A fost nevoie sa treaca o luna de la modificarea listelor de medicamente, la 15 iulie, pentru ca autoritatile sa recunoasca problemele existente. Pacientii cu diabet sunt nevoiti sa scoata bani din buzunar pentru a primi tratamentul altadata gratuit. Multe medicamente pentru bolnavii de hepatita nu mai sunt decontate de asigurari.

In ultimii ani, listele de medicamente compensate s-au modificat, mai des decat o data la trei luni, cum permite legea. S-a ajuns chiar si la trei schimbari pe luna. Conflictele dintre Ministerul Sanatatii Publice (MSP), Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), importatorii, producatorii si distribuitorii de medicamente, dar si razboiul intereselor, au lovit in pacienti. Chiar si medicii au de suferit, activitatea lor fiind bulversata de succesiunea listelor cu medicamente. Nu o data, medicii au fost nevoiti sa faca fata nemultumirilor din partea pacientilor, fiind acuzati ca refuza sa le prescrie medicamentul obisnuit.

Pusi pe drumuri
si la plata

O categorie care este supusa de mai bine de un an si jumatate unui experiment greoi este cea a pacientilor cu diabet. Eliberarea medicamentelor prin farmaciile cu circuit deschis, in loc de farmaciile spitalelor, i-a pus pe drumuri pe bolnavi si i-a obligat la cheltuieli. Ultima isprava a MSP si a CNAS a avut loc in urma cu o luna. Abia de curand, CNAS a recunoscut ca au aparut disfunctionalitati in asigurarea tratamentului pentru bolnavii cu diabet. Desi actele normative in vigoare prevad ca bolnavii cu diabet trebuie sa beneficieze de medicamente gratuite, in ultima luna, in farmacii li s-au cerut diferite sume de bani, in functie de medicamentul prescis. „Au fost disfunctionalitati, ne-a declarat dr. Mihai Ichim, purtator de cuvant al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate. A existat o diferenta intre pretul decontat si cel perceput de farmacii. Mai sunt inca antidiabetice, in special insuline, pentru care bolnavul trebuie sa plateasca o cota din pret.” CNAS se spala pe maini, declarand ca „nu are atributii si, ca atare, nici responsabilitati in stabilirea preturilor de achizitie ale medicamentelor de catre farmacii”.

Infectati si chinuiti
de acelasi sistem

Printre medicamentele care au disparut din noua lista de medicamente sunt multe utilizate in tratarea bolnavilor cu hepatita cronica. Pacientii au primit pe reteta Lagosa, de exemplu, insa in farmacie au aflat ca acest produs nu mai este gratuit. „Produsul cu DCI Silimarina, cu toate formele lui, nu se mai regaseste pe lista,” a confirmat dr. Ichim. Nedreptatea facuta dintr-un condei bolnavilor cu hepatita C este strigatoare la cer, multi dintre ei fiind infectati din vina deficientelor din sistemul sanitar (transfuzii cu sange infectat, cu ace nesterilizate, interventii chirurgicale si stomatologice efectuate cu instrumentar nesterilizat corect). Scris de Doina Mincu

Primaria a taiat 32 de blocuri de la reabilitare

Spoirea blocurilor, cu titlu de reabilitare termica, a fost deja sanctionata de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor prin retragerea unui prim esalon, de peste 2 miliarde de lei vechi, din banii alocati de la bugetul de stat pentru programul de reabilitare. Oricum, situatia din Bacau este una atipica, demararea lucrarilor fiind una cu substrat pur electoral. Din comoditate sau inconstienta, autoritatile locale au exclus 32 de blocuri din prima etapa a reabilitarii.

Este deja de notorietate faptul ca, in momentul in care este vorba de „dus cu presul”, autoritatile din Bacau isi pot aloca, fara pic de modestie, statutul de profesionisti. Chiar daca uneori mai sunt prinsi cu ocaua mica, alesii bacauani nu au pic de jena in a continua sa bata campii, umpland cu praful reabilitarilor ochii sensibili ai naivilor care merg la vot. Intr-un document din martie 2008 privind reabilitarea termica, sfatul inteleptilor din Primaria Bacau a izbutit sa scape urmatoarea enormitate: „in anul 2007, prin OMTCT 1722/22.09.2006, din cele 63 de blocuri, 31 de blocuri din Municipiul Bacau au fost incluse in urmatoarea etapa a programului de reabilitare, respectiv studiu de fezabilitate si proiect tehnic. Mentionam ca, in conformitatea (sic!) Legii 260/2006 si aceasta etapa de proiectare este decontata de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor.”

Mint precum respira

Una la mana, Ordinul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Tursimului la care se face referire se ocupa strict cu modificarea unei anexe a unui alt ordin, cel cu numarul 1366 din 2006, in care Bacaul era trecut cu 63 de blocuri pentru reabilitare. Anexa la care se face trimitere enumera blocurile de locuinte din toata tara care vor fi expertizate pentru reabilitare. Actul ministerial contine 63 de blocuri din Municipiul Bacau. Insa alesii bacauani au considerat ca este mult mai indicat sa arunce raspunderea, daca exista curiosi vizavi de lipsa lor de implicare, competenta si bun simt, in ograda Guvernului. Din acest motiv au dat in scris ca OMTCT 1722/22.09.2006 a taiat mai bine de jumatate dintre blocurile bacauane de pe lista reabilitarii. O minciuna sfruntata, care mai apoi le-a permis s-o faca pe eroii noii revolutii termice, incheind contracte pentru reabilitare de fatade si nu pentru reabilitare termica, cu finantare integrala de la bugetul local, banii fiind luatI din taxa de salubritate, conform HCL 22/2008. In prag de alegeri, ca sa prospere si clica liberala.

