La mai mult de o luna si jumatate de la inundatii, in localitatile afectate de viitura mai sunt foarte multe fantani si pompe a caror apa nu este potabila. Inspectorii compartimentului Igiena Mediului, de la Autoritatea de Sanatate Publica, preleveaza frecvent probe, insa rezultatele necorespunzatoare se mentin in numar ridicat, ceea ce inseamna ca pericolul pentru consumatori persista. In satele Saucesti, Serbesti, Schineni si Siretu, zeci de probe bacteriologice si chimice nu corespund normelor. Au fost afectate de inundatii 202 fantani si 325 pompe. Fantanile au fost asanate si hiperclorinate, celelalte surse au fost dezinfectate, dar din cele 348 de probe prelevate, 88 probe sunt neconforme bacteriologic, iar 46, chimic. aPanza freatica nu s-a curatat inca, a explicat dr. Antoaneta Dobreanu, sef compartiment. Autoritatile au fost puse in garda, locuitorii la fel. Multi nu tin insa seama de avertizarile noastre. De exemplu, izvorul din Saucesti, de la care iau apa si foarte multi locuitori din municipiul Bacau, are nitrati. Degeaba punem afise, ca dispar in cateva minute. Apa este periculoasa pentru sugari, nu trebuie utilizata la prepararea hranei lor”. Substantele dezinfectante si analizele frecvente au costat 29.558 lei. Iar cheltuielile nu se opresc aici, deoarece ASP trebuie sa ia probe de apa din fantani si pompe periodic, pana cand rezultatele vor demonstra ca apa este potabila.
Scris de (D. Mincu)
Apa cu germeni si nitrati
Formula BMW Europa / Final in forta
Doru Sechelariu a incheiat campionatul cu doua curse de senzatie desfasurate in atemplul vitezei”, pe celebrul circuit de la Monza. Pilotul bacauan s-a intrecut pe sine si si-a indeplinit obiectivul propus pentru acest sezon.
In urma calificarilor nereusite, sperantele pentru o cursa buna erau mult diminuate. Sambata, plecat de pe 24, Doru Sechelariu a incercat lucruri riscante, dar eficiente, care l-au propulsat pe pozitia a 16-a. Daca totul ar fi continuat la fel, locul ocupat la final putea fi si mai bun. Unul dintre concurenti, olandezul Harkema, a avut insa un comportament nesportiv si a lovit monopostul lui Doru, care a terminat pe 16 cu o masina avariata.
Pentru a doua cursa, bacauanul a pornit din pozitia 23. Si a avut o evolutie de senzatie. In primele trei tururi de circuit, Doru Sechelariu a facut nu mai putin de 11 depasiri, in conditii severe, pe o pista inundata. In ultima cursa din acest campionat, pilotul bacauan a terminat pe un incredibil loc 7. Printre cei depasiti se numara si Mihai Marinescu, pe care Doru Sechelariu l-a invins fara drept de apel. Cel mai tanar participant din Formula BMW Europa a incheiat cu brio un sezon in care si-a indeplinit obiectivul (clasarea intre primii 15) si a acumulat experienta necesara in campionatele care vor urma.
Scris de Dan Alexandrescu, comentator Formula 1
Din culisele unui sport nepromovat in Bacau
Skateboard – clubul adolescentilor neintelesi din Centru
Daca faci o plimbare prin centru seara, nu ai cum sa nu observi un fenomen cat se poate de actual.
Un grup de tineri fac diferite scheme cu skateboard-urile,
biciclete de performanta sau rolele pe treptele de langa Hotelul Decebal. Lumea trece pe langa ei si isi ridica semne de intrebare.
Ce cauta acolo si de ce tin mortis sa strice pavajele trotuarelor cu sariturile lor, de altfel destul de periculoase? Putini stiu, insa, ca ei se antreneaza, se pregatesc sa devina cei mai buni intr-un sport ce nu se bucura de niciun fel de promovare in Bacau: skateboarding-ul.
aSuntem un grup destul de marisor si nu venim aici de dragul de a strica trotuarele. Ne antrenam seara de seara in acest loc, fiindca efectiv nu avem un alt spatiu amenajat pentru noi. Facem skateboarding, un sport ignorat de bacauani, dar care este pentru noi un mod de a trai”, a precizat Stefan Prigoreanu, unul dintre tinerii din centru. Sunt o gasca si au multe lucruri in comun, impartasite si de prietenii lor din Iasi sau Roman, care periodic vin in Bacau pentru un aschimb de experienta”. aA fost acum cativa ani un loc amenajat si pentru noi langa Sala Sporturilor, insa s-a ales praful de el. Acum nu avem voie sa mergem nicaieri, nici macar in parc si pe buna dreptate, ca sunt copii si batrani care s-ar putea accidenta din cauza noastra, dar unde in alta parte?”, a continuat Cosmin Munteanu, un alt adolescent.
Eforturi rasplatite cu diplome
Eforturile lor nu sunt in zadar, pentru ca participarea la diferite concursuri le-a adus premii de care se mandresc si care ii motiveaza in fata unui sistem pe care nu-l inteleg. Marius Cristescu a luat locul III anul trecut la Iasi in cadrul unui concurs, iar Stefan Prigoreanu a obtinut locul II. aSuntem buni, insa lumea ne da la o parte. De cate ori nu am fost certati, fie de batrani ca facem galagie sau de politie fara motiv? Incercam sa ne bucuram de pasiunea noastra, care inseamna in primul rand autoeducare si apoi o modalitate de a ne face noi prieteni si efectiv de a ne simti bine”, a adaugat Stefan.
Autofinantare…
Ceea ce fac ei e un segment al culturii urbane, o activitate care a luat amploare in America inca din anii „60. Cu toate acestea la noi acest atrend” s-a asimilat mai greu, ca dovada ca, in Bacau, cei care practica acest sport sunt inca neintelesi si sponsorii ii ocolesc. aParintii mei nu imi dau bani sa imi cumpar ce am nevoie. Imi trebuie cel putin 500 de lei la doua luni”, a spus un alt adolescent, care imediat a fost completat de un prieten care ne-a dezvaluit cat a costat bicicleta lui: 1.600 de lei. aSinguri facem rost de bani, muncim si ne aintretinema singuri aceasta pasiune”, mai zice un baiat care nu are mai mult de 20 de ani.
Scris de Daniela Pilat
Karting / Campionatul Europei de Sud-Est / Denis Marcu ramane pe podium
Cu o etapa inainte de finalul Campionatului Europei de Sud-Est, Denis Marcu ramane pe podiumul clasamentului general, continuand sa aspire la titlul suprem. Duminica, in runda desfasurata la Bucuresti, pilotul Selenei Motor Sport a avut de infruntat 25 de concurenti la clasa MINI, printre care si Mihnea Stefan, campionul national de anul trecut. Desi l-a invins in competitia interna din acest sezon, Denis nu a reusit sa-l depaseasca pe Mihnea Stefan si in runda internationala de ieri. Pe langa plusul de experienta al adversarului, Marcu a avut de infruntat si neajunsurile unei piste udate de ploaie, astfel incat a fost nevoit sa se multumeasca cu locul 2 in clasamentul general de etapa. „Ploaia care a cazut in prima jumatate a mansei inaugurale i-a dat destule batai de cap lui Denis. Lipsa de aderenta a pistei il face sa conduca preventiv. E o caracteristica frecventa la pilotii lipsiti de experienta”, a explicat directorul sportiv al Selenei Motor Sport, Vladimir Bortov. In aceste conditii, Denis Marcu a incheiat prima mansa pe locul 5, revansandu-se in cea de-a doua cursa a zilei pe care a incheiat-o pe pozitia a II-a. Podiumul de etapa a fost completat de Andrei Atanasiu.
