antr-un raport prezentat consilierilor buhuseni, Politia comunitara precizeaza ca an Buhusi exista urmatoarele aindicatoare de circulatie lipsa sau avariate: 1 buc., str. Libertatii, an fata scolii nr.1 1 buc., statia de autobuz, str. Libertatii (langa targul saptamanal)”. antrucat stiam ca realitatea este alta, ne-am adresat Politiei Buhusi. antr-o adresa din 8 ianuarie 2007, ramasa fara efecte practice, Politia anunta Consiliul Local ca an oras lipsesc cel putin : doua indicatoare de limitarea vitezei pe DN 15, zece indicatoare presemnalizare aTrecere pietoni”, patru indicatoare aStatie autobuz”, 21 de indicatoare (aStop”, Trecere pietoni”, aOprirea interzisa”) pe strazile Bodesti, 1 Mai, Nicolae Balcescu, Republicii, Alecsandri, Spiru Haret, Ceahlau, Balcescu. Tot atunci, erau semnalate si alte pericole pentru circulatia rutiera. Pe DN 15, antre km 345 -347, la iesirea din Buhusi, spre Costisa,traficul pietonal se desfasoara pe carosabil, an lipsa trotuarelor. La intersectia cu strada orbic, Podul construit nu corespunde efectuarii normale a virajelor, din cauza parapetilor care nu au un unghi corespunzator. Pe strada Balcescu, supraaglomerata, a fost propusa realizarea unei benzi de circulatie an plus sau semnalizarea circulatiei cu sens unic, interzicerea opririi autovehiculelor care aprovizioneaza magazinele din zona. N-au lipsit propunerile de amenajare a unor parcari. Pentru zona foarte periculoasa a targului saptamanal (care are locatia de-o parte si de alta a DN 15) s-a propus stabilirea unor masuri corespunzatoare de protectie a comerciantilor si cumparatorilor. Politistii spun ca an aceasta zona, daca un autocar sau un autocamion de mare tonaj ar parasi carosabilul, din varii motive (explozie de cauciuc, pierderea controlului volanului etc), aici poate avea loc un masacru, dar fiind faptul ca an targul saptamanal sunt sute de oameni. Oprirea aiurea a autocarelor si mijloacelor de transport care asi desfasoara activitatea an regim de maxi-taxi este o alta problema a orasului. Autoritatile au unele proiecte – pentru urmatorii doi ani – care vizeaza reglementarea circulatiei zona de sus a orasului. Scris de Ion Fercu

A existat o vreme gravida de normalitate in istoria antica: segmentul acela temporal in care functiile de conducere erau privite ca pedeapsa. Fiinta umana credea ca este mai potrivit sa-si gestioneze propria existenta, decat sa fie in slujba gestionarii fericite a vietilor celorlalti. In acea vreme, cei care conduceau nu luau in calcul cultivarea subiectiva a intereselor personale. Treptat, ticaloasa fiinta numita om a ajuns in halul de astazi, cand functia publica a devenit un prilej de imbogatire.
Ma intalnesc des cu diferiti primari si parlamentari, ii vad indecent de des la televizor pe presedinte, prim-ministru, pe diferiti ministri si constat, cu stupoare, ca nu mai sunt oamenii care erau inainte de a avea aceste functii. Anterior protapirii, prin vointa noastra, in fotolii, erau normali (ma rog, aproape normali). Vreau sa spun ca aveau un creier asemanator celorlalti oameni, gandeau cochetand cu firescul logicii si bunului simt. Ajunsi in jilturi, s-au pricopsit cu un nou tip de creier: electoral. Orice relatie pe care o ai cu ei devine una electorala. Vrei, prin absurd, o banala adeverinta prin care trebuie sa argumentezi ca esti muritor de pluton al natiei? Alesul o semneaza, in sfarsit, dar iti sugereaza ce efort teribil a trebuit sa depuna si, nu in ultimul rand, faptul ca tu, cand o fi si-o fi – caci va veni si vremea urnei – vei sti cum sa votezi. Vrei un nenorocit de bec pe strada ta mereu intunecata, aceeasi atitudine. Vine el, Alesul, Conducatorul, cu o intreaga trupa de scaragii si pompieri, buleftrica este infipta sub ochii lui in dulie si tu trebuie sa aplauzi electoral gestul. Esti indreptatit sa primesti ajutor social, bunuri prin retrocedare, resurse financiare din bugetul local sau de stat, sa urli la Luna din cauza gropilor din asfalt, a gunoaielor care te asediaza, a tantarilor care te ucid lent, a functionarilor care te buzunaresc profesionist, sa invoci sfintii din calendar marturisindu-le matrapazlacurile alesilor, si, daca numai intr-unul din aceste cazuri un creier electoral binevoieste sa-ti ofere o (semi)satisfactie, nu uita ca trebuie, macar din priviri, sa-ti iei un angajament electoral. Alesul mioritic s-a scrintit atat de mult, incat, cred, ca pana si atunci cand merge la amanta, tot cu bibilica electorala cugeta. Stiti cand am realizat ca unii au doar creier electoral? La ultima eclipsa de soare, atunci cand un primar a afisat in buricul orasului morga insului care oferea, prin marea sa bunavointa, acel eveniment astronomic. Medicii legisti si psihologii, mai ales, au o noua provocare: studiul creierului electoral. Imaginati-va, de pilda, ce arie generoasa de cercetare ar fi creierul electoral basascian, aflat secunda de secunda in campanie de realegere! Dar pana cand veti ajunge cu interesanta cercetare la Cotroceni sau Palatul Victoria, faceti un studiu de caz pe primarul dumneavoastra, de exemplu. Va asigur ca nu veti da gres: veti gasi, in toate situatiile, indivizi fotoliti (de la fotoliu creier nou, cuvant nou…) care au numai creier electoral. E drept ca Dumnezeu nu s-a gandit ca va fi posibil acest derapaj biologic, dar….Scris de Ion Fercu

