Bacaul a gazduit, ieri, un eveniment important pentru domeniul financiar-bancar: conferinta regionala a Institutului Bancar Roman, intitulata aCalea spre performanta europeana”.

Cateva zeci de bancheri, consultanti si alti reprezentanti ai acestui domeniu au raspuns invitatiei lansate de organizatori si au participat la o conferinta menita sa clarifice o multitudine de aspecte, de la cele care tin de economia globala, pana la probleme ale economiei romanesti. Presedintele IBR, Petru Rares, a deschis lucrarile conferintei, abordand frontal marile probleme ale sectorului bancar. aEste foarte importanta componenta de resurse umane pe care o vom aborda astazi. Este o criza structurala in ceea ce epriveste gasirea de oameni pentru a spijini dezvoltarea sectorului bancar. Este un lucru care ne pune probleme operationale si care trebuie abordat cu toata responsabilitatea. Noi incercam sa ne adresam resursei umane din serviciile bancare, in conditiile in care, la nivel national, accesul la training este tot mai redus, in timp ce in Italia, de exemplu, bancile sunt obligate sa ofere cel putin 30 de ore de training anual unui salariat. La noi se pune accentul pe training in domenii precum vanzarile sau cresterea cotei de piata”, a spus presedintele Petru Rares. Liderul IBR a fost urmat de economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei, Valentin Lazea, care a abordat probleme spinoase, incomode, legate de economia nationala, dar si de criza financiara internationala. Principalele intrebari ridicate de Lazea au fost aCat de probabil este sa se repete o criza mondiala?” si aCe se poate face pentru evitarea unui asemenea scenariu?”. aCe s-ar putea face? Sa nu mai fie platiti bancherii, sefii bancilor, pentru rezultatele anului curent, ci pentru o perioada mai lunga, de 5-10 ani. Bancherii ar trebui remunerati nu cu bani, ci cu actiuni la bancile pe care le conduc. Sigur ca, deocamdata, in Romania este ceva utopic, deoarece doar trei banci sunt listate la bursa”. In privinta economiei nationale, Valentin Lazea explica actualul deficit de cont curent prin ponderea prea mica a exporturilor in produsul intern brut, in conditiile in care au crescut exagerat importurile de alimente si de mijloace de transport. Dezvoltarea regionala a fost, de asemenea una dintre temele abordate, la conferinta fiind prezent si directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Est, Constantin Apostol. De altfel, manifestarea a fost una complexa, cuprinzand, in principal, doua mari teme de discutie: accesarea finantarii europene si evolutii recente in domeniul financiar-bancar.

Scris de Codrin Pop

Curtea fostului dispensar medical de pe strada Martir Horia, din Bacau, nu este o priveliste prea placuta. „Noi, locatarii din blocurile din jur, suntem cei mai deranjati de aspectul curtii. Daca ne uitam pe geam, in loc sa vedem un spatiu verde ingrijit, trebuie sa privim curtea parasita si cu gunoaie a dispensarului”. Asa a sunat sesizarea primita telefonic de la proprietara unui apartament din zona. Cele relatate se confirma. Curtea reclamata pare cu adevarat parasita. Portile ruginite sunt deschise larg. Iarba creste salbaticita, iar in spatele cladirii sunt aruncate bidoane goale, crengi uscate si alte gunoaie. In cladirea in care cu ani in urma era circa medicala a cartierului functioneaza acum mai multe cabinete de medicina de familie. Acestea nu sunt proprietatea medicilor, ci a Consiliului Judetean (CJ). „Noi am facut cerere pentru cumpararea spatiilor, dar nu si pentru terenul din jur, ne-a declarat dr. Elena Antoaneta Stanga, medic de familie. Din cate stim, curtea este revendicata de fostul proprietar. Cu toate acestea, noi o curatam in fiecare primavara, dar degeaba. Aici este locul unde se intalnesc tinerii din cartier.” Medicii au investit in amenajarea cabinetelor si a spatiilor comune, dar nu pot intretine in buna stare si curtea, pentru care nici macar nu au contract cu CJ. Dr. Stanga spune ca, seara de seara, pe treptele dispensarului se aduna tot felul de pierde-vara. Tot din cartier provin si gunoaiele depuse in curte. „Noi nu avem bidoane din acelea si nici crengi uscate prin cabinete. Nu ne place mizeria din spate si platim oameni sa faca curatenie, dar nu se pastreaza”. In urma cu ceva vreme, intrusii aveau obiceiul sa petreaca noptile in podul cladirii. Urcau pe scara de incendiu si se ascundeau acolo de ochii parintilor. Dupa ce medicii au chemat un mester sa blocheze intrarea in pod, gasca de cartier s-a multumit cu treptele cladirii si curtea. Ca fostul dispensar este centrul vietii de noapte din zona sta marturie si gramada de coji de seminte din fata usii.

Scris de D. Mincu

Stau in fata usii, la Starea Civila, cu inima cat un purice. Sunt nerabdatori sa devina sot si sotie, desi lumea le este impotriva. Nu pot spune ca se iubesc (ba chiar rad cand aud intrebarea), dar ar vrea sa traiasca impreuna cate zile le-au mai ramas. El are 82 de ani, iar ea va implini 80. Desi locuiesc la Caminul de batrani, vor sa imparta aceeasi camera, putinele bucurii ale varstei si povara bolilor. Logodna lor pare fara sfarsit si lumea intreaga le este impotriva.