In ceea ce-l priveste pe celalalt pilot al Selenei Motor Sport prezent in competitie, Petrut Florescu a incheiat runda pe locul 8.
Ultima etapa a Campionatului Europei de Sud-Est va avea loc la inceputul lui octombrie, urmand sa fie gazduita fie de Turcia, fie de Romania.
Scris de Dan Sion
LUMEA NOULUI BIG-BANG
O elita a savantilor ancearca sa reconstituie conditiile formarii Universului, de-acum circa 13,7 miliarde de ani, sa determine manifestarea a ceea ce numim averiga lipsa” sau aparticula lui Dumnezeu”. Prin nazuinta de a crea conditiile de dupa Big-Bang, savantii doresc sa verifice daca teoria consacrata a zamislirii Universului este adevarata. Ambitiosul demers a primit aplauze, dar s-a ales si cu o cultivare a spaimei de apocalipsa. Ultima atitudine a pornit an lume, la noi, dintr-o debara a ciudatilor, numita OTV, si din gura unui senator caftangiu. Exista teama ca actuala Lume ar fi distrusa de satietatea gaurilor negre din noua Lume care s-ar putea ivi ca efect al acestui experiment. Eu sunt optimist. ami doresc, sincer, ca experimentul sa creeze o Lume paralela cu actuala Lume, care a luat-o razna de tot.
si pentru ca astazi este prima zi de scoala, cred ca an aceasta Lume noua ar trebui sa evadeze, mai ales, o categorie selecta de fiinte umane. Mi-as dori ca ea sa fie populata doar de copiii, adolescentii si tinerii care merg la scoala nu doar pentru a avea de unde fugi an baruri, pentru a obtine o patalama si a-i teroriza pe profesori, ci pentru a anvata. Profesorii care ar obtine pasaport – din partea elevilor/studentilor evadati- pentru aceasta lume ar trebui sa fie cei care nu traiesc doar pentru a primi salariu, a plimba catalogul si pentru a conditiona nota de prezenta elevilor la meditatii. Competenti, acestia vor fi capabili sa gestioneze si un nou tip de bacalaureat: stiintific si moral. Si an universitatile din aceasta Lume va fi o veritabila revolutie. Scopul fundamental al profesorilor nu va mai fi functionarea benzii rulante de eliberare a diplomelor, nici goana nebuna dupa ore suplimentare, nici… Etc. Vor fi excluse din acest univers fiintele numite primari, cele care umileau, an vechea Lume, corpul profesoral cu tichete si bani aruncati doar electoral, pentru investitii. Aceste creaturi, plus politicienii, nu vor avea voie sa puna piciorul an Lumea noua nici macar antr-o excursie de primenire morala. Cetatenii de aici asi vor constitui structurile administratiei din oameni care habar n-au de gustul coruptiei si promiscuitatii morale ade dincolo”. Pentru anceput, managerii comunitatilor vor fi copiii, pentru ca, va asigur, oricum vor fi incomparabil mai eficienti decat primarii si politicienii lumii din care au evadat. Parintii din lumea despre care vorbim vor afla, an sfarsit, ca anvatamantul, gratuit si moral, este o prioritate autentica. Managerii scolilor nu vor mai fi niste cersetori profesionisti. Elevii vor putea sa-si aleaga profesorii, studentii nu vor mai avea parte de guristi de catedra care turuie cursuri prafuite. Una dintre disciplinele de studiu – numita Ha-ha-ha-ha! – care va trata problematica valorilor aplaudate aan cealalta lume” (manelismul, becalismul, starletismul,
analfabetismul, demagogia, coruptia s.a.), se va bucura de mare audienta, fiind o sursa de humor fara pereche. Ati fi tentat de evadarea an aceasta Lume? Nu va grabiti cu raspunsul. Mai antai trebuie sa aveti acordul pustimii inocente, titularul de drept al universului creat de noul Big-Bang.Scris de Ion Fercu
Avem apa calda. Pana cand?
Dupa ce au stat o luna cu robinetele uscate, tanjind dupa un dus cald, bacauanii din apartamentele racordate la CET au din nou apa calda. Sambata, in jurul orei 16, contorii de gaze de la CET si de la centralele termice au fost desigilati, iar furnizarea apei calde catre cele peste 23.000 de apartamente bransate la sistemul centralizat a fost reluata. aPrimii consumatori care primesc apa calda sunt cei deserviti de centralele termice de cartier, ne-a declarat Iulian Stoican, seful sectiei Termoficare de la CET. De duminica (ieri, n.r.) primesc apa calda si cei din apartamentele legate la punctele termice”. Reamintim ca CET a sistat apa calda pe 14 august pentru revizia tehnica anuala. Imediat, E.On Gaz Romania a sigilat contorii si a oprit gazele din cauza facturilor neplatite de CET. Debitul societatii de termoficare nu depaseste 3 milioane lei, insa penalitatile calculate de furnizorul de gaze sunt de 3 ori mai mari. CET nu dispune de lichiditati pentru achitarea facturilor restante, dar a solicitat o esalonare la plata. Societatea are de recuperat peste 16 milioane de lei (160 miliarde lei vechi) de la asociatiile de proprietari (debite plus penalitati) insa incasarile de la locatari sunt extrem de scazute. CET are insa de primit bani si de la bugetul de stat si cel local, reprezentand subventia la gigacalorie. Daca ar avea macar acesti bani, ar putea reduce din debitul la gaze, iar bacauanii buni platnici nu ar fi amenintati de spectrul frigului. La aceasta ora, situatia nu este deloc imbucuratoare la CET. Furnizorul de caldura intampina sezonul rece cu un stoc de lignit mult sub necesar. Daca E.On Gaz isi va face un obicei din a inchide robinetul pentru datorii, bacauanii care nu au centrala termica proprie ar putea dardai in apartamente. In loc sa se puna cu biciul pe datornici, autoritatile locale se impauneaza cu montarea unui grup de cogenerare care nu este decat un morman inutil de fiare in lipsa gazelor. O investitie de peste 10 milioane de euro care sta pe tusa fiindca CET nu-si poate plati factura la gaze. Impins de la spate de conditiile puse pentru o importanta finantare europeana, Consiliul Local Bacau a adoptat o hotarare prin care CET poate incheia conventii de plata direct cu fiecare proprietar de apartament. Cei care semneaza vor putea fi actionati in judecata direct de CET si debransati fortat daca nu-si platesc facturile. Ramane sa-i si convinga cineva sa semneze conventia. Pana cand se va gasi o solutie in lupta cu datornicii, iar investitiile promise vor asigura servicii de calitate la CET, bacauanii care isi platesc intretinerea strangand cureaua au parte de dusuri reci si amenintari cu o iarna in frig.