Zeci de mii de bacauni depind inca de CET, furnizorul de agent termic. Dupa cum se prezinta la aceasta ora situatia financiara a societatii, sistemul centralizat de incalzire este in pericol sa sucombe. CET trebuie sa plateasca la E.ON Gaz penalitati de trei ori mai mari decat datoria si nu are bani sa achizitioneze lignit pentru iarna. De doua saptamani productia este zero, iar miliardele de la asociatii si de la buget sunt numai pe hartie.

In aceasta perioada, CET ar fi trebuit sa vanda o mare cantitate de apa calda consumatorilor si sa recupereze masiv din debitele acumulate de acestia in sezonul rece. Situatia nu se prezinta nici pe departe astfel. Bacauanii au ramas sa lupte cu canicula facand baie la lighean, iar productia de la CET a inghetat din cauza reviziei tehnice anuale, dar si a masurii drastice aplicate de E.ON Gaz Romania, care a sistat gazele din cauza datoriilor pe care le-a acumulat societatea bacauana de termoficare. aSuntem intr-o situatie financiara foarte grava, ne-a declarat directorul CET, Vasile Dragusanu. Ca orice societate comerciala, nu putem face plati la furnizorii nostri daca nu incasam de la clienti&quot.

Negocieri in impas cu E.ON Gaz

Pentru revizia tehnica anuala, CET a anuntat o sitare a productiei de doua saptamani, pana la finalul lunii august. A aparut insa o problema care pare fara rezolvare la aceasta ora: sistarea gazului. Spre deosebire de anul trecut, cand E.ON Gaz a inchis robinetul din acelasi motiv, debitul CET nu este foarte mare. Facturile restante insumeaza aproximativ 3,2 milioane lei (32 miliarde lei vechi). aAdevarata problema o constituie penalitatile, explica directoruil Dragusanu. Dupa cum le-a calculat E.ON Gaz, la 0,1 % pe zi, am ajuns la 9,3 milioane lei (93 miliarde lei vechi,n.r.). Aici ne blocam la discutii cu reprezentantii E.ON. Ei vor sa platim debitul in termen, dar noi avem restante de doua luni. Incercam sa negociem si o scadere a penalitatilor&quot. Deocamdata, nu se intrevede nicio speranta pentru reluarea furnizarii gazelor, deci nici pentru confortul bacauanilor din sistemul centralizat. Daca CET si-ar recupera creantele de la asociatiile de proprietari si-ar putea achita toate facturile restante. Sunt, insa, slabe sanse ca acest lucru sa se intample in viitorul apropiat, fiind vorba de peste 13 milioane lei (130 miliarde lei vechi). Se adauga penalitatile de 8 milioane lei calculate asociatiilor de proprietari. Intr-o incercare disperata de a-i determina pe datornici sa achite debitele, CET intentioneaza sa incheie conventii directe cu locatarii, ca act aditional la contractul cu asociatiile de proprietari. Aceasta ar permite societatii sa ii actioneze pe datornici in instanta.

Si banii de la buget se lasa asteptati

Asociatiile de proprietari nu sunt singurele care au datorii la CET Bacau. aPentru energia termica furnizata trebuie sa primim compensarea, ne-a mai declarat directorul societatii. Este vorba despre diferenta dintre pretul local al gigacaloriei, platit de populatie, si cel de productie (peste 100 lei pentru fiecare gigacalorie produsa,n.r.). Se compenseaza 45 % din valoarea gigacaloriei. Acesti bani vin de la bugetul de stat si cel local. Avem de primit 1,4 milioane lei. S-au facut documentele, dar nu au intrat banii&quot. CET a supravietuit numai datorita energiei electrice produse si livrate in sistemul national. Oprirea grupului de cogenerare, ramas fara gaze, loveste CET si pe acest flanc. In plina perioada de aprovizionare cu combustibil, societatea nu dispune de lichiditati, productia este zero, iar incasarile de la consumatori lancezesc. Conducerea CET marturiseste ca, la aceasta ora, nu se intrevede solutia pentru iesirea din blocaj.Scris de Doina Mincu

Luna de luna, dupa data de 20, holul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) devine neincapator. Este perioada in care se raporteaza concediile medicale ale angajatilor. Reprezentantii angajatorilor petrec uneori chiar si ore la rand pentru depunerea certificatelor de concediu medical si a listelor nominale cu salariatii pentru care se achita contributia la Fondul national unic al asigurarilor sociale de sanatate. Din cauza schemei de personal care nu prevede un numar suficient de angajati pentru relatii cu publicul, salariatii din diversele compartimente ale CJAS fac prin rotatie aceasta munca. Prin urmare, aglomeratia, nervii si aerul irespirabil au devenit ceva obisnuit la CJAS. Desi se vorbeste de cativa ani despre informatizarea sistemului, astfel incat raportarile sa poata fi realizate on line, proiectul a ramas in aer. aNu se poate raporta prin internet, ne-a declarat dr. Mihai Ichim, purtator de cuvant al CJAS. Nu stim cand se va trece la acest sistem”. De altfel, la CJAS exista un precedent deloc incurajator. Furnizorii de servicii medicale, informatizati pana in dinti, au frecvent probleme cu raportarea si in activitatea curenta, din cauza frecventelor schimbari de soft. Scris de Doina Mincu