„Eu sunt vaduv, ea e vaduva, povesteste Dumitru Ionita. Ne cunoastem de multi ani. Am fost coleg de serviciu cu fostul ei barbat. Eram prieteni de familie, ne vizitam, ne intelegeam bine. Cand ne-am intalnit la camin am vorbit de una, de alta, am depanat amintiri si ne-am apropiat.” In urma cu sase luni, Dumitru Ionita i-a pus marea intrebare Nataliei Dospinescu. Femeia a acceptat sa se recasatoreasca. aSunt imobilizata in caruciorul cu rotile. Cine sa-mi dea o cana cu apa? Stau in camera cu o alta femeie, dar una este sotul tau si alta e strainul”. Relatia celor doi nu este vazuta cu ochi prea buni la camin. „Am voie sa stau doar o ora pe zi in camera ei, ca sa nu-i deranjez colega. Daca depasesc, sunt parat la administratie. De aceea am cerut sa stam in aceeasi camera, dar nu permite regulamentul. Ne-a spus directorul sa aducem certificat de casatorie si ne da camera separata”.

Toata iarna au batut drumul al Starea Civila

Logodnicii au crezut ca vor spune „Da” in cadru oficial si se vor muta impreuna. N-a fost asa. „Nu aveau acte, ne-a declarat Ana Sasu, sef serviciu la Starea Civila. Inca din iarna tot vin la noi, dar nu aveau dosarul complet pentru casatorie. Barbatul nu avea nici certificat de nastere. Acum au tot ce le trebuie, cu o exceptie: certificatul prenuptial”. Cei doi batrani se mira ca li se cere asa ceva la varsta lor, dar legea-i lege. „Am cerut adeverinta de la medicul din camin, dar ne refuza, spune Dumitru Ionita. La mijloc este fiica mea, care nu-i de acord cu casatoria. Ea mi-a luat actele si tot din cauza ei nu primesc adeverinta. Daca tot stau la camin si nu o necajesc, de ce se opune? Am si eu nevoie sa fiu cu cineva”. Natalia Dospinescu il priveste cu drag, iar el ii poarta de grija cu multa afectiune. I-am insotit pana la Spitalul Judetean de Urgenta, la Cabinetul de planning familial, ultima lor speranta. Am descoperit chinul unei persoane cu handicap intr-un oras in care administratia a uitat de nevoile acestor oameni. Cu slabele-i puteri, barbatul a impins caruciorul peste borduri si printre masini. Inutil efortul: fara adeverinta de la medicul din camin nu pot obtine certificatul nici din spital.

Un atac cerebral
l-a lasat fara drepturi

Fiica lui Dumitru Ionita ne-a declarat ca se opune casatoriei tatalui ei, care ar fi astfel la al patrulea mariaj. „Nu sunt de acord si gata. Intr-adevar, certificatul lui de nastere e la mine pentru ca eu sunt curatorul lui. A avut mai demult un atac cerebral si nici nu ma recunostea. Ma opun la casatorie pentru ca nu vreau sa am si grija sotiei lui”. Victor Salomia, directorul Caminului de Batrani, cunoaste bine situatia celor doi logodnici. „Nu pot permite mutarea lor impreuna inainte de casatorie deoarece s-ar crea un precedent. Se pare ca nici nu se pot casatori. Medicul nu poate da adeverinta ceruta, fiindca diagnosticul din fisa lui Dumitru Ionita nu e acesta. El a avut un atac cerebral si la vremea aceea i s-a eliberat un certificat medico-legal potrivit caruia nu ar avea discernamant”. Directorul Salomia spune insa ca starea de sanatate a logodnicului tomnatic s-a imbunatatit si ca va cere o noua expertiza legala in cazul sau.

Scris de Doina Mincu

O delegatie mixta, formata din reprezentanti ai parlamentelor din Ungaria si Romania, a vizitat ieri judetul Bacau. Presedintele Adunarii Nationale a Republicii Ungare, Katalin Szili si presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu s-au intalnit cu prefectul judetului Bacau, Claudiu Serban si au discutat cu privire la cooperarea in Uniunea Europeana, la nivel regional, dar si despre relatiile bilaterale. aSalut prezenta doamnei presedinte si a delegatiei parlamentare maghiare la Bacau. In privinta politicii europene sustinem impreuna Tratatul de la Lisabona, pentru adoptarea de catre altii, pentru ca Romania si Ungaria si-au facut deja treaba. In ceea ce priveste cooperarea regionala, suntem sustinatori ai aderarii rapide a Croatiei la Uniunea Europeana”, a precizat Bogdan Olteanu. Atat partea romana cat si cea maghiara si-au aratat disponibilitatea si hotararea pentru sprijinirea minoritatilor etnice din cele doua tari, astfel incat acestea sa aiba acces la invatamant in limba materna. aVizita in Bacau are o semnificatie deosebita, mai ales dupa ce, in urma cu un an, am semnat la Pecs acordul de cooperare intre cele doua parlamente. Anul 2008 este un an al dialogului intercultural. Am convenit sa ajutam la inlaturarea piedicilor din calea aplicarii la nivel local a drepturilor pentru minoritati si ii multumesc domnului presedinte Olteanu pentru sprijinul acordat pentru invatamant in limba minoritatilor. Voi insista pe langa Ministerul Invatamantului pentru sprijinirea aprovizionarii cu manuale scolare pentru invatamantul in limba romana”, a declarat Katalin Szili. In cadrul conferintei de presa organizata la sala mare a Palatului Administrativ, presedintele Parlamentului din Ungaria a mai precizat, raspunzand la o intrebare, ca nu are cunostinta despre numeroasele situatii aparute in ultimii ani, in care organizatii din Ungaria au stimulat financiar locuitori din sate bacauane ca sa se declare ceangai si sa solicite, numai pe baza interesului material, invatamant in limba maghiara. Ambii presedinti au preferat sa insiste pe aspecte diplomatice, evidentiind importanta respectarii drepturilor minoritatilor in contextul european si buna colaborare intre cele doua tari. Dupa conferinta de presa, delegatiile oficiale au vizitat Fundatia de Sprijin Comunitar si o scoala din comuna bacauana Girleni.