Scris de Doina Mincu
Lasati balta in prag de iarna
Distributia pe orizontala a cazut lata
Blocul 8 de pe strada Cuza Voda este unul dintre putinele din oras in care a inceput montarea instalatiilor pentru distributia pe orizontala a agentului termic. Sistemul are avantaje clare pentru consumatori, insa modul in care se desfasoara lucrarile il saboteaza din start. Proprietarii apartamentelor din acest bloc sunt ingrijorati ca ii va prinde iarna cu apartamentele debransate de la vechile instalatii si necuplate la cele noi. Autoritatile locale au dat din nou masura incompetentei lor.
aA fost o vara de cosmar pentru noi, ne-a declarat Neculai Feraru, presedintele Asociatiei de proprietari 7 aMicaa. De cand a fost dezafectata centrala termica de la subsolul blocului si am fost bransati la un punct termic, nu mai avem apa calda la temperatura potrivita. Mai mult curge rece. Toata vara a fost sistata apa, ba pentru tot felul de reparatii, ba pentru revizia tehnica de la CET. In acest timp, s-au realizat instalatii pe scari pentru distributia pe orizontala. Deodata, muncitorii au disparut, iar tevile au ramas asa, dezgolite si urate”. Pe fiecare scara a blocului 8, lucrarile sunt in alt stadiu. Pe scara D, de exemplu, la parter, par pe ultima suta de metri. Cu cat urci, sunt mai intarziate. La ultimele etaje, conductele sunt la vedere, desi ar fi trebuit casetate. Pe scara CE, lucrarea este realizata pe jumatate. aNe-au pus sa taiem instalatia de apa calda, pentru a ne bransa la cea noua. Ne e teama ca ne prinde iarna si fara apa calda, si fara caldura. Muncitorii ne-au spus ca au tras tare la inceput, sa poata lua firma bani, iar de acum nu se stie cand se vor intoarce”.
Cam secretosi
Desi blocul 8 pare abandonat de echipa de muncitori, directorul firmei Sitorex, cea care a castigat lucrarile de distributie pe orizontala, da asigurari ca este doar o intrerupere temporara. aAm sistat deoarece nu avem cutiile de contorizare, ne-a declarat Costica Neagu. Trebuia sa le primim de la CET. Nu putem caseta, fiindca trebuie realizate niste legaturi. Locatarii nu au de ce sa-si faca griji. Pana cand va incepe furnizarea caldurii, instalatia va fi terminata. Cred ca in maximum o saptamana incheiem pe Cuza Voda.” Oficial, Sitorex este firma care realizeaza distributia pe orizontala in cele peste 20 de blocuri din municipiu pentru care s-a organizat licitatie la CET. Locatarii au observat insa ca muncitorii care au lucrat in blocuri sunt si de la alte firme, care ar fi subcontractat de la Sitorex. Directorul Neagu sustine, insa, ca peste tot au lucrat oamenii sai. aDaca totul este atat de clar, noua de ce nu ni se spune cine lucreaza in bloc?”, intreaba Neculai Feraru. De cate ori s-a interesat la CET cine realizeaza lucrarea de pe Cuza Voda, presedintelui Asociatiei 7 aMica” i s-a raspuns: aO firma. Ce va intereseaza?”
Pacat de idee
Sistemul distributiei pe orizontala a agentului termic presupune ca toate tevile comune de apa calda si caldura sa se afle pe casa scarii, nu in apartamente. Fiecare apartament bransat la acestea are propria sa cutie de contorizare. Avantajele sistemului sunt: fiecare proprietar consuma apa calda si caldura cat isi permite si plateste doar ce consuma pierderile pe conductele comune sunt aproape de zero rau-platnicii pot fi debransati oricand factura la caldura si apa calda este mult mai mica decat in blocurile cu distributie pe verticala apartamentele cu centrala proprie pot fi oricand bransate la CET. In ciuda beneficiilor sistemului, autoritatile bacauane au dat-o din nou in bara. De doi ani, nu au reusit sa stabileasca o buna comunicare cu locatarii. I-au derutat cu promisiuni. Mai intai le-au promis lucrari pe gratis si contorizare pe cheltuiala CET-ului. Acum, le dau contorii in rate, dar nici macar asa nu i-au livrat la timp.Scris de Doina Mincu
Oficial, ne-am lins pe bot de polii de dezvoltare
Bacaul a pierdut 80 milioane de euro
Guvernul a emis o hotarare prin care Bacaul este definitiv eliminat din lista polilor nationali de dezvoltare. In ciuda promisiunilor pompoase ale autoritatilor si ministrilor aflati in pelerinaj pe la noi, in cele din urma s-au pierdut aproximativ 80 milioane de euro, fonduri nerambursabile.
Pana nu de mult, autoritatile locale si judetene se agatau ca inecatul de un pai de ipoteza includerii Bacaului intre polii de dezvoltare urbana. Zvonurile aparute acum cateva saptamani, cum ca Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintei s-a gandit ca nu meritam aceasta onoare au fost dezavuate de mai toate oficialitatile, de la primari la prefect si secretarul general al Guvernului. Insa s-a demonstrat, din nou, ca liberalii si fostii liberali deeveniti inalti functionari publici totalmente apolitici se pricep doar la manevra cu praful in ochi. Pentru ca, in momentul cand vine vorba despre interesele Bacaului, fac pliscul mic si se conformeaza directivelor de la centru. Iar centrul a decis din nou, de data aceasta oficial: Bacaul nu are ce sa caute printre polii de dezvoltare urbana. Prin Hotararea de Guvern nr. 998 publicata in Monitorul Oficial nr. 641 din 8 septembrie sunt enumerate, clar si limitativ, municipiile ce dobandesc statutul de poli de dezvoltare: Constanta, Timisoara, Ploiesti, Craiova, Cluj Napoca, Brasov si Iasi. Inaninte de alegeri, era vehiculata o lista cu 11 viitori poli de dezvoltare, printre care aparea si Bacaul. La cateva luni dupa, Guvernul a decis. Vosganian, Fenechiu si altii au aparat interesele Iasiului. Cei de la Bacau au ramas, asa cum ne-au obisnuit, umili servi ai Bucurestiului, si au inghitit galusca fara sa clipeasca.
Avantajele polilor de dezvoltare
Conform actului normativ proaspat elaborat de Guvern, municipiile ce intra in categoria elitista a polilor de dezvoltare vor beneficia de prioritate in tot ceea ce inseamna program de investitii, din fonduri nationale si comunitare. Pentru finantarea acestor poli, se aloca, asa cum scrie negru pe alb in Hotararea de Guvern, „pana la 50% din sursele financiare aferente axei prioritare 1 aSprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de cresterea a Programului operational regional 2007-2013.” Municipiile alese au posibilitatea de a atrage cate 80 milioane de euro, fonduri structurale nerambursabile, pe baza unor proiecte viabile. Ce-i drept, MDLPL intentioneaza sa mai initieze un proiect de hotarare, prin care, pe langa polii nationali de dezvoltare, sa fie creati si 12 poli regionali, ce vor putea, ipotetic, sa atraga pana la 23 milioane de euro. Cu putintel noroc, poate ca Bacaul va prinde macar un sfert din banii cu care se laudau, in campania electorala, marii reprezentanti ai liberalismului de pe malul Bistritei. Scris de Emilian Berceanu
Orasul cersetorilor
E plin, orasul, de cersetori. Nu-i vezi, ca pe vremuri, doar in preajma bisericilor. Chiar in centrul orasului, vizavi de Palatul Administrativ, esti asaltat de copii si adulti, care se bat pentru teritoriu, se fugaresc sau iti taie calea, agresivi. Numarul lor creste alarmant, pe fondul agravarii saraciei in anumite medii, iar autoritatile par neputincioase.
