Saptamana aceasta va avea loc ultima runda de discutii dintre reprezentantii SC CET SA Bacau si cei ai Turbomach, pentru incheierea contractului de intretinere a grupului de cogenerare cu turbina cu gaze. Firma elvetiana Turbomach este cea care a furnizat echipamentul. aVom finaliza negocierile, da asigurari directorul CET, Vasile Dragusanu. Acum trebuie doar sa fim atenti la termenii contractului.” Primele lucrari de intretinere la grup ar trebui sa fie efectuate pe 4 octombrie. Sistand productia pentru revizia anuala, intre 14 si 19 august, CET a mai castigat doua saptamani pana la prima revizie. Grupul de cogenerare cu turbina cu gaze a intrat in functiune in luna martie a acestui an si se afla inca in perioada de garantie, lucrarile de intretinere fiind asigurate de firma care a montat echipamentul. La iesirea din garantie, CET trebuie sa aiba un contract de mentenanta in vigoare. Scris de Doina Mincu

Lenuta Iosib a renuntat la scoala intr-a X-a si s-a mutat la Panu. In izolarea si saracia de aici, ea a gasit forta de a nu-si abandona visele: sa invete carte si sa scrie un roman. Noaptea, dupa ce termina de prasit, de spalat si de gatit, femeia se apuca de scris. Fiecare capitol al „telenovelei”, odata finalizat, circula prin sat, de la o vecina la alta.

„M-am nascut la tara, dar cand eram in clasa I ne-am mutat in Bacau, in zona Republicii. Tata lucra la Intreprinderea Metalurgica, dar avea salariul foarte mic si dupa ce am terminat clasa a X-a a trebuit sa renunt la scoala”. Asa isi incepe povestea Lenuta Iosib, educator al FSC in Panu-Stanisesti. Era eleva la Liceul de Posta si Telecomunicatii, azi „N.V. Karpen”, pe care nu l-a mai terminat din cauza greutatilor cu care se confrunta familia. Sa hranesti si sa imbraci, dintr-un salariu, sase copii, dintre care doi elevi de liceu si unul in clasa a VIII-a, s-a dovedit a fi imposibil. „In vacanta, am venit la bunici, in Panu, si nu am mai plecat. Parintii au inceput sa construiasca o casa, am invatat sa prasesc si am facut agricultura. Am suferit foarte mult ca a trebuit sa intrerup liceul”. La 18 ani, Lenuta s-a maritat si a renuntat la iluzii. O vreme. „Acum sunt atatea facilitati! Doamne, daca as fi tanara in primul rand scoala m-ar preocupa, oricate sacrificii ar insemna sa fac”. La 41 de ani, Lenuta Iosib are 5 copii, dar numai cei mici mai locuiesc cu ea: Mihaita, care e in clasa a III-a, si Robert, elev in clasa a VII-a. Pentru ca visul ei de a invata nu a murit si pentru ca ii place foarte mult si sa-i invete pe altii, Lenuta s-a angajat la „Clubul cu lipici” al FSC, unde copiii din Panu, mici si mari, desfasoara activitati educationale in vacanta, dar si in timpul anului scolar, sambata si duminica. Au aici cuburi, puzzle, carti, acuarele, jucarii si, incredibil, un computer, care ii atrage ca un magnet pe baieti.

Lasa cratita si da fuga sa termine foiletonul

„M-am hotarat sa ma inscriu, din toamna, la Colegiul Economic, cursul seral, ca sa termin liceul. Vreau mai mult de la viata”, marturiseste Lenuta Iosib. Nu doar si-a dorit sa se realizeze, a si muncit in directia asta. Poate cineva sa creada ca Lenuta Iosib, aici, in izolarea si saracia de la Panu, dupa ce termina de lucrat pamantul, dupa ce spala, gatea, isi hranea copiii, la miezul noptii se apuca de scris? „Am umplut multe caiete cu gandurile mele. Uneori nu aveam bani de hartie si pix. Am scris noaptea, am scris duminica si cand era zi de sarbatoare. Si acum, cand am un pic de timp, scriu”. Nu si-a asternut pe hartiile doar reflectiile despre propria viata. Si-a exersat condeiul intai cu o nuvela politista, apoi cu un roman de dragoste, iar acum scrie despre ceea ce cunoaste cel mai bine: destinul chinuit, sinuos, al unei fete studioase si inteligente, care pleaca dintr-un catun, cum e Panu, intr-un mare oras si trebuie sa se lupte cu saracia si cu prejudecatile. Chiar daca nu a publicat, Lenuta Iosib are cititorii ei: „Am prietene in Panu care sunt pasionate de povestea asta ca de o atelenovelaa. Ma intreaba mereu aAi terminat capitolul urmator?a aDa-mi-l si mie, vreau sa aflu ce s-a mai intamplata. Eu sper din tot sufletul sa public aceasta carte”. Manuscrisul circula de la o vecina la alta si se intoarce la autoare, e drept, un pic jumulit, dar asta e pretul succesului, iar Lenuta Iosib e fericita. Scris de Silvia Patrascanu

Nu, nu este o greseala de tipar. Ati citit bine. Ciuciu-san. Primarul, Vizionarul, Unicul, Cel mai cel dintre liberali a descalecat impreuna cu secretarul general al Guvernului in Hong-Kong. Vizita facuta pe bani publici a avut darul de a convinge autoritatile si afaceristii de acolo sa investeasca in Portul Constanta. Iarasi ati citit bine. Nu este o greseala. Primarul Bacaului face lobby pentru Portul Constanta. Ce legatura are portul cu Bacaul? Cam aceeasi legatura care exista intre Pamela Anderson si Prefectura Bacau. Asta cred eu, cel care recunosc cu mana pe inima ca nu pricep absolut nimic din viziunea pe termen lung mosita in laboratoarele secrete ale partidului ce-si are sediul in Casa Cancicov. Probabil ca in micimea mea muritoare nu inteleg faptul ca se pune la cale un proiect maret, asa cum nu a mai existat in Romania capitalista. Ei bine, dragi cititori, tineti-va bine, stati pe scaun cand cititi aceste randuri, autoritatile vor sa construiasca Canalul Bistrita-Dunare-Marea Neagra. Acum am inteles de ce podul de la Serbanesti a avut atatea termene limita care nu s-au respectat. Se astepta vizita la Hong-Kong, pentru a modifica planul initial din simplul motiv ca pe sub pod vor trece vapoare incarcate cu haine chinezesti numai bune de expus in centrul de afaceri care tocmai se ridica. Viziunea autoritatilor care au plecat in vizita in Hong-Kong este insa mult mai larga decat ceea ce am expus mai sus. Pentru ca portul Constanta este ignorat de catre armatorii occidentali, primarul Bacaului a hotarat sa-l lumineze inclusiv pe Mazare, edilul Constantei. Pe langa Canalul Bistrita-Dunare-Marea Neagra se va pune la cale axa de dezvoltare Bacau-Constanta, evident creata cu fonduri europene. Astfel, turismul din zona litoralului se va muta in zona Insulei de Agrement, in vreme ce palmierii uscati de la Mamaia vor fi inlocuiti cu unii proaspat crescuti in serele din subordinea Vioricai Marcu. Se va reface adrumul vinului”, in sensul ca se va reinvia traditia aluntrii pe Bistrita”. In felul acesta se impusca doi iepuri. Se revigoreaza turismul romanesc, iar vinul din Murfatlar va fi adus mult mai ieftin in Bacau. Ceea ce inseamna ca bacauanii vor fi mult mai relaxati atunci cand se vor plimba in jurul palmierului din fata Casei de Cultura. Pentru toate aceste lucruri extraordinare trebuie sa multumim unui singur om: primarul orasului. Acest Ciuciu-san al Romaniei.