Scris de Codrin Pop

Intersectia strazii Bradului cu cea a Tipografilor este noua beneficiara a unui spatiu de joaca ce se construieste pe ultima suta de metri inaintea campaniei electorale. Aflat in apropierea unei scoli, zeci de elevi se vor putea relaxa aici – vorba vine, fiind in orice clipa amenintati de accidente rutiere, traficul fiind intens in aceasta zona, iar strazile inconjurand acest scuar. Trecerile de pietoni lipsesc intrucat nimeni nu s-a gandit ca aici va fi proiectat un loc de joaca pentru copii. Amenajarea s-a facut cu acordul primarului Stavarache, fiind cuprinsa in proiectul de construire a celor 22 de noi spatii de joaca pentru copii in orasul deja sufocat de „eforturile” de imbunatatire a imaginii unui loc in care nu s-a facut mai nimic in patru ani. In zona, lumea trece si se minuneaza. „Nu exista nicio trecere de pietoni. Mi se pare aberant ce se face aici, e un real pericol pentru copii. Eu nu as avea incredere sa il las aici sa se joace. Cine stie ce se poate intampla”, a mentionat Tereza Sociu. Oamenii par neputinciosi in fata deciziilor deoarece, asa cum a precizat un alt cetatean, „cine decide, decide. Ce putem face noi? E aberant, dar nu putem face nimic”. Si ca aspectul acestui spatiu sa fie si mai „colorat”, in acelasi loc se afla si cateva pubele de gunoi. „Uitati-va ce priveliste. Ce cauta ghenele de gunoi acolo? Poate le vor muta sau poate nu. Macar stiu ca pe acolo nu se poate sari gardul si un copil nu poate tasni in fata masinii”, a spus Livica Botezatu. Mihaela Grosu, purtatorul de cuvant al Primariei, a justificat aceasta amplasare pe motiv ca o „mare parte dintre terenurile municipiului sunt revendicate si doar acolo s-a putut gasi loc pentru un spatiu de joaca. Zilele acestea se vor face si marcaje corespunzatoare zonei, treceri de pietoni cu indicatoare”.

Scris de D. Pilat

Din aceasta luna, Casa de Sanatate nu mai incheie decat un singur contract cu medicii din policlinica. Cei care aveau contract si pe cabinetul particular vor trebui sa aleaga intre acesta si policlinica. Ramase fara contract, cabinetele particulare vor pierde si multi pacienti, care se vor adresa policlinicii. Conducerea Spitalului Judetean de Urgenta anticipeaza ca asupra policlinicii presiunea va fi si mai mare.

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) a incheiat pentru luna aprilie acte aditionale la contractul pe 2007 cu furnizorii de servicii medicale. A fost singura solutie pentru ca activitatea medicala sa se desfasoare fara intrerupere pana la incheierea contractului pe 2008 dintre CJAS si furnizori. Tot pe baza actelor aditionale la vechiul contract s-a lucrat si in primele luni ale acestui an. In aprilie apare insa o situatie cu totul noua: CJAS nu a mai incheiat act aditional si cu medicii din ambulatoriile de specialitate ale spitalelor, pe cabinetele particulare. aLa inceputul acestui an a aparut un ordin al ministrului Sanatatii privind integrarea ambulatoriilor de specialitate in spitale, ne-a declarat dr. Mihai Ichim, purtator de cuvant al CJAS. Este o masura de aliniere la practicile europene, unde notiunea de policlina a spitalului nu exista. Ambulatoriile sunt in plin proces de reorganizare, asa ca am primit de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate precizari privind contractarea. Ideea de baza este ca medicii care lucreaza in ambulatorii isi pot desfasura activitatea in baza unui singur contract incheiat cu CJAS. Medicii care pana acum aveau contract cu noi atat in ambulatoriul de specialitate, cat si pentru cabinetele private vor fi nevoiti sa opteze pentru unul din ele”. Purtatorul de cuvant al CJAS sustine ca pacientii nu vor avea de suferit, deoarece bugetul pentru serviciile in ambulatoriul de specialitate ramane acelasi, doar ca banii se vor imparti altfel.