Expertii neadevarurilor

Ordinul ministerial la care fac trimitere alesii din Bacau prezinta o lista cu 63 de blocuri de locuinte, nu cu 31. Prin urmare, nu s-au operat schimbari in ceea ce priveste perspectiva guvernamentala asupra reabilitarii din urbea de pe Bistrita. Oricum, asa cum scriam si intr-un numar anterior, banii guvernamentali pentru reabilitare sunt pe punctul de a fi pierduti, deoarece autoritatile au incheiat contracte privind reabilitarea fatadelor. Am incercat sa luam legatura cu reprezentantii autoritatilor locale pentru a afla ce s-a intamplat cu prevederile Ordinului 1722, insa nu am avut succes. Asteptam punctul de vedere al alesilor, ca sa afle si bacauanii cum le dispar blocurile din programele de reabilitare.

Radiati in secret

Asociatia de proprietari 34, din cartierul Aviatori, a depus la Primaria Bacau cerere pentru reabilitarea a peste 10 blocuri. A actionat la indemnul primarului Romeo Stavarache, care a declarat la lansarea programului guvernamental de reabilitare termica in parteneriat ca se va actiona dupa principiul „primul venit, primul servit”. „Avem blocuri mai vechi si mai noi in asociatie, ne-a declarat administratorul Georgeta Varlan. Ni s-a spus ca la blocurile mai vechi se va reface acoperisul, fiindca ploua in apartamente, iar la celelalte vor fi dublati peretii. Locatarii tot vin si intreaba cand incepe reabilitarea, fiindca la fiecare ploaie au probleme. Nu stiam ca ne-au fost scoase unele blocuri de pe lista. Nu ne-a anuntat nimeni”. Scris de Doina Mincu / Emilian Berceanu

Cotloanele mizerabile
ale Bacaului

Bacaul, un oras care se vrea capitala economica a Moldovei, are inca multe pete cenusii pe obrazul sau. Zonele verzi, putine cate are urbea, nu sunt valorificate, ba chiar sunt neglijate total de autoritati, fiind napadite de pet-uri, hartii si deseuri menajere. aUn focar de infectie”, ao jungla”, asa sunt descrise spatiile verzi.

Municipiul Bacaul, care se pretinde prin avocea autoritatilor” si aspiratiile cetatenilor de rand capitala economica a Moldovei, are putine zone verzi si acestea populate de deseuri pet-uri, hartii si carpe. Cetatenii sustin ca autoritatile au uitat tot ce au promis in campania electorala si fac curatenie numai in centrul urbei. Astfel, spatiul verde dintre parculetul de joaca, Bazinul de inot si blocurile de pe str. Stadionului e aun focar de infectie”, se plang ei, aun loc din alta tara” pentru acest primar care, de la incheierea campaniei electorale, nici nu-i mai primeste in audienta. Iarba a rezistat desi e acoperita de gunoaie: bidoane de bere, bucati de mocheta putrezita, pungi de plastic, cabluri, ambalaje. Oamenii au vrut sa traga un semnal de alarma, dar edilul anu mai sta de vorba cu lumea”, sustine Sorin Pruteanu. Copiii se joaca si in parculet si pe spatiul verde de alaturi, nu-i poti opri, problema e ca locul e plin de cioburi, carpe murdare si sarme.

Curatenie numai
pe unde se vede

Dupa vizita de saptamana trecuta a ecologistilor, Insula de agrement arata relativ bine. Din pacate, se face curatenie numai la intrare si in acamera de oaspeti”. Langa Insula, pe aleea care duce la baraj si in zona verde din jurul acestuia sunt deseuri care au o varsta venerabila, dar si altele foarte noi: cutii de pizza, farfurii de unica folsinta, kilograme de coji de seminte, lazi si nelipsitele pet-uri. Maldarele de buruieni cosite de pe malul Bistritei au fost incendiate, desi legea interzice asta. E mai usor sa le dai foc decat sa le strangi si sa le transporti. Jumatate din suprafata e inca acoperita de gramezile uscate.
Plimbare printre gunoaiele
din Parcul Gheraiesti

Parcul Gheraiesti e un alt un exemplu de ecologizare selectiva. La intrare si in centru e ordine, in schimb, pe aleile de la periferie, mirosul deseurilor din containere si al celor imprastiate pe jos te tine la distanta. In tarile civilizate, afiecare copac, fiecare petec de iarba e ingrijit si valorificat”. Bacaul nu e un oras care sa duca lipsa de locuri pitoresti si cursuri de apa, care ar putea arata – cu sprijinul arhitectilor peisagisti – ca niste gradini, ca adevarate spatii de agrement. aNu intereseaza pe nimeni”, sustin cetatenii.
Avem locuri. Sunt idei. Cine le pune in practica?

O zona care ar putea fi amenajata, terasata dar zace acoperita de balarii si gunoaie o gasim pe malul Barnatului, intre Podul cu lanturi si Selgros. Cum ar fi ca bacaunii din aCartierul Nord” sa gaseasca aici covoare de iarba si alei marginite de salcii, de-a lungul apei? De altfel, marea dorinta a cetatenilor din zona e sa aiba mai multa verdeata, flori si strazi umbrite, ca in Occident. aSi mai multa ordine”, spunea Tatiana Bracau, 43 de ani, care si-a revazut tara si urbea dupa multi ani. Din pacate, Bacaul, e aun oras (partial) curat”, asa cum arata azi, in sacou si cravata, dar cu talpile murdare. Scris de Silvia Patrascanu