Niciodata nu am intalnit in centrul Bacaului, intre Hotelul Moldova si Magazinul aSpicul”, de la aAmbulanta” pana la Parcul Trandafirilor atatia oameni care iti cer aun ban”, incercand sa te induioseze cu repertoriul lor deprimant. Vineri, intre Casa de Cultura si Pasajul 6 Martie, pe o distanta de 200 de metri, am fost asaltata de cinci cersetori. Intre ei, o tanara imbracata in negru, cu bratul invelit in fese albe, de tifon. Am intalnit-o de zeci de ori in timpul verii, cu aceeasi recuzita, ca si cum rana nu i s-ar fi vindecat in decursul acestor luni. Totusi, ceva e nou: bandajul are o pata rosie. E insotita de o tovarasa de alucru”, dar nu e dispusa sa imparta cu ea teritoriul, motiv pentru care, in dreptul restaurantului aBistrita”, se iau la bataie. N-am observat, insa, care a lovit prima. Tot in zona asta, cersesc doi pusti si un barbat care are o diformitate la picior. Povestile lor urmeaza acelasi tipar. aTata a murit, mama e bolnava, am cinci frati acasa”. Aurica sustine ca e ahandicapata, dar nu are ajutor social”, iar Mariana ca nu a facut anicio scoala si nu ma angajeaza nimeni”. In zona Bisericii Sf. Nicolae stau, zilnic, mai multi batrani, femei, mai ales, pe care nu am indraznit sa-i intreb cum au ajuns la mila semenilor. Cersetorii varstnici s-ar putea imparti in doua categorii: cei cu ochii injectati si fata ravasita de alcool, privind in gol, care te implora monoton, neconvingator, si cei tristi, jenati, tintind trotuarul fara sa scoata un cuvant. Piata Centrala e sub stapanirea minorilor, care sunt mai agresivi decat adultii. Iti taie calea, te urmaresc, insista, te injura. Au intrerupt scoala si stau in strada azi lumina”, singuratici sau in gasti. Castiga 200-500 de mii, chiar si un milion de lei vechi pe zi, dupa vreme si noroc. Isi cumpara salam, tigari, suc. aFac fifti-fifti cu mama. Jumate mie, jumate lor”, marturiseste Andrei, un pusti care sustine ca are 14 ani, dar pare de 11.
aNe lovim de legislatie”
In evidentele Directiei Generale pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau, numarul acopiilor strazii” a scazut in ultimii ani. In 2004, erau 275, in 2005 – 154, in 2006 si 2007, 130. 55 la suta sunt din Bacau, 25 la suta din Buhusi, 10 la suta din mediul rural si 10 la suta din alte judete. Unii au fost integrati in familie si s-au intors la scoala, cu sprijinul unor ONG-uri, dar in locul lor au aparut altii. Din 2008, DGASPC are 7 copii noi in evidenta, plus alti 4 care au fost institutionalizati. Cauzele pentru care minorii cersesc sunt starea de saracie a familiei, adesea dezorganizata, alcoolismul, nivelul scazut de educatie. aNe lovim de obstacole de ordin legislativ, afirma Alina Iftode, DGASPC. Daca justitia i-ar putea trimite pe parinti dupa gratii, totul ar fi OK”. Pentru combaterea cersetoriei, DGASPC a incheiat un protocol cu IPJ Bacau, in baza caruia s-a stabilit un plan de masuri. Cand Politia ii gaseste pe minori la cersit in mod repetat se adreseaza DGASPC, care ii preia si asigura o serie de servicii. Se stabilesc solutii pentru fiecare copil in parte, de la monitorizarea familiei si consiliere pana la luarea minorului de langa parinti, cu sprijinul Politiei. aIn fata instantei trebuie sa venim cu ceva, sa prezentam dovezi, documente, arata Alina Iftode. De aceea e nevoie de procesele verbale intocmite de politisti”. Unii copii sunt siliti de adulti sa cerseasca, altii au prins agustul banilor” si o fac pe cont propriu. Parintii sunt consiliati la DGASPC si la domiciliu cu privire la riscurile exploatarii prin cersit: efectele asupra copilului, abandonul scolar, consecintele juridice. Cand adultii persevereaza in a-si trimite copilul in strada, cazul ajunge in instanta. Din pacate, asta e greu de dovedit. Vina e aruncata pe minori, care nu pot fi pedepsiti. De multe ori, adultii se aleg cu o amenda, iar ca sa faca rost de bani isi exploateaza iar si iar copiii.
S-a dus buhul despre darnicia bacauanilor
Politistii incearca sa stapaneasca fenomenul cersetoriei, insa legislatia este destul de blanda cu cei care apeleaza la mila publica. aPersoanele gasite la cersit sunt luate in evidenta si, daca le descoperim de mai multe ori apeland la mila publica, nu putem decat sa le sanctionam”, explica Florin Podoleanu, ofiterul de presa al Politiei Primariei Bacau. Anul acesta, numai politistii de la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau au luat in evidenta 187 de cersetori. Nici politistii comunitari nu au stat cu mainile in san. Ei au depistat la cersit 97 de persoane majore, 22 din municipiul Bacau si 75 din alte localitati. Si minorii cersetori au intrat in atentia oamenilor legii, care au monitorizat 8 copii, 3 din Bacau si 5 din alte localitati. aIn cazul persoanelor minore, au fost sesizate organele abilitate, in speta, SPAS si DGASPC, pentru preluarea si gestionarea cazurilor conform legislatiei in vigoare. Persoanele adulte au fost luate in evidenta SPAS, in vederea reintegrarii in societate. Persoanele depistate la cersit, care provin din alta zona decat municipiul Bacau, au fost puse pe mijloce de transport si trimise in localitatile de domiciliu. Cei mai multi sunt din Buhusi, Neamt, dar si din Bucuresti si Constanta. Cersetorii nu se feresc sa recunoasca faptul ca Bacaul este un loc unde se fac bani”, mai spune Florin Podoleanu. De la inceputul anului, politistii comunitari au aplicat 182 de sanctiuni contraventionale, in valoare de 18.700 lei. Oamenii legii spun ca daca bacauanii nu ar mai fi atat de darnici, ar scapa de milogi.