Scris de Ionut Avram

Noul regulament de creditare elaborat de Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu este privit cu ochi buni nici de bancheri, nici de clientii pentru pachetele de credit. In conformitate cu noile prevederi, institutiile bancare vor fi obligate din aceasta toamna sa calculeze gradul de indatorare la creditele acordate populatiei pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste declaratiile fiscale din anul anterior, si nu doar in virtutea adeverintelor de salariu sau alte documente, ca pana acum.

Actul elaborat de BNR nu este de natura sa-i incante nici pe bancheri, nici pe clienti. Bancile au obligatia de a calcula gradul de indatorare pana la scadenta imprumutului in functie de veniturile clientului la momentul acordarii creditului. Dar gradul de indatorare va trebui sa tina cont si de o serie de alti factori. Astfel, va fi luat in calcul si tipul de credit, tipul dobanzii, termenul de rambursare a imprumutului, moneda in care este acordat creditul. Prin urmare, numarul creditelor acordate catre populatie va scade semnificativ, la fel cum se vor diminua si sumele ce pot constitui obiectul unui contract de credit bancar.

Scade gradul de indatorare

In cazul bancilor care nu au reglementat un sistem al normelor proprii de indatorare, BNR a decis ca acest grad sa scada de la 40 la 35% din veniturile clientilor. Actualmente, marea majoritate a institutiilor bancare ce au primit aviz pentru implementarea unor norme de creditare proprii aplica un grad maxim de 70% din veniturile clientilor. Dar, dupa intrarea in vigoare a regulamentului BNR, toate aceste banci vor avea obligatia de a institui un nou sistem de norme, care vor scade substantial. Concret, la aceleasi venituri clientii vor putea obtine imprumuturi mai mici, indiferent de institutia la care apeleaza si moneda in care doresc sa faca imprumutul. Ca exemplu, in urma implementarii noilor norme, daca un client are venituri ce pana acum ii sustineau obtinerea unui imprumut in valoare de 100.000 euro, de acum inainte cu aceleasi venituri va putea sa se indatoreze doar cu aproximativ 70-75.000 euro.

Posibilitati de evitare

In cazul creditelor ipotecare, o solutie de eludare a prevederilor noului regulament consta in instituirea creditelor ipotecare pe generatii. Este vorba de posibilitatea de preluare a creditelor bancare contractate de parinti de catre copii, prin aceasta crescand semnificativ perioada de creditare. Prin implementarea unor astfel de masuri creste si rsicul bancilor, care isi vor recupera imprumuturile in perioade de timp ce pot ajunge chiar si la dublul perioadei maxime de contractare existente pana la elaborarea noului regulament.

Scris de Emilian Berceanu

Comisarii Garzii Financiare au luat la bani marunti unitatile care au ca profil de activitate comertul cu amanuntul. In primele sase luni ale anului, comisarii financiari au initiat nu mai putin de 1250 de actiuni de control, iar in 11 situatii s-a tinut cont de sesizarile cetatenilor. aDe asemenea au mai fost cinci sesizari primite de la alte institutii, precizeaza comisarul sef Romeo Fratila, seful Garzii Financiare Bacau. In urma verificarilor efectuate s-au aplicat 843 de amenzi, in valoare de 835.884 lei si s-au confiscat bunuri de 5994 lei”. Comisarii de la Garda Financiara s-au ocupat indeaproape si de cele opt sesizari primite de la Politie, precum si de sesizarea procurorilor de la anticoruptie. La randul lor au trimis sapte sesizari la Parchet pentru ca procurorii sa continue cercetarile. Totodata, 67 de unitati au fost inchise, iar trei unitati au ramas fara autorizatie de functionare. Si in urma celor 38 de actiuni de control executate in piete si oboare, comisarii financiari au fost nevoiti sa completeze 24 de procese verbale de sanctiune, valoarea amenzilor fiind de 17300 lei.
Scris de Lili Adochitei

S-au aciuat in blocul ghetou de pe strada Bucegi. Sunt cu totii vreo 20 la numar. Stau claie peste gramada, copii, sugari, pustoaice, femei si barbati. In lumea lor sunt fericiti. Acum insa, linistea si viata le-a fost zdruncinata de oamenii legii. Politia Primariei a intrat peste ei si i-a amenintat cu evacuarea. Dupa ce Trustul Media DESTEPTAREA a realizat un amplu material despre ei.

Nu au unde sa stea. In lipsa unei locuinte, a unui azil social, Elena, Petruta, Andrada, Irina, Axinte, Gabriel, Marcel si altii ca ei si-au gasit un loc ferit de ploaie si vant in blocul ghetou de pe strada Bucegi. Unii au parinti, dar au fugit de acasa alungati chiar de ei, cei mai multi sunt ei parinti, altii au pierdut orice speranta si acum o iau de la capat. In mizerie si in conditii insuportabile sunt fericiti. S-au gospodarit, au adunat de pe la ghenele de gunoi paturi, covoare si perdele, si-au amenajat fiecare cate o camera de locuit, s-au ferit de ochii lumii si de cei care ii arata cu degetul pe strada. Viata lor era linistita pana mai ieri, cand peste ei a dat buzna Politia Primariei si i-a amenintat cu evacuarea. „Eram la serviciu. Lucrez ca sa castig un ban cinstit, ne-a spus Octavian Adrian Irimia. M-au anuntat colegii de camera ca niste domni de la Politia Primariei, impreuna cu o alta doamna de la SPAS au venit peste noi, au spart usile, de jos pana la etajul IV. Ne-a zis ca in 4-5 zile sa plecam de acolo, ca daca nu ne aresteaza”. Octavian are 29 de ani. Mai are 3 frati si o sora. Dar s-a certat cu ei. Parintii i-au murit. Asa ca a ales sa stea in blocul ghetou alaturi de alti 20 de oameni fara adapost. Niciunul nu vrea sa paraseasca locul, care acum inseamna pentru ei…”acasa”. „Credeti ca aici e bine?, ne-a declarat si Laura Hiliteanu. Stam aici ca nu avem unde sta. Suntem amarati si nu vrem sa stam in strada. La casutele sociale nu ma duc ca ma bat tiganii, unde sa stau? Au fost pe aici de la Politie, au zis ca ne dau afara, dar nu stiu daca ne da sau nu”. Laura Hiliteanu este mama a 6 copii. Patru ii tine cu ea, iar pe ceilalti doi i-a dat la stat. Singurul ei venit e alocatia copiilor. Unde locuiesc nu au lumina, apa curenta, o toaleta curata. „Nu ne place, dar n-avem alte conditii, a continuat si nepoata ei, Elena Hiliteanu. De nevoie stam aici, daca nu avem unde sa ne ducem! A venit Politia si a spart usile la etajul de sus, aveau cu ei si o foaie de evacuare. Cine ne ajuta pe noi acum?” Fiecare dintre ei a incercat sa se angajeze. Unii au avut noroc, la Salubritate, dar cei mai multi, nu. Acum toti stau cu frica in san ca vor fi evacuati. Politia Primariei a confirmat ca a ajuns acolo, dar incearca sa gaseasca o solutie. „S-a deplasat la fata locului o echipa de la Politia Primariei, impreuna cu angajatii de la Serviciul Public de Asistenta Sociala si de la Directia de Protectie a Copilului. Am gasit acolo 20 de persoane, dintre care 9 copii minori. Este vorba de cazuri sociale, care acum sunt in analiza. Incercam sa gasim solutii pentru plasarea minorilor in centrele maternale si reintegrarea adultilor in societate”, a precizat Florin Podoleanu, purtator de cuvant Politia Primariei. Viata acestor oameni pare ca nu are un alt drum. Tot ce le ramane de facut este sa astepte. Si sa spere ca si maine vor sta linistiti. Ca viata lor simpla si murdara va decurge normal. Chiar si in ghetou.
Scris de Roxana Neagu

