48 de milioane de lei vechi lunar. Atat primeste un parlamentar bacauan pentru a face din cabinetul sau din teritoriu locul unde alegatorii sa gaseasca un ajutor, sau macar un sfat util. Am incercat sa aflam intr-o dimineata de vineri daca senatorii si deputatii nostri isi fac datoria, impreuna cu angajatii lor, cu totii platiti din bani publici.

In Legea 96/2006 sunt cuprinse toate drepturile si obligatiile alesilor, plus modul in care acestia trebuie sa lucreze pentru binele public. Numai ca, la Capitolul VI, privind obligatiile senatorilor si deputatilor, nu exista niciun rand despre cabinetele parlamentare din teritoriu, ca si cum aceste locatii nici nu ar exista. Nici macar in Capitolul VIII (Exercitarea mandatului in circumscriptia electorala) nu exista vreo prevedere expresa privind cabinetele parlamentare. Asta cu toate ca in lege se spune ca alesii primesc lunar o suma forfetara ain scopul exercitarii mandatului in circumscriptiile electorale”, in valoare de aproximativ 48 milioane de lei.

Bate vantul prin cabinetele pesedistilor

PSD, cabinetul parlamentar al senatorului Catalin Mardare si al deputatei Minodora Cliveti. In sediu sunt 3-4 persoane, iar cel care ne ofera informatii despre activitatea parlamentarilor este secretarul cu probleme organizatorice, Nicolae Ciocan. aDomnul senator Mardare este la programul de audiente, doamna Minodora Cliveti este plecata la Bucuresti, iar domnul deputat Gabriel Vlase este tot la Bucuresti. Dansul a comunicat ca nu poate sa vina si toate audientele pe care trebuia sa le sustina vor fi dirijate catre domnul senator Mardare”. Din fericire pentru parlamentarii bacauani, prea putini cetateni sunt interesati sa mai intre in audienta la un senator sau deputat, lucru care spune multe despre increderea pe care o are populatia in parlamentari. Cateva minute mai tarziu ajungem la cabinetul parlamentar al deputatului Gabriel Vlase. Liniste, iar usa, incuiata. La interfon raspunde o domnisoara, care coboara si descuie. aDomnul Vlase este la Bucuresti, iar consilierul dansului, domnul Cosmin Neculai trebuie sa ajunga in cateva minute”, este explicatia pe care o primesc in timp ce admir programul de audiente: vineri, intre 10-14. Este ora 12,30…
A alta oprire de pe traseu este la Partidul Romania Mare. In 3 ani si ceva am vazut o data sau de doua ori parlamentarii de Bacau, adica pe Ilie Ilascu si pe Mircea Ifrim, asa ca nu-mi fac mari iluzii. La sediu, doar sefa de cabinet a senatorului Ilascu, care spune ca adomnul senator e la Bucuresti si nu stiu cand ajunge prin Bacau”. Nimic nou sub Soare.

Banicioiu, eternul absent

Alt parlamentar PSD, Nicolae Banicioiu isi face programul de audiente dupa propriul chef. Cel putin asta este concluzia dialogului cu secretarul cabinetului parlamentar de la Comanesti, adomnul Gheorghiu”, dupa cum s-a recomandat. aAstazi nu este domnul Banicioiu la sediu si nici nu stiu cand va veni. Nici seful de cabinet nu este, domnul Serbanica e la ore, la scoala. Stiu ca ziua de audiente a domnului Banicioiu este sambata. Si duminica. Dar nu stiu sigur daca va fi maine la sediu, pentru ca programul mi-l anunta dansul in functie de ce probleme apar”, explica secretarul unuia dintre cabinetele parlamentare pustii din ateritoriu”. Despre cabinetul senatorului Ion Moraru, nu se stie absolut nimic nici macar la sediul central al organizatiei judetene a PSD, asa ca e greu de presupus ca am putea intra in audienta la un parlamentar despre care nu suntem siguri nici macar ca stie unde se afla pe harta judetul Bacau, ai carui alegatori l-au trimis in Parlament. Nici tentativa de contact telefonic cu parlamentarul nu are mai mult succes.

2+2=4

Birourile celor doi parlamentari alesi pe listele PD in 2004, senatorul Cristian Cucuian si deputatul Liviu Miroseanu, sunt generos gazduite de sediul partidului. Din spatele celor doua birouri, Nadia Mihaela Stan si Magda Ionita primesc doleantele alegatorilor. Beneficiind din plin de o experienta deja consistenta in domeniu, completata cu postura de consilier judetean, Nadia Stan enumera de pe agenda deputatului Miroseanu, de a carui birou se ocupa: aAvem si fise de evidenta a activitatii biroului, uitati-va pe aceasta, din saptamana 12-16 martie”. Ne uitam si vedem ca incursiunile in teritoriu sunt cuplate cu sedinte ale organizatiilor comunale, asa cum sta scris negru pe alb. Recunoaste si deputatul Miroseanu ca organizatiile PD sunt surse bune de informatii despre problemele comunitatilor. Sefa biroului senatorial, Magda Ionita, este angajata abia de o saptamana, insa e deja convinsa ca seful sau, Cristian Cucuian, este un mare sfatuitor si indrumator al bacauanilor: aDa consultatii juridice folositoare, chiar si eu l-am intrebat ceva si mi-a dat un raspuns foarte util. Vine multa lume la cabinet.” Realisti, cei doi parlamentari PD recunosc deschis ca problematica majoritara se refera la retrocedari si la procese aflate pe rol. In ambele cazuri, competentele lor sunt limitate de lege. aOmul pe care l-ati vazut mai inainte a depus la CEC, in 1982, 5.000 de lei. Astazi, dupa ce i-au calculat dobanda, are 6.533 de lei vechi. Ce pot sa fac? Ar trebui sa initiez un proiect de lege care sa rezolve astfel de cazuri. Altceva nu pot sa fac”, spune Miroseanu despre ultimul bacauan care i-a cerut ajutorul.

