in week-end. &#8222Ni s-a urat de calatorit”, spun femeile. Nu vor decat sa stea la caldura, cu familia si sa-si rezolve sarcinile gospodaresti.

&#8222Doamna diriginta mi-e ca o mama”

&#8222Fac naveta de cinci ani. Vin aici pentru parintii mei, care sunt in varsta, dar as pleca si maine. Racesc tot timpul, oricat de bine m-as imbraca”, marturiseste o invatatoare. Suntem la capatul traseului, unde coboara ultimii navetisti. In intersectie, vantul te ia pe sus, iar gerul iti arde narile. E greu sa fii cocheta la tara, mai ales daca mergi doi-trei kilometri pe jos. Si performantele sunt mai greu de obtinut, satisfactiile fiind mai mult morale, decat profesionale. In banci, copii palizi, copii flamanzi, istoviti de munca. Copii care nu au o carte in casa. Nu e usor sa-i inveti engleza, franceza, matematica. Si totusi, cand iti ies inainte, uiti Autogara, salariul mic, drumul plin de gropi. &#8222Saru&#8217 mana”, &#8222Saru&#8217 mana”, &#8222Saru&#8217 mana”. De zeci de ori &#8222Saru&#8217 mana”. Elevii se bucura cand ii vad, ii opresc si le spun tot felul de lucruri, unele marunte, dar care ii framanta. Sunt apropiati de dascalii lor, mai ales cei mici. „Doamna diriginta mi-e ca o mama&#8221, a scris un copil, intr-o compunere. Sau: „Invatatoarea noastra e cea mai frumoasa din lume&#8221. Asadar, merita sa faci drumul acesta, vara si iarna, prin zapezi si noroaie, sustine prof. Elena Nica. &#8222Suntem importanti pentru ei, iar noi simtim ca ii ajutam, le dam invatatura si speranta. Punem o picatura de lumina in sufletul lor&#8221.Scris de Silvia Patrascanu

Scoala &#8222Gheorghe Avramescu&#8221 din Prajesti a organizat o intalnire cu Eduard Straub, autorul lucrarii &#8222Comuna Prajesti – File de monografie&#8221. Fiu al satului, cercetator si memorialist, autorul a tinut sa fie prezent printre elevi si sa le vorbeasca despre evolutia economico-sociala a comunei, despre istoria ei culturala, despre viata religioasa, obiceiurile, mestesugurile si traditiile specifice com. Prajesti. Toate aceste evocari ale unor fapte si antamplari din trecut au fost ascultate de elevi, profesori, reprezentantii CL si parintii invitati la manifestare. &#8222Cei mai entuziasmati au fost copiii, care rasfoind cartea, au descoperit an partea documentara si in anexele acesteia numele bunicilor, ale parintilor, ale dascalilor lor, ori fotografii ce reliefeaza momente specifice din viata localnicilor&#8221, a declarat inst. Alina Barbu, organizatoarea acestei intalniri. Copiii au vrut sa afle de la prof. Straub de ce a scris aceasta carte, cat durat si de unde a luat fotografiile. &#8222Este mai mult decat ambucurator, pentru noi, slujitori ai scolii si pentru elevi sa fim contemporani cu oameni de seama precum oaspetele nostru sau alti celebri deja fii ai satului, precum prof. Paul Taralunga sau actorul Ernest Maftei&#8221, a mai spus Alina Barbu.Scris de Silvia Patrascanu

La o luna de la deschiderea unicului cabinet din judet dedicat diagnosticarii apneei in somn, rezultatele sunt ingrijoratoare. „Din 25 de pacienti testati, 8 au fost diagnosticati cu aceasta boala, ne-a declarat dr. Dragos Ungureanu, purtatorul de cuvant al Spitalului de Pneumoftiziologie (fost TBC). Au fost cazuri severe, care aveau si 400 de evenimente respiratorii pe noapte. Durata de pauza in respiratie, pauza totala, la sase ore de somn, a fost si de trei ore. Pentru pacienti a fost o mare surpriza sa afle care sunt riscurile apneei in somn. In general erau bolnavi de ani de zile, erau familiarizati cu simptomele, dar nici nu-si imaginau cat de periculoasa este afectiunea”. Apneea in somn se manifesta prin pauze de respiratie in timpul somnului, care afecteaza grav creierul, cordul, dar si alte organe. Persoanele care sufera de apnee in somn sunt tot timpul obosite, somnolente in timpul zilei, au probleme de concentrare si adorm in locuri nepotrivit (la birou, la volan, in autobuz). Studiile arata ca exista o legatura intre accidentele de circulatie si acest sindrom. In categoria de risc intra persoanele obeze, cele cu treziri nocturne, cu tulburari sexuale si ameteli la trezire. „Toti pacientii au acceptat tratamentul, care consta in conectarea la un aparat care sa ii ajute sa respire corect in somn. Costul unui asemenea aparat este de aproximativ 2000 euro, dar se poate obtine si prin inchiriere, tariful cel mai mic fiind de 100 lei pe luna”, a mai spus dr. Ungureanu. In tara noastra, patologia somnului este o necunoscuta pentru pacienti, dar si pentru o parte din medici, desi apneea in somn este o cauza de risc cardiovascular mai mare decat hipertensiunea arteriala. Spitalul TBC nu are propriul somnograf, dar daca se va dovedi rentabil, va achizitiona unul. Pacientii se pot prezenta pentru teste cu trimitere de la medicul de familie. Scris de Doina Mincu