Criza fortei de munca este o realitate, desi, paradoxal, este in crestere si numarul celor aflati in somaj. Patronatul din constructii se confrunta cu mari dificultati in gasirea mainii de lucru, fabricile de confectii recurg la angajarea de personal din China, iar lista exemplelor poate continua inca mult si bine.

In decurs de doar cativa ani, datorita unei migratii sustinute a fortei de munca, multe sectoare ale economiei se gasesc in pragul unei crize. Salariile mici in comparatie cu Uniunea Europeana si conditiile nu intotdeauna bune de lucru i-au convins pe multi dintre romani sa aleaga calea statelor ce aveau ce sa le ofere. Oricum, situatia nu are sanse sa se rezolve de la sine. Asa cum au demonstrat si alte state, deficitul fortei de munca este o chestiune care se rezolva in timp, iar durata este esential determinata de politicile din domeniu. Una dintre solutiile cel mai des vehiculate de specialistii in domeniu este legata tot de imigratie. In timp ce romanii pleaca spre state mai dezvoltate din Uniunea Europeana, si piata muncii de la noi devine atractiva pentru altii. Este cazul Chinei sau al Republicii Moldova, pentru a fi oferite doar doua exemple relevante.

Exportam forta de munca

Romania este o tara care s-a „perfectionat” in exportul fortei de munca. Cifra concetatenilor nostri care au ales sa plece din tara este una de ordinul milioanelor. Si, cum indeobste cei ce prefera sa plece sunt tinerii, apare implicit si o accentuare a fenomenului de imbatranire a populatiei. Prin urmare, angajatorii de pe piata interna se confrunta cu imposibilitatea de a gasi forta de munca apta sa faca fata posturilor vacante (cazul constructiilor este exemplar din aceasta perspectiva). Ca o contrapondere la insuficienta factorului uman, exista posibilitatea cresterii gradului de tehnologizare, ce ar putea duce la o crestere a productivitatii si competitivitatii, atat pe piata interna cat si pe cea externa. Insa o astfel de masura implica, de cele mai multe ori, costuri pe care patronii nu si le permit, ajungandu-se din nou in impas.

O posibila solutie: imigrantii

Abia in anul care tocmai a luat sfarsit s-a ajuns la o reducere a cifrei romanilor ce au ales calea muncii in strainatate. Dar procentul este departe de a fi spectaculos. Si, indiferent daca incepand din 2008 ar pleca tot mai putini concetateni de-ai nostri, cei ce au facut deja alegerea nu prezinta intentia de a reveni in tara pana ce nu vor avea parte de conditii similare celor de peste hotare. Asadar, conform parerilor specialistilor in domeniu si a sondajelor efectuate mai ales in domeniul constructiilor, in cel textil si al serviciilor hoteliere, sansa pentru perioada urmatoare este reprezentata de „importul” fortei de munca. Masura la care o parte dintre angajatori au si inceput sa recurga.Scris de Emilian Berceanu

In prima parte a anului vor fi incheiate lucrarile incepute in 2007 la Unitatea de Primire Urgente, Chirurgie, Oftalmologie si ORL. Vor fi reabilitate salile de operatie, maternitatea, policlinica, dar si bucataria centrala. In 2008 va fi demarata construirea unei noi cladiri unde vor functiona sectiile Oncologie si Radioterapie (Cobaltoterapia).

Pe langa finalizarea investitiilor demarate in 2007, ca de exemplu, extinderea Unitatii de Primire Urgente si reabilitarea ei precum si a sectiilor Chirurgie Generala, Oftalmologie si ORL, conducerea Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) preconizeaza ca in 2008 sa realizeze si alte proiecte care vizeaza sectoare unde nu s-au mai facut lucrari de renovare de zeci de ani. aVom consolida si reface in exterior cladirea sectiei de Dermatologie iar Blocul Operator (salile de operatie-n.n.), ambele corpuri de cladire ale policlinicii, bucataria centrala, precum si Maternitatea vor fi reabilitate in totalitate”, ne-a declarat Dan Stoica, managerul SJU. Pentru Maternitate pana in 31 ianuarie 2008 conducerea spitalului va trebui sa prezinte proiectul lucrarii dupa care se va organiza licitatia pentru executia ei. Investitia va costa aproximativ 3 milioane de euro si include si dotarea cu aparatura performanta. Finantarea ei va fi suportata din fonduri de la Banca Mondiala. In ce priveste bucataria centrala, in prezent este in curs de finalizare studiul de fezabilitate si se cauta sursa de finantare. aAceasta investitie va costa aproximativ 2.400.000 lei si va fi la nivelul standardelor Uniunii Europene, urmand sa fie prevazuta inclusiv cu o linie de ambalare a hranei bolnavilor in caserole si transportul ei in containere, mai spune managerul SJU. Avem sanse sa obtinem suma de bani necesara, fie de la Consiliul Judetean, fie de la Ministerul Sanatatii ori sa accesam fonduri europene”. Concomitent cu aceasta va fi continuata dotarea cu aparatura performanta a tuturor sectiilor, conform solicitarilor formulate de medicii sefi ai acestora.

Sursa actuala de cobalt este pe duca

Dar cel mai remarcabil proiect este cel care vizeaza sectiile Oncologie si Cobaltoterapie. Tot in cursul anului 2008, mai mult ca sigur, va fi inceputa constructia unei noi cladiri unde vor functiona cele doua sectii. Investitia a fost deja aprobata in comisiile de sanatate din Camera Deputatilor si Senat si urmeaza a fi supusa dezbaterii plenului Parlamentului. aPentru noua cladire exista deja un studiu de fezabilitate de mai multi ani pe care il vom reface, declara Dan Stoica. Costul noii cladiri a fost evaluat la aproximativ 6 milioane euro. Investitia va fi demarata cu siguranta in 2008″. In noua cladire vor fi saloane cu paturi pentru Oncologie si Cobaltoterapie, precum si o noua instalatie de radioterapie. Pana ce se va reusi acest lucru va mai trece multa vreme, insa, timp in care bolnavii de cancer care necesita radioterapie vor trebui sa astepte saptamani in sir ca sa beneficieze de acest tratament. Sursa de cobalt abia mai palpaie, are un debit foarte mic, astfel ca pacientii trebuie sa stea sub tratament, pe masa de iradiere, 20-30 minute, in loc de cel mult 5 minute, pentru a primi doza de radiatii recomandata de medic.Scris de Elena Tintaru

In spital intri cu o boala si iesi cu zece. La doctor nu ai ce cauta fara bani in buzunar. Daca nu le dai, nici nu se uita la tine. Mori cu zile cand ajungi pe mana lor si nu te apara nimeni, fiindca, deh, corb la corb nu scoate ochii. Sunt crampeie din discutiile obisnuite intre pacienti. O adevarata filosofie a durerii si umilintei prin care trec bolnavii, familiile lor. In ultimii ani, pacientii nemultumiti de calitatea serviciilor medicale primite au rupt tacerea. Rudele bolnavilor decedati cauta sa scoata la lumina adevarul si cer pedepsirea vinovatilor, cand acestia exista. Zbaterea este inca sterila. Dreptatea o impart confratii acuzatilor, iar tagma halatelor albe, macinata in interior de conflicte si orgolii, se solidarizeaza in fata atacurilor dinafara. De aceea, numarul medicilor sanctionati este extrem de mic, iar pacienti despagubiti nu exista.