La Comanesti, prin Prefectura

Si sediul PNL Bacau este ospitalier cu ai sai parlamentari, doi deputati si un senator avand firma de cabinet aici. Numai ca afara-i pus firmanul, dar inauntru nu-i parlamentarul. Daca Ioan Aron Popa avea scuza de a fi la Onesti, ceilalti doi au fost cu greu acoperiti de oamenii din sediu, chiar daca unul dintre ei afisa o morga de ziceai ca te afli la Casa Alba. Alina Tatarus, sefa de cabinet a deputatului Ioan Silviu Lefter, ne-a asigurat ca bossul sau este la Comanesti, unde sta de vorba cu oamenii din zona. Dupa vreo 10 minute de intrebari din partea presei, am fost informati ca deputatul Lefter vine imediat, nu din judet, ci de la doi pasi, din cladirea Prefecturii. Zambind subtire peste arhicunoscuta sa mustata, deputatul Lefter ne-a asigurat: aNeaparat sambata (n.r., astazi) voi fi la Comanesti, astazi am avut ceva treaba in Bacau.” Nici pozitionarea in spatiu a deputatului Ionel Palar nu a fost usor de facut, mai ales ca lipsea consilierul sau, Petru Enasoaie, care este si consilier judetean. Intr-un tarziu, acesta a aparut, dar nu a reusit decat sa-si dea cu parerea despre locul unde se afla Palar: comuna Sascut, dar nu era foarte sigur. Nici despre modul in care poate fi de folos alegatorilor nu avea ferme convingeri Petru Enasoaie.Scris de Codrin Pop, Nelu Brosteanu

Patronul Chimcomplex din Borzesti este un personaj care a avut o ascensiune uluitoare in mediul de afaceri. Ferit de ochii indiscreti ai presei, Vuza a reusit in mai putin de zece ani sa ajunga unul dintre cei mai bogati romani, desi nu are inca nici macar patruzeci de ani. Afacerile sale ridica insa multe semne de intrebare, mai ales din cauza preluarilor spectaculoase a mai multe firme de la AVAS. Ca intotdeauna, afacerile cu statul s-au dovedit a fi cele mai profitabile pentru Vuza. Nu si pentru stat.

Ascensiunea lui Vuza a inceput in anul 1999, sub umbrela Serviciilor Comerciale Romane (SCR), un grup de societati infiintate de omul de afaceri originar din Roman. Pana la acel moment, numele Stefan Vuza era necunoscut opiniei publice si mass mediei. Prima achizitie de marca pentru omul de afaceri stabilit in Cluj Napoca a fost firma buzoiana Contactoare SA Buzau, preluata de la Fondul Proprietatii de Stat (FPS). Tot in acelasi an, Vuza a mai reusit o alta lovitura de piata. Achizitionarea de la acelasi FPS a societatii Sinterom din Cluj. De data aceasta, in schema nu a mai intrat SCR, copilul de suflet a lui Vuza, ci chiar Contactoare Buzau. Firma buzoiana corespundea la acel moment tuturor cerintelor de privatizare ale Fondului Proprietatii de Stat. Valoare tranzactiei a depasit cu putin doua milioane de dolari, o suma care ridica semne de intrebare. In anul 2001, Tehnofrig Cluj Napoca, o firma de traditie pentru industria romaneasca, a intrat si ea sub umbrela Vuza. Pentru aceasta achizitie, omul de afaceri nu s-a mai folosit de Contractoare Buzau, ci de o firma proaspat infiintata: A1 Impex SRL din Cluj Napoca. Interesant este faptul ca la aceasta noua firma, actionar unic este societatea Sinterom. Iar Sinterom are ca asociati, surpriza, sau nu, Contactoare SA Buzau, ca actionar majoritar si SIF Oltenia, ca actionar minoritar. Tavalugul achizitiilor a cuprins si firma Uzuc Ploiesti, care are la acest moment ca actionar majoritar societatea A1 Impex. Privatizarea s-a facut tot cu ajutorul statului, prin Autoritatea pentru Privatizare (APAPS), iar pentru pachetul majoritar de actiuni, A1 Impex a platit aproximativ 350 000 de euro.

Chimcomplex, achizitionata la jumatate de pret

Combinatul din Borzesti a fost achizitionat de catre SCR in anul 2003, pentru suma de aproximativ 25 de milioane de euro. Si in acest caz, toate datoriile combinatului au fost preluate de catre, ghiciti cine, stat. Prin AVAS. La acea vreme, capitalul social al firmei din Borzesti era de aproape 52 de milioane de euro, mai mare chiar si decat capitalul social al Rompetrolului. Tranzactia a fost efectuata, astfel, la un pret mult mai mic decat valoarea actiunilor de pe piata. In acest moment, actionariatul de la Chimcomplex este format din A2 Impex, majoritar, AVAS si SIF Moldova. A 2 Impex este o alta firma in spatele careia se afla Vuza, actionar oficial fiind Uzuc din Ploiesti. Conform datelor oferite de catre Ministerul Finantelro, Chimcomplex are obligatii restante la bugetul de stat in valoare de 1 205 220 RON. Si fiindca parca nu ar fi fost de ajuns ca datoriile fusesera deja preluate de catre stat in momentul privatizarii, acererea de compensare este in curs de solutionare”.

Statul cel darnic

Urmatoarea privatizare de succes pentru conturile lui Vuza si a societatilor controlate din umbra de acesta a fost firma pitesteana Novatex SA, societate din domeniul textilelor. In iunie 2004, Novatex a fost adjudecata la licitatie publica cu unic participant cu suma de 5.802.729,50 dolari. Asta in ciuda faptului ca activele firmei din Pitesti fusesera evaluate de catre o societate de evaluare desemnata prin licitatie publica la suma de aproape zece milioane de euro. Firma prin care s-a desfasurat tranzactia a fost Iasitex din Iasi, societate membra a SCR, si a carei actionar majoritar este A 2 Impex, iar minoritari AVAS si SIF. Un alt semn de intrebare apare in privinta actionariatului A2 Impex. Aici, Uzuc este unul din majoritari. Darnic ca intotdeauna, statul roman a preluat datoriile Novatex, care se ridicau la acea perioada, la aproximativ 15 milioane de dolari. Interesant este faptul ca, desi au fost oferite avantaje de catre stat, Novatex se afla in acest moment in administrarea unei firme de lichidator judiciar, conform datelor Registrului Comertului. Tot din aceste date rezulta ca Iasitex nu se mai afla printre actionari, ci SIF Moldova si Euro Romania Holdings SRL. La fel de interesant este faptul ca ultima firma nu figureaza cu actionariat in Registrul Comertului. SCR s-a implicat si in industria hartiei, prin achizitionarea fabricii Somes Dej, preluata de la o companie austriaca, intreaga afacere perfectandu-se la sediul AVAS.