Paul Dobre, secretar de stat in Ministerul Internelor si Reformei Administrative (MIRA), a organizat, ieri, o videoconferinta pe tema evaluarii pagubelor produse de inundatii si a pasilor care trebuie facuti pentru reconstructia caselor. La discutii a participat si Laszlo Borbely, ministrul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor. Sedinta s-a tinut cu usile inchise, ziaristii neavand acces in sala. „Videoconferinta s-a desfasurat in sistem limitat, numai cu prefecturile din judetele afectate de inundatii, a declarat Constantin Scripat, subprefect de Bacau. S-a discutat despre evaluarea pagubelor si stadiul lucrarilor de reconstructie. Noi am fost felicitati pentru ca am gestionat bine situatia. Nu au fost victime omenesti, au fost pagube, dar am eliberat de moloz toate amplasamentele. Constructorii au cumparat caietele de sarcini si saptamana aceasta ne vom intalni cu ei pentru a trece imediat la reconstructia caselor”. Sinistratilor le vor fi ridicate locuinte cu doua camere, bucatarie, hol si baie, in suprafata totala de 60 mp. Casele vor fi predate la rosu, finisajele fiind lasate in sarcina sinistratilor. In judetul Bacau, conform ultimei evaluari, inundatiile de la sfarsitul lunii iulie au distrus 409 locuinte. Urmeaza, insa, evaluarea finala, care va fi coordonata de Marian Petrache, secretar de stat in MIRA. „Conform spuselor specialistilor, evaluarea se face la 30 de zile de la trecerea calamitatii. Casele sunt construite din chirpici sau paianta si se pot darama si dupa doua saptamani de la retragerea apei”, a declarat subprefectul. Paul Dobre a insistat asupra a doua aspecte: accelerarea ritmului refacerii caselor si verificarea cu mare atentie a amplasamentelor noilor locuinte, ca nu cumva primariile sa elibereze autorizatii de constructie in zone care sunt expuse riscului de a fi inundate.Scris de S. Patrascanu

Caz cutremurator la Morga Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. Trupul neinsufletit al unui barbat a fost abandonat, pe jos, in holul din morga, si a stat acolo doua zile, in caldura. Nu a fost asezat intr-o lada frigorifica sau in frigider pentru ca… la morga nu lucreaza nimeni in week-end.

Barbatul decedat a ales sa-si ia singur zilele. Pentru ca sotia lui l-a abandonat si a plecat cu fii sai in Italia, Culita F., de 55 de ani si-a pus streangul de gat si s-a spanzurat de o teava in casa. In seara de 21 august a discutat cu vecinii si a amenintat ca se omoara. Era gelos, spun si rudele, si consuma bauturi alcoolice. De joi, nu l-a mai vazut nimeni. Locatarii blocului in care statea au sesizat disparitia lui, au anuntat rudele, iar apoi au apelat Serviciul de Urgenta 112. Pompierii si politistii au fortat usa si l-au gasit mort in holul locuintei. S-a deschis o ancheta, s-a constatat decesul, au venit procurorii si tehnicienii criminalisti. Ulterior s-a dispus transportul cadavrului la morga. Din acel moment a inceput scandalul.

La morga, cu taxi-ul

Corpul neinsufletit al lui Culita Ferent a fost dus, culmea!, la morga cu un taxi, de catre un cumnat de-al sau. „Am fost acolo de fata la toata operatiunea, ne-a declarat Emil C., cumnat. A plecat Salvarea, au plecat pompierii, a ramas doar Politia, pana a venit Procuratura si tehnicianul criminalist sa ancheteze cazul. Cadavrul l-am adus noi la morga, ca sambata si duminica nu lucreaza nimeni acolo. Un vecin de-al meu, care lucreaza la spital s-a oferit sa ma ajute. Politistul care era acolo mi-a spus sa chem un taxi, sa-l duc pe Culita la morga. Am facut rost de un numar de telefon de la Taxi Trans, ca nimeni nu voia sa ma ajute, si pentru un milion de lei am reusit sa-l duc la morga. L-am adus, l-am bagat inauntru si l-am lasat acolo. Nu stiu regulile. Am intrat pe poarta, ni s-a dat cheia de la morga de catre paznic si noi am intrat. Un frigider era blocat, alte doua erau libere. Dar nu m-am bagat eu sa intorc corpurile prin frigider. Mi s-a spus ca a doua zi vine cineva si o sa-l bage la frigider.” Numai ca a doua zi era duminica, iar la morga au ajuns angajatii abia luni dimineata.

Medicina Legala a ridicat din umeri

Nici medicii legisti nu si-au asumat raspunderea in acest caz. Acestia sustin ca nimeni nu i-a anuntat sa preia cadavrul. „Nu noi ne ocupam sa introducem cadavrele la frigider. Nu am fost anuntati de nimeni. Avem un brancardier care se ocupa de transportul cadavrelor, masina speciala, dar nu am fost anuntati. Familia este vinovata ca a adus cadavrul aici, cu masina de ocazie, fara sa anunte decesul”, a precizat dr. Marcel Badara, medicul sef al Serviciului de Medicina Legala Bacau. Transportul in sine nici macar nu a fost inregistrat in registrul de la poarta Spitalului Judetean. Paznicul a dat cheia angajatului spitalului, vecin cu barbatul decedat, si atat. Conducerea unitatii spitalicesti a aflat de la presa ca in morga din curtea acesteia a intrat un cadavru neinregistrat.