Pacientii si rudele nemultumite de calitatea actului medical se pot adresa Colegiului Medicilor (CM) sau Comisiei de malpraxis de la Autoritatea de Sanatate Publica. Daca prima entitate este destul de cunoscuta, despre a doua nu se stie mai nimic. Pacientii nu au habar de existenta ei si, prin urmare, la ASP nu s-a inregistrat vreodata vreo sesizare la aceasta comisie. Pe de alta parte, la CM Bacau, in cei 10 ani de existenta au primit numar de intrare cateva zeci de reclamatii. Cercetarea lor se intinde pe luni si, in unele cazuri, chiar pe ani. La final, cei mai multi medici incriminati au scapat basma curata. Cativa au primit sanctiuni, de care au reusit sa scape contestandu-le. Un singur medic de familie, modest si fara proptele, a pierdut dreptul de libera practica, fara sa fi omorat sau mutilat vreun pacient. A platit vina de a se fi refugiat prea des in bautura, impins de naveta obositoare, castigul insuficient si problemele familiale. Cei zece ani de existenta ai CM Bacau sunt impartiti in doua ere, dupa echipa aflata la conducere. Despre reclamatiile primite si solutionate sau nu inainte de 2004 nu se mai stie mare lucru. aNu avem niciun fel de evidenta de pe vremea cand presedinte al CM era doctorul Filipescu, ne-a declarat dr. George Coneac, vicepresedinte al CM din 2004. Nu am mai gasit dosarele. Au fost o multime de documente nepredate.” Pentru ultimii ani exista o evidenta clara a sesizarilor si a sentintelor. In 2004, 49 de pacienti si apartinatori au depus reclamatii la CM. Comisia de jurisdictie a propus sanctiuni in cazul a doi medici. Ambele au ramas definitive. In 2005, numarul sesizarilor a crescut la 42. Comisia de jurisdictie de la Bacau a propus trei sanctiuni, dar forul superior, de la Colegiul Medicilor din Romania, a confirmat doar doua. Unul dintre medici a primit o mustrare, dar s-a batut timp de doi ani si a obtinut anularea sanctiunii. Singurul pus la colt intr-un an a fost medicul de familie pe care l-am pomenit. In anul urmator, reclamatiile au scazut la mai putin de jumatate- 23. S-a schimbat si filiera de rezolvare. A aparut o noua comisie, de disciplina, inca o bucla birocratica. Din acel an, Comisia de jurisdictie analizeaza cazul si propune masuri. Comisia de disciplina poate accepta propunerea de sanctiune sau nu. Din cele doua dictate de prima comisie, doar una a fost acceptata de Comisia de disciplina. In primele 11 luni ale acestui an, 22 de medici au fost reclamati. Prima comisie a propus doua sanctiuni. Se asteapta verdictul comisiilor superioare. Numele medicilor reclamati si sanctionati este tinut la secret.

Medici mai buni sau pacienti fara speranta?

Dr. George Coneac spune ca scaderea numarului de reclamatii poate fi o consecinta a responsabilizarii medicilor. aSi-au dat seama ca pot fi cercetati si sanctionati, iar o masura luata de CM le poate afecta cariera. In patru ani au fost doar trei avertismente, o mustrare si o suspendare temporara de activitate. Am facut un calcul din care rezulta ceva mai mult de o sanctiune la 1000 de medici pe an. Este putin, raportat la numarul consultatiilor, al pacientilor tratati.” In acelasi timp, se poate presupune ca pacientii nu au incredere in CM, considera demersul lor o pierdere de timp. Ii descurajeaza tergiversarea anchetelor, a verdictelor. Pe plan local, la Comisia de jurisdictie, un caz este analizat in cel putin patru luni. Comisia de disciplina mediteaza chiar mai mult. Daca medicul contesta decizia colegilor sai de la Bacau, dosarul ajunge la o comisie de la Bucuresti. Acolo, termenul minim de solutionare este nedefinit. Mortului i se fac toate pomenile de peste an si familia tot nu primeste macar alinarea ca vinovatul a platit.

Sanctiuni de gura presei

Nici chiar cele mai flagrante cazuri de malpraxis nu sunt pedepsite. In ultimii 17 ani, doar cativa medici au fost declarati buni de plata. Printre ei, celebrul dr. Ciomu, care in iulie 2004, an timpul unei intervenaii chirurgicale, a taiat an trei penisul unui pacient. Naum Ciomu a fost trimis an judecata, pentru vatamare corporala grava din culpa si condamnat la un an de inchisoare cu suspendare si plata a 125.000 euro daune morale. Mediatizarea cazului a facut posibila obtinerea unei sentinte aspre. Acolo unde se asterne tacerea, dispare si vina. Chiar daca nu la fel de spectaculos, cazul unui onestean ar merita cel putin o sentinta asemanatoare. Pacientul, despre care am mai relatat, fara a scoate insa comisiile de la CM din ritmul lor, a devenit o persoana cu handicap, dupa ce medicul urolog i-a taiat sfincterul. Este distrus fizic, moral, social si familial. Poarta permanent pe picior o punga in care i se aduna urina. La inceputul acestui an, i s-a spus ca viata lui depinde o proteza care costa 5.000 de euro. El spera sa reziste pana cand medicul va fi obligat sa il ajute macar cu atat. Dosarul este, evident, pe masa unei comisii, alaturi de un alt dosar, al altui onestean mort la spitalul din localitate. Familia considera ca acesta a murit cu zile. Desi neoficial, o parte din Comisia de jurisdictie a CM a recunoscut vinovatia medicilor. Pe hartie, insa, nu risca nimeni sa scrie o decizie clara, dreapta.

Dosare albe ca neaua

In vara anului 2003, un bolnav a fost trimis de la un spital la altul cu taxiul. Apoi, a fost plimbat de la o sectie la alta, pasat ca o minge. Intre doua consultatii, a murit. Sanctiunile nu au lipsit, dar au fost contestate in instanta. Medicii si asistentele au reusit sa-si spele dosarul. aInca se mai produc situatii nefiresti, recunoaste dr. Coneac. Pacientii mai cad victime neintelegerilor dintre sectiile de spital, dintre colegi”. Mai departe in timp, un adolescent de 16 ani a murit cu zile in Spitalul Judetean de Urgenta. Victima a unei agresiuni, pustiul a fost catalogat din priviri ca fiind beat. Lasat sa zaca intr-un pat, baiatul a murit. Dupa ani de zile, familia a aflat indignata ca medicii implicati in caz nu au avut de suferit. Doi bacauani sunt condamnati sa-si creasca baiatul orb, sa-l duca de mana cat vor trai si sa moara cu gandul la el, neajutorat intr-o lume intunecata. Totul din cauza unor medici care nu le-au spus ca orice nou-nascut prematur risca sa aiba retinopatie. Tarziu, cand au aflat ce boala are copilul, au facut eforturi disperate pentru a-l duce in strainatate. Le-am fost alaturi in campanie, dar s-a dovedit un demers tardiv. Cand n-au mai avut speranta, au cerut explicatii si pedepsirea vinovatilor. Nu li s-a permis nici macar sa vada fisa din maternitate a copilului, dovada certa ca existau lucruri de ascuns. Lista de greseli, de neglijente, de incalcari ale juramantului atat de cunoscut al medicilor este nestiuta. Lista de sanctiuni este dubios de scurta. Organizatia Mondiala a Sanatatii a tras semnalul de alarma cu privire la numarul mare de erori medicale carora le cad victima pacientii. Ministrul Sanatatii Publice a spus recent ca este nevoie de legi mai aspre, care sa-i pedepseasca pe vinovati. Intre vorbe si fapte se interpun comisii si o solidaritate de breasla de nezdruncinat. Scris de Doina Mincu

Primarul Romeo Stavarache incepe anul cu o plangere penala la adresa sa, depusa de Dumitru Chiriac, bacauanul care se lupta de cativa ani in instanta ca sa intre in posesia unui hectar de teren, pe amplasamentul pe care acum se construieste complexul de magazine European Retail Park, care va include si un supermarket REAL. Dupa ce a primit un document suspect semnat de primarul Romeo Stavarache, Dumitru Chiriac a sesizat Parchetul, care urmeaza sa efectueze cercetari.