Imperiul SCR

Prin metoda privatizarilor tip suveica, folosindu-se in actionariate de firmele pe care le-a achizitionat de la stat, Vuza a reusit intr-un timp record sa ajunga in topul celor mai bogati romani. Si niciuna din institutiile abilitate nu a fost interesata sa verifice macar, daca nu sa ancheteze, modul in care Vuza a reusit sa fie aprietenul” statului roman. Grupul de firme Serviciile Comerciale Romane reprezinta in acest moment un adevarat imperiu financiar cladit, dupa cum ati putut observa, mai ales cu ajutorul statului roman, prin privatizari ce ridica multe semne de intrebare, esalonari, reesalonari si stergeri ale datoriilor. Conform datelor de la Registrul Comertului, SCR are ca actionariat pe Stefan Vuza, Ioan Popa, Eduard Vuza, A1 Impex, Uzuc, Somes Dej, Nova Textile Bumbac si Iasitex. Vom reveni cu amanunte. Scris de Ionut Avram

Centrul Diecezan Caritas din Iasi se ocupa de ajutorarea celor aflati la necaz de aproape 17 ani. Are filiale in toate orasele mari ale Moldovei, iar in Bacau de actele de caritate derulate sub patronajul celor de la Caritas se ocupa preotul Ludovic Butnarasu. In pragul Sfintelor Sarbatori Pascale, angajatii si voluntarii centrului Caritas din Bacau s-au indreptat din nou catre oamenii care au nevoie de ajutor.

Nicoleta Timaru, purtatorul de cuvant al filialei bacauane a Centrului Diecezan Caritas, a fost unul dintre personajele-cheie ale acestei actiuni umanitare, alaturi de preotul Ludovic Butnarasu, care a adus zambetul pe fata a sute de bacauani. Dupa ce impartitul pachetelor cu alimente de-a lungul si de-a latul Bacaului a luat sfarsit, ne-a declarat ca „aceasta actiune nu a foat prilejuita neaparat de sarbatorirea Pastelui catolic. Aceasta pentru ca de ajutor au beneficiat si ortodocsi, dar si persoane apartinand altor culte religioase. Noi, la Caritas, am avut aproximativ 70 de beneficiari directi ai pachetelor cu alimente. Dar am primit de la fiecare parohie catolica o lista cu familii sarace, si am avut grija ca nimanui sa nu ii lipseasca strictul necesar de pe masa”. Angajatii si voluntarii de la Caritas au terminat impartitul pachetelor in doar doua zile, miercuri si joi. O parte dintre beneficiari au venit la sediul asociatiei, iar in cazul celor aflati in imposibilitate de a se deplasa, pachetele au fost duse de cei de la Caritas. „Pachetele contin strictul necesar, si anume 2 litri de ulei, 2 kg de zahar, 2 kg de faina, ciocolata si cozonac pentru cei mici si o felicitare din partea noastra. Datorita unei sponsorizari substantiale am avut posibilitatea de a fi aproape si de aceasta data de cei ce au nevoie de ajutorul nostru”, ne-a declarat Iuliana Hazi, unul dintre angajatii cu suflet mare ai sucursalei bacauane a Centrului Diecezan Caritas din Bacau.
Preotul Ludovic Butnarasu a declarat, in timpul actiunii de impartire a pachetelor, ca este vorba de una dintre multele actiuni derulate sub egida Caritas din Bacau. „De aceasta data am avut parte de o sponsorizare neasteptata din partea lui Sergiu Sechelariu, care a realizat in ce consta misiunea noastra si intelege ca oamenii aflati la necaz au nevoie de sprijin si ajutor neconditionat”, a mai sustinut preotul. Timp de doua zile, angajatii si voluntarii de la Centru Diecezan Caritas au adus zambetul pe fata a sute de oameni. Un gest frumos, care demonstreza ca, daca exista vointa si compasiune, nimic nu este irealizabil.Scris de Emilian Berceanu

Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne a decis castigatoarele turneelor de calificare la Olimpiada, fapt care aduce la Bucuresti echipa Ungariei, in turneul preolimpic. Astfel, TAS a anulat rejucarea turneului asiatic feminin desfasurat in luna ianuarie si care a fost castigat de Coreea de Sud. Castigatoarea si echipa calificata la Olimpiada de la Beijing de pe continentul asiatic este Kazahstanul, formatie care a castigat initial turneul preolimpic, dar dupa un scandal monstru, cu arbitrii furand pe fata pentru aceasta tara. Aceasta decizie duce la o noua reorganizare a grupelor de calificare la Olimpiada, inclusiv in cea a Romaniei. Astfel, nationala condusa de Gheorghe Tadici va intalni Ungaria, in loc de Croatia, pe Japonia, in loc de Coasta de Fildes, si Polonia.Scris de DSA