Policlinica va fi si mai asaltata de pacienti

Conducerea Spitalului Judetean de Urgenta este, insa, de alta parere. aIn momentul cand i se va interzice medicului sa lucreze pe cabinetul privat, este de presupus ca foarte multi pacienti care s-au adresat acestuia vor reveni in ambulatoriu, care, si asa, este supraaglomerat, declara Dan Stoica, managerul SJU. Si aceasta pentru ca la cabinetul privat medicii specialisti vor putea acorda doar contracost consultatii, nemaiavand contract cu Casa. Cu atat mai rau va fi in policlinica. Din punct de vedere al concurentei neloiale, masura este logica si trebuia luata la un moment dat. Dar in ce priveste nevoia populatiei de servicii medicale si presiunea acesteia care se resimtea si pana acum asupra policlinicii, este prea devreme sa se introduca”. Conform normelor sanitare, un medic din ambulatoriu trebuie sa efectueze in programul de lucru de 7 ore un numar de 28 consultatii, pentru fiecare pacient fiind obligat sa aloce un sfert de ora, ca actul medical sa fie de calitate. Daca in afara de consultatie trebuie sa-i presteze si alte servicii medicale (sa-i puna picaturi in ochi, de exemplu, ca la cabinetul de oftalmologie), atunci trebuie sa-i rezerve pacientului 20-25 minute. Or, si cand cabinetele particulare aveau contract cu Casa de Sanatate, astfel ca absorbeau un numar considerabil de pacienti, unii medici din policlinica erau nevoiti sa efectueze de multe ori chiar si cate 40 de consultatii pe zi. Este de asteptat, prin urmare, sa se ajunga si la restul cabinetelor la acest numar, incat se pune intrebarea ce calitate va mai avea actul medical?

Scris de Doina Mincu / Elena Tintaru

O actiune de amploare organizata de Serviciul Politiei Rutiere (SPR) pe strazile din municipiul Bacau a scos la iveala, daca mai era cazul, ca soferii si pietonii ignora rigorile legislatiei rutiere. In numai doua ore, cei 58 de lucratori SPR, care au actionat cu efective marite, au aplicat nu mai putin de 146 de sanctiuni in valoare totala de 10.450 lei. „Actiunea a vizat in principal disciplinarea pietonilor, ne-a declarat subcomisarul Dorin Roman, de la SPR Bacau. Din analizele situatiei operative inregistrata in zona de competenta a Biroului pentru Siguranta Circulatiei pentru Mediul Urban – BSCMU s-a constatat ca pietonii constituie principala cauza generatoare de accidente rutiere. Prin astfel de actiuni incercam sa disciplinam toti participantii in trafic, pietonii si conducatorii auto, mai ales ca in ultima perioada ne confruntam cu tot mai multe abateri”. Echipajele Politiei Rutiere au patrulat si efectuat controale pe toate arterele principale din oras: Calea Republicii, Calea Marasesti, strazile 9 Mai, Mioritei, Stefan cel Mare, zona centrala, Narcisa, zona URA. Au fost controlate peste 300 de mijloace auto si legitimate circa 250 de persoane. Sanctiunile au vizat trei infractiuni, toate la regimul circulatiei. Au fost sanctionati contraventional 65 de pietoni care s-au angajat in traversarea strazii prin loc nepermis si fara sa se asigure, 54 de soferi care nu purtau centura la volan, trei care vorbeau la telefon in timpul mersului, 3 care nu aveau inspectia tehnica a masinii, 2 pentru opriri neregulamentare, 2 biciclisti, 2 motociclisti, dar si alti 15 participanti in trafic, pentru alte abateri. S-au ridicat in vederea suspedarii si trei certificate de inmatriculare.

Scris de Roxana Neagu

Agitatie mare, ieri, in fata Universitatii Bacau, unde peste 300 de absolventi ai Facultatii de inginerie s-au adunat pentru a pleca intr-un mars triumfal spre Casa de Cultura. Aici era pregatit cursul festiv dedicat viitorilor „ingineri diplomati” si profesorilor care i-au invatat timp de 5 ani. „Sunt emotionat si eu, e prima data cand organizez cursul festiv, a marturisit prof. Carol Schnakovszky, decanul Facultatii de Inginerie. Anul acesta avem 332 de absolventi la 10 specializari. E o editie jubiliara, fiind a XXX-a promotie a Facultatii de Inginerie, dar avem si o prima promotie la Design industrial”. Imbracati in robe, cu esarfe albastre, mov, galbene sau grena, in functie de specializare, tinerii s-au fotografiat individual si in grup, cu colegii si dascalii. „Ultimul curs”, cel festiv, nu a insemnat si sfarsitul emotiilor. „Unii dintre noi mai au examene, in luna mai, apoi urmeaza licenta”, declara Marius Solomon, liderul Ligii Studentilor. Asezati in grupuri pe treptele Universitatii Bacau, studentii imortalizeaza un eveniment memorabil al vietii lor. E greu sa-i opresti din forfota asta, a felicitarilor si imbratisarilor, ca sa le pui intrebari. Deocamdata, traiesc clipa, la viitor se vor gandi maine. Cei mai multi sunt increzatori si spera sa le fie valorificata buna pregatire. La fel cred si dascalii lor. „E nevoie de 300 de ingineri pe saptamana, ceea ce inseamna 16.000 anual, in timp ce facultatile pot asigura doar 15.000 pe an”, arata decanul, adaugand ca a aparut un fenomen asemanator lohn-ului din confectii. „Marile firme de cercetare si dezvoltare vin acum in Romania pentru ca forta de munca e ieftina si foarte bine pregatita”.