Dumitru Chiriac il acuza pe Romeo Stavarache de fals si uz de fals in acte publice. aAm primit de la Primaria municipiului Bacau adresa nr. 51.745/27.11.2007, in care este mentionata cererea mea inregistrata la Primarie cu numarul 51.745 /2007. Eu nu am facut la Primarie nici o cerere care sa fi fost inregistrata sub acest numar, motiv pentru care am solicitat primarului Romeo Stavarache sa-mi elibereze o copie dupa cererea ce eu as fi formulat-o. Am primit
un raspuns inregistrat cu numarul 55.621/19.12.2007, prin care mi se inainteaza copia solicitata, sub numarul 51.745/15.11.2007, in care se poate vedea falsificarea acestui document. De fapt este o cerere pe care eu am formulat-o la data de 21.11.2005, inregistrata de Primarie cu numarul 41.271/22.11.2005. Pe aceasta cerere s-a aplicat numarul 51.475 /15.11.2007. Acest fals si uz de fals, in opinia mea, este de neimaginat”, sustine Dumitru Chiriac, care s-a adresat deja procurorilor, acuzandu-l pe primar de fals si uz de fals.
Barbatul spune ca a obtinut mai multe sentinte judecatoresti care ii dau dreptate si ca primarul Stavarache a incercat sa ii ofere, in schimb, doua terenuri inutilizabile, de valoare mult mai mica: unul aflat langa halda de fosfogips si altul, in apropierea Aeroportului. aMi s-au propus aceste amplasamente, insa nimeni nu mi-a spus de ce nu mi se da inapoi terenul de un hectar pe care acum se construieste supermarketul”, mai spune Dumitru Chiriac. Pe 27 noiembrie 2007, primarul Romeo Stavarache, seful Serviciului Cadastru, Cristinel Anghel si Irinel Asaftei semneaza o adresa prin care ii comunica lui Dumitru Chiriac ca are dreptul sa i se reconstituie suprafata de un hectar, dar ca a refuzat amplasamentele propuse de Comisia Locala si ca terenul aflat in tarlaua 68 (cel solicitat) nu i se poate atribui in proprietate. O alta adresa semnata de cei trei, pe 6 noiembrie 2007, este trimisa catre SC Bel Rom Cinci SRL din Miercurea Sibiului, judetul Sibiu, firma care construieste supermarketul amintit. In adresa se mentioneaza ca amostenitorii defunctului Efstatiade Dumitru si Dospinescu Vasile (adica Dumitru Chiriac – n.r.) au contestat la Legea nr. 18/1991 suprafetele care le-au fost restituite, nu si amplasamentele”. Aceasta, desi Dumitru Chiriac a solicitat teren exact pe amplasamentul pe care acum firma din Sibiu executa lucrari de constructie. De cealalta parte, reprezentantii Primariei sustin ca Dumitru Chiriac nu are dreptate si ca nu i se cuvine acel teren, aflat pe Tarlaua 68. aSoacra domnului Chiriac a obtinut un titlu de proprietate conform Legii 18. Domnul Chiriac a cerut un teren expropriat, insa s-a referit initial la cel aflat sub Robinete Industriale. Dosarul a fost trimis la AVAS Bucuresti, pentru despagubiri, insa AVAS l-a respins. Domnul Chiriac a actionat in instanta, insa a pierdut procesul cu AVAS. In 2005 vine si depune cerere pe Legea 247. Dar a venit cu un plan cu un teren aflat la un kilometru mai spre sud, dupa ce a vazut ca e teren gol acolo. Acum vrea terenul de sub REAL sau 500.000 de euro. Asta desi prima data a cerut terenul de sub Robinete Industriale. I-am facut doua propuneri de teren in compensare, dar le-a refuzat. Daca o va refuza si pe a treia, vom trimite dosarul la Prefectura, care va stabili ce se intampla in continuare. Propunerile facute sunt pe rezervele pe care le avem, pentru ca nu putem anula titlul de proprietate eliberat pentru terenul pe care acum il vrea dansul”, declara Mihaela Grosu, purtatorul de cuvant al Primariei, alaturi de reprezentantii Serviciului Cadastru din institutie. Ieri, secretarul municipiului Bacau, Ovidiu Popovici, nu stia nimic despre plangerea penala la adresa primarului Stavarache, iar primarul nu era de gasit pentru a comenta aceasta situatie. In cele din urma, secretarul Ovidiu Popovici a declarat: aLasam la aprecierea instantei orice cerere a domnului Chiriac si intrebam cum poate sa faca aceasta plangere, referitoare la o adresa a Primariei, solicitata de dansul”. Ultimul cuvant in cazul acuzatiilor de fals si uz de fals la adresa primarului Romeo Stavarache il va avea insa Justitia.Scris de Codrin Pop

Doua zile la rand Aeroportul International Bacau a fost lasat de izbeliste. Mai multi pasageri, care s-au deplasat in zona pentru a se imbarca intr-una din cursele Blue Air ce urma sa decoleze de pe pista aerogarii bacauane, au avut surpriza sa constate ca in Aeroport pot circula ca la ei acasa.

Inca din prima zi a acestui an, calatorii au luat cu asalt Aeroportul Bacau, insa nimeni nu i-a intrebat de sanatate. Chiar de la poarta ei au constatat ca se pot manifesta nestingherit ca pe aulitele” urbei. Asa ca si-au facut curaj si au patruns inauntru, au inceput sa filmeze si au fost la un pas de a intra chiar si pe pista de aterizare/decolare. Timp de cateva minute bune, turistii au facut glume, s-au amuzat si chiar s-au distrat pe seama absentei sistemului de securizare. Pentru a fi si mai convingatori, ei au postat filmuletul facut in interiorul aerogarii si pe internet. aUite ma ca nu-i nimeni. Cica ar fi cu totii pe pista. Nu-i nimeni nici la Informatii, putem lua tot de pe aici…”, sunt doar cateva dintre glumele facute de pasageri in ziua de 2 ianuarie in aerogara bacauana. Culmea este faptul ca prima zi de zbor din acest an de pe Aeroportul International Bacau a coincis si cu inaugurarea primei curse de Italia din aceasta locatie. Pasagerii au fost uimiti ca nu au fost intampinati de personalul de paza si nici de lucratorii de la SRI sau de jandarmii insarcinati cu securitatea obiectivului, considerat unul strategic. Mai mult, spre seara, un alt bacauan, Cristi Manea, care s-a deplasat la Aeroportul din Bacau in jurul orei 17.00, ne-a declarat: aM-am dus sa astept o cunostinta care venea de la Timisoara si am avut surpriza sa constat ca era aproape pustiu in zona si nici vorba de vreun lucrator de la paza. E foarte curios, pentru ca aici vorbim de un punct strategic. Se face atat tam-tam despre terorism, despre securitate in aeroporturile internationale din intreaga lume si la noi nimic. Oare ar trebui sa se intample un dezastru ca lumea sa fie mai atenta si mai responsabila?”…

Pasagerii au fost filmati de camerele de supraveghere

Factorii de raspundere ai Aeroportului dau din umeri si se disculpa dand vina pe lipsa de personal. Mai mult, ei sustin ca pasagerii erau oricum filmati cu camerele de supraveghere. aNu au patruns in zona de securitate, ci in zona publica, a declarat Lucian Sion, directorul tehnic al Aeroportului Bacau. Au filmat cu telefoanele mobile asta in timp ce au fost permanent monitorizati de camerele de supraveghere. Pasagerii s-au prezentat in aerogara mai devreme decat trebuia. Adica inainte sa inceapa controlul prin poarta. De aici si toate aceasta sarada. Lumea cand nu are ce face, scoate telefonul din buzunar si se apuca de filmat”. Cat despre actualul director al regiei de transport aerian, Radu Bondar, se pare ca acesta dirijeaza responsabilitatile catre adjunctul sau. Orice incercare de a lua legatura cu el cu privire la aceste incidente s-a dovedit a fi sortita esecului. Nu e de mirare, mai ales ca, insusi directorul tehnic, Sion, ne-a asigurat ca aeu sunt cel care asigura permanenta in aeroport 24 de ore din 24″.

Benea da banii, nu face politie

Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, Dragos Benea, de fapt cel care are in administrare Aeroportul International Bacau, spune ca responsabili pentru aceasta situatie sunt firma contractata pentru efectuarea lucrarilor de modernizare a obiectivului si conducerea acestuia, care nu a monitorizat cu strictete desfasurarea modului in care societatea in cauza isi face treaba. Intrebat in legatura cu ultimele incidente din aeroport, Benea a precizat: aEu doar am alocat bani pentru asigurarea unui sistem de securitate, iar cine nu-si face treaba va fi tras la raspundere. Atat timp cat sunt alocate fonduri, cel care nu respecta contractul va plati penalitati. Eu nu cred ca in aceasta perioada niciun angajat de la aeroport nu era in zona. Mai mult, cred ca nu este treaba mea. Ce legatura are situatia in cauza cu presedintele CJ?”, a declarat revoltat presedintele CJ Bacau.