Ieri, s-a sarbatorit in toata lumea Teatrul de Animatie. Ziua Mondiala a acestei institutii aduce, ca in fiecare an, multa bucurie si voie buna in randul celor mici, care au acum ocazia de a se apropia mai mult de actorii papusari. Manuitorii de marionete se inarmeaza cu inspiratie si spun povesti pentru ei, dar si pentru oamenii cu suflet de copil. Actorii papusari din Bacau au marcat si ei aceasta zi si inca de la primele ore ale diminetii, elevii mai multor scoli din judet au fost intampinati cu dulciuri la intrarea in holul Teatrului Municipal &quotBacovia&quot. Personajele de poveste i-au fermecat pe cei mici pana in sala de spectacol unde s-a jucat &quotVreau sa numar stelele&quot in regia lui Bogdan Ulmu, dupa Ion Sava, aducand in acest fel un omagiu artistului. De asemenea, ei au primit cate un pliant pentru a se inscrie la un concurs intitulat &quotSa ne cunoastem mai bine&quot care se va incheia pe data de 15 mai cand premiantii vor fi anuntati telefonic. &quotIn holul Teatrul aBacoviaa copiii au putut gasi toate raspunsurile de care au avut nevoie pentru ca am expus, diplome, afise, fotografii si prezentari ale pieselor si actorilor. Au fost si foarte multe surprize pentru ca am vrut ca aceasta zi sa fie cu adevarat speciala&quot, a mentionat Andreea Sandu, directoarea Teatrului de Animatie. Spectacolul oferit celor peste 200 de copii nu a fost unul clasic, dar unul desfasurat sub forma unei repetitii, in asa fel incat publicul sa aiba acces pentru prima data la intamplarile &quotdin culise&quot si nu in ultimul rand, sa poata interactiona cu actorii. Atmosfera a fost una extraordinara, iar aplauzele celor din sala au facut ca aceasta zi sa fie intr-adevar una speciala, menita sa deschida &quotportile&quot spre universul povestilor.Scris de D.P.

Conditiile privind detinerea, procurarea, portul si folosirea armelor neletale s-au inasprit. Una din cele mai importante modificari ale legii privind regimul armelor si munitiilor este aceea ca detinerea si/sau portul de arma neletala (cu aer comprimat, de autoaparare cu gaz si bile de cauciuc) fara drept se pedepseste cu anchisoare de la 3 luni la 1 an, lucru care pana an prezent era sanctionat doar cu amenda contraventionala. De asemenea, uzul de arma neletala din categoria celor supuse autorizarii, fara drept, constituie infractiune si se pedepseste cu anchisoare de la 6 luni la 3 ani. „Pentru ca o persoana fizica sa fie autorizata sa detina, poarte si folosi o astfel de arma trebuie sa aiba varsta minima de 18 ani, sa fie cetatean roman, cazier judiciar fara probleme, certificat medical din care sa rezulte ca este apta sa poarte arme, explica comisar Valerica Manole, reprezentantul Inspectoratului de Politie a Judetului Bacau. Nu vor fi autorizate persoanele care au fost condamnate si nici persoanele invinuite sau inculpate in cauze penale”. Foarte important este si faptul ca armele care vor face obiectul cercetarilor vor fi confiscate. Persoana vinovata nu va mai fi autorizata sa detina, poarte sau folosi arme timp de 5 ani de zile, de la data comiterii faptei. Titularii dreptului de a purta si folosi arme neletale, destinate pentru autoaparare, pot face uz de arma numai an poligoanele autorizate sau an caz de legitima aparare ori stare de necesitate. In prezent, in judetul Bacau sunt inregistrati 1.688 de detinatori de arme letale si neletale. La nivelul Serviciului de Arme, Exploziv si Substante Toxice a Politiei Bacau sunt in evidenta 1.941 de arme letale, 575 de arme neletale cu aer comprimat si 882 de arme de autoaparare. aComparativ cu anii trecuti au crescut solicitarile la armele neletale cu gaze iritant lacrimogene sau cu aer comprimat, a declarat Liviu Atanasiu, subcomisarul Serviciului. In general se solicita permise de port-arma pentru autoaparare”. Au fost aplicate peste 70 de sanctiuni, in valoare totala de circa 16.000 RON. Marian L., de 29 de ani, este unul din bacauanii care a ramas fara pistol si fara permis de port arma. Acesta a amenintat cu arma un taximetrist, pe strada 9 Mai, in plina zi, din cauza unui loc de parcare din dreptul statiei de autobuz. Un alt incident s-a petrecut in plin centrul Bacaului, cand un bacauan (Costel I.) a tras cu un pistol Walter, de calibru 9 milimetri, cu munitie neletala cu gaz si bila intr-un alt tanar (Catalin C., 24 de ani), pentru a-l intimida. Conform noilor prevederi legale, orice arma trebuie inscrisa la Serviciul de Arme si Munitii. aIn caz contrar, posesorii sunt pasibili de sanctiuni cu amenda de ordinul milioanelor de lei”, a mai spus subcomisarul Atanasiu. In plus, armele pot fi cumparate numai din magazinele specializate si numai cu autorizatie de eliberare emisa de Politie. In medie, la Bacau s-a ajuns ca zilnic circa 4-5 persoane sa solicite un permis de port-arma. Majoritatea lor sunt din categoria de varsta 24-50 de ani. Scris de Roxana Neagu

Care este soarta invatamantului bacauan in anul 2008? Acesta a fost subiectul emisiunii „Desteptarea de Seara”, difuzata la ora 17:00 atat la TV Bacau cat si la Radio Alfa. Invitatii Alexandrei Simion Zaharia au fost prof. Vasile Cautis – director al C.N. „Vasile Alecsandri” si prof. Oana Cucu – consilier educativ. „Invatamantul are nevoie de o reforma. Dar de aceasta data trebuie sa fie o reforma serioasa. Pana acum tot ceea ce s-a facut a fost numai de suprafata”, a declarat Vasile Cautis. Cat despre cei 150 de euro, bani pe care cadrele didactice s-ar putea sa-i primeasca pentru haine incepand cu anul 2009, profesorul Cautis a declarat ca „este o initiativa demna de lauda. Profesorii nu trebuie sa se simta umiliti de acest lucru.” „Chiar daca cei mai multi dintre profesori, ma refer aici la cei care sunt intr-adevar pasionati de ceea ce fac, nu sunt interesati de partea materiala a meseriei, acesti bani mai reduc din diferenta aparuta la capitolul imbracaminte intre ei si elevi”, a afirmat si consilierul educativ Oana Cucu.Scris de Desteptarea

Taranii bacauani nu se grabesc sa obtina sprijin financiar european pentru terenurile administrate. Pana ieri, la Agentia pentru Plati si Interventii in Agricultura Bacau se primisera doar 6000 de cereri pentru plata pe suprafata. Fermierii care declara mai mult pamant decat detin in realitate vor suporta consecintele. Anul trecut specialistii de la APIA s-au trezit cu 28.000 ha in plus.