O treime dintre absolventi au studiat in Europa

La ora 10, sutele de studenti imbracati in robe s-au incolonat si au pornit cu pas hotarat prin oras, starnind admiratia trecatorilor. La Casa de Cultura, ii asteptau mame si tati emotionati, dar si prieteni. Alte fotografii, alte imbratisari. Se suna de intrare, mai exact, incepe festivitatea. „Gaudeamus igitur” ridica sala in picioare. Profesorii intra pe sub bolta de flori si urca pe scena. Decanul Carol Schnacovszky ii prezinta pe invitati: rectorul si prorectorii Universitatii Bacau, profesori de la alte universitati, reprezentanti ai institutiilor publice si marilor firme private, viitori angajatori. La eveniment a participat si „Sergiu Sechelariu, cel care a acordat burse si a promis ca va mai acorda multi ani de aici inainte”, a explicat Carol Schnacovszky. De 11 ani, Sergiu Sechelariu asigura studentilor merituosi burse, pentru a-si acoperi cazarea si masa, iar contractul va fi reinnoit. Decanul a vorbit apoi despre tot ce inseamna Facultatea de inginerie: 10 specializari, 105 cadre didactice si peste 2000 de studenti, studii postuniversitare, de masterat, doctorat etc., editarea de reviste, manifestarile stiintifice anuale si activitatea de cercetare, care va asigura 20 la suta din veniturile proprii. Pentru ultima oara, la anul V, profesorii indrumatori au strigat catalogul. Fiecare din cele 332 de nume a fost apaludat, ovationat. „Trebuie sa fiti mandri ca sunteti ingineri”, i-a indemnat decanul, rugandu-i asa nu uitati facultatea cand veti ajunge politicieni sau prosperi oameni de afaceri”. Valentin Nedeff, rectorul Universitatii Bacau, cel care a organizat trei cursuri festive ca decan, a vorbit despre calitatea invatamantului bacauan. „O treime din studentii Facultatii de inginerie au studiat si in strainatate, a declarat rectorul. Studiile arata ca 90 la suta dintre absolventii nostri se integreaza, din care 78 la suta chiar in domeniul lor. Veti fi ingineri diplomati si am incredere in voi”. La iesirea din sala Casei de Cultura, Sergiu Sechelariu a declarat: „Ma uit la ei si-mi aduc aminte de mine acum 25 de ani. Le doresc sa aiba parte de sanatate, noroc in viata si putere de munca, dar si sa inteleaga ca fiecare isi face norocul cu mana lui. Cand vor stapani o meserie foarte bine, atunci va veni si norocul. Sper sa aiba cel putin tot atat succes cat am avut si eu in viata, si sunt convins ca o mare parte dintre ei vor reusi. Ii astept sa construim impreuna acest oras, ce are mare nevoie de tinerii sai.” In incheiere, sarbatoriti si invitati, impreuna, au cantat „La multi ani” si au servit o cupa de sampanie.

Scris de Silvia Patrascanu

Intr-un ambient intim, la restaurantul Milenium, ieri seara s-a discutat viitorul economic al Bacaului. Bancheri si oameni de afaceri au dat curs invitatiei Camerei de Comert Bacau de a sta relaxati la o intalnire serioasa, gazduita de Sergiu Sechelariu. Desi au fost invitati si reprezentanti ai autoritatilor locale, acestia nu au aparut. Stavarache si ai sai probabil ca au metodele lor de atragere a fondurilor, fara sfatul
si sustinerea specialistilor. Pe baza de postere si promisiuni.

Sub inaltul patronat al Institutului Bancar Roman si al Camerei de Comert Bacau astazi se intalnesc o serie de reprezentanti de prim rang ai mediului financiar romanesc si international. Aseara, pentru a pune la punct ultimele detalii, bancherii si oamenii de afaceri s-au intalnit la restaurantul Milenium, fiind primiti cu caldura de Sergiu Sechelariu. Expertii in atragerea fondurilor internationale si in elaborarea de programe, deopotriva cu bancheri si oficiali ai Guvernului, s-au intrunit, acompaniati de acorduri line de pian, pentru o discutie libera vizavi de viitorul economic al Regiunii Nord-Est si in special al Bacaului. Petru Rares, presedintele Institutului Bancar Roman (IBR), ne-a declarat ca „vom discuta doua probleme extrem de importante la intalnirea de maine (astazi, n.r.). Este vorba de dezvoltarea mediului bancar, si implicit a nevoii de forta de munca, si de chestiunile delicate ale accesarii fondurilor europene.” Chestiunea finantarilor europene este o adevarata provocare, ce necesita o colaborare deloc facila intre o serie de factori a caror conlucrare este esentiala: aIn ceea ce priveste problema fondurilor europene, sunt implicati trei factori: autoritatile locale, operatorii economici si institutiile bancare. Dar parteneriatul public-privat este inca la inceput. Bacaul, ca si intreaga regiune a Moldovei, prezinta un potential deosebit. Bacaul este o regiune insuficient industrializata, si din aceasta perspectiva pe viitor va atrage multi investitori. Legat de forta de munca, specific doar ca in cursul anului trecut s-au deschis peste 1000 de sucursale bancare. Este mereu cerere de specialisti in domeniul bancar, care este si unul dintre cele mai bine platite.” Din partea Camerei de Comert Bacau, Mihai Tulbure a fost de parere ca „la nivelul intregii tari este evident faptul ca nu s-a facut suficient pentru accesarea fondurilor europene. La nivel declarativ, este o alta chestiune, dar inca nu exista specialisti. Gazda noastra din aceasta seara, Sergiu Sechelariu, are toate atuurile din acest punct de vedere datorita experientei pe care o are in gestionarea fondurilor europene.”