Cadavrul s-a descompus de la caldura

Luni dimineata, Culita Ferent a fost gasit de rude, pe jos, in morga, intr-o stare jalnica. „Am venit sa luam masuri pentru un sicriu, dimineata pe la ora 09.00, ne-a povestit si Petrea F., frate. Mi s-a spus ca fratele meu e in spate. L-am gasit pe hol, intins pe o targa de fier, pus cu fata in jos, invelit doar cu o patura, umflat tare si pocnit pe la maini. Era intr-o mizerie de nedescris, mirosea. A fost adus sambata seara si acolo a stat pana luni, cand am venit noi. Nu se poate asa ceva!” Familia se declara acum nemultumita de tot ce s-a intamplat si se intreaba cine se face vinovat de faptul ca barbatul decedat nu a fost conservat in conditii normale. Rudele au ararat pe rand cu degetul si spre spital, si spre medicina legala, si spre Politie. Nici Inspectoratul de Politie nu si-a asumat raspunderea.
Neoficial si departe de ochii presei s-a stabilit ca fiecare institutie implicata are partea ei de vina. Spitalul, ca nu a inregistrat intrarea cadavrului la morga si a lasat cheia la indemana unor straini, Politia, ca nu s-a ocupat de rezolvarea cazului pana la capat si Medicina Legala, care nu a asigurat transportul specializat. Tot neoficial s-a vorbit despre faptul ca brancardierul de la Medicina Legala nu a fost disponibil pentru ca era in acea noapte la o nunta. In cauza s-a deschis o ancheta pentru stabilirea cu exactitate a tuturor faptelor si cine se face vinovat ca barbatul decedat a fost efectiv abandonat in holul de la Morga. Scris de Roxana Neagu

Gurile de canal au fost acoperite cu asfalt. Pentru ca sa nu-i ia apa, locuitorii au trebuit ei sa decoperteze cateva guri de canal. Trotuarele au fost facute de mantuiala. Din primavara, de cand lucrarile au fost terminate, constructorul nu a ridicat mizeria lasata in urma.

Incheiate in primavara, lucrarile de modernizare a strazii Rozelor au fost facute de mantuiala. Cel putin asa sustin locuitorii de pe aceasta strada si cine o parcurge poate lesne constata si el la fata locului. Carosabilul este atat de ingust incat nu exista spatiu suficient pentru a intoarce nici macar o masina mica, daramite una mai mare. Soferii care se incumeta sa intre cu autoturismul pe aceasta strada trebuie sa dea cu spatele, pana ce ajung la o intersectie, pentru ca apoi sa o ia in sensul normal de mers. Locuitorii de pe aceasta strada se plang ca masinile mari, cum ar fi cele pentru ridicarea gunoiului, de pompieri sau Ambulanta, nici nu pot patrunde. Ei sustin ca inainte de a fi reconstruita, strada a fost mult mai larga. Dar acesta nu este singurul lor necaz, provocat de asa-zisa modernizare. Oamenii afirma ca dupa ce lucrarile au fost incheiate, de fiecare data cand ploua, strada se transforma intr-un imens lac. Si nu numai strada ci si curtile lor. aEste bataie de joc, ne spune Costache Matei. Cand au turnat asfaltul au acoperit si gurile de canalizare. De pe cateva am dat noi asfaltul la o parte. Daca nu le-am fi descoperit, toata strada de la un capat la altul se umplea de apa. Mie mi-a acoperit gardul cu pamant si ciment. O perioada, cat au lucrat muncitorii, nu i-a supravegheat nimeni. Erau niste straini, din Bangladesh, carora am vrut sa le explicam ca nu-i bine cum fac, dar nu ne-am putut intelege cu ei”. Dar nici toate gurile de canal la vedere nu sunt functionale. In dreptul casei cu nr.23 exista o gura de canal, prevazuta cu gratar, dar este infundata. Alte guri de canal au fost construite degeaba, deoarece nu au panta de scurgere. aGura de canal este mai sus decat nivelul strazii, declara Maria Botezatu, de la nr.27 bis. Din aceasta cauza apa se scurge la noi in garaj. I-am spus constructorului si ne-a recomandat sa turnam noi mai sus garajul si sa mai taiem din poarta!?”. In dreptul casei cu nr.23 dar si mai incolo, in fata altor gospodarii, strada are forma unei coveti. In consecinta, apa se aduna aici dupa orice ploaie si balteste. Si acesta este cel mai fericit caz. aToata apa de la ploaie ne intra in curte, ni se plange si Corina Bejan. Noi trebuie sa inotam prin noroaie”. Oamenii spun ca si trotuarele au fost facute de mantuiala, lucru care se poate vedea de la distanta. La doar cateva luni de la terminare, pe anumite portiuni bitumul s-a sfaramat si bordura a fost acoperita ori a disparut. Mai mult decat atat intre trotuar si gardul caselor a fost lasat un spatiu foarte generos. Si nu numai atat. aNu mai putem intra cu masina in garaj, ne spune Anca Dragomir. Desi nu am cerut, ne-au facut bordura, care este foarte ridicata”. Si, desi lucrarile au fost finalizate la sfarsitul primaverii, constructorul nu a adunat nici acum molozul lasat in urma. Astfel, toata partea dreapta a strazii este plina de gramezi de pamant, pietris, bucati de bitum si tot felul de alte resturi din materiale de constructii.

Primaria Bacau se spala pe maini

Oamenii spun ca au sesizat toate aceste probleme si la Primaria municipiului Bacau. Dar de aici li s-a spus sa stea linistiti ca nu s-a facut inca receptia lucrarilor si ca orice defect va fi remediat de catre constructor. Toate aceste aspecte au fost aduse si la cunostinta purtatorului de cuvant al Primariei municipiului Bacau, Mihaela Grosu. aStrada Rozelor nu a fost receptionata, ne-a declarat Mihaela Grosu. Este in probe. Orice deficienta constatata va fi remediata de catre constructor pe banii lui”. Si totusi, pe buna dreptate, locuitorii de pe strada Rozelor se intreaba de ce primaria nu a urmarit lucrarile pentru ca ele sa fie efectuate din start de calitate si ei sa nu mai treaca prin calvarul pe care il traiesc de luni de zile. Scris de Elena Tintaru

Scandal in curtea interioara a blocurilor de la numarul 3, de pe strada Banca Nationala. Gunoiul menajer nu a fost ridicat de aproape doua saptamani, deoarece masina de la SOMA nu poate ajunge la platforma cu pubele. Curtea interioara este in fiecare zi plina cu masini inghesuite pe alei si pe spatiul verde. Masinile de la salubritate nu se pot strecura printre ele. De multe ori, angajatii de la SOMA au fost nevoiti sa care deseurile pe brate pana la masina ramasa in strada. Mai multi locatari au iesit ieri din apartamente decisi sa ii expulzeze din zona pe cei care au parcat masinile pe spatiul dintre blocuri.