Seful de post de la Politia comunei Motoseni este acuzat de un tanar ca a folosit agresiunea fizica, fara motiv. Cu atat mai mult cu cat in acel moment era imbracat si in haina militara de serviciu. Pentru a-si face dreptate, el a depus o plangere, iar acum dosarul este pe masa procurorului.

Scandal de proportii in satul Sendresti, comuna Motoseni. Ioan Ionut Tudose, un tanar de 20 de ani, il acuza seful Postului de Politie din localitate ca l-a batut fara motiv intr-un bar. El sustine ca, in prezenta mai multor martori, agentul de politie l-a lovit cu pumnii in fata, abdomen si coaste, apoi i-a adresat cuvinte jicnitoare. „Eram in bar, in jur de ora 21.00, chiar in sat, povesteste baiatul. Stateam la masa cu consatenii si vanzatoarea. In scurt timp a venit seful de Post de Politie, Onofrei Gheorghe, cu masina de serviciu. A intrat in bar, unde a discutat cu vanzatoarea, iar eu m-am dus sa-mi mai iau o bere. Cand am ajuns in dreptul tejghelei, domnul Onofrei mi-a zis ca nu stiu sa iau pozitia de drepti in fata superiorului, iar eu i-am spus ca nu am de ce sa stau drepti. Mi-a zis sa dispar din fata lui ca ii consum oxigenul. Apoi a inceput sa ma loveasca cu pumnii in fata, abdomen, coaste si mi-a adresat cuvinte jignitoare la adresa familiei mele, asa din senin.” Dupa incident, mai sustine Ionut, politistul l-a urcat in masina Politiei, si i-a spus ca il duce la Post sa-i dea amenda un milion de lei, pentru tulburea linistii si ordinii publice. „Numai ca, mai declara tanarul, m-am trezit ca ma duce in alta parte. I-am zis ca dupa ce m-a batut, sa ma duca macar la parinti acasa. A vrut sa ma dea jos, dar pana la urma m-a lasat la bunica mea, unde era si unchiul meu. Le-a zis rudelor mele ca mi-a dat vreo doua palme pentru ca am avut un comportament nepoliticos si ca parintii mei nu sunt acasa”. Baiatul nu s-a lasat si a vrut sa-si faca dreptate singur, dar pe cale legala. Impreuna cu tatal sau s-a dus la Spitalul din Podu Turcului, iar acolo, din cauza multiplelor traumatisme suferite, a ajuns tocmai la Iasi. A stat internat, iar Medicina Legala a stabilit ca are nevoie de 22 -23 de zile de ingrijiri medicale si tratament. „Ne-am adresat si in instanta. Cu ce drept a lovit el copilul? Iar acum continua sa ne ameninte, verbal si cu telefonul, si sa ne spuna ca are pile si in Politie si in Justitie si ca tot noi o sa avem de tras”, ne-a spus revoltat si tatal lui Ionut. Dosarul de cercetare penala intocmit pe numele politistului incriminat se afla acum pe masa procurorului de la Bacau.
Cazul se afla masa coducerii IPJ

Cazul a intrat si in atentia conducerii Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Bacau. „In functie de rezultatele cerectarilor si a deciziei instantei se vor lua masurile ce se impun in astfel de cazuri”, ne-a precizat si ofiterul de presa al IPJ Bacau, subinspector Narcisa Butnaru. Agentul de Politie incriminat nu a putut fi contactat, fiind in prezent in concediu de odihna. Anul trecut 60 de angajati ai institutiei au fost aspru sanctionati pe linie de serviciu, de catre Comisia de disciplina interna. Scris de Roxana Neagu

Mutarea Unitatii de Primire Urgente, din nou, amanata

Noua cladire, in extinderea spatiilor existente, trebuia sa fie gata ieri. Constructorul spune ca ulterior au aparut alte probleme care trebuie rezolvate. Managerul spitalului nu accepta aceste justificari si ameninta cu perceperea penalitatilor de intarziere a executiei lucrarilor.