Scris de Silvia Patrascanu, Lili Adochitei
Zilele Buhusiului: o sintagma prea ambitioasa
an week-end, centrul targului Buhusi a fost gazda unei manifestari care tinde sa devina traditionala: Zilele Buhusiului. Manifestarea a fost centrata pe show-ul de doua zile si doua seri tarzii oferit, pe o scena profesionala din fata Casei de Cultura, de personaje ale showbizz-ului actual: Daniela Condurache, Luminita Anghel, Ansamblul Shatra Chisinau, Alb si Negru, Anda Adam, Bandidos, Gelu Voicu, Carmen Radulescu, Cornelia Catanga, Cristina Rus, Anna Lesko, Smiley & Band. Prezentator: Octavian Ursulescu. Audienta a fost maxima. A fost aplaudat chiar si play-back-ul. N-au lipsit mijloacele de distractie (scrancioburi si tot felul de atiribombe” moderne instalate pe caldaram sau pe spatiul verde). Locuitorii din zona au trait, din cauza manelelor urlate si la vreme de seara tarzie, din statiile de amplificare ale scrancioburilor, an miezul unei atmosfere de pasalac pus pe chef. Grupurile sanitare lipsa au pricinuit un disconfort pe care nu-l putem descrie. Feluriti agenti economici si-au vandut binisor marfa: de la romantica (si igienica?) vata pe bat, la tot felul de gablonzuri numai bune de amenajat un interesant muzeu al kitsch-ului. De fiecare data, dupa retragerea spectatorilor din centrul orasului, an urma a ramas o mizerie care greu poate fi descrisa. Dincolo de aceste consideratii, buhusenii au aplaudat mult, au trait euforic si momentul an care focul de artificii, pornit spre cer de pe acoperisul Casei de Cultura, a dat de veste ca manifestarea s-a sfarsit.
Credem ca viitoarea editie n-ar trebui sa se reduca doar la acest spectacol de doua zile, ci sa vizeze si activitati culturale de esenta, reprezentative pentru Buhusi. De asemenea, an afara de primar, viceprimar si… politia comunitara, ar fi de dorit ca toti alesii obstii – si nu numai – sa fie invitati sa se implice an aceste activitati. Opinam ca pentru a aacoperi” ambitiile sintagmei aZilele Buhusiului” ar trebui cautata o alta formula a manifestarii, dat fiind si faptul ca aceasta se vrea a fi o amostenitoare” a unui balci traditional care s-a anfiripat, sa nu uitam, an jurul unei mari sarbatori crestine: Ziua Crucii.
Scris de (Ion F.)
Politist trimis in judecata pentru fals / Seful de post din Plopana a masluit o declaratie, ca sa scape de dosar
Ca sa scape de un dosar in lucru si sa nu-l mai bata sefii la cap, seful de post de la Plopana a recurs la o infractiune. Agentul sef adjunct Stefan S. a intocmit o declaratie in numele victimei si a trimis cazul la Parchet cu solutia de neinceperea urmaririi penale. Procurorii s-au sesizat
ca semnaturile de pe declaratii nu coincid si au declansat o ancheta.
Totul a plecat de la plangerea lui Mircea P., din comuna Plopana, care a sesizat Postul de Politie din localitate ca a fost victima unui furt. Localnicul s-a plans ca persoane necunoscute i-au intrat in locuinta, lasandu-l fara 2.300 de lei si un telefon mobil. Plangerea a fost inregistrata la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau, iar pentru ca principalul suspect era detinut in Penitenciarul Bacau, politistul caruia i se repartizase dosarul a propus repartizarea acestuia la Biroul Politiei Rurale. aDupa preluarea cauzei de catre Biroul Politiei Rurale, ofiterul a transmis catre Postul de Politie Plopana solicitarea de a proceda la desfasurarea de activitati specifice de cautare si citare a detinutului suspect. In baza acestei solicitari, inculpatul Stefan S., convins ca cercetarile vor fi anevoioase in contextul dat, s-a hotarat sa utilizeze o metoda mai simpla de solutionare a cauzei: aceea prin care partea vatamata, invocand gasirea bunurilor, revine asupra plangerii initiale”, precizeaza procurorul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau care s-a ocupat de caz.
Seful de post a vrut sa scape de dosar, de gura sefilor
Agentul sef adjunct a facut o declaratie in numele lui Mircea P., in care a mentionat faptul ca a gasit banii intr-un abecedar. Prin urmare isi retrage plangerea initiala si nu mai are nici o pretentie fata de principalul suspect. Apoi, seful de post din Plopana a semnat in numele localnicului si al sotiei acestuia, a anexat documentul la dosar, iar acesta a fost trimis la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau cu propunerea de neinceperea urmaririi penale. Procurorul care s-a ocupat de caz a sesizat ca semnaturile de pe cele doua declaratii ale partii vatamate nu coincid si a dispus o ancheta. Asa s-a descoperit ca Mircea P. este de fapt plecat in strainatate, iar declaratia nu a fost intocmita de el. Pentru a se stabili cu exactitate cui apartine scrisul, in luna aprilie a acestui an s-a dispus efectuarea unei expertize grafologice. In situatia data, seful de post nu a mai avut scapare. aInvinuitul a avut o atitudine oscilanta pe parcursul urmaririi penale cu privire la fapta comisa. A recunoscut-o, dupa intocmirea constatarii tehnico-stiintifice, invocand in apararea sa necesitatea solutionarii cu operativitate a cauzei”, mai spune procurorul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Recent, agentul sef adjunct Stefan S. a fost trimis in judecata pentru infractiunile de fals in inscrisuri sub semnatura privata.
Scris de Lili Adochitei
Fetele bisericesti se judeca pentru padurile din Bacau
Mitropolia Moldovei si Bucovinei a pus ochii pe padurile din judetul Bacau si, dupa cum decurg lucrurile in instanta, are toate sansele sa ia in stapanire peste 7000 de hectare de fond forestier. aDeja un proces a fost pierdut, iar prin sentinta civila nr. 2442 din 2007 instanta a dispus reconstituirea dreptului de proprietate privata pentru suprafata de 1958,31 hectare cu vegetatie forestiera situata pe raza localitatilor Slanic Moldova, Tirgu Ocna si Cotofanesti pe numele Parohiei aSfantul Spiridona Iasi. Tot Mitropolia Moldovei si Bucovinei revendica 6000 hectare de padure in Blagesti, procesul fiind in curs de judecare la Buhusi”, precizeaza Gheorghe Savu, directorul Directiei Silvice Bacau. Considerand ca se intarzie in mod nejustificat punerea in posesie, preotii au scos sabiile de sub sutane. Ei au facut plangere penala impotriva Comisiei Judetene de Fond Funciar, Directiei Silvice, Ocolului Silvic Tirgu Ocna, Comisiei Locale din Slanic Moldova si Comisiei Locale din Tirgu Ocna pentru nerespectarea hotararilor judecatoresti si abuz in serviciu.