Sistemul de securitate a mai avut probleme

Aeroportul International Bacau a mai avut si in trecut probleme cu sistemul de securitate. Nu mai mult de acum doi ani o catastrofa aeriana a fost cat pe ce sa se produca, tot din cauza neglijentei conducerii obiectivului. Un avion al companiei Carpat Air a lovit la decolare un cal care se afla pe mijlocul pistei. Din fericire, niciunul dintre cei 10 pasageri aflati la bord nu a fost ranit, iar aeronava a aterizat cu bine la Timisoara. Imediat ce s-a desprins de la sol, pilotul a raportat turnului de control ca in timpul manevrelor a vazut o haita de caini si ca a lovit unul dintre ei. O echipa de la aeroport s-a deplasat imediat la fata locului si a constatat ca animalul lovit era de fapt un cal. Alti doi cai pasteau linistiti in zona. Atunci s-a dat vina pe faptul ca afara era intuneric, iar vizibilitatea era foarte redusa din cauza cetii. Scris de Roxana Neagu / Alex Botezatu

Problemele Regiunii de Dezvoltare Nord-Est sunt dintre cele mai variate, de la slaba dezvoltare economica la rata alarmanta a mortalitatii infantile. Absenta unor programe apte sa atraga fonduri pentru a se ajunge la o revigorare este unul dintre punctele nevralgice, asupra caruia incearca sa atraga atentia Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor.

De ani buni, tot mai multe fonduri sunt directionate catre regiunea de dezvoltare Nord-Est, din care face parte si Bacaul. Cu toate acestea, datorita lipsei de coerenta a politicilor publice si a inerentelor frictiuni dintre organele administratiei publice, rezultatele inca se lasa asteptate. Un scurt studiu efectuat de catre Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPL) reliefeaza plusurile si mai ales minusurile cu care se confrunta nord-estul Romaniei.

Multe puncte slabe si amenintari

Lista propusa de MDLPL debuteaza cu „scorul” slab inregistrat de PIB-ul Regiunii NE, care are cea mai scazuta valoare la nivel national. Acest indicator se afla in stransa legatura cu cea mai ridicata rata a saraciei din toata tara si cu productivitatea aflata si ea la cote mult sub media calculata in Romania. Unul dintre motive, deloc neprevizibil, tine de ponderea mare a populatiei concentrate in mediul rural, procentul fiind de aproape 60%. Din acest motiv, nici nu se poate vorbi de un numar acceptabil de intreprinderi mici si mijlocii, dar poate fi adusa in discutie cifra mare a persoanelor aflate in somaj, o mare parte a acestora provenind de la numeroasele intreprinderi putin viabile, cu o capacitate redusa de adaptare tehnologica si manageriala. Pentru a pune „capac”, lista contine si un grad crescut de mortalitate infantila, gradul scazut al populatiei ocupate in domeniul serviciilor, slaba dezvoltare a infrastructurii, vulnerabilitate la fenomene naturale. Aceasta serie negativa este completata cu amenintarile legate de lipsa de coeziune a masurilor de dezvoltare economica, de slaba competitivitate a firmelor de profil din regiune cu cele din statele membre UE, continuarea exodului „materiei cenusii”, cresterea gradului de saracie, extinderea zonelor afectate de dezastre naturale.

Mai sunt si avantaje

Puse in oglinda fata de dezavantaje, sunt si o serie de oportunitati de care intreaga Regiune NE poate sa profite. In primul rand este adus in discutie drumul european E85, la care se adauga cele trei aeroporturi internationale de la Iasi, Bacau si Suceava. Centrele de pregatire universitara din cele trei municipii resedinta de judet constituie si ele un atu demn de luat in seama, prin programele de perfectionare pe care le ofera. Forta de munca, cu calificari in domenii strategice, precum industria petrochimica, este si ea un plus al regiunii. Potentialul turistic din zona nu este deloc ignorabil, si prin acesta se poate ajunge treptat la o revigorare economica a intregii Regiuni NE, mai ales si prin prisma aparitiei primelor parcuri industriale.

Perspective palide

Tragand linie, echilibrul dintre punctele slabe si cele tari ale Regiunii NE este unul destul de fragil. Iar lipsa de coordonare intre reprezentantii administratiei publice, coroborata cu slaba capacitate de elaborare de programe destinate atragerii de fonduri europene, sunt de natura sa ofere o perspectiva nu tocmai imbucuratoare. Scris de Emilian Berceanu

Irina Maria Dromereschi, profesoara de Economie la Colegiul aAnghel Saligny”, a participat, recent, la Turul de Studiu pentru Educatorii de Economie, organizat de Consiliul National pentru Educatie Economica (NCEE) al S.U.A. Acest Tur de Studii a fost posibil prin bursa oferita de Departamentul pentru Educatie al Statelor Unite, in colaborare cu Departamentul de Stat al Statelor Unite.

Din echipa Romaniei au mai facut parte: Bararu Cecilia (Constanta), Hacman Laura (Suceava) si Tomoiu Maria (Tg. Jiu). Gazdele din Statele Unite au fost: prof. univ. Timothy Scales (Universitatea Indiana de Est) si Joanne Dempsey, directorul Consiliului de Educatie Economica Illinois, precum si oficiali din conducerea NCEE oficiali din Departamentul de Educatie al S.U.A., senatori si reprezentanti din Congresul S.U.A.. N-au lipsit oficiali ai Ambasadei Romaniei in Washington.
Programul vizitei a debutat in Washigton D.C., unde a avut loc intalnirea cu membrii din conducerea organizatiei pentru introducerea in agenda programului. Prezentarea a cuprins informatii despre NCEE, despre organizarea sistemului american de educatie, programele nationale si internationale dezvoltate de organizatie si rezultatele acestora.
Turul de studii s-a focalizat pe activitatile de educatie economica, incluzand pregatirea si initierea in modul de formare a sistemului educational, standardele curriculare evaluate, precum si oferta de materiale educative. Totodata, a fost realizata familiarizarea cu reteaua consiliilor si centrelor de educatie economica din S.U.A. si vizitarea a doua dintre ele: Centrul de Educatie Economica de la Universitatea Indiana de Est si Consiliul pentru Educatie Economica din DeKalb, Illinois. In ambele state, turul a prilejuit vizitarea unor scoli, licee si universitati, activitati de training a profesorilor, intalniri cu profesori si elevi, oficialitati si oameni de afaceri. Au fost vazuti la clasa profesorii americani, s-a observat modul in care acestia isi planifica, presteaza si evalueaza activitatile de educatie economica.

aNici un copil fara sansa”

Prof. Irina Maria Dromereschi ne-a sintetizat ce inseamna educatia in Statele Unite ale Americii: au unul dintre cele mai descentralizate sisteme de educatie, autoritatea de a infiinta si administra scolile publice revenind fiecarui stat in parte bugetul pentru scolile publice din S.U.A. provine din urmatoarele surse: 50% fonduri publice provenite din impozitele pe venit, pe profit, pe vanzari si onorariu, 41% din fonduri locale (taxe locale pe proprietate), 7% fonduri federale, 25 fonduri private 98% din populatia intre 6 – 17 ani urmeaza cursurile unei unitati de invatamant 11% dintre elevi urmeaza scoli primare sau secundare (gimnaziu) private media cheltuielilor pe elev in scoala elementara sau gimnaziu a fost de 8500 elevilor din scoala primara si gimnaziu le sunt asigurate transportul si masa din fonduri publice sau private pentru un elev din Colegiile Publice ale Comunitatii s-au cheltuit in medie 36.510 anual elevi absolventi de liceu: 17.4 milioane elevi cu 2 ani de Colegiu: 1.694milioane elevi cu 4 ani de colegiu si universitate: 2.582 milioane in 17 state se studiaza/evalueaza la absolvirea liceului/colegiului/universitatii economia invatamantul se afla in reforma sub deviza ,,No Child Left Behind” (aNiciun copil fara sansa”) propunandu-si: o puternica orientare spre rezultate, mai multa libertate pentru state si comunitati, incurajarea metodelor educationale verificate (dovedite ca eficiente), mai multa libertate (alternative) pentru parinti media salariului profesorilor in perioada 2004-2005: South Dakota 34.039 /an (cea mai scazuta) media nationala 47.602 /an, Connecticut 57.760 /an (cea mai ridicata) 30% din profesorii noi intrati in sistem il parasesc in 5 ani penuria de profesori se manifesta la disciplinele: matematica, stiinte fizice sau care presupun fizica cum ar fi chimia, astronomia, educatorii pentru copii cu dizabilitati si abilitati limitate de limba engleza 2 din 10 profesori sunt barbati 1 din 10 profesori provin din minoritati 50% din elevi sunt baieti si aproape 40% provin din minoritati. Solutii: salarii mai atractive, perfectionarea recompensata, stimulente financiare si nonfinanciare.