Preconizata pentru data de 15 august, mutarea, in noul corp de cladire, a Unitatii de Primire Urgente a Spitalului Judetean nu s-a produs ieri. Si nici nu se va intampla curand. Si aceasta dupa ce de nenumarate ori au fost amanate atat inceperea cat si finalizarea lucrarilor la noua cladire, care vine in extinderea spatiilor actuale. Potrivit panoului montat in fata santierului, autorizatia de constructie a noii cladiri a fost eliberata de catre Consiliul Local Bacau in 28 noiembrie 2007, iar lucrarile ar fi trebuit sa inceapa a doua zi. Termenul de executie este de 12 luni din momentul emiterii autorizatiei, dar in acelasi timp pe panou se mentioneaza ca data a finalizarii investitiei 29.04.2008. Lucrarile, insa, au fost demarate destul de tarziu fata de data stabilita si, ulterior, au fost sistate o perioada indelungata. aIn interior, finisajele sunt realizate in proportie de 95 la suta, ne-a spus Constantin Pintilie, seful punctului de lucru al firmei Nova Casa, care executa constructia. Dar in zona de legatura dintre cladirea veche si cea noua, unde va fi holul de intrare in aceasta trebuie sa demolam un perete structural, de rezistenta. Era acoperit cu un zid de caramida si cand l-am dat jos am ajuns la beton. Trebuie aviz de la un expert, de la Iasi. Este treaba proiectantului. Acesta, dupa obtinerea avizului, va trebui sa dea solutia tehnologica si sa intocmeasca planul de executie a ei. Aceasta presupune o consolidare incepand de la subsol”. Interlocutorul nostru estimeaza ca numai executia acesteia va dura cel putin o luna.

Penalitati de intarziere pentru constructor

Ultimul termen de finalizare a lucrarii dat firmei de constructii de catre managerul Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) a fost 15 august. Conducerea spitalului este hotarata de aceasta data sa nu mai accepte nicio alta amanare. aIncepand cu 15 august, se vor calcula penalitati de intarziere a lucrarilor pentru fiecare zi, ne-a declarat Dan Stoica, managerul SJU. Nu are nicio legatura peretele de rezistenta cu intrarea in noua cladire. Acolo este o usa care poate fi extinsa de la 1,10 metri la 1,50 metri, cat este nevoie, fara a darama peretele. Nu-l dam jos, pentru ca nu aceasta este solutia”. Initial, reabilitarea UPU, adica extinderea ei cu o noua constructie si amenajarea corespunzatoare normelor Uniunii Europene a spatiilor existente, trebuia sa fie gata la inceputul lunii aprilie 2007. Pentru Unitatea de Primire Urgente a SJU, Ministerul Sanatatii va repartiza aparate de resuscitare (inclusiv pentru nou-nascuti), aparat de radiologie, electrocardiograf cu monitor, defibrilator, analizor de sange, glucometru, ventilatoare (fixe si mobile), nebulizator, spirometru, ecograf tip Doppler, laringoscop etc., venite in tara prin Banca Mondiala. Dar toate acestea nu vor fi instalate pana ce spatiile nu vor fi conform cerintelor Uniunii Europene.
Scris de Elena Tintaru

Cinci babute au ramas fara banii de inmormantare

Doua escroace din Galati au reusit sa lase cinci batrane fara banii de inmormantare. Femeile se recomandau drept reprezentante ale unui
supermarket care ofera persoanelor varstnice
produse gratuite. Cu aceasta carte de vizita
imbatabila, recidivistele erau invitate in apartamente.

Chiar daca poarta acelasi nume, Gina si Nina Serban, in varsta de 21 de ani si respectiv 29 de ani, ambele din Galati, nu sunt rude. Ele insa s-au infratit in rele, numarul victimelor mai ales din randul persoanelor varstnice fiind insemnat. Cele doua escroace au venit in Bacau in cautare de batrani creduli, prima inselata fiind o batrinica de 79 de ani, de pe strada Cornisa Bistrita. Nina a intrat in apartament recomandandu-se drept reprezentantul unui supermarket. Femeia a castigat increderea septuagenarei, imediat ce i-a adus la cunostinta acesteia ca are de primit produse gratuite. aIn acest timp, inculpata Gina Serban a patruns in apartament si a cautat prin toate camerele sustragand suma de 650 lei”, spune procurorul de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau care s-a ocupat de caz. La fel au procedat escroacele si cu urmatoarea victima, o batranica de 78 de ani, de pe strada 9 Mai. De data aceasta cele doua femei au intrat impreuna in apartament. Una a etalat produsele pe masa, iar cealalta s-a scuzat sa mearga la baie. A cotrobait insa prin casa, iar cand a gasit banii (392 lei) a dat semnalul de plecare.

Au deratizat apartamentul… de bani si aur dentar

Escroacele si-au schimbat putin strategia in cazul urmatoarei victime, Smaranda S., de 79 de ani. In timp ce Gina si Nina ii impuiau capul batranei cu oferta supermarket-ului, si-a facut aparitia sora gazdei. Chiar si in aceasta situatie, galatencele nu au renuntat la planul lor. aEle i-au propus partii vatamate sa efectueze o dezinsectie in apartament. Cele doua au turnat intr-o cana solutie Raid in care au inmuiat un servetel, pe care l-a rupt in mai multe bucati. In momentul in care asezau prin apartament servetelul, cautau bani si bunuri. Inculpata Gina Serban a gasit suma de 3.200 lei si aur dentar in valoare de 1.300 lei”, precizeaza procurorul de caz. Pe lista victimelor escroacelor au intrat, de asemenea, inca doua babute: Elena P., de 79 de ani si Elena B., de 80 de ani. De la ultima, Gina si Nina au furat banii de inmormantare (4132 lei). Cum ulciorul nu merge de multe ori la apa, nici politistii bacauani nu le-au lasat pe escroace sa-si faca de cap. Gina si Nina Serban au fost retinute, iar recent procurorii le-au trimis in judecata pentru violare de domiciliu si furt. Ambele au antecedente penale.
Scris de Lili Adochitei

Profit maxim pe domeniul public

Daca este sa ne uitam peste procedura privind implementarea Programului National multianual de infiintare si dezvoltare de incubatoare de afaceri din Romania, atunci ne putem da seama de ce autoritatile locale s-au dat peste cap ca modificarea contractului de concesiune privind fostul strand al Tineretului ardea tare la interesele liberale.