Doua solicitari pentru acelasi teren
Gheorghe Hura, subprefectul judetului, arata ca aceasta situatia a fost generata de faptul ca au fost depuse doua cereri de retrocedare pentru acelasi teren. „Si Fundatia aSfantul Spiridona din Iasi, si Mitropolia Moldovei au solicitat 7000 ha din judetul Bacau, arata subprefectul. Fundatia face trimitere la faptul ca a administrat acest teren apartinand Mitropolei Moldovei, numai ca si Mitropolia a solicitat restituirea lui. Comisia judeteana a analizat cererile si neavand niciuna dintre ele argumente de sustinere a dat solutia de respingere”. Mitropolia Moldovei nu s-a lasat, insa, cu una, cu doua: s-a adresat instantei si a castigat, anuland in acest fel si calitatea de succesor a Fundatiei „Sf. Spiridon”. Gh. Hura arata ca Mitropolia a castigat la Judecatoria Onesti doar 1900 ha, pentru restul de 5600 ha urmand sa se pronunte Judecatoria Buhusi. „Abia luna trecuta ne-a fost comunicata solutia Judecatoriei Onesti. Noi am instiintat comisiile locale din Slanic Moldova, Tg. Ocna si Cotofanesti sa procedeze la documentarea si identificarea terenurilor care compun suprafata respectiva si sa inainteze Comisiei judetene propunerile pentru validarea suprafetelor”, afirma Gh. Hura. El mai spune ca, luand in considerare data la care a fost comunicata solutia data de Judecatoria Onesti, precum si faptul ca punerea in posesie nu este atributia Comisiei judetene de fond funciar, ci a comisiilor locale, actiunea Mitropoliei a fost introdusa prematur. „Am trimis raspuns Politiei, care face cercetari, in care explicam exact care e situatia”, afirma Gheorghe Hura.
Batalie si pentru cabane
De ceva timp, adresele cu antetul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei au inceput sa curga catre cele cinci institutii. Desi in hotararea instantei s-a precizat ca Parohia are dreptul dar asupra celor 1958 de hectare de padure, preotii vor si cladirile in care functioneaza brigada silvica si cantoanele. aNoi avem structura silvica proprie prin care ne asiguram paza si administrarea acestui fond forestier. In acest sens, va rugam ca odata cu predarea terenului sa faceti si predarea cladirilor. In prima faza aici va lucra personalul Ocolului Silvic Manastirea Neamt, iar in a doua faza, dupa preluarea celor aproximativ 6.000 de hectare de padure de la Blagesti, se va infiinta un ocol silvic al Bisericii”, a mentionat preotul jurist Constantin Grigore. Tot el sustine ca toate cladirile i se cuvin Parohiei doar pentru simplul motiv ca se afla pe terenul ei si daca nu le primeste, refuza amplasamentul padurii. aBrigada silvica si cantoanele sunt proprietatea Regiei Nationale a Padurilor. Avem acte pentru aceste cladiri. Nu putem, in niciun caz, sa le predam preotilor. Ei merg pe intimidare, dar nu si-au gasit oamenii. Din punctul meu de vedere, aceste fete bisericesti nu au nici o legatura cu lucrurile sfinte. Sunt doar diavoli in straie preotesti”, declara Savu. Directorul Directiei Silvice spune ca se asteapta sa piarda si procesul de la Buhusi, iar padurea de la Blagesti sa intre in stapanirea Mitropoliei. aSingura speranta ar fi stramutarea procesului din Moldova, pentru ca in aceasta parte a tarii nicio instanta nu ne va da castig de cauza. Presiunile asupra magistratilor sunt foarte mari”, declara directorul DS Bacau.
Scris de Lili Adochitei, Silvia Patrascanu
Centenarele lunii septembrie aniversate la Biblioteca Judeteana
Filiala bacauana a Societatii de Stiinte Filologice din Romania a organizat, ieri, alaturi de conducerea Bibliotecii aC. Sturdza” un eveniment important din punct de vedere cultural pentru istoria judetului nostru. Profesorii Ioan Danila, Catalin Rang, Aurel Stanciu, directorul Gabriela Muraru si actorul Nicolae Rosioru au aniversat centenarele literare ale lunii septembrie in fata unui public numeros constituit din copiii Gradinitei Nr. 21 si elevii Scolii cu clasele I-VIII din Sarata. In mijlocul atentiei au fost figurile a doua personalitati bacauane foarte apreciate, insa de care aproape nimeni nu-si mai aduce aminte: autorul de literatura de vanatoare Nicolae Cristoveanu si Malina Cajal, scriitoare de literatura pentru copii, ambii nascuti in anul 1908. Momentul a fost marcat si de prezenta sopranei Claudia Vasilache, care a oferit un moment artistic exceptional. Ea a cantat versurile Malinei Cajal, acompaniata la pian de catre Antonela Leahu. Toate discutiile purtate mai bine de o ora au avut ca scop evidentierea ascriitorilor despre care foarte multe persoane cunosc putine lucruri sau de care au uitat complet. Cata lume stie ca versurile binecunoscutei poezii aRica nu stia sa zica…a sunt scrise de Malina Cajal? Oamenii au uitat si tocmai acesta a fost scopul acestei intalniri: de a oferi celor tineri si nu numai o reimprospatare a cunostintelor prin intermediul celor care au avut sansa de a cunoaste personal aceste doua figuri marcante ale judetului nostru”, dupa cum a mentionat Ioan Danila, presedintele filialei bacauane a Asociatiei Filologice.
Scris de Daniela Pilat
Karting/ Campionatul Europei de Sud-Est / Cu gandul la podium
La o saptamana dupa ce s-a laureat campion national la clasa MINI, Denis Marcu spera sa faca un pas decisiv si spre cucerirea titlului de campion al Europei de Sud-Est la karting. Misiune dificila pentru pilotul Selenei Motor Sport. Desi se afla pe locul intai in clasamentul general, Marcu are de infruntat duminica, la Bucuresti, in penultima etapa a competitiei, asaltul unor piloti mult mai experimentati. „Suntem constienti ca va fi greu pentru Denis. La start se vor reuni peste 20 de piloti, dintre care unii sunt foarte valorosi. Speram insa ca pustiul sa-si continue evolutiile bune de pana acum si sa se claseze cat mai in fata. Daca va fi pe podium, va fi cu atat mai bine”, a declarat directorul sportiv al Selenei Motor Sport, Vladimir Bortov, care a precizat: „In cazul in care Denis va castiga titlul, va fi ceva fantastic, mai ales ca el a inceput sa intre in competitii de-abia in urma cu un an. Sunt insa realist si de aceea spun ca o clasare pe podium la finalul campionatului ar reprezenta un rezultat foarte bun”. Marcu stie ca pentru a-si conserva primatul in ierarhia generala, trebuie sa prinda podiumul in aceste doua runde de final: „Va fi greu, dar voi incerca sa termin in primii trei la Bucuresti. Acesta e obiectivul meu”. Astazi se vor desfasura antrenamentele cronometrate, iar duminica dimineata, respectiv dupa-amiaza, se vor desfasura cele doua manse ale etapei. Alaturi de Denis Marcu, Selena Motor Sport mizeaza la clasa MINI si pe Petrut Florescu, despre care Vladimir Bortov estimeaza ca poate progresa foarte mult: „E talentat si muncitor, dar ii lipseste experienta. La anul, Petrut va putea pretinde si el la mai mult in competitia continentala. Pana atunci, important este sa se acomodeze cu dificultatea unui asemenea concurs”.