Sugestii pentru invatamantul romanesc

Iata si concluziile Irinei Maria Dromereschi, cu privire la sistemul de invatamant american: americanii sunt deschisi, politicosi, amabili elevii sunt disciplinati, stiu sa asculte profesorul, sunt interesati sa invete, sunt comunicativi, poarta uniforme (mai ales in primar sau gimnaziu) sau culorile/insemnele scolii profesorii folosesc metode de lucru interactive, se lucreaza pe grupe, in laboratoarele de informatica se fac simulari economice elevii participa la concursuri ce presupun investitii la bursa, castigul revenind in parte scolii, in parte fiind oferit drept capital pentru clasa urmatoare, pentru a-l reinvesti elevii sunt deprinsi sa lucreze, sa obtina bunuri in timpul activitatilor scolare, sa le prezinte si sa le vanda vizitatorilor scolii, comunitatii, la intrunirile periodice organizate de scoala, obtinand fonduri pentru scoala (sunt incantati sa faca asta!) se pune accent pe lucrul in echipa, comunicare, pregatire individuala, activitati de consiliere, lucrari practice si prezentari de referate pe echipe in power-point elevii studiaza cat de mult la scoala si mai putin acasa (stau in scoala pana la 15-16, iar in universitati si mai mult) din clasa a X-a, lucreaza part-time la firmele din comunitatea lor sau desfasoara activitati de voluntariat (activitatile de voluntariat sunt promovate foarte mult chiar de la cele mai mici varste) elevii isi aleg cursurile pe care doresc sa le urmeze din oferta scolii, de aici si marea diversitate de specializari si diplome (functie de numarul de cursuri absolvite si rezultatele obtinute) fiecare (elev sau profesor) stie foarte bine ceea ce are de facut, respecta regulile, se respecta pe ei, nu irosesc timpul nu se fumeaza in nicio incinta foarte primitori, stiu sa se faca cunoscuti (foarte multe materiale informative despre tot ce se intampla in scoala, in comunitate sau are legatura cu scoala comunitatea se implica foarte mult in activitatile scolii si le sprijina, la fel si oamenii de afaceri.
Ce ziceti? Noua legislatie a invatamantului nostru, aflata in chinurile facerii, ar putea sa se ainspire” din aceste concluzii? Scris de Ion Fercu

Primarul Romeo Stavarache si-a facut campanie electorala si in noaptea de Revelion. De pe scena din centrul orasului, pe care s-au perindat mai multe formatii artistice platite cu bani grei (2,3 miliarde de lei vechi) Stavarache, secondat de prefectul Gabriel Berca si viceprimarul Constantin Scripat (liberalii lui de baza l-au parasit), a mintit din nou cu nerusinare.

In loc sa procedeze ca un om normal si sa se limiteze la urarile care se fac de obicei in asemenea situatii, primarul a trecut la statistici. Nu stiu cui ii foloseau si cine le asculta, deoarece fiecare bacauan venise de acasa cu sticlele de sampanie, iar pocnitorile si artificiile, aduse tot de acasa, se dezlantuisera. Nu se auzea nici in cer si nici pe pamant, insa Romica a tinut sa multumeasca celor prezenti, majoritatea tineri, pentru efortul lor de a urca Bacaul, de pe locul 41 in 2004, pe locul opt in 2007. Era evident ca nimanui nu-i ardea de lectii politice si analize economice. A fost un moment uluitor, petrecut in doar 20 de secunde, atat cat a putut debita ineptia primarul municipiului Bacau. Aflat in multime, am putut sa aud si comentariile unor bacauani. aBai neam prost, este Anul Nou, mai lasa-ma cu politica ta”, aHa, ha, hi, da” tu ce ai facut pentru orasul asta?”, aNea” Stava, las-o mai moale, ca noi avem treaba, aHai noroc si La multi Ani!, mai cumnate!a.” Surprinsi de reactia oamenilor, primarul si prefectul au facut stanga-mprejur si dusi au fost.

Ineptii spuse la sampanie

Acum, dupa mai multe ore de la ultima gafa a lui Romeo Stavarache, putem analiza spusele dumnealui primarul. Dupa capul edilului, in 2004, Bacaul era pe locul 41. Pe locul 41 unde, la ce, pe care indicator si, mai ales, de unde are domnul primar un asemenea clasament? Presa nu a intrat in posesia unor asemenea date. Stavarache se referea la judetul Bacau, el fiind temporar si sef peste liberali, sau se referea doar la municipiul Bacau? Bacaul era pe locul 41 la decese, la nasteri, la productia de otel sau de confectii? Si daca a urcat in trei ani pe locul opt, cu cine este in competitie Bacaul? Cu Orsova, cu Vaslui sau cu Babadag? Este pe locul opt la asfaltari amarca Casuneanu”, la deszapezire, la punerea in aplicare a programului electoral emis pe furis in biroul de la Prod Cresus? Sau poate Bacaul este pe locul opt la incompatibili, la acordarea de lucrari din banii publici prietenilor primarului, consilierilor sau, poate, la punerea in functii importante a rudelor. Sa aiba si copiii lor ce manca! Ma gandesc ca Bacaul a ajuns pe locul opt (iar ma intreb, cine a facut acest clasament?) la promisiuni. Insa nu se poate, deoarece la acest capitol, domnul Stavarache este pe primul loc din cele peste 100 de municipii.

Promisiuni cu focuri

Eram pregatit sa-l ascult pe Romeo Stavarache toata noaptea. Eram aproape convins ca va suspenda spectacolul si dupa focurile de artificii (fie vorba intre noi, au fost de tot rasul pentru banii dati) ne va umple sticlele, din care s-a golit sampania, cu promisiunile pe care le stie de acum pe de rost. Insa nu a suflat o vorba despre faptul ca Tariceanu l-a scapat din brate si nu l-a mai pus nici macar vicepresedinte pe zona Moldovei, fiind preferat Varujan Vosganian. Ar fi fost pe gustul bacauanilor sa fi primit stirea ca impozitele si taxele locale se vor diminua, asa cum a promis in 2004. Dar nu putea s-o faca deoarece Stavarache a cerut in Consiliul Local marirea taxelor, chiar la sfarsitul anului 2007. Niciun cuvant despre Piata de gross, promisiune facuta in 2004, din care s-a realizat doar un zid si s-a stabilit un termen, luna octombrie 2007. Farmaciile economat au ramas doar un vis pentru pensionarii care s-au grabit sa-l voteze, acelasi lucru s-a intamplat si cu spitalul municipal, constructie finantata de Guvern dupa cum ne-a promis Stavarache, iar acum scoatem noi bani din buzunar pentru o ambitie megalomanica si un proiect pur electoral. Nu s-a suflat o vorba, daca tot era momentul(!), de licitatiile atribuite unor firme apropiate de primar sau de rudele, cumantii, nasii si cumetrii din partid. Grupul de cogenerare de la CET este si acum nefunctional si nu are stabilit contractul de mentenanta. Romeo Stavarache nu si-a cerut scuze in noaptea de Anul Nou pentru greselile si balbaielile de la cele trei poduri de la Serbanesti. Nici dupa milioanele de euro ingropate, locuitorii de pe stanga Bistritei si a Siretului nu pot ajunge in oras in conditii civilizate. In acorduri de muzica populara, primarul ar fi putut lamuri situatia soselei de centura, raportata ca fiind inceputa, insa nu s-a sapat macar un metru de sant. Domnul primar nu a avut curajul sa spuna bacauanilor nimic despre nedreptatea facuta locuitorilor din cartierele Serbanesti, CFR, Tache, Gheraiesti, acestia fiind nevoiti sa traiasca doar cu promisiunile din 2004 de pe fisa electorala, pe strazi neasfaltate si pline de mizerie.