Autoritatile locale au modificat in repetate randuri contractul de concesiune al fostului strand, tocmai pentru a face cat mai profitabila investitia strategica a patronului de la Gepex, Gica Vlasie (foto). Ultima „revenire” asupra prevederilor contractuale privea si infiintarea unui incubator de afaceri, ceea ce ridica multe semne de intrebare. Interesul este clar, deoarece in cadrul programului de infiintare si dezvoltare de incubatoare de afaceri se vor acorda alocatii financiare nerambursabile pentru a asigura functionalitatea IMM precum si dezvoltarea economica si sociala a zonelor propuse. Programul, cel putin teoretic, vizeaza si cresterea de actiitati economice durabile, intarirea climatului investitional si reducerea ratei somajului.

Clocirea de fonduri nerambursabile

Incubatoarele de afaceri se constituie, conform prevederilor legale in vigoare, printr-un act de asociere in participatiune incheiat intre autoritatile publice locale, responsabile la nivel local de implementarea programului, societati comerciale (Vlasie are destule), ONG-uri, Agentii de Dezvoltare Regionala sau alte institutii cu caracter reprezentativ la nivel local, care au calitatea de parti asociate, capacitatea de a gazdui si administra un incubator de afaceri precum si aceea de a acorda asistenta tehnica si de a instrui potentialii intreprinzatori in perioada premergatoare incubarii. Deoarece baietii veseli de la Gepex doresc infiintarea unui incubator de afaceri, este implicit si cine il va administra. Drept este ca, in conformitate cu prevederile programului, trebuie utilizate procedurile de achizitie publica pentru desemnarea administratorului, dar liberalii bacauani au demonstrat in dese randuri ca nu se impiedica de astfel de mizilicuri.

Pariu de milioane de euro

Pentru incubatoare de afaceri s-au cheltuit zeci de miliarde de lei, iar rezultatele inca se lasa asteptate. Ca exemplu, in Dolj incubatorul a costat 5.8 milioane de euro, la Suceava 5 milioane, in Craiova aproape 7 milioane de euro. Un fel de record absolut este cel al incubatorului de afaceri din Urziceni, unde s-au cheltuit peste 25 de miliarde de lei vechi pentru o cladire in suprafata de 308 mp. Pe langa costurile uriase, si lipsa de performanta este un criteriu definitoriu in caracterizarea acestui tip de investitii. O mare parte a societatilor „incubate” dau fata in fata cu falimentul inca din perioada in care beneficiaza de sprijin. Conform estimarilor specialistilor, cel mult o societate din zece dintre cele prinse in programele de incubare izbutesc sa scoata nasul la suprafata. Dar miza nu tine de stimularea IMM-urilor. Este vorba de investitia initiala, din fonduri grase, de pe urma careia autoritatile si administratorul, la care se adauga firma de constructii, isi umplu din plin buzunarele. Restul conteaza mai putin. Daca nu deloc. Interesul celor de la Gepex este transparent… la fel ca si al autoritatilor care au ciopartit contractul de concesiune.Scris de Emilian Berceanu

aOrfanule, du-te acasa!”

In vara aceasta, 93 de tineri ocrotiti de DGASPC, care au peste 18 ani, trebuie sa plece din centre. E important si pentru ei, dar si pentru comunitate sa-si gaseasca o slujba. Nu le va fi deloc usor: patronii nu au incredere in ei, iar administratia nu-i ajuta cu o locuinta, desi in Bacau exista blocuri goale, nefolosite.

Pentru a-i ajuta pe tineri sa traiasca pe propriile picioare, DGASPC Bacau a infiintat Centrul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta (CDVI), care ii consiliaza timp de un an. „Nu facem discutii la nivel teoretic, abordam cat se poate de practic problemele cu care se vor confrunta: cum trebuie sa se prezinte la interviul cu angajatorul, unde vor locui, cum isi vor administra bugetul”, declara Doru Ionica, sef centru. In vara asta parasesc sistemul 93 de tineri, din care 47 sunt persoane cu handicap, iar CDVI are doar patru oameni. Ei ii invata sa-si gaseasca o slujba, sa locuiasca singuri, sa-si plateasca chiria si intretinerea. Gasirea unei slujbe se loveste de trei bariere: neincrederea angajatorilor, reactia colegilor si slaba calificare a tinerilor. Specialistul DGASPC cauta firme nu doar in Bacau, ci si in Mangalia, Calarasi, Sibiu, Neamt, Bucuresti, apoi ii duce de mana pe acandidati” la intalnirea cu patronul. aAm iesit in decor”, spune, zambind, Doru Ionica. Se face consiliere si cu angajatorii: aLe spunem ce facilitati le ofera statul si ii rugam sa-i explice tanarului regulamentul, sa aiba rabdare sa se acomodeze si sa-l dea in grija unui mester mai in varsta”.