Scris de (D. Sion)
Fotbal, Liga a ll-a / Curaj, Gaina, ca te tai! / FC Ploiesti – FCM Bacau (duminica, ora 11.00, sport.ro)
La o saptamana dupa umilitorul 1-5 de acasa, cu Buftea, FCM Bacau cauta reabilitarea pe terenul celei de-a doua forte a campionatului: FC Ploiesti. Un adversar redutabil. Nu insa si pentru antrenorul Bacaului, Cristi Popovici. Tehnicianul a socat la conferinta de presa de ieri: „Intalnim o formatie buna, dar nu de speriat. Le-am spus si jucatorilor ca ne asteapta un meci mai usor decat cel de la Modelu, unde am fost aproape de victorie”. Pe ce se bazeaza Popovici? „Ploiestenii au cativa jucatori buni, insa ca echipa nu fac furori, chiar daca sunt pe locul doi”. Un alt argument: „Au probleme cu ambii portari. La Botosani, Iatan a incasat doua goluri parabile, iar cand a intrat Popa, a gafat si el, primind gol de la 40 de metri”. Remarca referitoare la Iatan si Popa isi gaseste acoperire si in intentia celor de la Ploiesti de a aduce un portar din Franta. „Oricum, pentru a obtine un rezultat bun duminica, trebuie sa manifestam concentrare maxima in fata ambelor porti”, a mai spus Popovici, care crede ca victoria de marti, din Cupa (5-3 cu Pambac) a avut darul de a ridica moralul elevilor sai. FCM Bacau se deplaseaza la Ploiesti fara Ignatescu (accidentat) si Darie (invoit), insa si ploiestenii au problemele lor de lot. Astfel, Paun a fost eliminat la Botosani si e suspendat, Brujan e incert, in timp ce Cristi Vlad s-a accidentat la meciul de Cupa, castigat cu 2-1 contra „satelitului” lui FC Arges. in aceste conditii, e foarte posibil ca antrenorul Vivi Rachita sa-l titularizeze in linia mediana pe Stefan Ciobanu, autorul ambelor goluri inscrise marti, contra pitestenilor.
Formatii probabile:
FC Ploiesti: Popa-Craciun, Rohat, Mihalache, Florea- Catarama, Ciobanu, L. Mihai, V. Gheorghe- Cl. Tudor, Gafita.
FCM Bacau: Manea- Dediu, Vajou, Spiridon, Dobarceanu- Vraciu, Raimy, Taban, Dobos- Huiban, Boghian.
Arbitri: Victor Stanisteanu (Buzau)- Sebastian Stoianof (Constanta), Andrei Constantinescu (Bucuresti).
Scris de Dan Sion
Cojocaru, in „;lesa” lui Stavarache pe 15 septembrie
Debutul noului an scolar nu-l va prinde pe inspectorul general Ovidiu Cojocaru intr-o scoala anume, ci in mai multe. „In ultimii ani nu am fost niciodata, la deschiderea anului scolar, impreuna cu domnul primar, de aceea cred ca anul acesta vom merge impreuna. Probabil ca domnul Stavarache isi va fixa un program si, in functie de acesta, vom stabili exact in ce scoli vom fi prezenti”, ne-a declarat seful Inspectoratului Scolar. Altfel, inspectorul general Ovidiu Cojocaru nu si-a ascuns bucuria in legatura cu inceputul anului scolar. „De fiecare data prima zi de scoala mi-a dat o stare de bucurie si implinire, chiar daca mai sunt unele motive de nemultumire”, a spus oficialul Inspectoratului Scolar.
Scris de (Eduard C.)
Vom fi inundati in continuare / Tariceanu lasa Bacaul fara diguri
Judetul Bacau a primit 6 miliarde pentru refacerea infrastructurii distruse de inundatii, in loc de 10, cate erau necesare. In sedinta CJSU de ieri, banii au fost dirijati spre refacerea DC 12 din Saucesti. Tot ieri, seful DAS a acuzat aDesteptarea” ca i-a rastalmacit declaratiile, apoi s-a contrazis, aratand ca e nevoie de bani pentru diguri si ca Guvernul isi asuma riscuri nealocand suma soliciata.
Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) Bacau s-a reunit, ieri, la Prefectura ca sa imparta banii dati de Guvern pentru refacerea infrastructurii distruse in inundatiile din iulie 2008. De fapt, reprezentantii institutiilor publice nu prea au avut ce imparti. Nu din cauza ca suma alocata de Guvern ar fi mica, e vorba de 6 miliarde de lei vechi, ci pentru ca e insuficienta. „Noi ne-am adresat Ministerului Administratiei pe 7 septembrie si am cerut 10 miliarde de lei vechi pentru Saucesti, Prajesti si Letea Veche, dar am primit doar 6 miliarde, a spus Dumitru Nada, secretarul CJSU. De aceea propunem ca intreaga suma sa fie alocata Saucestiului pentru DC 12 Siret – Dumbrava, bani cu care s-ar putea face mare parte din lucrari”. Gabriel Berca, secretar general al Guvernului, prezent la sedinta CJSU, le-a cerut sefilor de institutii sa fie foarte atenti: „Va vorbesc din experienta anului 2005: fiecare alocare trebuie sa fie facuta prin acordul dumneavoastra, al tuturor. Nu vreau sa se intample ca la Suceava, unde s-au alocat bani, iar prefectul nu stia nimic”.
Vamanu face clabuci de incompetenta
Tot ieri, in plina sedinta, Emil Vamanu, seful Directiei Apelor Siret (DAS), a acuzat aDesteptarea” ca i-a rastamacit declaratiile in articolul aSinistratii vor avea case noi in zone inundabile”. El declarase ca la Saucesti incadrarea e de 2 la suta, adica 2 inundatii la 100 de ani, dar dupa ce am avut inundatii si in 2005, si in 2008, realitatea e alta, asadar e nevoie de un dig de 9 km in Saucesti. El afirma ca ar trebui schimbat normativul ca DAS sa construiasca digul deoarece, pe actuala lege, l-ar plati din buzunar. Ieri, dupa ce ne-a acuzat de rastalmacire, Emil Vamanu, a precizat: „Pentru un dig de 12 km la Saucesti e nevoie de 500 de miliarde de lei. S-a pus in balanta cat costa casele si cat costa digul”. Asadar, la Saucesti, digul ar trebui sa aiba 12 km, nu 9, cum declarase acum patru zile. In baza afirmatiilor sefului DAS, prefectul Claudiu Serban a conchis ca „pe normativele actuale, Saucestiul nu e zona inundabila”, iar Emil Vamanu l-a aprobat. Imediat s-a contrazis (a doua oara!), afirmand ca exista riscuri. Directorul DAS s-a plans ca a cerut fonduri Guvernului pentru refacerea digurilor din Galbeni, Saucesti si Racaciuni, dar i s-a raspuns ca nu sunt bani. „Dar mai exista Fondul Solidaritatea, Fondul de mediu… Eu cred ca la buget nu mai sunt bani, dar ne asumam niste riscuri. Ce s-a intamplat in 2005 si 2008 se poate intampla si in 2012″, a spus Vamanu. Ca sa vezi! Tocmai explicase ca l-am arastalmacit” si ca zona Saucesti, in care Guvernul construieste 370 de case, nu e „inundabila”. In normative. La final, Emil Vamanu a cerut sprijinul secretarul general al Guvernului, iar Gabriel Berca i-a promis ca il va avea.