Un teren cu statut incert

„Este incredibil ce se intampla aici, ne-a declarat Adrian Sechel, locatar. Intre orele 8 si 16, curtea devine neincapatoare. Doar cateva dintre masini sunt ale locatarilor. In rest, numai straini care au probleme de rezolvat la banca de peste drum sau la societatile comerciale din zona. Privim zilnic incercarea masinii de gunoi de a ajunge la pubele. Trebuie luate masuri inainte de a izbucni o epidemie”. In 1967, cand s-au construit imobilele, fiecare a primit si o suprafata de teren. Doi proprietari de apartamente au decizii prin care sunt recunoscuti ca detinatori ai unei cote-parti din teren. Unul dintre locatari, Alexandru N. Lucan, incearca de multa vreme sa obtina schita cadastrala a terenului. „Mi se refuza eliberarea ei de la primarie. De drept, acest teren ar trebui sa fie cu acte al locatarilor. Eu am 39 de metri patrati in indiviziune”. Proprietarii apartamentelor din zona nici macar nu se pot folosi de spatiul care a fost atribuit blocurilor in urma cu peste 40 de ani. Terenul a devenit parcare publica, spre disperarea locatarilor.

Bariera, singura solutie

Speriati de pericolul izbucnirii unei epidemii, locatarii au reclamat situatia la Asociatia de proprietari „Banca Nationala 3 Bacau”. Presedintele acesteia a sesizat Primaria Bacau. Nu s-a schimbat nimic. „De saptamana trecuta tot dau telefoane, a declarat Ana Bolog, presedinte al asociatiei. Azi dimineata am iesit in curte sa dirijez circulatia. Nu este vorba doar de gunoi, ci si de pericolul pentru copiii nostri, care se joaca aici”. Ieri, timp de mai bine de doua ore, locatarii si un angajat de la SOMA s-au chinuit sa asigure o cale de acces pentru masina de salubritate. „Trebuie facut ceva in zona, a concluzionat Andi Munteanu, programator productie la SOMA. O solutie ar fi montarea unei bariere, ca la blocul 10, de pe strada Marasesti, unde ne confruntam cu aceeasi problema”. Conducerea asociatiei invita primaria sa ia masuri sau sa redea terenul locatarilor, pentru ca acestia sa se ocupe de el ca proprietari.Scris de Doina Mincu

Un cadavru a fost aruncat pe holul de la Morga Spitalului Judetean de Urgenta Bacau si s-a imputit acolo timp de doua zile. Sobolanii si cainii ar fi putut sa se hraneasca din trupul neinsufletit pentru ca sambata si duminica nu se lucreaza la morga din municipiul resedinta de judet. Ar trebui sa existe un angajat care se ocupa cu primirea cadavrelor si depozitarea lor in sertarele frigorifice. Dar, ca orice angajat roman la stat, si-a luat liber de capul lui. Cel putin asa sustin sefii lui, care s-au mirat foarte auzind asa grozavie. La fel de uimiti au fost si cei de la Politie, si de pe la toate institutiile care au avut vreo legatura cu acest caz. Uimirea a fost asa de mare incat niciunul dintre slujbasii statului (acolegi” de salarizare cu inconstientul care a plecat si a lasat morga incuiata) nu si-a gasit vrei vina. Ne dam cu fundul de pamant enervati la culme cand europenii ne spun ca avem mari probleme de igiena, de functionare a institutiilor publice, de bun-simt, deseori. Dar intr-o asemenea situatie, cand nu exista o singura vina, niciunul dintre cei care au fost partasi la incalcarea tuturor legilor – sanitare, politienesti, religioase – nu a scos o silaba de asumare a responsabilitatii. Altii sunt de vina, domnii mei, nu este asa? Mereu altii, voi, ce ati ajuns in locuri unde aveti si olecuta de putere, si castiguri frumusele, voi nu gresiti niciodata. De aceea tara asta e de tot rasul, pentru ca voi va bateti joc de tot ce inseamna norma, dar, in primul rand va bateti joc de oameni. Vii sau morti, nu conteaza. Voi va credeti dintr-o rasa superioara, sunteti cu stea in frunte, posedati calitati supraomenesti? Dimpotriva, la cum va comportati in functiile pe care le tineti nemeritat dovediti ca ati coborat la cel mai de jos nivel profesional si uman. Va dispretuiesc fara a va mai acorda vreodata sansa de a creste in ochii mei. Si asta ar trebui sa faca toti bacauanii care mai tin la demnitatea lor si la dreptul de a fi tratati omeneste de niste angajati platiti din banul lor. Doar asa vom schimba si acest sistem nenoricit si pe nemernicii care il populeaza.Scris de Nelu Brosteanu

Nu intotdeauna societatile bacauane care fac afaceri cu uleiuri minerale respecta legea. La aceasta concluzie au ajuns comisarii Garzii Financiare Bacau, in urma celor 16 actiuni de control efectuate de la inceputul acestul an. aS-au aplicat in total opt amenzi in valoare de 50.000 lei, ne spune comisarul sef Romeo Fratila, seful Garzii Financiare Bacau. De asemenea s-au confiscat bunuri si sume in valoare de 1.136.281 lei”. In noua situatii, comisarii financiari au sesizat Parchetul pentru continuarea cercetarilor, iar trei sesizari au fost transmise la ANAF. Prejudiciul cauzat de firmele in cauza la bugetul de stat este estimat la 13.394.249 lei. aLa randul nostru am primit trei solicitari de la politie, trei de la parchet si cinci de la DNA”, mai spune comisarul sef Fratila.
Scris de (L.A.)

Se naseste un operator al apei judetului

Ionel Palar, vicepresedinte al Consiliului Judetean (CJ) Bacau, s-a intalnit ieri cu Adrian Craiovan, directorul Regiei Autonome de Gospodarie Comunala (RAGC) Bacau, pentru a analiza stadiul transformarii regiei in societate comerciala. Scopul final al actiunii e obtinerea de fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltarea retelei de apa din judet. UE pune doua conditii: sa ia fiinta Asociatia de dezvoltare intercomunitara Bacau (ADIB) si sa avem un operator unic de apa-canal. ADIB s-a format prin asocierea consiliilor locale, dar operator unic inca nu avem. In loc sa lamureasca lucrurile, politicienii si-au aruncat acuzatii, in campania electorala si dupa, naucindu-i pe bacauani cu declaratii contradictorii. Oricare ar fi dorinta sau interesul partidelor, comunitatea europeana finanteaza doar proiecte regionale, cu numar mare de beneficiari, si vrea un singur partener care sa le gestioneze. S-a declarat ca operatorul regional va rezulta din fuzionarea SC Apa Serv, subordonata CJ, si RAGC, care apartine CL Bacau. E obligatoriu, pentru asta, ca RAGC sa se transforme in societate comerciala. Regia are, insa, un proiect finantat prin Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si e nevoie de acordul bancii ca sa-si schimbe forma de organizare. In contractul incheiat in 2004 sunt doua entitati, iar daca una dintre ele isi schimba denumirea trebuie modificat si contractul. In disputa dintre Dragos Benea, presedinte CJ, si Romeo Stavarache, primarul Bacaului, s-a cautat un „negociator”: Ionel Palar, lider PNL si vicepresedinte CJ, care raspunde acum de infiintarea operatorului. „Am discutat cu Adrian Craiovan, directorul RAGC, despre stadiul corespondentei cu BERD, a declarat Ionel Palar, ieri. Banca nu este impotriva transformarii RAGC in societate comerciala, dar trebuie sa se asigure ca vor fi pastrate drepturile si obligatiile din contractul initial. Exista niste pasi care trebuie respectati”. RAGC a dovedit, printr-o adresa trimisa de BERD, ca a inceput demersurile inca din ianuarie 2008. Brusc, Ionel Palar precizeaza ca nu va fi o fuziune si ca nu e vorba numai de RAGC si Apa Serv SA, ci si de alte servicii publice de apa: „Nu va fi nicio fuziune, a declarat el. S-a inteles gresit. Va fi creat un operator nou, la nivelul judetului, care va include toate serviciile de apa comunale si orasenesti”. Tot el afirma insa ca nicio societate nu este eligibila, pentru europeni, in afara de RAGC, care are si utilaje, si experienta in derularea de fonduri europene. Asta ar putea sa insemne un singur lucru: ca RAGC, dupa transformarea in societate, va inghiti Apa Serv SA si pe toate celelalte servicii publice de apa-canal din judet. Scris de Silvia Patrascanu