Desi au trecut mai bine de doua saptamani de cand se primesc cereri pentru plata unica pe suprafata, fermierii bacauani nu se grabesc sa ajunga la Agentia pentru Plati si Interventii in Agricultura (APIA) Bacau. aPana la aceasta data s-au primit numai 6000 de cereri, precizeaza Ioan Melinte, directorul APIA Bacau. De altfel ne asteptam ca in prima perioada sa vina mai putini utilizatori de terenuri. Dar suntem constienti ca atunci cand se va apropia termenul limita de primire a cererilor ne vom trezi la sediu si cu fermierii care au invitatii si cu cei neinvitati”. Pentru a beneficia de sprijin financiar, fermierii trebuie sa indeplineasca anumite conditii. In primul rand trebuie sa lucreze terenul agricol, suprafata minima fiind de 1 ha, iar terenul sa fie compus din parcele agricole de cel putin 0,3 ha. In cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepiniere pomicole, parcelele trebuie sa fie de cel putin 0,1 ha. De asemenea, utilizatorul trebuie sa declare toate parcelele utilizate indiferent de suprafata sau forma de detinere. Si consiliile locale pot depune cereri de plata pentru terenurile agricole pe care le administreaza si pentru care au fost incheiate contracte de arenda, concesiune, inchiriere sau pentru care incaseaza taxe de pasunat.

In 2007, peste 30.000 de tarani au vrut fonduri europene

Pentru a intra in posesia fondurilor europene, fermierii trebuie sa se prezinte la sediile APIA in perioada 3 martie – 15 mai, sa completeze si sa depuna o singura cerere de plata in forma ceruta de autoritati. aAnul trecut au fost 35.270 de utilizatori care au solicitat sprijin financiar pe suprafata. Acestia au primit o invitatie care contine programarea pentru depunerea cererilor la centrele locale APIA. Anul acesta, cererile se pot depune si la centrele unde sunt arondate comunele. In judet au fost infiintate noua centre locale, la Podu Turcului, Racaciuni, Sascut, Moinesti, Onesti, Stanisesti si 3 in Bacau tocmai in ideea de a veni in sprijinul fermierilor. Persoanele care detin peste 50 de hectare de teren trebuie sa se prezinte in mod obligatoriu la sucursala judeteana”, declara directorul Melinte.

Mincinosii vor fi pedepsiti

Fermierul care depune pentru prima data cererea de plata trebuie sa prezinte actul de identitate in copie si original, alaturi de copia adeverintei emise de banca la care are deschis contul bancar activ. Declaratia de sprijin se face pe propria raspundere, falsul in declaratii fiind pedepsit. Daca pentru anul in cauza un cetatean nu declara toate suprafetele si apar diferente intre suprafata totala declarata in cerere si cea pe care o utilizeaza, intreaga suma pe care fermierul este indreptatit sa o primeasca este redusa in functie de gravitatea nedeclararii. aIn judetul Bacau au fost 28.000 ha supradeclarari. Am facut verificari in teren, dar tot au mai ramas 2400 hectare ain plusa. Toti cei care au gresit cu sau fara voie sunt preluati intr-o baza de date separata si vor fi sanctionati. Ei pot fi exclusi de la plata timp de trei ani si dupa caz se pot alege cu dosar penal”, precizeaza directorul APIA Bacau.Scris de Lili Adochitei

In pietele bacauane au aparut de ieri la vanzare mieii. Inceputul este timid, asa cum era de asteptat. Producatorii nu s-au grabit sa sacrifice un numar mare de animale, de teama ca ar putea sa ramana cu carnea acasa sau pe taraba. Cumparatorii se inghesuie in jurul sectoarelor pentru miei din piete, dar putini se indura sa scoata banii din buzunar. Fiecare asteapta un chilipir. Producatorii sunt decisi sa nu lase din pret, fiindca tainul a fost scump, iar mieii buni de sacrificat la aceasta vreme sunt putini. In Piata Centrala, cam 30 de miei atarna agatati in carligele speciale din centrul halei de lactate. Pe etichete apar doua preturi: 15 si 20 de lei/kg. Producatorii sunt aproape toti din comuna Stanisesti, „tinutul oilor”, cum se lauda un barbat, dar cam cu jumatate de gura. Este suparat ca, in trei ore, abia a vandut doi miei. „Am venit cu 17 bucati, nu mai mult, dar merge tare prost, spune Gheorghe Tiliban. Nu am avut curaj sa sacrific mai multi ca nu stiu cum e piata. Am dat 5 lei de fiecare miel pentru sacrificare, la un abator din comuna Nicolae Balcescu. Taxa in piata este de 7 lei de fiecare miel. Sper sa-i vand, sa nu fi venit degeaba.” Marfa este verificata si poarta stampila sanitar-veterinara. O alta producatoare din comuna Stanisesti a avut ceva mai mult noroc, desi nu a lasat la pret. „Am vandut de dimineata cinci miei, spune femeia. Nu sunt prea multumita, dar poate se schimba ceva dupa-amiaza, cand mai ies oamenii de la serviciu. Toata lumea ne reproseaza ca-i dam scumpi, dar nu-i chiar asa. Nu se gandeste nimeni cat costa tainul o iarna intreaga. munca noastra nu mai vorbesc. Nu este si nu a fost niciodata platita.” Vecinul ei pare atat de descurajat incat nici macar nu-i mai imbie pe clienti cu marfa sa. Elena Bobarnac, o pensionara din Margineni, se invarte pe langa tarabe. Asteapta sa cumpere cineva un miel intreg. „Nu renuntati la cap?”, il intreaba pe un barbat care tocmai a achitat un milion de lei pe un mielut acat o mataa, dupa cum glumeste chiar el. Femeia spune ca a cumparat la inceputul saptamanii un miel din Piata Neamt, cu 75.000 de lei vechi kilogramul, dar nu a rezistat pana la Paste si a facut o ciorba din cap. Acum, mai cauta un cap pentru a pregati un bors traditional si pentru duminica. Se mira de pretul mieilor la Bacau, „dublu si chiar mai mult fata de Piatra Neamt”. Maria Ionescu, pensionara din Bacau, nici nu indrazneste sa se apropie de tarabe. „Sotul meu e catolic, iar eu sunt ortodoxa. Sarbatorim Pastele de doua ori, dar miel luam doar o data. As fi vrut sa cumpar acum, pentru Pastele Catolic, dar cred ca mai bine astept, poate se mai ieftineste. Nu este vina bietilor oameni de la tara ca pretul este atat de mare, ci a guvernantilor, care ne-au scumpit totul.” Cumparatorii spera ca vor avea noroc la negocieri cu producatorii mai pe seara sau chiar spre finalul saptamanii.Scris de Doina Mincu

