Aflat, marti, in judetul Bacau, premierul Tariceanu s-a declarat aimpresionat” de conditiile din Scoala Hemeiusi, apoi a vorbit despre invatamantul european, spre care tindem. Daca ar fi vizitat Scoala Tarnita, nu ar mai fi fost atat de radios. Distanta e uriasa, desi suntem membri UE si, teoretic, scolile noastre sunt europene.
Cat de mari sunt diferentele stiu cel mai bine dascalii care i-au vizitat pe colegii lor din Franta sau Anglia si au vazut scoli cu ateliere de sculptura si sali de balet. Deosebirile privesc toate tipurile de resurse, dar in mod special igiena, IT-ul si materialele didactice. Sunt constatari pe care le-am facut intr-un raid in estul judetului. Primul popas a fost la Scoala I-VIII Iz. Berheciului, care e in curs de modernizare. Din pacate, pentru o treime din lucrari nu mai sunt fonduri. Bani poate vor veni, dar e important sa fie cheltuiti eficient. Intre altele, anul trecut, s-a construit aici un grup sanitar amodern”, cu apa curenta si canalizare, pe care l-am gasit incuiat. Era acum doua saptamani. Elevii ne-au spus ca toaletele nu au mai fost folosite din noiembrie. aCauza, a explicat directorul, e ca apa din conducte a inghetat”. WC-ul folosit de copii e unul din lemn. Una din cele doua cabine era plina de materii fecale pana la podea si peste. “Asa l-am preluat de la brutarie. De unde vidanja in comuna?” intreaba prof. Bertea.
Directorul are televizor aDiamant”
Scoala Iz. Berheciului are 8 calculatoare donate de MAI in 2005: unul e in cancelarie, unul la director si 6 intr-o clasa. Sunt vechi, dar functioneaza. “Avem internet, dar uneori merge, alteori, nu”, spune Gh. Bertea. El sustine ca “lectiile vor fi predate in viitor prin AEL”, dar pe un raft din spatele lui sta, colector de praf, un televizor Diamant alb-negru, care, fireste, e defect. “Nu avem fonduri sa cumparam altul”. Scoala nu are DVD, nici videoproiector, nici sperante ca vor veni fonduri. “Am auzit ca la rectificare ne vor lua bani si ma tem ca asa va fi”. Au primit trambuline, cal, masa de tenis, dar stau in magazie din cauza ca nu au sala de sport. Scoala Vultureni are noroc: prin proiectul CCD Bacau, aici s-a infiintat centrul de documentare, dotat au aparatura. Scoala, insa, are 2 calculatoare, la secretar si la director, plus 3 pentru elevi. “Vom face un laborator de informatica, desi spatiul e cam mic. Avem trei calculatoare Pentium care functioneaza. Speram ca vom avea si internet”, afirma Renata Chicus, director. Scoala a fost modernizata, dar are probleme mari cu spatiul: prea putine incaperi pentru clase, biblioteca, laborator. Si aici aparatele de gimnastica stau incuiate, din cauza ca nu exista sala de sport. Grupul sanitar modern, dupa atiparul cunoscut”, urmeaza sa fie construit. “Ne-am luptat sa fie lipit de cladirea scolii pentru am auzit ce probleme au altii, ca ingheata si nu poate fi folosit”, marturiseste prof. Chicus.
Steagul UE pe o scoala fara telefon
Scoala I-IV Tarnita are WC-ul in curte, insa macar e curat. Sunt doua invatatoare: Nicoleta Mihu si Violeta Ciobanu. “E departe de o scoala europeana, dar noi ne straduim ca educatia sa fie de calitate”, spun ele. Bancile sunt vechi, plansele ingalbenite, jucariile putine: papusi rupte, bune de aruncat la gunoi, rate de cauciuc, un puzzle in limba chineza. Manuale? “Primim ce ramane de la centru, spun dascalitele. Copiii sunt dusi in eroare. Ba fac dupa un autor, ba dupa altul, in fiecare an se schimba”. Nu au internet, nici macar telefon, dar la intrarea in scoala, deasupra usii, flutura steagul UE. aNici telefon public, ca sa chemi Ambulanta nu este”. Si in Oncesti, la scoala “de centru”, pe hol sunt mesaje “europene”: planse cu drepturile omului, ale copilului, istoricul UE. “Cladirea e noua, dar e functionala? Peretii sunt de rigips, daca ii lovesti se rup, apa nu este, avem probleme cu pompa, care se arde mereu din cauza tensiunii variabile”, spune prof. Lacramioara Prosie. Nu trebuia daramata scoala veche, “era solida”, spun dascalii, “asta noua a costat o gramada de bani” si seamana cu o hala. “Ba cu o cazarma militara din 1940”, adauga prof. Nicolae Baban. “Vara e ca intr-un cuptor”. WC-ul cel nou nu are apa si miroase urat, iar cel vechi, desi curat, are usa rupta. Internet exista, dar “nu pentru cadre didactice si copii”.
aCu internetul chiar e o problema”
In privinta calulatoarelor, lucrurile nu stau prost doar in comunele sarace, din estul judetului. Majoritatea scolilor din judetul Bacau nu au internet, mai mult, nu au nici macar un calculator. Prof. Daniela Tarasa, inspector informatica, arata ca toate liceele au fost dotate in cadrul programelor SEI I si II. In judet sunt insa 1087 scoli, din care numai 100 au primit PC, asta acum 2 ani. aIn 2008, inca 160 de scoli generale vor fi dotate cu calculatoare, declara ea. In curs de doua saptamani, vor fi organizate licitatii. De asemenea, MECT ne-a anuntat ca vor fi reinnoite laboratoare de informatica din licee, deoarece intre timp s-au uzat moral”. Si mai putine sunt scolile care au internet. Si daca au, ele nu beneficiaza de acest serviciu permanent. aCu internetul chiar e o problema. E absolut necesar sa existe in scoli. Exista teme interactive, dezbateri, lectii. Unii directori au necazuri cu primarii, care nu platesc luna de luna abonamentul”, declara prof. Tarasa. Majoritatea scolilor nu au nici calculator. Totusi, ISJ si MECT publica noutatile si solicitarile pe site-ul propriu. De acolo trebuie sa le afle directorii de scoli. Chiar si cei care nu au internet.
O suta de miliarde pe WC-uri incuiate
Toaletele-minune din judetul Bacau au fost construite in baza unui proiect unic, venit ade sus”, adica de la Guvern, care le-a si finantat. Prin transferarea fondurilor la ISJ sau direct in contul consiliilor locale (CL). In 2006, au fost construite 19 grupuri sanitare prin ISJ, in 2007 inca 25 prin CL, apoi 14. Anul acesta, alte 10 scoli vor avea WC-uri finantate de Banca Mondiala. Trei sunt finalizate, iar 7 in curs de realizare. In total sunt 68 de grupuri sanitare. Ele au costat intre 1 si 2 miliarde, in functie de numarul cabinelor. Bani aruncati, avand in vedere ca proiectul e gandit pentru tarile calde. La noi, anul scolar are 9 luni, din care 5 friguroase. aFaptul ca apa ingheata se poate remedia prin izolarea tevilor, arata ing. Marin, sef investitii la ISJ. Se incearca acum sa se lipeasca toaleta de cladirea scoli. Nu vor mai ingheta si vor avea apa curenta”. Rau stau lucrurile cu canalizarea: aO fosa septica intr-o scoala cu 200 de elevi se umple repede. Primariile nu au utilaje si apeleaza la firme, dar daca e departe de oras costa foarte mult vidanjarea”. Scris de Silvia Patrascanu