RAGC face zeci de miliarde curat din v=nzarea apei mizerabile

De cativa ani incoace, profitul RAGC s-a situat pe un curs ascendent. Miliarde de lei au fost inregistrate la Ministerul Finantelor publice la rubrica profit, de la an la an cifra fiind in crestere. Cu toate acestea, desi in mod normal profitul ar trebui reinvestit sau investit in restructurarea retelelor si cresterea standardelor calitative, situatia treneaza nejustificat.

Singura investitie notabila la RAGC este cea privind aductiunea de la Valea Uzului, in valoare totala de 52 de milioane de euro, din care 75% sunt fonduri nerambursabile iar restul este contributia comuna a RAGC si a Consiliului Local. Licitatia pentru lucrari a fost adjudecata PWT Wasser und Abwassertechnik GmbH, si totul a ramas in stand-by din simp-lul motiv ca nemtii s-au dovedit niste tepari. Acum se asteapta decizia Curtii de Arbitraj international si, eventual, poate se vor recupera o parte din banii ce au intrat in conturile celor de la PWT. In rest, investitiile RAGC sunt mai mult de mantuiala, si tin in principal de carpeli absolut necesare gen lipit o teava care se metamorfozeaza-n arteziana lasand oamenii fara apa potabila care uneori manifesta o turbiditate ce nu-i afecteaza calitatea superioara, desi arata ca zatul de cafea.

Castigurile se tripleaza

In decurs de numai trei ani, profitul celor de la RAGC a crescut mai bine de trei ori. In 2005, conform datelor oficiale de la Ministerul Finantelor, RAGC Bacau a inregistrat un profit de 2.52 miliarde de lei vechi. In 2006 cifra a crescut substantial la 7.33 miliarde, pentru ca anul trecut profitul inregistrat sa fie de 8,51 miliarde. Facand un calcul simplu, reiese ca in trei ani aproape 20 de miliarde au constituit profitul net al RAGC. Cu acesti bani nu s-a pornit insa niciun program coerent de schimbare a retelei de furnizare a apei potabile, bacauanii avand mereu plangeri, perfect justificate, legate de calitatea cel putin indoielnica a produsului furnizat la robinete, care cu greu poate fi, uneori, denumit „apa”. Scris de Emilian Berceanu

Intr-o tara cu 60 de milioande de locuitori, ingramaditi pe o insula, cum este Marea Britanie, nu e usor lucru sa faci agricultura si sa fie si ecologica. De aceea, fiecare petec de teren este frumos cultivat si chiar daca e acoperit cu iarba, ii este acordata aceeasi importanta. Mai mult chiar, daca esti pasionat de legumicultura si vrei sa ai gradina proprie, care sa iti asigure rezerva de legume, consiliul local iti pune la dispozitie, gratuit, un lot pe care il cultivi. Daca terenul este lasat in paragina, iti este luat imediat si dat altcuiva, pentru ca amatori sunt destui.
In fata unei abundente de produse semipreparate, crescute pana la o anumita dimensiune, toate ambalate in plastic si care par ele insele din plastic, englezii simt nevoia produselor organice. Foarte scumpe, acestea sunt echivalentul zarzavatului vandut cu legatura de tarani in pietele noastre, ca sa nu mai spun de casul, urda si branza de vaca de la crescatorii nostri de animale. Oricum, acestea nu au echivalent pe piata din Anglia. Nu ma intelegeti gresit, gasesti branza cu ierburi, cu mucegai, invelita in condimente si ambalaje inimaginabile, cu tot ce gandesti si nu gandesti, dar nu simti acel miros de zar si lapte acrit din pietele din Romania. Cateva ferme, care nu au mai incaput in rafturile supermarket-urilor, isi vand laptele direct la usa clientului. Da, acela este laptele de vaca pe care il stim de la bunici. Cat despre carne… De vita, de porc, de miel, gata tocata, masurata si ambalata. Ici si colo cate o macelarie, in care meseria se transmite din generatie in generatie. Putini clienti, insa marfa pe alese si proaspata adusa de la abator. Rosiile, morcovii, castravetii, ceapa, ardeii, salata, merele sau prunele parca sunt trase la indigo. Aceasi marime, aceeasi culoare, acelasi ambalaj de plastic.
In rest, la mare cautare sunt fast food-urile. In pauza de masa, functionarii dau navala in supermarket-uri si isi iau sandwich-uri gata facute si ambalate in aceleasi cutii de plastic. Pana si fructele sunt gata taiate si ambalate in plastic. De ce nu mai are nimeni placerea de a musca dintr-un mar intreg, fara sa fie feliat de altii? In alte cazuri, la ora mesei, la portile firmelor isi face aparitia cate un bufet ambulant. Cu ce credeti? Cu aceiasi hamburgheri, cremwursti si cartofi prajiti. Desigur, proveniti din ambalajele de plastic. Chiar si la restaurante. Simti gustul ambalajului de plastic. Cartofii gata taiati scosi din pungi si aruncati in baia de ulei. Mazarea venita direct din conserva, iar morcovii parca decupati din revista. Nu-i de mirare ca obezitatea isi arata efectele. Nu-i de mirare ca atunci cand ne viziteaza pietele animate de toate culorile din gradini, strainii sunt de-a dreptul incantati si nu se mai satura de casul si ceapa noastra verde.Scris de Daniela McAllister