Aflat, marti, in judetul Bacau, premierul Tariceanu s-a declarat aimpresionat” de conditiile din Scoala Hemeiusi, apoi a vorbit despre invatamantul european, spre care tindem. Daca ar fi vizitat Scoala Tarnita, nu ar mai fi fost atat de radios. Distanta e uriasa, desi suntem membri UE si, teoretic, scolile noastre sunt europene.

Cat de mari sunt diferentele stiu cel mai bine dascalii care i-au vizitat pe colegii lor din Franta sau Anglia si au vazut scoli cu ateliere de sculptura si sali de balet. Deosebirile privesc toate tipurile de resurse, dar in mod special igiena, IT-ul si materialele didactice. Sunt constatari pe care le-am facut intr-un raid in estul judetului. Primul popas a fost la Scoala I-VIII Iz. Berheciului, care e in curs de modernizare. Din pacate, pentru o treime din lucrari nu mai sunt fonduri. Bani poate vor veni, dar e important sa fie cheltuiti eficient. Intre altele, anul trecut, s-a construit aici un grup sanitar amodern”, cu apa curenta si canalizare, pe care l-am gasit incuiat. Era acum doua saptamani. Elevii ne-au spus ca toaletele nu au mai fost folosite din noiembrie. aCauza, a explicat directorul, e ca apa din conducte a inghetat”. WC-ul folosit de copii e unul din lemn. Una din cele doua cabine era plina de materii fecale pana la podea si peste. „Asa l-am preluat de la brutarie. De unde vidanja in comuna?” intreaba prof. Bertea.

Directorul are televizor aDiamant”

Scoala Iz. Berheciului are 8 calculatoare donate de MAI in 2005: unul e in cancelarie, unul la director si 6 intr-o clasa. Sunt vechi, dar functioneaza. „Avem internet, dar uneori merge, alteori, nu”, spune Gh. Bertea. El sustine ca „lectiile vor fi predate in viitor prin AEL”, dar pe un raft din spatele lui sta, colector de praf, un televizor Diamant alb-negru, care, fireste, e defect. „Nu avem fonduri sa cumparam altul”. Scoala nu are DVD, nici videoproiector, nici sperante ca vor veni fonduri. „Am auzit ca la rectificare ne vor lua bani si ma tem ca asa va fi”. Au primit trambuline, cal, masa de tenis, dar stau in magazie din cauza ca nu au sala de sport. Scoala Vultureni are noroc: prin proiectul CCD Bacau, aici s-a infiintat centrul de documentare, dotat au aparatura. Scoala, insa, are 2 calculatoare, la secretar si la director, plus 3 pentru elevi. „Vom face un laborator de informatica, desi spatiul e cam mic. Avem trei calculatoare Pentium care functioneaza. Speram ca vom avea si internet”, afirma Renata Chicus, director. Scoala a fost modernizata, dar are probleme mari cu spatiul: prea putine incaperi pentru clase, biblioteca, laborator. Si aici aparatele de gimnastica stau incuiate, din cauza ca nu exista sala de sport. Grupul sanitar modern, dupa atiparul cunoscut”, urmeaza sa fie construit. „Ne-am luptat sa fie lipit de cladirea scolii pentru am auzit ce probleme au altii, ca ingheata si nu poate fi folosit”, marturiseste prof. Chicus.

Steagul UE pe o scoala fara telefon

Scoala I-IV Tarnita are WC-ul in curte, insa macar e curat. Sunt doua invatatoare: Nicoleta Mihu si Violeta Ciobanu. „E departe de o scoala europeana, dar noi ne straduim ca educatia sa fie de calitate”, spun ele. Bancile sunt vechi, plansele ingalbenite, jucariile putine: papusi rupte, bune de aruncat la gunoi, rate de cauciuc, un puzzle in limba chineza. Manuale? „Primim ce ramane de la centru, spun dascalitele. Copiii sunt dusi in eroare. Ba fac dupa un autor, ba dupa altul, in fiecare an se schimba”. Nu au internet, nici macar telefon, dar la intrarea in scoala, deasupra usii, flutura steagul UE. aNici telefon public, ca sa chemi Ambulanta nu este”. Si in Oncesti, la scoala „de centru”, pe hol sunt mesaje „europene”: planse cu drepturile omului, ale copilului, istoricul UE. „Cladirea e noua, dar e functionala? Peretii sunt de rigips, daca ii lovesti se rup, apa nu este, avem probleme cu pompa, care se arde mereu din cauza tensiunii variabile”, spune prof. Lacramioara Prosie. Nu trebuia daramata scoala veche, „era solida”, spun dascalii, „asta noua a costat o gramada de bani” si seamana cu o hala. „Ba cu o cazarma militara din 1940”, adauga prof. Nicolae Baban. „Vara e ca intr-un cuptor”. WC-ul cel nou nu are apa si miroase urat, iar cel vechi, desi curat, are usa rupta. Internet exista, dar „nu pentru cadre didactice si copii”.