Bacaul are un mare potential

Economistul sef al Bancii Nationale a Romaniei, Valentin Lazea, este de parere ca bacaul prezinta un mare interes pentru dezvoltarea regionala. aAm discutat cu domnul Sechelariu, gazda noastra, si am inteles ca este initiat proiectul unei sosele de centura a Bacaului, ceea ce va potenta mediul de afaceri, dar si turismul. Dar, in ceea ce priveste dezvoltarea economica si atragerea de investitori puternici, cred ca este nevoie de un aeroport capabil sa faca fata cerintelor unui mediu de afaceri solid. Din acest punct de vedere, cred ca Iasiul v-a luat-o putin inainte.” Gazda intrunirii de aseara, Sergiu Sechelariu, le-a declarat oaspetilor sai: aSunt onorat sa fiu gazda acestei intruniri a unora dintre cei mai importanti oameni de finante din Romania si nu numai. Prezenta dumneavoastra aici demonstreaza ca Moldova, in general si Bacaul, in particular, reprezinta un pol important in ceea ce priveste investitiile. Acum, cand competitia pentru atragerea finantarilor europene si a investitorilor puternici este in plina desfasurare, experienta dumneavoastra este absolut necesara pentru comunitatile care doresc sa se afirme.” In ceea ce priveste perpectivele dezvoltarii economice a Bacaului, Sergiu Sechelariu este de parere ca apotentialul Bacaului este demn de a fi exploatat. Atat ca pozitie geografica, fiind in centrul Moldovei, cat si din punct de vedere al fortei de munca si al oportunitatilor pentru mediul de afaceri. M-am intalnit cu o serie de vechi prieteni de la Bucuresti cu care am discutat despre nevoile Bacaului. Institutul Bancar Roman, afiliat Institutului Bancar Mondial, este un mai vechi partener, cu care am colaborat in calitate de ministru secretar de stat. Vom avea o intalnire la Bucuresti, peste aproximativ trei luni, dupa care vom participa la un colocviu la Paris, unde va fi discutata chestiunea atragerii de investitori si implicit a crearii de noi locuri de munca.”
Discutiile continua astazi, intr-un cadru oficial, in sala de conferinte a Agricola International.

Scris de Emilian Berceanu

Nu-i asa ca sunteti cel mai bun primar? Asa este. Nu-i asa ca aveti cele mai minunate proiecte din ultimii 355 de ani? Asa este. Cam in modul acesta s-a desfasurat ultima emisiune televizata la care a participat Romeo Stavarache. Bineinteles, intrebarile au fost puse de un moderator foarte inspirat, iar raspunsurile au fost date pe nerasuflate de actualul primar. Ce-ar mai fi de spus? Ca o anumita parte a presei, cea ostila, ticaloasa, condusa de personaje odioase, are nesimtirea sa critice pe marele intelept, pe conducatorul suprem, pe chintesenta administratiei publice locale. Cu alte cuvinte, pe acest guru al politicii de pe Bistrita. Iar daca tot am amintit de guru, gandul imi zboara la Gabriel Bivolaru, cel care propovaduia urinoterapia. Asa m-am simtit si eu cand am vizionat emisiunea cu primarul Stavarache. Am avut parte de un tratament cu urina si mi-am dat seama ca niciodata, dar niciodata, naravurile politicienilor nu se vor schimba. Si nici ale corului de scribi care le canta in struna. Atatea aberatii neintrerupte nu am mai auzit de multa vreme. M-a incercat acelasi sentiment pe care l-am avut atunci cand am trait primul sindrom post bahic. Mi-a fost greata. Am incercat sa intru in direct, sa pun niste intrebari. Sapte la numar. Mi s-a transmis suav ca nu se poate. Sa mai astept un pic. Ma suna ei. Evident, nu m-au sunat. Au transmis invitatului doar cateva dintre intrebarile mele. La care edilul s-a apucat sa zburde pe campii.
Lipsa masurii, promisiunile desantate, proiectele fantasmagorice neacoperite de nimic concret, toate aceste lucruri nu numai ca m-au dezgustat profund, dar mi-au provocat realmente greata.
Nu cred ca exista om normal la cap, in afara de nucleul dur si pe alocuri isteric care sa nu realizeze ca edilul bate campii. Ca nu s-a petrecut in patru ani de zile nimic spectaculos. In afara de cateva alei intre blocuri, o largire de strada si cateva strazi reabilitate in cartierele marginase. In rest, nimic. Exista haos in primarie, avem un consiliu local tembel in marea sa majoritate, proiectele sunt doar pe hartie, Zona Metropolitana e moarta din fasa, golanii conduc destinele orasului, banii europeni curg pe langa noi spre alte comunitati, iar edilul se lauda. Acestea sunt realitatile. Avem insa parte de un tupeu fantastic. Un tupeu care-mi jigneste inteligenta mea medie. Domnule Stavarache, v-ati batut joc de votul pe care vi l-am acordat in 2004. Ati aruncat valul de simpatie pe care l-ati avut la cosul de gunoi al golanilor care v-au inconjurat. Sunteti rupt de realitate si n-aveti masura!