Podul de la Serbanesti a reprezentat si din pacate pentru bacauani inca mai reprezinta cuiul din talpa administratiei. Dupa celebrul episod cu macaraua de 80 de tone care a distrus pietonalul au urmat o serie de termene de finalizare. Incepand cu toamna anului trecut, autoritatile tot au inaintat diferite termene, care de fiecare data au fost depasite de constructor, fara ca cei din conducerea primariei sa ia vreo masura concreta impotriva firmei Arcada. Ba din contra, s-au suplimentat fondurile. Dar sa le luam pe rand. Termenele, caci despre ele este vorba. Primul a fost sfarsitul lunii februarie, asa cum scrie inca pe pancarda de la intrarea pe pod. Evident, nu s-a respectat acest termen, gasindu-se tot felul de explicatii. Al doilea termen a fost dat de catre seful lucrarilor de la pod, in timpul unei convorbiri cu subsemnatul in cadrul emisiunii , din primavara acestui an. Lucratorul de la Arcada promitea ca pana in luna iunie, podul va fi dat ala cheie”. Cum lucrul acesta nu s-a intamplat, autoritatile au revenit printr-un comunicat de presa la 8 aprilie anul curent. aPana la darea in folosinta a podului mare au mai ramas de executat, in proportie de 30%, lucrari la suprastructura podului, realizarea pasarelei pietonale din amonte, refacerea suprastructurii peste canalul de fuga, racordarea cu strazile si iluminatul exterior al podului. Lucrarile de reabilitarea si modernizare a Podului Serbanesti, obiectiv de investitii major si prioritar al actualului Executiv al Primariei Bacau, se vor finaliza pana la sfarsitul lunii iulie 2008″, se preciza in comunicat. Lunile au trecut si, odata inscaunat in functia de viceprimar, Constantin Draganuta a scos si el porumbelul din gura, declarand presei ca lucrarea va fi terminata la sfarsitul lunii iulie. Dupa cum probabil ati aflat deja, suntem in luna august, si lucrarile continua. Pe 10 august, edilul a inaintat un nou termen limita: 30 septembrie, iar apoi 15 septembrie. aLucrarile la pod sunt executate in proportie de 85%. Au aparut probleme in plus, cum este cea a podului de peste canalul de fuga, dar va fi rezolvata in cel mai scurt timp. Termenul de finalizare al podului este 30 septembrie, dar dorim sa fie gata pana incepe scoala, pe 15 septembrie”, declara primarul brat la brat cu viceprimarul Draganuta. Daca ar fi sa luam de buna aceasta declaratie, inseamna ca din luna aprilie pana in luna august s-a lucrat in ritm de melc. In aprilie se executasera lucrarile in proportie de 70 de procente, iar in august in proportie de 85 la suta. Daca se va lucra in acelasi ritm, abia peste cinci luni, podul va fi gata. Asta daca nu cumva vor aparea alte evenimente neprevazute. Pana atunci, bacauanii si cei care tranaziteaza orasul dinspre Iasi si Vaslui vor avea de indurat in continuare cozile infernale din zona podului. Scris de Ionut Avram

In aceasta perioada de sistare a activitatii la CET, pentru revizia tehnica anuala, furnizorul bacauan de agent termic a programat lucrari de refacere a sistemului de recirculare a apei calde. Sistemul de termoficare si aproape toate blocurile din oras nu au aceasta instalatie. Din acest motiv si pe fondul scaderii consumului de apa calda, urmare a debransarilor masive din ultimii ani, apar disfunctionalitati in furnizare. Apa calda se raceste pe conducte, iar locatarii sunt nevoiti sa astepte uneori minute in sir pana cand apa ajunge la robinet cu temepatura potrivita pentru baie sau dus. „Eu unul m-am cam saturat sa dau drumul la apa si sa o las sa curga la canal, ne-a declarat Serban Mantea, locatar de pe strada Banca Nationala. Am platit ani la rand apa rece neutilizata la pret de apa calda. Prin urmare, nu mai folosesc robinetul de apa calda. Prefer sa incalzesc apa pe aragaz in loc sa iau din sistemul CET”. Cu aceasta problema se confrunta toti locatarii din apartamentele bransate la CET. Cu cat blocul este mai inalt, iar numarul consumatorilor deserviti de CET mai scazut, cu atat se iroseste mai multa apa rece de pe conducta de apa calda. De cativa ani, CET reface pe portiuni sistemul de recirculare. Se foloseste conducta multistrat, care se introduce pe canalul termic intre punctele termice si blocuri. Pana in 2007, a fost refacut sistemul la 20 de puncte termice. Anul trecut, in septembrie, s-au alocat 400.000 lei pentru inca o etapa a lucrarilor. „Acum este in pregatire caietul de sarcini pentru o noua licitatie, ne-a declarat Iulian Stoican, sef sectie termoficare la CET. Intentionam sa refacem tot sistemul de recirculare, astfel incat sa reducem disconfortul locatarilor”. Fara o refacere integrala a sistemului, inclusiv in blocuri, problemele vor persista. Lucrarile interne cad in sarcina proprietarilor de apartamente. Ca de obicei in cazul cheltuielilor comune, acestia nu reusesc sa ajunga la un acord. In aceste conditii, atunci cand CET va relua furnizarea apei calde, aceasta se va raci pe conducte. In schimb, facturile se vor umfla, deoarece apometrele montate pe conducta de apa calda inregistreaza consumul. In plus, acolo unde exista sistem de recirculare, CET nu mai suporta procentul de 4,5% pierderi la factura de apa calda.Scris de Doina Mincu

Mal in loc de apa potabila

In mai multe zone ale Bacaului apa rece nu a putut fi utilizata. Conducerea RAGC sustine ca in una din zone a avut o avarie. In cazul uneia din strazi, pentru ca nu a avut nicio lucrare, vinovat ar putea fi un locatar care a oprit apa din caminul de apometru. RAGC promite sa diminueze factura in cazul lucrarilor ei.

In mai multe zone ale municipiului Bacau, si nu vorbim de cele afectate de lucrarea planificata de catre Regia Autonoma de Gospodarie Comunala (RAGC) pe Calea Moldovei, timp de cateva ore apa potabila a fost imposibil de consumat. aIeri (marti – n.n.) vreo doua ore nu am avut apa rece, iar dupa aceea a curs neagra ca pacura, ne-a sesizat L.A., de pe strada Lalelelor. Dar si azi dimineata (ieri – n.n.) a venit tot asa murdara”. De aceeasi problema ni s-a plans si un alt bacauan, care locuieste intr-un cartier opus. El ne-a adus si o mostra din apa de care a avut ieri parte. Intr-un bidon din plastic s-a putut vedea un lichid ca malul. aTimp de aproape doua ore, intre 9.30 si 11.30, nu am putut folosi deloc apa rece, ni s-a plans Valentin Ripeanu, strada Bucovinei, bloc 7, apartament 11. Pana ce si-a dat seama, sotia mea a apucat si a bagat rufe la masina de spalat. Le-a distrus. A curs in masina un lichid ca uleiul ars, de autoturism. Si nu este prima data cand se intampla acest lucru”. Valentin Ripeanu sustine ca a sesizat problema la Autoritatea de Sanatate Publica (ASP), la Primaria municipiului Bacau si la dispeceratul RAGC, dar fara niciun efect.

Consumatorii sunt asteptati
cu probe la ASP

„Am sunat la ASP si am solicitat ca o echipa sa ia probe din apa care a curs in blocul nostru, a declarat Valentin Ripeanu. Mi s-a raspuns ca echipele sunt pe teren, iar ASP nu are masini pentru deplasari. Aceasta atitudine nu mi se pare normala”. Contactat telefonic, dr. Marin Bustuc, director executiv al ASP, a explicat ca echipele Inspectiei Sanitare de Stat se afla in comunele in care au avut loc inundatii in luna iulie si ca nu se poate raspunde pe loc unei asemenea cereri. „In cazul in care primesc apa tulbure, consumatorii ne pot aduce la sediu probe prelevate de ei. Daca apa este neagra, nici nu se mai impun analize de laborator. In cazul in care RAGC a anuntat ca are o avarie sau ca executa lucrari in zona, nu dam sanctiuni. Daca a livrat apa necorespunzatoare fara sa fi prevenit populatia, regia poate fi amendata”.