Bacaul nu are ateliere protejate

Statul suporta, in baza Legii 116, 75 la suta din salariul angajatului pe doi ani. Unii patroni spun insa „Nu, multumesc, il platesc eu”. Motivul e teama ca va fi silit sa-l pastreze pe aintegrat” chiar daca nu munceste. Importanta e si reactia colegilor. „Daca din prima zi te injura si te striga aHandicapatula, aOrfanulea, nu-ti mai vine sa te duci la munca”, sustine Cristi I. O alta problema e slaba calificare a acestor copii. aE mecanic auto si nu stie unde e motorul, sustine seful CDVI. Il intreb aCe-ai facut la practica?a. Cica a umflat rotile, a spalat masini! Ies din scoala si nu stiu nimic. M-am dus eu la IVECO si Dacia Service si i-am rugat sa-i primeasca in practica”. Cel mai greu e insa pentru tinerii cu handicap, care ar avea nevoie de ateliere protejate, asa cum exista in Spania sau Franta. aEi pot desfasura activitati lucrative din care sa castige un ban: papetarie, mic mobilier, brutarie, artizanat. Sunt talentati si au multa rabdare”, afirma Alina Iftode, DGASPC. Desi statul le ofera avantaje patronilor care deschid unitati protejate, o singura firma e interesata de idee si vrea sa angajeze 10 tineri cu handicap.

Chiria e 7 milioane,
iar salariul, 5

Lipsa unei locuinte e un obstacol major in procesul de integrare. Salariul unui debutant e prea mic, 5-10 milioane, pentru a acoperi plati o chirie de 200 de euro, asa ca are nevoie de sprijin macar 3-6 luni. Din 2008, 7 tineri vor fi ajutati de Asociatia TOU, care le plati integral chiria 3 luni, iar doi de Asociatia aFavor”. Raman, insa, 84 care nu au niciun sprijin. In acelasi timp, in Bacau exista blocuri nefolosite, cu geamurile sparte, acare stau degeaba”, desi ar putea fi renovate de administratie. aNoi intentionam sa demaram proiectul aVreau sa fiu independenta prin care sa infiintam locuinte sociale pentru acesti tineri, arata Doru Ionica. Speram sa obtinem finantare”. Scris de Silvia Patrascanu

Bacauanii care primesc de la medici retete compensate au ajuns din nou in situatia de a colinda prin farmacii pentru a primi medicamentele. Si in aceasta luna, zeci de farmacii au epuizat bugetul alocat de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS). Din cele 120 care au semnat contract cu CJAS pentru asigurarea medicatiei compensate a asiguratilor, 40 au anuntat ca nu mai dispun de fonduri. In aceste conditii, conducerea CJAS analizeaza posibilitatea suplimentarii bugetului pe luna august. Este posibil ca farmaciile sa primeasca o infuzie de fonduri saptamana viitoare, pentru a se evita o criza de medicamente in ultimele zile ale lunii. Pana atunci, asiguratii trebuie sa se inarmeze cu rabdare si forta pentru a gasi o farmacie „in bani”.Scris de D.M.

Impartirea consilierilor locali in comsii a starnit la momentul alegerii o serie de aimbranceli” politice, denumite pompos negocieri. Batalia cea mai mare s-a dat pentru comisia de urbanism, considerata a fi o adevarata fabrica de bani, de influenta si de putere. Presedintele PNL a fost marele castigator al luptei pentru influenta.

Conform algoritmului politic rezultat in urma alegerilor din luna iunie, liberalii au avut cel mai mult de castigat. O serie intreaga de apropiati ai presedintelui PNL s-au trezit peste noapte proptiti in functia de consilier local, fara a fi insa cunoscuti de catre opinia publica. De-a lungul vremii, aceste personaje s-au facut remarcate doar prin faptul ca i-au cantat in struna sefului, insa sub aripa protectoare a acestuia au derulat o serie de afaceri care ridica multe semne de intrebare. Pentru ca i-au fost devotati, liberalii de mucava au fost rasplatiti nu doar cu functii de consilieri locali, ci si cu locuri in cea mai banoasa si mai influenta comisie cea de urbanism.

Dictatura influentei

Practic, incepand din luna iulie, atunci cand s-au ales comisiile, vreme de patru ani de zile, comisia de urbanism va fi cea care va taia si spanzura in oras. Punand in balanta si faptul ca la aceasta ora nu exista un plan urbanistic general actualizat, comisia de urbanism impreuna cu arhitectul sef al municipiului capata o influenta deosebita. Toate constructiile, toate avizele sunt acordate de aceasta comisie, avand si avizul arhitectului sef. In mandatul 2008-2012, din comisie fac parte trei dintre aoamenii de casa” ai primarului, un pesedist si un democrat-liberal.

Rotaru presedinte

Intr-o editie precedenta a cotidianului Desteptarea ati putut citi despre aactivitatea creatoare” a fostului consilier judetean, actual consilier local si actionar la postul de televiziune apropiat de presedintele PNL, 1 Tv. Desi poate intra fara problema in atentia Agentiei Nationale de Integritate, prin faptul ca declaratiile sale de avere se bat cap in cap si sunt indicii serioase ca nu-si poate justifica averea, liberalul Ion Rotaru a fost numit presedintele acestei comisii. Pentru a nu se isca discutii, aparent nevinovatul Mircea Fechet a fost numit secretarul acestei comisii, in vreme ce Lucian Ciubotariu este doar simplu membru. Cine sunt cei doi? Fechet face parte din organizatia de tineret a PNL, organizatie controlata de Lucian Ciubotariu, Codrin Lungu si Marius Danciu.