In aPrincipele”, Eugen Barbu descrie lenta, insesizabila distrugere a unei lumi. O lume care la suprafata isi pastreaza o aparenta grandoare, dar care isi faramiteaza stralucirea din cauza incapacitatii conducatorului de a o salva. Uitati-va si, mai ales, vedeti ce-i cu Bacaul, ce se intampla cu orasul nostru. O sa observati cum, prin unele colturi, se farama frumosul, se ciobeste bunul-gust, se prabuseste falnicia, cata este ea. Si nu este vorba in primul rand de odioasele cladiri care s-au ridicat nerusinate si sfidatoare in locurile cele mai nepotrivite. Nici macar despre umilitoarele (pentru noi, cetatenii) si profitabile (pentru ei, smecherii din Primarie si Consiliul Local) lucrari de reparatii-reabilitare-refacere-reetc care se reiau tot mai des prin tot municipiul, intru umplerea buzunarelor cui trebuie. Ma refer aici la ceea ce ar trebui sa fie mostenirea cea mai de pret a Bacaului: natura. Cata n-a fost distrusa de lacomia celor ce-au stiut sa plateasca suficient pentru a rupe din lada de zestre verde bacauana. Peticele tot mai mici de verdeata sunt tratate barbar, de nepriceputi care nu au o minima pregatire in acest domeniu. Tot felul de indivizi taie, rup, defriseaza, smulg dupa o inspiratie tembela. Bineinteles ca tot zelul acesta grotesc se termina foarte repede si biata iarba, sarmanii copaci raman sa-si refaca singuri frumusetea pura. Dar este greu, pentru ca mizeria provocata de nesimtirea unor concetateni si nepasarea administratiei sufoca tot ce e verde. Si ca pentru ca absurdul sa fie perfect, in mijlocul orasului a fost trantita o grozavie de beton cu pretentii de piateta publica. Incercand sa mai salveze ceva din falimentara incropeala, s-au asezat de jur imprejur ghivece cu plante, cu un palmier pe post de mare vedeta. De ce nu s-au plantat, pur si simplu, copaci si flori, de ce nu s-a insamantat iarba pe acel loc? Doamne, ce neamuri proaste ne-ai dat sa strice de tot Bacaul!Scris de Nelu Brosteanu

Atacantul FCM Bacau, Gabi Boghian a inceput sezonul cu stangul. La propriu si la figurat. Jucatorul de 20 de ani a suferit o entorsa la genunchiul stang in meciul din prima etapa, de la Suceava si va rata urmatoarele doua jocuri de campionat. „E foarte posibil ca pauza sa fie chiar mai lunga. Tot ce stiu e ca timp de zece zile voi fi supus unui repaos total”, a declarat Boghian, care va efectua o rezonanta magnetica la inceputul saptamanii viitoare. „In mod normal, in astfel de cazuri, se sta pe tusa in jur de trei saptamani, insa RMN-ul ne va arata cu exactitate gravitatea leziunii”, a explicat medicul FCM Bacau, Teofil Bora. Scris de Dan Sion

La Sala Orizont, gazda tuturor competitiilor de badminton din Bacau, sectia de profil de la clubul Stiinta a sarbatorit 10 ani de la infiintare. 10 ani de inalta performanta pentru o echipa care domina autoritar in campionatul intern. La aniversare, persoanele din anturajul sectiei au fost recompensate simbolic.
Primii invitati la festivitate: Alexandru Eftene si Gabriel Olariu. Adica presedintele de atunci al Stiintei, respectiv omul care a avut initiativa constituirii sectiei de badminton. aEl a fost capul rautatilor”, l-a prezentat Eftene pe Olariu, care a tinut sa le ureze sportivilor de astazi arezultate si mai bune”. A urmat Bogdan Milon, fost antrenor la Stiinta, actualmente la CSS Bacau si selectioner al echipei nationale a Romaniei. aA luptat pentru un vis: prezenta la Olimpiada de la Beijing. Nu a fost sa fie, dar avem sperante pentru competitiile care vor urma”, l-a prezentat Cristina Salahoru, reprezentanta clubului bacauan in absenta presedintelui Florin Grapa. Doina Melinte (director DSJ), Gheorghe Mocanu (director CSS Bacau), Mircea Agapi (director CSS Onesti), Danut Marza (decanul Facultatii de Stiinte ale Miscarii, Sportului si Sanatatii din cadrul Universitatii Bacau), Alexandra Milon (sportiva in activitate, prima campioana la individual-senioare a Bacaului, dar si antrenoare la CSS), unii sponsori, reprezentanta Federatiei si, in final dar nu in ultimul rand, Cristina Salahoru, au primit pe rand mici atentii impartite de Robert Ciobotaru, antrenorul sectiei de badminton de la Stiinta. Pentru toti s-au gasit cuvinte frumoase care sa le evidentieze meritele, fiecare in parte a avut ceva de spus la ceas de sarbatoare.
aVa multumim tuturor ca ati fost alaturi de noi”, a incheiat Robert Ciobotaru. Dupa festivitatea de premiere s-a dat startul unui concurs rezervat juniorilor, cu participarea copiilor de la Stiinta, CSS Bacau, CSS Onesti si CSS Galati.Scris de Dana Popa

Romania ramane atractiva pentru investitorii straini, an conditiile an care plata orara medie bruta din mediul privat este printre cele mai scazute din regiune, releva EurActiv. Angajatii care lucreaza an
companiile private de pe piata locala castiga, an medie, 89 de euro brut pe saptamana, arata o analiza a remuneratiilor din mediul
privat din 11 tari din Europa de Est, realizata de Federatia Angajatorilor Europeni (FedEE).