RAGC se spala pe maini

Pusa in fata celor semnalate de catre locatari, conducerea RAGC le confirma in parte. In ce priveste problema de pe strada Bucovinei, directorul RAGC, Adrian Craiovan, contesta ca ar fi aparut ca urmare a unor interventii pe reteaua de distributie a orasului. aNu am avut nicio lucrare in zona strazii Bucovina, declara directorul RAGC. Mai mult ca sigur vreun locatar a intrat in caminul de apometru de la bransamentul de scara si a oprit apa. Poate sa apara acest fenomen si intr-un astfel de caz, pentru ca si instalatiile interioare sunt colmatate”. Cat despre strada Lalelelor, conducerea RAGC sustine ca problema a fost din cauza ca pe una din conductele care pleaca din Statia de Pompare Gheraiesti s-a produs o avarie de proportii. Pentru ca pe aici se pierdea o cantitate foarte mare de apa, conducerea RAGC a trebuit sa intrerupa livrarea ei si sa remedieze defectiunea. La reluare, insa, ca de fiecare data, pentru mai multe ore apa a fost murdara, posibil in mai multe zone, nu numai pe strada Lalelelor. aIn cazul lucrarilor noastre, daca s-a facut sesizare la dispecerat, atunci vom diminua factura la apa, corespunzator, promite directorul RAGC. Dar trebuie sa avem din partea asociatiei de proprietari o adresa”. Scris de Elena Tintaru / Doina Mincu

Film de groaza la retestarile auto

Pentru a disciplina participantii din trafic, Serviciul Politiei Rutiere a trecut la masuri mai aspre. Mai nou, soferii care sunt retestati pentru a reintra in posesia permisului de conducere sunt obligati acum, la sfarsitul examenului, sa vizioneze un film cu cele mai groaznice accidente rutiere care s-au petrecut in Bacau.

Serviciul Politiei Rutiere se confrunta in ultima perioada cu tot mai multe cazuri in care abaterile de la normele de circulatie sunt des incalcate. Consumul de bauturi alcoolice, nerespectarea culorii rosii a semaforului, neacordarea de prioritate a trecatorilor pe marcajul pietonal, dar si a celorlalte masini din trafic sunt principalele cauze care ii determina pe agentii de la Circulatie sa ridice, in vederea suspendarii, permisele de conducere. Soferii vinovati sunt apoi retestati si numai daca iau acest examen pot intra din nou in posesia carnetului. Promovabilitatea scazuta la testare arata ca unii soferi trateaza cu indiferenta Codul Rutier. Ieri, din cei 30 de conducatori auto examinati, abia jumatate au fost declarati admisi. Testul include 15 intrebari, iar pentru a fi declarat admis candidatul trebuie sa raspunda corect la cel putin 13 dintre ele. Pentru disciplinarea lor, conducerea Politiei Rutiere a decis ca la sfarsitul testarii conducatorii auto sa vizioneze si un film cu o serie de accidente rutiere care s-au produs pe soselele din Bacau. „Examenul a decurs normal, in fiecare zi de luni e asa, a precizat
subcms. Dorin Roman, de la Serviciul Politiei Rutiere Bacau. Nu sunt insa bine pregatiti soferii si de aici problemele cu care ne confruntam zilnic in trafic. Promovabilitatea este in general de 55 la suta. Vizionarea acestui film probabil ca va mai atenua putin din teribilismul unor conducatori auto si astfel vor deveni mai constienti de riscul la care se supun prin incalcarea normelor rutiere.” Zilnic la biroul de coliziuni al Politiei Rutiere Bacau se inregistreaza cel putin 50 de tamponari cu pagube materiale. Pentru abaterile din trafic, lunar in jur de 300 de soferi raman fara permis de conducere. Scris de Roxana Neagu

Librariile din Bacau sunt ticsite de rechizite scolare. Comerciantii s-au asigurat acum, cu trei saptamani inainte de inceperea unui nou an scolar, ca vor avea orice pentru toate gusturile. Nu sunt inca reduceri insa, parintii nu se feresc sa scoata din buzunar cateva sute de lei pentru a lua tot ce trebuie micutilor. Numai un simplu ghiozdan ajunge cel putin 50 de lei, ca sa numai vorbim de cele la 300 de lei. Mult, din punctul de vedere al unora dar agentii economici nu lasa inca din pret. aNu ai ce sa faci, platesti dar ti se rupe sufletul ca nu ai destui bani sa ii iei copilului tot ce isi doreste el. Poate vede la ceilalti si vrea si el, dar daca nu ne permitem ce sa facem? Ma bucur ca totusi sunt lucruri si mai ieftine, chiar daca stim ca au o calitate indoielnica”, a spus Madalina Enache, mama, venita la cumparaturi. Ghiozdanul si uniforma sunt intradevar cele mai scumpe, deoarece numai un sacou pentru baieti costa 85 de lei, o vesta 29 de lei, pantalonii 38 de lei, iar pentru fete costumatia ajunge cel putin 50 de lei.

In centru e mai scump

Nu trebuie neglijat nici faptul ca zona centrala a orasului favorizeaza preturile ridicate, deoarece se poate remarca o usoara scadere a acestora la librariile din cartiere. Astfel, daca in cartier un penar complet echipat ajunge 35,55 lei, in centru va trebui sa platiti pana la 47,19 lei. Neechipat, in ambele cazuri nu depaseste mai mult de 15 lei. In ceea ce priveste caietele, ele pot fi cumparate cu preturi de la 0,6 lei si pana la 12,50 lei, in functie de calitatea paginii. Caietul de biologie poate fi achizitionat cu 0,7 lei si aquarelele cu 30 lei. Stilourile costa cel putin 10 lei, iar pentru cei mai pretentiosi dintre clienti exista si seturi la 60 sau 70 de lei. Se gasesc si harti, insa trebuie sa fiti pregatiti sa lasati la casa cel putin 40 de lei. Au crescut preturile fata de anul trecut, insa sefii de magazine sunt siguri ca isi vor goli rafturile in prejma zilei de 15 septembrie. aZeci de parinti ne calca pragul in fiecare zi, se uita si analizeaza. Multi au deja o lista luata de la secretariatul scolilor si stiu excat de vor, dar sunt si persoane care aleg pe moment. Ne asteptam sa se aglomereze dupa data de 10, asa e in fiecare an. Atunci se vinde aproape tot, scump sau ieftin”, a precizat o vanzatoare de la una din librariile din Bacau. Indifierent de diversitatea produselor si costurilor, cert este ca orice parinte va plati cel putin 300 de lei anul acesta pentru a lua tot ce trebuie unui scolar. Daca e mult sau putin, nu suntem in masura sa judecam dar trebuie avut in vedere faptul ca suma e mai mult de jumatate din salariul minim pe economie.Scris de Daniela Pilat