Europa este departe

Patruns de sarabanda laudelor de sine, primarul a omis sa spuna bacauanilor ca suntem pe ultimele locuri la capitolul atragerii de fonduri europene. In cei aproape patru ani de mandat, Stavarache nu a reusit sa aduca in oras decat 100 de milioane de euro, daca ar fi sa dam crezare premierului Tariceanu. Asta in conditiile in care UE ofera pe programe si proiecte cateva zeci de miliarde de euro. Iar banii acestia, cei 100 de milioane nici nu prea sunt vizibili in investitii notabile. Poate ca s-au cheltuit doar pe studii de fezabilitate. Primarul nu a amintit nimic de faptul ca nu a reusit sa duca la capat niciuna dintre investitiile mari cu care s-a laudat in scrisorelele trimise catre bacauani: pasajul CFR a ramas doar un vis frumos, insa un vis care ne costa bani de la buget, toate acestea in timp ce firme de apartament apropiate lui Stavarache isi umplu conturile bine mersi. O alta arealizare” notabila a primarului, pe care ar fi putut sa o spuna si bacauanilor este legata de lipsa investitorilor straini in Bacau. Daca alte orase, cotate sub nivelul nostru, au reusit sa ofere facilitati menite a atrage firme specializate in productie si care ofera locuri de munca bine platite, Bacaul, administrat de Stavarache, nu s-a miscat deloc. Am devenit patria supermarketurilor care ne scot banii din buzunare. Atat. Nu s-a scos un sunet despre aafacerea Real”, nu s-a amintit nimic despre punctele termice si despre situatia aproape de colaps de la CET. Sfarsitul anului 2007 l-a gasit pe Romeo Stavarache in acelasi stadiu in care era in 2004, adica cu promisiunile scrise si trimise prin posta bacauanilor. Ar fi fost un discurs frumos de Anul Nou. Nu a avut curajul si nici nu o sa-l aiba vreodata.

Prefectul Berca a asistat la mascarada

De-a dreapta primarului, pe scena, de Anul Nou, a stat prefectul Gabriel Berca. Cu mainile incrucisate mai jos de cureaua de la pantaloni, Berca nu a tresarit la afirmatiile primarului: Bacaul era pe locul 41 in 2004 si acum este pe locul opt. Sunt convis ca prefectul Gabriel Berca este foarte bine informat si ar fi putut reactiona, insa Stavarache este fostul sau sef de partid si nu se cade sa-l contrazici, mai bine patronezi oficial o minciuna.

Declaratie fara acoperire

Revin obsesiv la declaratia primarului de la Anul Nou: Bacaul este acum pe locul opt, iar in 2004 era pe locul 41. Am apelat la specialistii din domeniu: Camera de Comert, Directia de Statistica. Concluzia este ca primarul a facut o afirmatie care nu are acoperire in cifre si procente. aDaca ar fi vorba de judetul Bacau, am putea spune, deoarece avem date si indicatori, ca se situeaza pe un loc din primele zece. Daca vorbim de un clasament in interiorul judetului am putea aprecia pe ce loc se afla municipiul Bacau. Un clasament al municipiilor, al oraselor nu s-a facut niciodata. Este foarte dificil sa intocmesti asemenea clasamente. Unele orase au industria mai dezvoltata, altele stau mai bine la turism, altele la comert sau populatie, sunt orase in care domeniul cultural este mai dezvoltat. Pentru o asemenea apreciare, mai ales cand o faci publica, ar trebui sa ai la indemana o analiza multicriteriala. Un indicator foarte important este valoarea adaugata, contributia la PIB. Ceea ce s-a afirmat in noaptea de Revelion este de natura sa creeze confuzie, este o declaratie politica si nimic mai mult”, ne-a spus un specialist in analize si comparatii bazate pe criterii si indicatori stiintifici. In esenta, este o minciuna. Nicaieri in lume nu s-a inregistrat o asemenea crestere in trei ani, daca ar fi sa luam macar in gluma afirmatia primarului.

Stavarache si-a platit sampania din banii nostri

La cumpana dintre ani, multi bacauani s-au adunat in centrul municipiului. Nu am putut aprecia cati au fost, insa destul de multi. Majoritatea au venit cu sampania de acasa si au ciocnit un pahar cu prietenii, cu familia, cu necunoscuti. Constantin Scripat se chinuia sa desfaca o sticla cu sampanie pe scena, insa nu a mai apucat sa o puna in pahare, deoarece primarul a disparut de pe scena. Cei care nu au avut sampanie la purtator au beneficiat de cadoul lui Stavarache: un pahar din plastic si 50 de grame de lichid. Un nou gest electoral facut pe banii contribuabililor. In conditiile in care Bacaul ar arata ca un municipiu european ne-am putea permite sa aruncam cu banii si pe sampanie, dar atunci cand orasul nu este deszapezit nici acum, dupa trei saptamani, din lipsa de bani, administratia isi permite sa arunce 2,3 miliarde de lei pe un spectacol si pe sampanie. La acest capitol, al jocului cu banii publici, am impresia ca Bacaul este iar pe primul loc.

Sute de bacauani au trecut in noul an in biserici

Dupa mascarada din centrul orasului, la pupitru cu Romeo Stavarache, am intrat in Biserica Sfantul Nicolae. Sute de bacauani au asistat la slujba de trecere in noul an si de Sfantul Vasile. Preotii s-au rugat si pentru primarul Stavarache, insa el nu s-a ostenit sa puna o lumanare pentru bacauanii care s-au jertfit pentru oras, pentru ca numele orasului sa intre in istoria neamului. Nici pentru cei vii, Stavarache nu a venit sa aprinda o lumanare.

Generozitatea vine din suflet

Atunci cand Romeo Stavarache nu mai are nimic de spus despre fosta administratie, face imediat trimitere la aDuminica Generozitatii”, organizata cu banii primarului Dumitru Sechelariu, actiune de la care s-au adunat peste patru miliarde de lei folositi pentru ajutorarea a sute de familii aflate in dificultate. A fost una dintre primele manifestari organizate cu scop umanitar din Bacau. Rezultatul a fost unul peste asteptarile organizatorilor, la care si-au aduc contributia mii de bacauani, cu sufletul deschis spre Europa si spre suferintele semenilor. aDuminica Generozitatii” a fost o premiera nationala, la care si-au adus contributia numeroase organizatii neguvernamentale, in parteneriat cu capitalul privat. Acea initiativa a declansat alte si alte manifestari de acest gen in Romania, multe dintre ele sub patronajul Presedintiei sau a Guvernului. Au avut de castigat bacauanii, comunitatea, dar mai ales spiritul civic, intrajutorarea. Stavarache iese periodic in fata multimii cu spectacole, sampanie, bagand adanc mana in banii publici. Este usor sa tipi in microfoane tot felul de bazaconii, atunci cand nu te costa nimic.
Bacaul este pe locul opt, spune primarul. Locul opt este un loc pozitiv sau unul negativ. De la ce capat al clasamentului il analizam? Din ceea ce am constatat, locul opt este unul stabilit dupa nerealizarile actualei administratii. Scris de Gheorghe Baltatescu, Ionut Avram

Chiar in prima zi a anului 2008, o biserica din comuna Negri a fost mistuita de flacari. Incendiul a fost sesizat tarziu de localnici, motiv pentru care lacasul de cult, de altfel si monument istoric, a ars din temelii. Cauzele incendiului nu sunt cunoscute inca.
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta aMaior Constantin Ene” al judetului Bacau a fost anuntat, prin apelul unic de urgenta 112, la orele pranzului in ziua de 1 ianuarie 2008, despre producerea unui incendiu la Biserica cu hramul aTaierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul” din satul Brad, comuna Negri. Oamenii satului au sesizat mult prea tarziu flacarile. Lacasul de cult, unde sunt inmormantati si parintii lui Ion Ionescu de la Brad, a fost transformat in scrum. „Am vazut incendiul si eu am incercat sa dau o mana de ajutor, dar a fost prea tarziu, a declarat de la fata locului Constantin Manca, localnic. Nu stiu de unde au izbucnit flacarile. Biserica a fost adusa de pe deal aici la noi in sat”. aSi parintii lui Ion Ionescu de la Brad au contribuit la ridicarea ei, a adaugat si Constantin Pricop, un alt om al satului. Cu totii am ajutat la ridicarea ei. Si eu am dat o carte bisericeasca. Biserica a fost mutata cu ani in urma. Inainte aici a fost un schit calugaresc, ulterior lacasul a fost modernizat. Pentru ca era monument istoric nu ni s-a dat voie sa facem mare lucru, nici sa tragem cablu. Era tot numai din scandura si lemn”. Localnicii cred ca la mijloc este vorba de o mana criminala. Intr-o jumatate de ora, totul a ars din temelii. Oamenii spun ca biserica a mai fost mistuita de flacari, dar ca atunci a fost afectata doar clopotnita. Acum se vehiculeaza ideea unei defectiuni la reteaua electrica, dar si aici se ridica numeroase semne de intrebare, pentru ca in ziua respectiva biserica era inchisa. aAm vazut fum. Se vedea fumul gros de peste deal si apoi flacara. Eram cu totii la distanta foarte mare. Dar am actionat prea tarziu. Numai Bunul Dumnezeu stie ce a fost. E curios totusi cum a ars totul pana la ultimul lemn, pentru ca peretii erau foarte grosi”, mai spuneau si femeile care au sarit sa ajute pompierii. Scrum s-au facut si actul constitutiv al bisericii, precum si alte documente zidite in altar. La fata locului s-au deplasat doua echipaje din cadrul Detasamentului de Pompieri Bacau cu doua autospeciale de stins incendii cu apa si spuma. S-a constatat ca incendiul se manifesta la acoperisul bisericii pe antreaga suprafata, precum si an interiorul acesteia. „Interventia a fost destul de grea pentru ca biserica se afla intr-un loc greu accesibil, a explicat si lt.col. Catalin Buftea, comandantul Detasamentului de pompieri. Constructia era toata din lemn, ceea ce a favorizat extinderea imediata a focului. A fost insa observat tarziu incendiul. S-a reusit salvarea casei praznicale, a centralei termice, dar si a bunurilor de peste 500 de milioane de lei vechi. Incediul a fost localizat si lichidat in limitele gasite”. Lacasul sfant cu hramul aTaierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul”, face parte din patrimoniul national, a fost construit an antregime din lemn an anul 1733 si are o suprafata de 50 mp. Cauzele incendiului urmeaza a fi stabilite. Scris de Roxana Neagu