an consecinta, castigul orar al unui angajat roman este de 17,8 euro pe zi si de 2,2 euro pe ora. Desi costurile cu forta de munca au crescut semnificativ an ultima perioada, Romania ramane una dintre cele mai ieftine destinatii investitionale din perspectiva costurilor salariale, fiind surclasata din acest punct de vedere doar de Bulgaria, unde plata saptamanala bruta este de 48 de euro. Un bulgar care lucreaza an mediul privat castiga astfel 1,2 euro pe ora, de doua ori mai putin decat un roman si cel mai putin din Europa de Est. Studiul a luat drept referinta castigurile din Germania, astfel ca raportul dintre castigul unui angajat roman si cel al unui neamt este de 1 la 9. an conditiile an care salariul saptamanal mediu brut al unui roman este de 89 de euro, un angajat german va castiga 809 de euro pe saptamana si 20,2 euro pe ora. aDaca luam an considerare si evolutia salariului mediu brut pe economie, putem spera ca an anul 2031 exista sansa ca si un angajat roman sa aiba un salariu mediu brut orar de aproximativ 20 de euro, an conditiile an care an sapte ani de zile salariul mediu brut orar a crescut de aproximativ trei ori, aceasta bineanteles, fara a tine cont de alti factori&quot, spune Ileana Stefan, director de resurse umane al retailerului german de discount Plus, care opereaza 60 de magazine pe piata locala. Analiza FedEE arata ca est-europeni cel mai bine platiti sunt slovenii, care castiga 5,8 euro pe ora, urmati de croati si cehi, cu 5,1 euro. Raportul antre cele mai mari castiguri raportate an economiile emergente si cele de pe piata germana este de 1 la 3. Desi salariile raman competitive an context european, principalul dezavantaj al pietei locale este deficitul de specialisti, care ameninta de ceva vreme dezvoltarea companiilor. Principalul dezavantaj al pietelor est-europene ramane taxele mari pentru forta de munca, noteaza autorii studiului. Fiscalitatea romaneasca asupra muncii este printre cele mai mari din UE, potrivit unui studiu realizat de Ernst &amp Young. Chiar daca unele tari din Europa de Est raman competitive din punct de vedere salarial, cea mai mare aamenintare&quot din punctul de vedere al costurilor vine dinspre Asia. an India, salariul mediu orar este de 0,95 de euro, an timp ce an China ajunge la 1 euro. Desi costurile cu forta de munca au avut cea mai spectaculoasa evolutie din regiune, crescand cu 309% an ultimii sapte ani, statistica FedEE arata ca salariile de pe piata locala nu s-au aliniat cu Europa Occidentala si nici macar cu multe dintre tarile din regiune. Pe de alta parte, la nivel de top si middle management, romanii si-au surclasat pe anumite pozitii si an anumite domenii, precum cel imobiliar sau bancar, omologii europeni. Salariul mediu net pe economie s-a majorat an ultimul deceniu de 3,4 ori, de la 104 euro an 1998, pana la 354 de euro an luna iunie a acestui an, cel mai favorizat sector fiind administratia publica, cu o majorare de aproape 5 ori, arata datele INS.
Salariul minim din Romania este de aproape zece ori mai mic decat al britanicilor, unde castigurile minime reglementate sunt de 1.381 de euro pe luna. Salariul minim a fost majorat recent la 540 de lei pe luna (150 de euro).Scris de mediafax

In fiecare saptamana, Inspectia Sanitara de Stat amendeaza cel putin 5 societati comerciale pentru o deficienta considerata banala de cei sanctionati: lipsa examenului medical periodic la zi. Amenda este de 600 lei, dar platita in 48 de ore se injumatateste. Pentru orice firma mai rasarita nu inseamna o gaura prea mare in buget, asa ca indiferenta fata de aceasta cerinta a normelor igienico-sanitare de functionare continua. Situatia este cu atat mai grava atunci cand este vorba de unitati comerciale cu profil de alimentatie publica. „Riscurile sunt foarte mari pentru consumatori, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Autoritatii de Sanatate Publica. Salariatii pot avea afectiuni dermatologice transmisibile. Exista chiar pericolul transmiterii tuberculozei. Cel mai frecvent risc este insa cel al afectiunilor digestive.” Paradoxal, tocmai magazinele si restaurantele stau cel mai prost la acest capitol. „Fenomenul este explicabil. In acest domeniu nu mai exista specialisti, ci o migratie a angajatilor temporari. Patronii sau administratorii nu se mai ingrijesc de examenul medical obligatoriu al fiecarui angajat care sta pe post cateva saptamani sau luni”. Recent, la un control in comuna Cotofanesti, de exemplu, aproape toate barurile si magazinele au fost prinse pe picior gresit. Scris de Doina M.

Pascareni si Boita sunt doua sate vecine, componente ale comunei Blagesti. Intre ele, Dumnezeu a aruncat un parau, Boita, care, dupa ploi consistente, devine nabadaios rau, iese din matca, rupe totul in jur. Dumnezeu n-a aruncat insa intre malurile sale si un pod, lasand aceasta sarcina in grija intelepciunii si harniciei oamenilor. Prin 1965, aici exista un pod foarte bun, pe care se circula normal. Treptat, locul podului a fost luat de o punte suspendata la vreo zece metri inaltime, pentru ca mai apoi aceasta sa dispara. In zona au aparut tot felul de injghebari primitive, pe rol de pod, care, la prima spranceana incruntata a paraului au disparut. In consecinta, pentru ca intre Boita si Pascareni nimeni nu a interzis (deocamdata) circulatia, cetatenii au inceput sa umble direct prin albia paraului. Candva, aici, s-a si inecat un om. O consecinta a acestei stari de fapt o constituie si faptul ca atunci cand unii enoriasi din Boita dau ortul popii, fiind arondati la biserica din Valea lui Ion, trebuie sa ocoleasca in plus vreo cinci kilometri, prin Blagesti, ca sa ajunga la groapa. E drept ca mortii nu prea obosesc, dar pe langa ei mai sunt si unii vii…
L-am gasit, zilele trecute, langa actuala injghebare de pod – peste care nu se poate circula – pe septuagenarul Ion Nedelcu. Omul cosea balariile din jur si le aseza grijuliu prin gropile de langa pod, aca sa poata trece macar cu o roaba peste el”. Ne-a povestit, cu umor, in vreme ce incerca sa construiasca podul din balarii, ca, in timp, aici aau venit arhitecti, constructori, proiectanti, oameni invatati, care au masurat si planuit, au aruncat zeci de tone de balast, ciment, au construit, desi eu tot le spuneam ca la prima ploaie zdravana apa o sa le ia lucrarea. Ei radeau in barba, si-au vazut de-ale lor, dar si paraul tot asta a facut: le-a mistuit ca pe un nimic lucrarea”.
Primarul Laurentiu Munteanu cunoaste istoria podurilor/ podetelor/ puntilor de aici si zice. aPana in toamna vom rezolva aceasta problema. Petrica Floares, un om de afaceri care are parinti locuitori de Boita, va construi aici un pod. De asemenea, va largi mult drumul dintre Boita si Pascareni. El a facut multe si pentru biserica din Valea lui Ion. Cea mai delicata problema o constituie acum faptul ca mortii trebuie sa ocoleasca foarte mult pana sa fie dusi la cimitir”. Avem incredere in acest om de bine, dar credem ca un pod durabil ar presupune o investitie care s-ar putea infrupta din fonduri europene.Scris de Ion Ion