Ciubotariu,
conducator de facto

Surse din interiorul PNL ne-au declarat ca Ciubotariu este la acest moment principalul pion in PNL si in administratia locala. Ascensiunea liberalului a inceput de pe vremea conducerii lui Valeriu Gheorghe, Ciubotariu fiind considerat omul de casa a lui Gheorghe. Cum raporturile de putere s-au schimbat in PNL odata cu intrarea in partid a primarului, Ciubotariu s-a reorientat rapid spre actualul edil. Drept recunostinta pentru ajutorul acordat, primarul l-a propulsat pe Ciubotaru in cele mai inalte sfere de influenta. Toate au culminat cu numirea in comsia de urbanism, locul unde se produc cei mai multi bani. In ceea ce priveste afacerile, conform declaratiei de avere, Ciubotariu intra lejer in categoria imbogatitilor tranzitiei. Pe langa vila de pe strada Vasile Alecsandri, liberalul mai poseda doua case, una pe Razboieni si una in Itesti, acolo unde este tatal sau este primar. In ceea ce priveste actiunile la societati comerciale, Ciubotaru detine 71,74 procente din Vinalcool, societate aflata aproape de faliment. Despre privatizarea Vinalcool, s-a tot scris in presa locala, cert fiind faptul ca Ciubotariu are aproape 11 miliarde de lei vechi in societatea bacauana, iar prin privatizare s-a urmarit practic deobandirea terenurilor Vinalcool. Liberalul este la acest moment cel mai influent om de pe langa primar, multe din usile institutiei conduse de presedintele PNL fiind deschise pentru prieteni de catre Ciubotariu. Liberalul se mai afla in spatele tipografiei Interprint, cea care a derulat o serie de contracte cu primaria.

Presurile primarului

Dupa cum aminteam mai sus, din comisia de urbanism mai fac parte George Bogatu si Liviu Curca, primul social-democrat, iar cel de-al doilea democrat-liberal. Social-democratul Bogatu sustine ca lucrurile din comisie vor merge exact cum functioneaza si raportul de forte din consiliu. aNiciodata nu s-au facut bani la comisie. Chiar daca dam noi aviz favorabil sau nu, oricum intra in consiliu. Iar acolo stiti care este majoritatea. Sa va spun ceva. Banii, daca se fac, se fac la nivel inalt. Toti consilierii PNL stau pres in fata primarului. Dar toate se afla mai devreme sau ma tarziu. La votul comisiei exista consens. Nu-i nimeni nebun sa se opuna unui pasaj subteran sau unui spital. Insa apar si chestiuni in spatele carora se afla interese ascunse, cum a fost cazul Gepex”, ne-a spus Bogatu. Scris de Ionut Avram

O intrebare relativ simpla, cu diferite variante de raspuns. Unii ar spune ca suntem guvernati, dar prost, iar altii ca suntem guvernati binisor. In general raspunsurile variaza in functie de cat este de multumit omul de frigider. Eu cred ca nu suntem guvernati. Nu am fost niciodata. Nici la nivel local, nici la nivel central. Pana in 1996 a fost manipulare grosolana, iar dupa anul acesta o lupta permanenta pentru putere, influenta si bani. Dupa invazia televiziunilor comerciale a aparut insa o nou trend. Guvernarea la televizor, din studio. Au experimentat metoda toate partidele politice. Politicienii s-au transformat usor, dar sigur in adevarate vedete de televiziune. Ii vedem peste tot. Pleaca dintr-un studiou pentru a poposi in altul. Indiferent de zi, indiferent de ce se vorbeste si care sunt problemele societatii. De multe ori ii privesc si ma intreb cand naiba m-au au timp sa se ocupe de lucrurile pentru care au fost votati? De altfel, prezentele lor pe sticla se regasesc in absentele din parlament, ori din sedintele de guvern. Insusi presedintele Basescu se simte foarte bine in postura de vedeta de televiziune. Fie ca participa la lansarea unei noi grile a unui post de stiri, fie ca intervine telefonic la alta televiziune, Basescu se descurca mult mai bine decat o face in functia de presedinte. Modelul sau a fost preluat si de reprezentantii politicii de pe Bistrita. Primarul se simte excelent la 1TV, acolo unde poate debita orice prostie ca nu-l intrerupe nimeni, Barzu mai avea putin si se angaja pe post de ficus la televiziuni inainte de campania electorala, ceilalti dau si ei semne ca vor sa ajunga mici vedete locale. Guvernare prin televiziune, cam asa s-ar putea denumi ceea ce se petrece. Si, in felul acesta, dezbaterea publica reala se transforma intr-una pur de imagine din care omul simplu nu are nimic de castigat. Totul s-a transformat intr-un mare sou. In vreme ce politicienii se ingramadesc sa-i vada mamele lor la televizor, in lumea reala, problemele sunt cu totul altele. Pana si dezastrele naturale se transforma in souri de televiziune, iar politcienii se afiseaza in bocitoare profesioniste pe umerii celor loviti de soarta. Trec pe langa noi o multime de evenimente care ne schimba viata, iar alesii ne ofera doar spectacol de mana a doua, numai bun pentru o populatie, nu un popor. Prin urmare, suntem guvernati? Nu. Suntem doar parte componeneta a unui spectacol de televiziune.Scris de Ionut Avram

In timp ce serviciul de salubritate al Primariei Bacau se face ca nu vede spatiile verzi sufocate de gunoaie, singura societate de colectare a deseurilor menajere din intreg orasului a reusit sa faca un pas spre civilizatie. SOMA Bacau a demarat un amplu program de selectie a gunoiului, in europubele ecologice. Bacauanii au invatat si ei importanta acestui demers. Acum, la pubelele de gunoi este curat.