Jandarmii bacauani vor avea parte de un an nou plin. Ei se vor pregati pentru Summit-ul NATO, care se va desfasura in acest an la Bucuresti in perioada 2-4 aprilie 2008. Generalul de brigada Neculai Bontic, adjunctul inspectorului sef al Jandarmeriei Romane, a precizat ca cea mai importanta misiune a angajatilor in haina militara albastra va fi acest eveniment. „Va fi o mobilizare la nivel national cu implicarea tuturor fortelor locale pentru a participa la evenimentul de inalt nivel, a explicat gen. Bontic. Si pe plan international sunt preocupari cu implicare de 100 la suta in asigurarea luptatorilor din Kosovo, care nu este una usoara. Insa unitatile din teritoriu vor fi obligate sa raspunda la o serie de acte si pe plan intern, iar unul dintre acestea va fi acest Summit”. Cu atat mai mult cu cat Jandarmeria Romana a preluat sefia Fortelor de Politie si de Jandarmi Europene si Mediteraneene cu statut militar, ceea ce obliga foarte mult. In acest sens, preocuparea continua atat a Inspectoratului de Jandarmi, cat si a Gruparii Mobile de Jandarmi este de continuare a modernizarii structurii organizatorile prin profesionalizarea completa, reorganizarea si dezvoltarea unor compartimente si subunitati, perfectionarea pregatirii personalului, cresterea gradului de implicare in misiunile de asigurare a ordinii publice si in combaterea fenomenului infractionale, asigurarea unor conditii ai bune de lucru, din punctul de vedere al echiparii si dotari, precum si imbunatatirea cooperarii cu celelalte structuri ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

Sedinte prin videoconferinta

Mai mult, noul an va aduce pentru jandarmii bacauani si o mai buna comunicare cu sefii de la centru, dar si cu omologii lor din plan national. Si asta pentru ca, de curand, se va realiza un sistem modern de comunicare prin videoconferinta, care in prezent functioneaza numai la nivelul Politiei si a Prefecturii Bacau. Astfel, Inspectoratul General de Jandami va trimite la Bacau aparatura necesara organizarii unor asemenea conferinte si sedinte de lucru. „Vom dota toate inspectoratele locale cu calculatoare performante si apoi se va realiza reteaua de internet, a mai precizat generalul Nicolae Bontic. Vom face un mare pas inainte. Vom imbunatati astfel comunicarea dintre noi ca structura de comanda, dar si cu cele din structurile operative”. Scris de R. Neagu

Mii de persoane au participat, pe 30 decembrie, la festivalul de obiceiuri de iarna organizat de Primaria Comanesti, in centrul orasului. Peste 50 de ansambluri din tot judetul au prezentat, timp de cateva ore, obiceiuri populare precum Ursul, Capra sau Jienii. Evolutiile participantilor au fost urmarite atent de un juriu format din specialisti in folclor, fete bisericesti, reprezentanti ai organizatorilor, iar cele mai bune ansambluri au fost premiate cu sume de pana la 5.000 de lei. Premianti sau nu, toti cei care au evoluat pe scena amplasata in centrul Comanestiului au primit aplauzele miilor de spectatori prezenti la eveniment. Reprezentantii autoritatilor locale au rostit scurte discursuri in care au multumit cetatenilor pentru interesul acordat manifestarii. aMa bucura faptul ca in fiecare an sunt prezenti foarte multi cetateni, atat din orasul Comanesti cat si din alte localitati, din alte zone ale tarii dar chiar si oaspeti din strainatate. Festivalul devine o traditie, un punct de reper. De altfel, acesta este si scopul nostru, deoarece traditiile si obiceiurile de iarna mostenite din stramosi trebuie pastrate si cinstite asa cum se cuvine. Iar numarul mare de oameni care vin sa se bucure de acest festival ne bucura si pe noi”, a declarat primarul orasului Comanesti, Viorel Miron. Prezent la festival, prefectul Gabriel Berca s-a declarat si el incantat de eveniment. aFelicit Primaria Comanesti si pe domnul primar Viorel Miron pentru eforturile facute, rasplatite insa prin prezenta a mii de oameni care suporta frigul ca sa particpe la acest eveniment. Este o actiune care, efectiv, m-a impresionat. Felicitari !”, a spus prefectul judetului Bacau. Spectatorii prezenti in centrul orasului Comanesti s-au declarat incantati de spectacolul urmarit. Unii dintre ei vin in fiecare an la festival, care a devenit o traditie pentru judetul Bacau.
aSuntem din zona si ne place foarte mult acest festival. Sunt obiceiuri foarte frumoase si ne bucura faptul ca se organizeaza la Comanesti”, a spus Ioana Toma. aE bine ca se respecta traditiile. Asa este normal. Eu sunt om batran si ma bucur ca vad atatia tineri care invata ce inseamna respectul fata de traditia noastra romaneasca. Astazi am vazut foarte multe obieciuri frumoase, care cinstesc asa cum se cuvine sarbatorile de iarna”, a spus si Gheorghe Popa. Muzica, voia buna, vinul fiert si obiceiurile de Anul Nou au fost principalele puncte de reper ale festivalului organizat la Comanesti. Organizatorii au promis ca si in anii viitori va continua traditia festivalului care reuneste mii de iubitori ai folclorului romanesc. Scris de C. Pop

Multi tineri s-au batut dupa ce au facut abuz de alcool. Patru tineri au ajuns la Unitatea de Primire Urgente in coma alcoolica. O parte dintre pacientii acestei unitati au avut o boala digestiva ca urmare a consumului in exces de carne de porc si a preparatelor traditionale. La cabinetul de Ortopedie, cei mai multi pacienti aveau fracturi provocate de cazaturile pe gheata.

In noaptea de Revelion si in prima zi din acest an personalul medico-sanitar de la Unitatea de Primire Urgente (UPU), din cadrul Spitalului Judetean, care a asigurat garda in perioada amintita nu a avut o clipa de ragaz. Asa cum era de asteptat, medicii si asistentii de la UPU s-au confruntat cu multe cazuri care au ajuns la spital din cauza ignorarii recomandarilor la o viata cumpatata facute de doctori. aMai ales in noaptea de Revelion am fost luati cu asalt de tineri care au ajuns la noi in urma abuzului de alcool, ne-a spus doctorita Liliana Petrescu, medic primar in medicina de urgenta. Inca de la ora sapte seara au venit beti crita. Toata noaptea am avut peste 20 de tineri care au fost adusi la noi dupa ce au baut bine. Multi dintre ei s-au batut. Alti patru erau in coma alcoolica”. Pe langa aceste cazuri, mari batai de cap le-au dat medicilor si asistentilor de la cabinetul de Medicina Interna al UPU si cei care au mancat fara masura carne de porc si preparate din aceasta, asezonate cu muraturi, precum si salate cu maioneze. Astfel, multi pacienti au fost nevoiti sa se adreseze medicilor de la UPU deoarece au facut o afectiune digestiva ori au avut probleme cardiace sau de tensiune arteriala. Nu au lipsit in noaptea de Revelion nici accidentele de circulatie. Pe Calea Romanului, doua autoturisme s-au ciocnit frontal, cel care a provocat accidentul invocand faptul ca a incercat sa evite o punga aflata pe sosea. Din fericire, doar unul din cei doi a fost accidentat si destul de usor, el suferind fractura de femur. In total, la cabinetul de Medicina Interna au fost peste 90 de consultatii.