Un tanar din comuna Sascut a dat buzna peste o batranica pe care
a violat-o si supus-o la perversiuni.
In graba de a parasi casa victimei, violatorul si-a uitat chilotii. Individul a fost trimis in judecata pentru viol
si violare de domiciliu.

Initial, George V., in varsta de 21 de ani, nu a avut gand de vreo relatie sexuala cu babuta. Insa bautura pe care a consumat-o fara zgarcenie parca i-a luat mintile. aIn drumul spre domiciliu, inculpatul s-a hotarat sa mearga la locuinta Stanei B. pentru a-l cauta pe nepotul acesteia. A patruns in curte pe poarta descuiata si a batut la geamul camerei unde stia ca doarme tanarul. Vazand ca nu-i raspunde nimeni, a intrat in locuinta pe usa descuiata si a mers in camera partii vatamate”, precizeaza procurorul de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau care s-a ocupat de caz. Cand a concluzionat ca amicul lui nu este acasa, lui George V. i s-au aprins poftele. Mai intai individul s-a dezbracat, dupa care a tabarat asupra batranei chioara de somn. aInculpatul s-a urcat peste ea, incercand sa intretina relatii sexuale. Partea vatamata s-a opus, incercand sa-l dea jos pe agresor. A fost insa imobilizata de maini si sub amenintarea cu violenta a intretinut relatii sexuale, normale si orale”, precizeaza procurorul de caz. Dupa ce s-a racorit, George s-a grabit sa dispara cat mai repede din locuinta victimei. Numai ca in graba sa si-a uitat chilotii langa patul unde s-a consumat actul sexual.

Batranica vrea bani
pentru rusinea patita

Imediat ce a scapat de bestia umana, batranica a alertat vecinii. A doua zi a anuntat si politistii despre grozavia prin care a fost fortata sa treaca. Violatorul a fost repede descoperit. aCu ocazia cercetarii la fata locului, inculpatul a recunoscut ca chilotii gasiti langa soba sunt ai lui si din cauza intunericului nu i-a mai gasit. Ca urmare a faptei de viol, partea vatamata a suferit leziuni in zona genitala pentru vindecare fiind necesare 23-25 zile de ingrijiri medicale”, spune procurorul de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau. George V. a fost arestat, iar recent procurorii l-au trimis in judecata pentru infractiunile de violare de domiciliu si viol. Batranica s-a constituit parte civila, solicitand din partea individului suma de 7500 lei reprezentand daune materiale si morale.Scris de Lili Adochitei

Spaima de copil in fata stihiilor

Si peste ei a venit viitura. La sfarsitul lunii trecute si pentru ei a inceput cosmarul. Pentru noua suflete din satul Serbesti, comuna Saucesti. O comuna parca blestemata si o familie uitata de lume. Sunt saraci, au ramas fara casa si de frica apei au fugit. In clopotnita bisericii din deal.

In casa mica din chirpici, aflata in fundul satului Serbesti, stateau noua suflete: o mama cu cinci copii, o femeie de 50 de ani, bunica lor, cu inca o fata de 16 ani si un alt barbat, de 51 de ani, paralizat de ambele maini. Il cheama Costica. Costica a lu” Bursuc. Pe 28 iulie a venit si peste ei puhoiul. Casa a fost maturata incet si sigur de Siret. Nu mai au nimic. De frica, au fugit cum au apucat la biserica din deal. Au stat acolo trei saptamani, in clopotnita. Au dormit pe jos, pe doua toale si s-au invelit cu niste cojoace. Nu au mancat nimic zile intregi, pana au inceput sa apara ajutoarele in sat. Si apoi, au inghitit ce au apucat. Cel mai adesea „bors de fasole cu maliguta”, cum spun copiii. Pe cei mari nu-i prea ajuta capul. Sunt bolnavi. Cei mici, sase la numar, dorm acum pe pamantul rece, pe niste nailoane, sub niste corturi de armata pe care le-au primit de cateva zile. In curtea casei din care nu a mai ramas nimic.
Ajutor intarziat

Adrian are 13 ani, sora lui mai mare, Ana Maria, 9, Bianca 6, Elena 5, iar fratiorul lor cel mai mic, Petrisor, abia a implinit doua luni. Stau impreuna cu mama, Valentina Lisita (28 de ani), cu bunica, Elena Prisecaru si bunicul. Inghesuiti cu totii in doua corturi verzi. Cei mari dorm pe jos, iar fratiorii au primit, cu greu, doua paturi de fier si saltele. Pana mai ieri casa lor a fost clopotnita de la intrarea in biserica. „Acolo am alergat cand s-a umflat Siretul, a povestit cu lacrimi in ochi mama copiilor. Parca pentru noi nu ne-am temut, dar copiii erau sperati tare. Am stat in clopotnita. A fost greu. Nu puteam sa facem nimic. Abia acum ne-au ajutat cei de la primarie. Ne-au trimis corturi. In rest, nimic. Ne adapostim de ploaie. Iar de mancat, mancam ce ne aduc ajutoarele. Daca ajung pe aici.” Abia acum familia amarata din sat a fost ajutata de primarie. Acum, cand presa a aflat de soarta lor.