aCu internetul chiar e o problema”

In privinta calulatoarelor, lucrurile nu stau prost doar in comunele sarace, din estul judetului. Majoritatea scolilor din judetul Bacau nu au internet, mai mult, nu au nici macar un calculator. Prof. Daniela Tarasa, inspector informatica, arata ca toate liceele au fost dotate in cadrul programelor SEI I si II. In judet sunt insa 1087 scoli, din care numai 100 au primit PC, asta acum 2 ani. aIn 2008, inca 160 de scoli generale vor fi dotate cu calculatoare, declara ea. In curs de doua saptamani, vor fi organizate licitatii. De asemenea, MECT ne-a anuntat ca vor fi reinnoite laboratoare de informatica din licee, deoarece intre timp s-au uzat moral”. Si mai putine sunt scolile care au internet. Si daca au, ele nu beneficiaza de acest serviciu permanent. aCu internetul chiar e o problema. E absolut necesar sa existe in scoli. Exista teme interactive, dezbateri, lectii. Unii directori au necazuri cu primarii, care nu platesc luna de luna abonamentul”, declara prof. Tarasa. Majoritatea scolilor nu au nici calculator. Totusi, ISJ si MECT publica noutatile si solicitarile pe site-ul propriu. De acolo trebuie sa le afle directorii de scoli. Chiar si cei care nu au internet.

O suta de miliarde pe WC-uri incuiate

Toaletele-minune din judetul Bacau au fost construite in baza unui proiect unic, venit ade sus”, adica de la Guvern, care le-a si finantat. Prin transferarea fondurilor la ISJ sau direct in contul consiliilor locale (CL). In 2006, au fost construite 19 grupuri sanitare prin ISJ, in 2007 inca 25 prin CL, apoi 14. Anul acesta, alte 10 scoli vor avea WC-uri finantate de Banca Mondiala. Trei sunt finalizate, iar 7 in curs de realizare. In total sunt 68 de grupuri sanitare. Ele au costat intre 1 si 2 miliarde, in functie de numarul cabinelor. Bani aruncati, avand in vedere ca proiectul e gandit pentru tarile calde. La noi, anul scolar are 9 luni, din care 5 friguroase. aFaptul ca apa ingheata se poate remedia prin izolarea tevilor, arata ing. Marin, sef investitii la ISJ. Se incearca acum sa se lipeasca toaleta de cladirea scoli. Nu vor mai ingheta si vor avea apa curenta”. Rau stau lucrurile cu canalizarea: aO fosa septica intr-o scoala cu 200 de elevi se umple repede. Primariile nu au utilaje si apeleaza la firme, dar daca e departe de oras costa foarte mult vidanjarea”. Scris de Silvia Patrascanu

Primaria Municipiului Bacau a fost pusa la punct. Tribunalul Bacau a decis ca actiunea primarului Romeo Stavarache impotriva Societatii Transport Public nu este justificata, si a respins apelul formulat de acesta impotriva sentintei judecatoresti prin care actiunea sa in constatare a fost considerata lipsita de fundament legal. Acesta a fost si subiectul emisiunii aDesteptarea de Seara”, difuzata la ora 17:00 in direct atat la TV Bacau, cat si la Radio Alfa. Invitatii Alexandrei Simion Zaharia au fost Gabriel Ionita – avocat si Emilian Berceanu -redactor al Trustului Media Desteptarea. aConflictul este unul foarte vechi. Acum a capatat insa accente dramatice pentru ca se apropie campania alectorala”, a declarat Emilian Berceanu. „Ciudat este insa altceva. Intr-o prima faza s-a eliberat un certificat de urbanism prin care primarul recunostea ca terenul este proprietatea Transport Public. La numai 7 luni, primarul spunea ca acel teren se afla in proprietatea Primariei”, a afirmat Gabriel Ionita. Ramane ca instanta de judecata sa dea verdictul final in cel mai scurt timp.Scris de Desteptarea

Desi sesiunea pentru depunere a proiectelor pentru obtinerea de fonduri europene nerambursabile a inceput de pe 3 martie, pana in acest moment la Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Bacau nu s-a primit nici un dosar. Primarii motiveaza ca au fost intarziati de documentatia stufoasa si de birocratia excesiva. Unii dintre alesi sustin ca n-au motive de graba pentru ca pana in 2013 au tot timpul sa prinda banii europenilor.

Primarii bacauani nu se dau deloc de ceasul mortii sa obtina fonduri europene, chiar daca acestea sunt consistente si nerambursabile. Europenii si-au aratat disponibilitatea de a da o mana de ajutor pentru modernizarea infrastructurii rurale, dar si proiecte privind reabilitarea cladirilor de patrimoniu, infiintarea de servicii pentru populatia rurala. Fondurile alocate acestei masuri (322) depasesc 103 milioane euro, procentul de finantare ajungand la suta la suta pentru proiectele negeneratoare de profit. aPrima sesiune pentru depunerea proiectelor de investitii este 3-28 martie, precizeaza Constantin Becheanu, directorul Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP) Bacau. Pana la aceasta data, nici o primarie din judet nu a depus documentatii pentru masura 322. De la inceputul lunii martie, la noi au ajuns numai trei proiecte pe masura 121 privind modernizarea exploatatiilor agricole. Oricum din informatiile pe care le detin sunt aproximativ 15 primarii care mai au cate ceva de completat la dosar. Pana la sfarsitul primei sesiuni cred ca acestea vor reusi sa depuna proiectele”. Birocratia le pune bete in roate primarilor