Din 2006 si pana acum, operatorul de salubritate SOMA Bacau, in parteneriat cu ECOROM SA a lansat si deruleaza un amplu program de colectare selectiva a deseurilor menajere. In toata aceasta perioada, in 127 de locatii dintr-un total de 152 s-au amplasat pubele-container pentru colectarea separata a sticlei, hartiei si cartoanelor, a deseurilor menajere, precum si containere speciale pentru PET-uri. In fiecare zona a orasului, la ghenele de gunoi sunt acum pubele galbene, pentru materiale plastice, albastre, pentru hartie, verde, pentru colectarea sticlei si negre sau alte culori, pentru gunoiul menajer.

Un program
pentru protectia mediului

S-a reusit colectarea selectiva a mii de tone de deseuri. Iar programul este una din prioritatile societatii de salubritate SOMA Bacau. „Importanta acestui program este data in primul rand de faptul ca viitoarele deseuri care ajung in rampa, prin acest proces, vor fi mult mai putin poluante si mult mai putin agresive pentru factorii de mediu, apa, sol si aer, a explicat Narcis Doru, director tehnic SOMA Bacau. Sa nu uitam ca am intrat in Uniunea Europeana si normele acesteia prevad obligativitatea colectarii selective a deseurilor municipale”. Programul intitulat „Bacaul, un oras curat” s-a dovedit a fi un succes, cifrele aratand ca bacauanii au inteles importanta acestei colectari selective a deseurilor si, mai mult, sunt multumiti ca astfel societatea in care traiesc a facut un pas important spre civilizatie. „Suntem de acord cu acest program, chiar ne bucuram ca am vazut asa ceva si la noi in Bacau, ne-a declarat Anisoara Budau, abia venita din Italia. Poate asa o sa inteleaga si lumea ca altfel nu o sa ajungem niciodata la nivelul tarilor din Occident. Acolo este curatenie si civilizatie, la noi de ce nu ar fi?”

Deseurile sunt reciclate

Odata realizata colectarea selectiva, deseurile ajung intr-un proces de reciclare prin care gunoiul este compactat si transformat ulterior intr-un nou produs finit, ecologic, care se recicleaza. De exemplu, din doua bidoane din plastic se poate face un fular, iar hartia reciclata salveaza sute de copaci. Pentru a constientiza si educa populatia in privinta necesitatii implementarii si respectarii unei asemenea colectari, din aceasta toamna, SOMA si ECOROM lanseaza in 20 de scoli din Bacau un nou program de invatare a copiilor a modului in care se realizeaza, pas cu pas, aceasta reciclare a deseurilor. In acest scop, au fost deja editate doua manuale, unul adresat elevilor de clasele I – IV si unul profesorilor acestora. Scris de Roxana Neagu, Laurentiu Botin

Din cele 162 de proiecte SAPARD inregistrate la Oficiul Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Bacau, 21 au fost reziliate. Pana la sfarsitul lunii septembrie trebuie finalizate 15 proiecte. Investitorii bacauani nu se tem ca raman fara bani. Proiectele SAPARD n-au putut fi duse la bun sfarsit de toti cei care au vrut bani europeni. aProgramul SAPARD a fost conceput pentru a sprijini financiar dezvoltarea mediului rural si a agriculturii astfel incat, dupa momentul integrarii, tara noastra sa se poata adapta mai usor modului de lucru specific structurilor europene, ne spune Constantin Becheanu, directorul Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP) Bacau. In judetul nostru au fost inregistrate 162 de proiecte SAPARD, din care 123 de beneficiari au fost persoane fizice sau juridice, iar 39 beneficiari publici”. Pana in momentul de fata, doar 60 de beneficiari privati ai fondurilor SAPARD au finalizat proiectele, in timp ce 21 de persoane fizice sau juridice au reziliat contractele. aMotivul ar fi ca multi dintre beneficiari nu au mai avut fondurile necesare pentru continuarea sau finalizarea proiectelor. In schimb, aproape toti beneficiarii publici au dus la bun sfarsit proiectele. Mai sunt 15 in curs de finalizare”, mai spune directorul Becheanu.

Un singur dosar penal pentru deturnare de fonduri in Bacau

Data limita pentru finalizarea proiectelor SAPARD este 30 septembrie 2008. Cine nu se incadreaza in acest termen risca sa fie obligat sa restituie fondurile primite de la europeni. aChiar daca in aceasta perioada s-au iscat nelinisti legate de plata proiectelor, in judetul nostru lucrurile stau bine. Am primit cateva telefoane privind scandalul platilor pentru poiectele SAPARD, dar nimeni nu s-a panicat. Informatia ca totusi europenii vor rambursa fondurile pentru finalizarea proiectelor a ajuns la noi, din presa, insa oficial nu am primit nimic”, ne spune directorul Becheanu. De cand se deruleaza programul SAPARD in judetul nostru, doar o singura persoana a fost cercetata penal pentru deturnare de fonduri.Scris de Lili Adochitei