Poate Bunul Dumnezeu…

Bunica lor plange continuu si amesteca marunt in mamaliga de pe foc. Stau cu totii in curte. In soba improvizata de langa daramaturile casei abia icneste focul din lemnul umed. Mainile ii sunt strambe. Fata cea mare spala rufe intr-un lighean albastru, iar cea mica plimba un carut, inert parca. Doar doi dintre nepotii ei sunt la scoala si alti doi, la gradinita. „Nu stiu cand am sa ma mai intind intr-un pat. Poate Bunul Dumnezeu si Maica Domnului va avea mila macar de copii”, spune timid. Sunt simpli. Murdari, desculti, dar frumosi cu totii. Par resemnati.
Au fugit de si-au rupt picioarele

Copiii sunt veseli. Se joaca. Ne arata razand cum au dormit in clopotnita. Biserica e la o aruncatura de bat de casa transformata acum intr-un morman de pamant. „Aici am stat, imi spune Adrian. Ne-am inghesuit cu totii pe tolinca. Am venit apa mare si am plecat. A intrat apa in casa. Era si pe drum. Pe jos am dormit, aici langa clopot si icoane. A fost frig, vajaia vantul ca acum printre scanduri. Si in cort e frig, dar macar nu mai ploua”. Chipurile lor angelice parca sunt desprinse din icoanele vechi din clopotnita. „Am fugit cu totii, vai de chicioarele noastre, o aud si pe Bianca. Popa ne-o suit aisi. Dar mi-o fost frica tare, ca latrau cainii si era si cimitirul jos. Ne-am invelit cu niste cojoase. Am stat trei saptamani asa. N-am mancat nica. Tarziu o adus mama o caldare de bors aici cu maliguta”. S-au asezat pe covorasele in care s-au inghesuit noaptea sa doarma. S-au descaltat inainte de slapi si s-au luat cu totii in brate. Ei rad, dar sufletul le plange. Bunica nu mai conteneste sa faca cruce si sa se roage la Ceruri.

Un drum ocolit
de presedinti si ministri

Nici acum nu sunt ajutati. Prin sat circula zvonul ca „un sponsor” a venit sa le ridice o casa. Dar a venit si a plecat. Atat. Bunicul Bursuc nu poate munci, iar singurul venit al familiei sunt alocatiile copiilor si pensia lui. In casa lor nu se mai poate intra. Nici nu stiu daca au fost trecuti pe lista caselor ce se vor ridica cu bani de la Guvern de la temelie. „N-a mai fost nimeni pe aici, a mai spus Valentina. Nu stim. Au mai ajuns ajutoare, dar si alea greu ca suntem la capat de sat. Am primit doar corturile astea si atat…” In tot acest timp, „casa lui Basescu” cum este cunoscuta acum casa batranei Sofia Rusu, ajutata personal de presedintele tarii, se inalta vazand cu ochii. Deja cele doua camere au prins contur, iar in curte muncesc de zor vreo sapte barbati. O casa care s-a aflat in traseul presedintilor si ministrilor care au trecut pe acolo. Pentru ca este chiar la intrarea in comuna unde au fost postate si carurile de televiziune. Casa lui Bursuc insa e si acum la pamant. Autoritatile locale abia cum negociaza contractele pentru ridicarea primelor 25 de locuinte in comuna. Cea a familiei din Serbesti nu este inca pe lista. Chiar daca acolo traiesc noua suflete. Si sase copii care si-au trait o parte urata din copilarie in clopotnita bisericii. Iar acum, in cort. Scris de Roxana Neagu

Fostului angajat al Ministerului de Interne, Gheorghe R., zace in inchisoare de doi ani. A fost gasit vinovat pentru tentativa de omor si a primit o pedeapsa de trei ani inchisoare. aMi-e inima amara ca am ajuns de partea cealalta a legii, spune suparat condamnatul. Am lucrat in Politie ca agent de circulatie, din anii „72 pana in „86. Apoi m-am transferat la Pompieri. De acolo m-am si pensionat. Am slujit intotdeauna legea. N-am crezut niciodata ca imi voi petrece anii de pensie printre raii societatii”. Fostul politist povesteste ca a ajuns sa fie anchetat pentru tentativa de omor, doar pentru ca si-a aparat proprietatea si poate chiar viata. aDupa ce m-am pensionat, m-am retras la tara. Am mult pamant! Numai ca gospodaria mea se afla la vreo patru kilometri de sat. Intr-o seara m-am pomenit cu doi indivizi la usa. Pe unul l-am recunoscut. Ma ajuta la cosit si trebuia sa-i mai dau un milion de lei. aMusafiriia erau in stare de ebrietate. Au vrut sa-mi ia ceasul. M-am speriat si am pus mana pe o bata pe care o tineam in casa. Am dat de frica… L-am palit rau de tot pe unul. Tot eu am chemat Salvarea. Medicul legist care l-a vazut a dat verdictul care m-a nenorocit. A scris pe certificat ca i-am pus viata in pericol. Si asta a fost!”, se jeluie Gheorghe R. Mai departe, lucrurile au urmat fagasul normalitatii. Agresorul a ajuns in fata instantei care l-a gasit vinovat. Pensionarul nu se sfieste sa arunce vorbe grele la adresa judecatorilor care s-au ocupat de dosarul lui si sa spuna ca au fost mult prea aspri pentru cineva care s-a aflat in legitima aparare.

aCaraliule, te fac peste tot!”