Scris de Ionut Avram

Este ora 10 si ma aflu pe podul de la Rusi-Ciutea. Privesc uimit groapa imensa care se intinde pe ambele sensuri si ma intreb cum va trece camionul care se apropie. Sarmele structurii podului se intind amenintator in aer, asteptand, parca, un cauciuc pe care sa il gaureasca. Atentia la detalii imi este insa distrasa brusc de senzatia ca a inceput un cutremur. Colegul meu Silviu se aprinde” mai repede: aTrepideaza din cauza camionului”. Camionul se apropie de groapa imensa cu cel mult 5 kilometri pe ora, insa podul tremura din toate incheieturile. Retraiesc senzatiile de la cutremurul din 1990, ultimul pe care mi-l amintesc, pentru ca trepidatiile, masurate cu un seismograf, ar atinge probabil 5 grade pe scara Richter. Vin si alte masini, iar slalomul printre gropi este de-a dreptul spectaculos. Un sofer face semne furioase. aDom”le, ce fac sefii astia, de aici, de la dumneavoastra? Nu e posibil asa ceva”, spune altul, dintr-un camion cu numar de Bihor. Mi se face mila de Toyotele transportate de o autospeciala. Micile masini adanseaza” pe platforma si par gata sa sara din sistemul de prindere, desi soferul face toate eforturile ca sa evite denivelarile. Fara succes… Situatia este sintetizata cel mai bine de Ion Simion, proprietarul unei firme de transport. aPe podul asta sunt gropi asa de mari incat masinile merg cu 2 kilometri pe ora. S-a ajuns deja la sarmele structurii de rezistenta, iar Consiliul Judetean nu face nimic. Este pericol, iti faci masina praf. Taxa de drum se percepe, dar de facut nu se face nimic. E un drum demn de secolul XIII, nu de zilele noastre. Pe domnul Benea il doare in cot de noi. Este un drum la fel de important cum este E 85, pe aici merg toate camioanele, ar trebui reparat”, crede Ion Simion. Intr-adevar, problema nu este doar disconfortul creat conducatorilor auto, ci si riscul producerii de defectiuni, dar chiar si de accidente. Nici podul mare, de langa Sofert, nu este intr-o stare mult mai buna, avedeta” fiind o groapa extrem de adanca pe sensul catre kartodrom, ce ar putea provoca oricand o nenorocire.

Incep reparatiile?

Serviciul de Drumuri al Consiliului Judetean Bacau cunoaste problema si sustine ca lucrarile vor incepe chiar in aceste zile ! aAcolo este o problema serioasa, deoarece in 2006 drumul a fost reabilitat avandu-se in vedere anumite valori de trafic. Insa traficul greu a fost redirectionat pe acolo si a crescut de 2-3 ori. Vrem sa reparam in acest an podurile. In toamna vom face o expertiza completa”, a precizat Valentin Palea, directorul Serviciului de Drumuri. Odata incepute lucrarile, circulatia se va desfasura pe un singur fir, iar repratiile vor avea loc mai mult dupa-amiaza si seara. Ramane de vazut cat timp vor dura lucrarile si cat de trainice vor fi, intrebare justificata, dupa ultima areabilitare”.

Scris de C.P.

Taximetristii afiliati Asociatiei Nationale a Patronatului Operatorilor de Transport in Regim de Taxi, filiala Bacau au impanzit ieri, strazile orasului Bacau, desfasurand o ampla actiune de protest menita sa sensibilizeze autoritatile. Aproximativ o suta de taxiuri in coloana au urmat un traseu bine stabilit timp de doua ore. Insotiti de masini de Politie, Jandarmerie si Ambulanta acestia au pornit in jurul ore 12:00 de la parcarea Stadionului Municipal, mergand apoi spre strada 9 Mai, Alexandru cel Bun, I.L. Caragiale, Vadu Bistritei, Mioritei, strada Garii, Constantin Ene, ca mai apoi sa se intoarca de unde au pornit. Revendicarile lor, dintre care amintim refacerea urgenta a infrastructurii de drumuri si strazi pentru un trafic fluent si civilizat, reducerea accizelor la carburanti sau gasirea de solutii ca pretul la pompa sa nu mai creasca si eliminarea taxei de prima imatriculare pentru transportatorii autorizati, au fost facute publice de Eduard Lungu, presedintele Asociatiei, care a declarat ca spera sa gaseasca intelegere la autoritatile pe care le-a consultat tot in cadrul zilei de ieri. „Speram ca revendicarile noastre sa fie auzite si sa se ia masuri, pentru ca aceste probleme ne afecteaza si nu ne permit sa ne desfasuram activitatea in conditii optime”, a declarat el. De asemenea, ei mai cer introducerea meseriei de taximetristi in Nomenclatorul de ocupatii si meserii, iar pentru persoanele fizice autorizate sa existe posibilitatea de a se transforma in SRL, pentru a le fi permis sa angajeze doi soferi, pentru ca masina sa poata lucra 24 de ore din 24. In caz contrar, sa fie scoasa vechimea ei din lege pentru PFA, intrucat timpul de exploatare a masinii este de 1/3 in comparatie cu una apartinand unei societati care are 2 sau 3 angajati. Nu in ultimul rand, pe lista revendicarilor a fost trecuta cererea prin care cazierul profesional sa fie eliberat de catre asociatiile profesionale reprezentative prin filialele judetene. „Revendicarile noastre de astazi se adreseaza in special Guvernului care nu a creat o infrastructura ce ar fi putut crea toate conditiile prin care noi sa ne desfasuram activitatea in cele mai bune conditii. Sper ca protestul nostru de astazi sa aiba ecou”, a spus Dominteanu Narcis, taximetrist. Desi s-au format cateva blocaje pe strazile din Bacau din cauza aglomeratiei, totul a decurs intr-un mod pasnic, nefiind inregistrate accidente.