Scris de Silvia Patrascanu, Nelu Brosteanu
Incompetenta depasita de aroganta ticaloasa
Oare cate inundatii s-au abatut asupra Romaniai in ultimii 19 ani? Oare de cate ori apele au smuls vieti si munca de multe-multe vieti doar in Bacau? Le mai stie cineva numarul? O asemenea oribila statistica n-ar face decat sa confirme incompetenta si aroganta ticaloasa a celor pe care, vai!, noi, cetatenii a increzatori, i-am ales sa ne apere interesele in acesti ultimi ani. Si vietile, si agoniseala am crezut ca ni le vor apara. Dar asa cum au dovedit, doar vietile lor si propriile interese au contat, astfel incat am fost martorii ingroziti la nenumarate grozavii. Si n-am avut ce face.
O ziarista onesta a scris in DESTEPTAREA ca, la Saucesti, casele sinistratilor se reconstruiesc in zone inundabile. O toapa de amploaiat cu ifose de magar castrat si-a permis sa o besteleasca in public, intr-o sedinta unde erau prezenti si sefii lui, cei care au avut neghiobia sa-l puna si sa-l pastreze pe post. Numai ca ipochimenul de care facem vorbire este atat de imbecil incat singur s-a incurcat in vorbele ce si le screme din creierasul neputincios si a recunoscut ca, da!, la Saucesti se construiesc zeci de case care pot fi luate de ape la o probabila inundatie. Bietii sefi ai neterminatului au incercat sa se lamureasca despre speta, insa n-au reusit sa inteleaga mare lucru din bolmojeala stupida ce a tinut loc de explicatie clara. Poate se vor convinge ca tin pe post un individ a carui incompetenta nu este periculoasa atat pentru banii statului, cat, cel mai important, pentru vietile oamenilor nevinovati.
Dar nu aici se incheie aceasta sinistra poveste. Faptul ca in Romania (logic, nici in Bacau) nu exista un plan serios de combatere a inundatiilor, o proiectie profesionista a masurilor pe termen scurt, mediu si lung ce trebuie intreprinse pentru ca romanii, bacauanii, sa nu mai traiasca sub spectrul distrugerii, ei bine, aceste lipsuri nu mai tin de un nevrednic slujbas care-si baseste frustrarile prin sedinte. Asta tine de ditamai Guvernul tarii. De acolo trebuie sa porneasca ideea, gandul si imboldul pentru infaptuire. Zadarnice sperante! Nu numai ca nu exista asa ceva, dar nici macar banii toti pentru carpelile absolut necesare pe malurile raurile n-au venit toti. Si daca nu-s toti banii, ce facem? Ii dam numai intr-o parte, iar de celelalte zeci de mii de oameni sa aiba Cel de Sus grija. Iar in acest timp se inaugureaza poduri in care s-au pompat bani cat pentru trei. Si se viziteaza sate unde se construiesc case ce vor fi inundate din cauza arogantei ticaloase si a incompetentei.
Scris de Nelu Brosteanu
Suspiciuni „englezesti”; la ISJ
Calmul plat ce a dominat prima zi a repartizarii pe post a suplinitorilor calificati ramasi pe dinafara, a pensionarilor care vor cumul si a suplinitorilor necalificati s-a dovedit a fi numai linistea dinaintea furtunii. Fie ea si intr-un pahar cu apa. Apele s-au involburat in momentul in care a venit randul profesorilor de limba engleza sa-si aleaga o catedra.
Cei mai decisi in a-si striga nemultumirea au fost profesorii Adina si Marian Feraru (foto). Cei doi au promovat concursul de titularizare din luna iulie, dar oferta de la sedinta publica din luna august nu i-a multumit, motiv pentru care au amanat pana acum sa-si aleaga o catedra. Norocul parea, la inceputul saptamanii, a le surade, dar situatia s-a intors cu 180 de grade in numai 48 de ore. „Nu se poate asa ceva. Pur si simplu, pe 10 septembrie erau afisate pe Internet trei catedre complete si alte trei incomplete in municipiul Bacau si acum ele au disparut din lista”, au sustinut, la unison, Adina si Marian Feraru. Aceasta nu a fost, insa, singura ciudatenie sesizata de cei doi. „Anul trecut am avut catedra la Colegiul Economic. In august, cand am intrebat de ea, mi s-a spus ca a fost ocupata prin continuitate, ceea ce era, insa, imposibil, in conditiile in care eu nu am depus o astfel de cerere”, a mai spus Marian Feraru.
De partea cealalta, Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) spune ca diferentele dintre posturile aparute pe Internet si cele din lista afisata, ieri, la sediul ISJ se datoreaza ministerului. „In lista afisata pe Internet nu au fost operate modificarile survenite in urma detasarilor aprobate in Comisia paritara de pe 5 septembrie. Asta pentru ca pana azi (ieri, n.r.) nu am avut acces la datele existente la minister”, a sustinut inspectorul de personal Ionel Ardeleanu. Cat priveste catedra de engleza de la Colegiul Economic „Ion Ghica” reclamata de catre Marian Feraru, aceasta apare in scriptele ISJ ca fiind ocupata prin detasare, pe 5 septembrie. „Potrivit metodologiei, profesorii care s-au titularizat pentru prima data anul acesta au dreptul sa ceara detasare, dar dupa 1 septembrie. Conform aceleiasi metodologii, solicitarile respective se rezolva in Comisia paritara ISJ – sindicate, nu in sedinta publica. Pe postul de la Economic s-a detasat Andreea Ciobanu, care, intr-o prima faza, s-a titularizat la Colegiul Tehnic aPetru Ponia din Onesti”, a declarat inspectorul de personal Constantin Nastac. Nimeni nu ne-a spus, insa, de ce la sedinta publica din luna august catedra respectiva nu a aparut pe liste, daca s-a ocupat de abia la inceputul lui septembrie.
Scris de Eduard Cucu
Ajutor de stat pentru intreprinderile mari
Prin proaspat adoptata Hotarare de Guvern nr. 753/2008, se instituie o schema de ajutor de stat avand ca obiectiv dezvoltarea regionala prin stimularea investitiilor. Prevederile noului act normativ se aplica intreprinderilor mari inregistrate conform Legii 31/1990 cu modificarile ulterioare, ce indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: realizeaza o investitie initiala de peste 100 milioane euro, echivalent in lei, valoarea costurilor eligibile depaseste 50 milioane euro, echivalent in lei, si se creeaza minim 500 de noi locuri de munca in urma investitiei initiale. Durata schemei de ajutor de stat este de 5 ani, intre 2008-2013, cu posibilitatea prelungirii pana in 2013. Bugetul total alocat este de 575 milioane de euro, ceea ce inseamna ca bugetul mediu anual este de 115 milioane euro. Autoritatea responsabila cu implementarea schemei de ajutor de stat este Ministerul Economiei si Finantelor.
Scris de Emilian Berceanu