De cealalta parte, alesii locali se plang de birocratia excesiva si de documentatia stufoasa ceruta pentru obtinerea banilor europeni. aEu am doua proiecte. Unul pentru modernizare drumuri in localitatile Satu Nou si Calini, unde am cuprins si achizitionarea unor utilaje de deszapezire si de facut santuri, precum si a unui microbuz. Apoi mai am un proiect pe masura 322 pentru modernizare drum in Colonesti si Zapodia, cu apa si canal. Chiar in acest moment sunt la Directia de Sanatate Publica pentru obtinerea unui aviz. Chiar nu inteleg la ce foloseste acesta. Oricum e multa alergatura. Sper ca pana marti sa pun la dosar tot ce-mi trebuie si sa ajung la Consiliul Judetean pentru certificatul de urbanism. Macar pentru un proiect sa obtin fonduri”, ne spune Valentin Mirzac, primarul din comuna Colonesti. Si alesul din Glavanesti reclama aceeasi birocratie excesiva care il impiedica sa depuna proiectele in timp util. aVreau sa fac alimentarea cu apa pentru localitatile Glavanesti, Frumuselu si Muncelu si sa modernizez patru drumuri. Proiectele sunt gata, dar am aflat ca mai am nevoie de niste avize. Acestea ne omoara. Vreau sa va spun ca am facut un proiect personal pentru achizitionarea unui tractor si am umblat de nu am mai putut. Mi s-au cerut avize pana si de la Directia Sanitara Veterinara si Directia de Sanatate Publica. Am senzatia ca cineva are interesul sa ne impotmolim”, spune suparat Gheorghe Tilibasa, primarul din Glavanesti.

aPana in 2013 am timp sa depun proiectele”

Unii primari chiar nu se grabesc sa prinda prima sesiune de depunerea proiectelor pentru fonduri europene nerambursabile. aSunt in faza de SF pentru doua proiecte, spune linistit Constantin Galita, primarul din Motoseni. Pana in anul 2013 am timp sa depun proiectele de alimentare cu apa si de modernizare a 15 km de drum”. Si conducerea OJPDRP sustine ca obtinerea finantarilor europene depinde foarte mult de primari si de interesul acestora de a face ceva pentru urbea lor. aDe regula pentru aceste proiecte primarii delega niste persoane care nu stapanesc foarte bine fenomenul. Si atunci recurg la acest pretex ca e multa birocratie. Nu este adevarat! Daca se vrea se pot obtine fondurile europene foarte usor”, este de parere directorul Constantin Becheanu.Scris de Lili Adochitei

Ieri s-a deschis, la Sala de Atletism, a cincea editie a Targului Expo Tex Stil de imbracaminte si incaltaminte, manifestare organizata pana acum in 12 orase din tara, printre care Brasov, Sibiu, Baia Mare, Bucuresti, Iasi. Organizat de AdMedia Services, targul vine cu o generoasa oferta de haine, incaltaminte, produse de marochinarie, accesorii, lenjerii si altele. La ora 12, cand s-au deschis portile expozitiei, zeci de persoane au umplut culoarele dintre standuri, interesate in special de imbracamintea de primavara. aEste cea mai mare editie de pana acum a Targului. Avem peste 130 de firme, producatori si importatori de imbracaminte, incaltaminte si alte produse. Este o oferta foarte bogata si foarte spectaculoasa, fiind o oferta de primavara. Este firesc sa fie asa, e o oferta colorata, atractiva. Clientii pot gasi tot ce inseamna confectii, tricotaje, imbracaminte, marochinarie, accesorii, articole decorative, lenjerie si tot ce se poate gasi la un astfel de eveniment. Asteptam publicul sa vina in numar cat mai mare si sa profite de ofertele expozantilor”, a declarat Laurentiu Stratan, organizator. aAvem o oferta foarte bogata, in special de imbracaminte de primavara. Am venit si cu oferte speciale, vad ca oamenii sunt deja interesati. Este al doilea an in care venim la expozitia din Bacau, anul trecut am fost multumiti, am avut vanzari, iar acum cred ca unii dintre bacauani cunosc deja produsele firmei noastre si le vor cauta, mai ales ca raportul calitate-pret pe care il oferim este unul foarte bun”, a spus reprezentantul uneia dintre firmele expozante. aEste foarte bine ca avem si alte posibilitati de a alege decat magazinele pe care le stim. Am vazut deja ca au venit firme cu produse pe care nu prea le-am vazut in Bacau pana acum, iar preturile, cel putin la prima vedere, mi se par rezonabile. Am impresia ca sunt mai multe firme dect anul trecut, ceea ce e bine, pentru ca avem de unde sa alegem. E bine si ca unele firme au oferte speciale si reduceri de preturi, asa ca am de gand sa profit si sa cumpar ceea ce imi trebuie, mai ales haine”, a declarat una dintre vizitatoarele expozitiei. Targul ExpoTexStil este deschis pana duminica. Programul zilnic este de la 10 la 20, iar duminica, de la 10 la 16. Ieri, in prima zi a expozitiei, sute de bacauani au vizitat standurile, cei mai multi aratandu-se placut surprinsi de preturile produselor expuse si de varietatea acestora. Reprezentantii firmelor prezente la expozitie s-au declarat optimisti cu privire la succesul manifestarii si spera sa aiba vanzari bune, lucru care pare posibil, tinand cont de aglomeratia din prima zi si de interesul aratat de bacauani pentru manifestarea expozitionala.Scris de Codrin Pop

an contextul protejarii populatiei impotriva actelor de comert ilicit desfasurate in perimetrul Pietei Centrale, inspectorii Biroului de Inspectie Comerciala din cadrul Politiei Primariei au depistat in zona sectorului pietonal, un barbat care oferea spre vanzare telefoane mobile si accesorii (baterii, acumulatori, carcase, incarcatoare). El a fost identificat in persoana lui Gabriel G., de 22 de ani, din Bacau. Luat la intrebari, acesta nu a putut oferi nicio informatie legata de provenienta marfii si nu avea asupra lui niciun document justificativ. Din acest motiv, a fost imediat luata masura de sanctionare cu avertisment conform Legii 12/1990, iar sase telefoane mobile, un numar de 15 incarcatorare si 4 baterii de tip acumulator, gasite asupra lui, au fost confiscate.Scris de Roxana Neagu