Scris de Daniela Pilat

Patru agenti economici isi vor lasa pe drumuri salariatii. UM si UMB Robinete Industriale, precum si fosta Rafinarie Darmanesti isi vor inchide portile chiar inainte de Sarbatorile Pascale. De la RAFO Onesti vor pleca la inceputul lunii mai 1.100 de salariati, aproape jumatate din numarul angajatilor. Unele unitati vor da plati compensatorii, altele nu.

Cel putin 1.500 de salariati din judet vor petrece Sarbatorile de Pasti intr-o atmosfera trista, deprimanta. Si aceasta deoarece exact in preajma Invierii Domnului sau imediat dupa aceasta ei vor ramane fara loc de munca. In aceasta perioada patru agenti economici isi vor inchide portile ori isi vor reduce considerabil activitatea. Societatile comerciale UMB si UMB Robinete Industriale isi vor inceta in totalitate productia, Petrochemical Trading (fosta rafinarie) Darmanesti va mentine doar personalul de intretinere si paza iar RAFO Onesti isi va restrange la jumatate activitatea. Inca de la jumatatea acestei luni toti cei 143 de salariati de la UMB, precum si cei 146 angajati de la UMB Robinete Industriale vor fi concediati, nemaiavand nicio perspectiva de a se intoarce vreodata in unitatea unde au lucrat. In proiectul de concediere ambele societati invoca faptul ca piata de desfacere nu permite producerea de armaturi in conditii de eficienta. Concret masura este justificata de catre conducerile unitatilor prin costul mare al materiei prime si al utilitatilor, lipsa unor subansamble necesare producerii robinetelor, precum si prin pretul mic practicat de China la acestea. In momentul disponibilizarii lor, lucru care se va intampla la 15 aprilie, toti salariatii celor doua societati comerciale bacauane, care au contract de munca pe durata nedeterminata vor beneficia de plati compensatorii in valoare de doua salarii medii brute.

Rafinaria Darmanesti isi inchide portile, din nou

La numai opt luni de cand si-a redeschis portile, Rafinaria Darmanesti pune, din nou, lacatul pe ele. Din cei 278 salariati, din aceasta saptamana mai sunt mentinuti in activitate numai 91 si acestia doar pentru ecologizarea unitatii, asigurarea pazei si intretinerea instalatiilor. Conducerea societatii afirma ca a ajuns la aceasta decizie in urma analizei economico-financiare care a dus la concluzia ca nu este rentabil sa fie continuata activitatea. aSe invoca in sprijinul hotararii motive precum fluctuatiile imprevizibile ale pretului de achizitie al titeiului, scumpirea gazului metan, a transportului materiilor prime si al produselor finite si existenta unei piete de desfacere din ce in ce mai exigente, care impune o productie superioara calitativ, ne-a declarat Haralambie Irimescu, inspectorul-sef al Inspectoratului Teritorial de Munca Bacau. Asa stand lucrurile, cei trasi pe linia moarta nu vor avea parte de salarii compensatorii.

La RAFO, drama cea mai mare

La RAFO fenomenul disponibilizarilor este si mai amplu, astfel ca aici situatia este si mai dramatica. Din totalul de 2.237 salariati vor fi concediati 1.100, si aceasta ca urmare a faptului ca unitatea trebuie sa-si modernizeze tehnologia pentru a putea obtine produse la calitatea impusa de Uniunea Europeana. Mai exact, de la 1 ianuarie 2009 Comunitatea Europeana nu mai accepta pe piata benzina decat de tipul Euro 5. Cu actualul flux de prelucrare a titeiului, RAFO obtine carburanti (benzina si motorina) de tip Euro 4, inferioara celei Euro 5. Din 2009 pe piata va ramane doar acest tip de benzina. Pentru ca pana in ianuarie 2009 mai este putin, timp in care nu este posibila adaptarea tehnologiei la noua cerinta calitativa, conducerea unitatii a decis intrarea in conservare a instalatiilor tehnologice actuale pentru o perioada de doi ani. In cei doi ani va face investitiile necesare pentru modernizarea productiei. In consecinta, la inceputul lunii mai va renunta la 1.100 salariati, concedierea facandu-se, in primul rand, in functie de competenta si experienta profesionala. Cei disponibilizati vor beneficia de doua pana la 12 salarii minime tarifare, in functie de vechimea in munca.

Scris de Elena Tintaru

Din acest an, bacauanii din mediul rural vor putea cumpara combustibil pentru masini de la statiile automate care vor fi amplasate in 11 localitati rurale din judet. Presedintele Rompetrol, Dinu Patriciu, a anuntat ca statiei existente deja in Parincea i se vor adauga alte unsprezece, prevazute in cadrul unui plan de investitii. Clientii vor veni la statia de benzina, vor introduce bancnote intr-un aparat si isi vor putea alimenta autovehiculul cu benzina sau motorina in valoare de suma pe care au introdus-o. Sistemul este testat de firma amintita si in Franta, unde au fost deja amplasate peste doua sute de statii automate. O statie Expres are capacitatea de 12 tone de combustibil, iar datele privind consumul, vanzarile si alte detalii sunt transmise printr-un sistem electronic la un dispecerat central. Potrivit lui Dinu Patriciu, langa fiecare statie Expres va fi si un mic magazin satesc, clientii avand si posibilitatea sa achite vanzatorului de la magazin contravaloarea combustibilului cumparat. Deocamdata nu s-a stabilit care vor fi localitatile in care se vor amplasa asemenea statii, insa conducerea companiei a precizat ca este vorba de comunele cu populatie mai numeroasa.

Scris de C.Pop