Desi in perioada cat a purtat uniforma de politist nu i-a suflat nimeni in ciorba, Gheorghe R. a ajuns in cele din urma un simplu puscarias, acolo unde nici un om al legii nu si-ar dori sa fie. aStiam ce patesc politistii care ajung in inchisoare. De aceea am spus in stanga si in dreapta ca sunt pensionar al Pompierilor. Cu acestia, infractorii nu prea au treaba. Dar a aflat cineva si s-a dezlantuit iadul. Aveam in camera unul tatuat peste tot. O jigodie care, la inceput, mi-a facut viata un cosmar. Se tinea de mine ca scaiul. Pana si la toaleta. Imi spunea tot timpul: aTe fac, caraliule, peste tot! Cat stai aici in camera nu scapi de minea. Am murit de frica! Dar nu am lasat sa se vada. Acest lucru cred ca m-a salvat. Dupa un timp am inceput sa-mi cumpar linistea. Ca sa fiu lasat in pace, le cumpar acolegilora de camera tigari si le dau mancare. Nu am incotro!”, spune ca pentru sine detinutul.

aAsa ceva nu le-as dori nici dusmanilor mei!”

Chiar si asa, fostul politist nu are o viata usoara. Traiul printre infractori nu este simplu, mai ales pentru cineva care a slujit legea aproape doua decenii. aNu este nimic constructiv! Dimpotriva, inveti ce este mai rau. Multi dintre detinuti nici nu stiu sa citeasca. Dar se scolesc unii pe altii la rele. Nu vorbesc decat de spargeri, furturi si alte rele pe care sa le faca atunci cand se vor elibera”, se destainuie pensionarul. aEste foarte greu in puscarie pentru mine. Asa ceva nu le-as dori nici dusmanilor mei!”. O perdea umeda acopera ochii obositi ai batranului. Dar nici o lacrima nu curge pe obrazul brazdat. Lacrimile nu-si mai au rostul! Scris de Lili A.

Elevii bacauani risca sa invete, cel putin in prima parte a anului scolar viitor, exclusiv dupa notitele luate in clasa. Si asta pentru ca, la doar o luna distanta de debutul scolii, majoritatea manualelor comandate continua sa fie o dorinta. Concret, din cele aproximativ 690.000 de manuale solictate editurilor, la care se adauga alte 850 de carti pentru minoritati, doar 67.114, adica mai putin de 10%, au ajuns pana acum in depozitele Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ). Situatia pare ceva mai buna daca luam in calcul numarul de titluri, din cele 660 de titluri comandate sosind deja la ISJ 171 de titluri. Asta nu schimba, insa, starea de fapt existenta. „Situatia este ingrijoratoare. Daca in anii trecuti, pana la aceasta data, aveam in depozit 20-25% din manualele comandate, acum avem mai putin de jumatate. Din pacate, insa, nu prea avem ce face, in afara de a tine legatura cu editurile. Oficial, data limita de livrare a manualelor este 30 august, dar am mari rezerve ca aceasta va fi respectata. Sunt edituri care nu ne-au trimis inca nici un manual din cele solicitate „, ne-a declarat Vasilica Ungurianu, sefa depozitului de manuale a ISJ. Ca si cand lipsa manualelor in sine nu ar fi fost suficienta, cateva edituri au anuntat pe ultima suta de metri ca in 2008 nu mai reediteaza manualele pe care le-au scos in anii trecuti. In aceste conditii, multi dascali vor trebui sa apeleze la manuale de la alte edituri si, implicit, scrise de alti autori, ceea ce le va da peste cap modul de predare cu care s-au obisnuit de ani de zile.

Manuale gratuite doar pentru unii elevi

Interesant este faptul ca si daca s-ar fi primit toate manualele comandate, acestea ar fi ajuns pentru totielevii. „Facem comanda in fiecare an, dar nu primim mai mult de 5-10% din ce solicitam. Cele mai mari probleme sunt la limbi straine, unde am fost pusa in postura sa fac copii la manuale, pe care le-am dat elevilor”, ne-a declarat Mariana Ambarus, directorul Scolii din Traian. Drept urmare, directorii de scoli apleaza la un mic truc: fac comanda pentru aproape totI elevii, pentru a primi cat mai multe manuale. Cei mai vitregiti in ceea ce priveste manualele par a fi, insa, elevii de clasa a V-a, care invata de pe cartI vechi de 7-8 ani. „Pana acum doi ani, exista obiceiul ca, periodic, manualele sa fie schimbate innoite complet la un an de studiu. Acest lucru s-a intamplat pentru clasele primare, dar s-a renuntat la idee cand trebuiau sa se schimne manualele de la clasa a V-a. Acum, directorii ma intreaba cand se va face acest lucru, dar
nImeni nu stie nimic”, a mai spus sefa depozitului de manuale de la Inspectoratul Scolar. Scris de Eduard Cucu