Si gheata a facut multe victime

Dar efectele consumului de alcool in exces de catre unii bacauani au fost resimtite si la cabinetul de Chirurgie. Din cele 50 de cazuri care s-au prezentat aici, multe au fost provocate de agresiuni pe fondul consumului de bauturi alcoolice. aAu fost si situatii in care cei agresati au cazut victime ale unor razbunari, ne-a spus Mihail Negri, asistent principal. La Anul Nou multi s-au intors acasa, s-au regasit si si-au platit politele mai vechi. Multi tineri au ajuns la noi loviti. Totusi, nu au fost cazuri grave, care sa necesite spitalizarea ori trimiterea la Iasi”. Si la cabinetul de Chirurgie, ponderea in randul celor care s-au adresat dupa ce au suferit o agresiune au reprezentat-o tinerii. Cum era de asteptat, la cabinetul de Ortopedie au predominat fracturile de antebrate, de genunchi si de bazin, provocate in urma alunecarii pe gheata a victimelor. Din cele 22 cazuri, cele mai multe au cazut mergand pe trotuarele necuratate de stratul gros de gheata format inca de dinainte de Craciun.Scris de Elena Tintaru

Pe un platou de o frumusete nepamanteana, din satul Valea Mica-Rosiori, se inalta o biserica noua. Ctitorul, Ioan Nica, om al locurilor, a ridicat-o cu mainile lui. Desi ofiter de meserie, cu grad mare si functie inalta, nu s-a speriat de munca. A carat cu spatele caramizile, a invartit betonul. Si-a batatorit mainile, a sangerat, dar nu s-a descurajat, hotarat sa inzestreze satul sau natal cu o biserica. In scurt timp va deschide alaturi si un camin de batrani, un asezamant fara pereche in judet.

aM-am inhamat la munca din 1997. Atunci am inceput constructia bisericii aSfanta Cuvioasa Paraschivaa. In anul 2001, lucrarile erau incheiate si am sfintit-o”. Pentru un om de rand, este greu de renovat un apartament de bloc de cativa metri patrati. Nici nu-mi pot inchipui cum se poate ridica o biserica, de la iarba verde, prin voita si puterea unui om. „Am batut din usa in usa, am pus ban pe ban. Am scris si doua carti. Din vanzarea uneia dintre ele am reusit sa strang bani pentru pictura bisericii”. Ioan Nica vorbeste repede, vrea sa spuna totul in scurt timp. Se vede ca nu-i sta in fire sa piarda vremea. Are privirea arzanda a oamenilor pentru care telul propus devine obsesie. In anul 2001, Ioan Nica, a iesit la pensie. „Am fost ofiter la Uzina de Avioane Bacau si apoi la Protectia Civila. Locuiesc in Bacau, dar de la pensionare, sase zile pe saptamana le petrec la Valea Mica, la 40 de kilometri de casa. Dupa terminarea lucrarilor la biserica, m-am gandit ca tot nu am facut destul.”In periplul sau prin satele din zona Rosiori, a cunoscut si a suferit pentru cazuri disperate, de batrani singuri, uitati de familie, traindu-si ultimele zile in mizerie si durere. „Mi-am amintit vorba noastra inteleapta ca daca nu ai un batran, sa-ti cumperi. Fara ei, legatura cu stramosii se rupe”. Asa a incoltit in mintea sa ideea ridicarii unui asezamant pentru batrani. Si ce loc putea fi mai potrivit decat vecinatatea noii biserici? Sunt cativa ani de cand si-a dedicat fiecare zi acestui proiect. A sapat fundatia, a ridicat scheletul cladirii, a zidit peretii. Totul cu mainile sale. „Doar la tencuiala am chemat specialisti, fiindca nu ma pricep.” Singur a montat gresia, faianta, parchetul din camere. Lucrarile sunt pe terminate. In primavara, usile se vor deschide pentru cei care vor fi gazduiti acolo pana la sfarsitul zilelor. Peisajul mirific le va bucura privirea, apropierea bisericii le va inalta spiritul, iar grija celor din jur le va alina durerea.

Un camin la standarde UE

Noul asezamant este proiectat si realizat la standarde europene. La demisol, se afla doua apartamente a cate doua camere si un hol, patru garsoniere si un beci cu trei incaperi. La parter este sala de mese de 60 de metri patrati (va fi pictata cu figuri de eroi ai neamului romanesc), bucataria, sala de protocol si trei camere de locuit. La etaj au fost amenajate 13 camere de locuit si un club. „Intentionam sa gazduim batrani singuri, dar si cupluri care au nevoie de ingrijire. Am inceput sa construiesc si un cavou pentru asistati, sa ii putem inmormanta crestineste. Urmeaza sa inchei lucrarile la instalatia de incalzire si sa obtin acreditarea. Sunt pe ultima suta de metri cu lucrarile si celelalte demersuri, dar ma izbesc de tot felul de piedici. Am avut probleme cat lumea cu birocratia. Pentru orice aviz sau autorizatie trebuia sa pozez buletinul si pe cant.” Din fericire, a gasit mereu putere in sprijinul familiei. Sotia, „o femeie desteapta si cu suflet”, director la scoala din Rosiori, i-a inteles pasiunea si nu l-a cicalit pentru cheltuieli si absenta. Copiii, o fata doctor inginer la Iasi si doi baieti studenti, i-au admirat forta. Mezinul chiar l-a ajutat la construirea clopotnitei.

Necazuri si reusite

Partenerii cu care a colaborat nu au fost intotdeauna la inaltime. Cu una dintre societatile de constructii a ajus in instanta, deoarece aceasta nu a executat lucrarile pentru care primise banii in avans si a achizitionat echipamente fara certificat de garantie. Cu alte firme de materiale de constructii, de renume, are o relatie buna si a primit chiar o sponsorizare. A gasit intelegere la Fundatia de Sprijin Comunitar, cu care a incheiat un protocol. „Mi-au promis asistenta sociala si contabila. Cu Episcopia Romanului am un alt protocol. Vor trimite un preot si cinci maici carora le vom asigura cazare si care vor acorda asistenta religioasa batranilor si personalului”. Ioan Nica a inceput deja sa caute oameni cu suflet pe care sa-i angajeze la camin. „Vreau sa mai fac acolo o mica ferma de vaci si o stuparie. De aceea voi impaduri cu salcam un deal”. Invidiosii nu lipsesc. „Eu sunt presedintele Asociatiei Umanitare Stramba. Putini stiu ca satul Valea Mica s-a numit Stramba, dupa un capitan de osti de pe vremea lui Petru Rares. Asociatia este formata din rude. Dar chiar si printre neamuri sunt destui care cartesc, nu le place ce am facut”.

Intelepciune si secrete in doua volume

O parte din banii pentru materiale provin din vanzarea unei carti publicate in 1999, reeditata si imbunatatita: „Natura si credinta, izvoare de sanatate”. Cu migala, Ioan Nica a ordonat alfabetic suferintele omului si leacurile naturale. Cei care trec pe langa plante fara a le cunoaste au la indemana 104 planse color. Unele retete le-a incercat chiar autorul, cu rezultate bune. Pe altele le-a recomandat suferinzilor si mai primeste si acum scrisori de multumire. A incercat sa ofere cititorilor o carte completa, cu informatii despre prepararea vinului, folosirea argilei, a apei si a produselor apicole ca tratament, despre masaj si acupunctura. Al doilea sau volum se numeste „Mai aproape de natura si credinta” si prezinta tratamente naturiste pentru animale si pasari. Cei interesati gasesc intre filele ei secretele obtinerii vopselurilor din plante si ale conservarii naturale a alimentelor. Ioan Nica le multumeste tuturor celor care au cumparat aceste carti si care i-au devenit, fara sa stie, parteneri intr-un proiect umanitar unic in judetul Bacau.Scris de Doina Mincu