Ministerul Sanatatii vrea, cu orice chip, sa revolutioneze invatamantul. Dupa publicarea listei cu alimente interzise in unitatile de invatamant, mai marii sanatatii au dat publicitatii un ordin menit sa usureze viata elevului roman. Astfel, potrivit regalementarilor in cauza elevii din clasele I-IV vor sta la scoala cel mult patru ore pe zi, gimnazistii vor avea cel mult cinci ore, in timp ce, in cazul liceenilor, orarul va cuprinde maximum sase ore de curs. In plus, Ministerul Sanatatii spune „nu” orelor de educatie fizica puse la final de program sau existentei a doua ore consecutive la aceeasi disciplina. Totodata, la orele de desen copiii ar trebui sa aiba asigurata lumina naturala, iar tezele pot fi sustinute doar in zilele de marti, miercuri si joi. Foarte atragator pentru elevi, ordinul Ministerului Sanatatii are, printre profesorii bacauani, atat sustinatori, cat si adversari. Inspector scolar de management, profesorul Ghiorghi Iorga admite ca, cel putin in principiu, ideea nu este rea, dar suporta anumite interpretari. „Ordinul se poate pune in aplicare, dar va avea consecinte, pentru ca diminuarea numarului de ore va duce la disparitia de posturi. Apoi trebuie stabilita o ierarhie clara a disciplinelor, care este importanta si care nu. Altfel va fi foarte greu de explicat de ce se reduc orele la o materie sI la alta nu. Ideea ca toate disciplinele sunt importante e o aberatie”, ne-a declarat inspectorul Gheorghi Iorga. La randul ei, profesoara Mariana Ambarus, directorul Scolii din Traian, a opinat ca reglementarile respective sunt bune, mai ales pentru elevii din mediul rural. Torul, insa, cu o conditie: modificarea programelor scolare. „Acum, elevii din Bogdanesti, de exemplu, stau pana la ora 2-3 in scoala si pe la patru ajung acasa. Parintii ii pun la treburi gospodaresti si lectiile raman pe plan secund. Pentru ei, diminuarea numarului de ore ar fi extreme de buna, dar acest lucru trebuie insotit de schimbarea programelor. Daca elevii vor trebuie sa primeasca aceeasi cantitatede informatii intr-un timp mai scurt, mai rau facem”, a spus directorul Mariana Ambarus. Acesta si-a exprimat, insa, rezervele in legatura cu intercalarea orei de educatie fizica printre celellate discipline. „Cred ca ora de sport va ramane tot la finalul programului, pentru ca, altfel, e nevoie de dusuri. Or dotarea scolilor cu dusuri e inca un vis, cel putin in mediul rural”, a incheiat directorul Scolii din Traian. Unii dascali cu care am stat de vorba au catalogat ordinul Ministerului Sanatatii drept „inca o lege data ca sa fie data”. Printre acestia se numara sI inspectorul general Ovidiu Cojocaru. „Se vede clar ca ordinul e facut din birou de catre neprofesionisti. Daca e sa vorbim doar despre orele consecutive la aceeasI discipline, doar la matematica si limba romana se pot intalni astfel de cazuri. Intr-o ora se face, insa, algebra si in cea de-a doua geometrie, ceea ce e cu totul altceva. Apoi, cine stabileste daca o disciplina e mai grea sau mai usoara decat alta. Pentru unii elevi matematica e foarte usoara si istoria sau muzica foarte grele si tot asa. Oricum, problema comporta foarte multe discutii, care trebuiie facute, insa, de specialisti”, a sustinut seful Inspectoratului Scolar. Dincolo de parerile pro sau contra, marea majoritatea a profesorilor au recunoscut un lucru: orarul unei scoli nu se mai face demult dupa curbe de efort sau alte aspecte stiitifice, ci dupa interesul cadrelor didactice, care nu vor ferestre sau sunt interesate mai mult de orarul autobuzelor pentru naveta decat de soarta elevilor. Scris de Eduard Cucu

Atmosfera electrizanta. O noua echipa a Bacaului. Lume buna la tribuna oficiala. Stadion plin vuind de lume. Oameni incantati de super echipa Stiintei. Actiuni in forta, pase, centrari si multe goluri spectaculoase. Cei 30 000 de spectatori au strigat pe toata durata partidei, acampionii, campionii”. Fetele incruntate, schimonosite de efortul depus de jucatori emana barbatie. Obositi, dar fericiti de super jocul prestat, fotbalistii se indreapta spre tribuna oficiala in aplauzele furtunoase ale zecilor de mii de bacauani prezenti in tribuna. Acolo, la oficiala, sta El. Vizionarul. Zambind sagalnic, El, Conducatorul aplauda mandru investitia facuta. A avut din nou dreptate. Dupa ce, prin eforturi supraomenesti a scos economia orasului din marasmul in care intrase, Vizionarul a adus Fotbalul la Bacau. A cladit o echipa din nimic. El insa, nu a fost singur. A format in jurul Sau, un adevarat management sportiv. Oameni care, infruntand greutatile, obstacolele, dar mai ales rautatile au pus umarul pentru viitorul sportiv al orasului. Lor, astazi, dupa spectacolul fotbalistic oferit de super Stiinta trebuie sa le aduc un inalt omagiu. Sa imi aplec fruntea mea de om mic, lispit de viziune si sa exclam: aZeilor, invatati-ma. Iertati-mi impertinenta de pana acum. Sunt un vierme!”. Panteonul format de Vizionar cuprinde numai nume mari: Fechet, Ciubotariu, Sustac, Iancu, Goian, Barzu. Adevarati titani. Ei sunt intruchiparea Binelui absolut. Lor le multumesc ca mi-au facut viata mult mai frumoasa. In sfarsit avem echipa. Avem oras. Avem economie, suntem cu adevarat o comunitate. Fara viziunea Sa, fara aportul adevaratilor Politicieni, orasul asta murea incet si sigur. Fara performanta in niciun domeniu. Cuvintele sunt prea sarace pentru a exprima ceea ce simt cand scriu aceste randuri inaltatoare. Am iesit din bezna. Ei ne-au adus lumina. Ei sunt Conducatorii. Ei sunt Liberalii, adevarati urmasi ai Bratienilor. Va multumesc din inima pentru tot ceea ce ati facut pentru noi!
P.S: N-ati gresit. Nu cititi oficiosul primariei. Acestea sunt niste randuri care i-ar face pe cei care ne conduc sa tresalte de emotie. Sunt randuri dedicate lumii paralele in care traiesc, o lume in care agenda noastra zilnica nu este prezenta. Realitatea v-am prezentat-o in fiecare editie din Desteptarea.
Scris de Ionut Avram