…dar fiecare zi confirma cele scrie de ziaristii Trustului Media aDESTEPTAREA&quot. Era primavara si campania electorala deja infierbanta mintile atunci cand s-a pornit &quotOperatiunea Fatuirea Gratuita si Degeaba a Blocurilor&quot. In graba mare, cu lucrari date cam pe sub mana (asa cum ne-am obisnuit in ultimii ani), fara un plan serios si fara o finalitate certa – cam asa a demarat o total contraproductiva mituire electorala a bacauanilor. Cei mai multi &quotbeneficiari&quot s-au bucurat de asa pleasca venita de la domn&#39 primar cel vrednic peste poate. Si au privit chioras paginile cotidianului nostru in care spuneam, cu probe si pareri ale specialistilor, ca nu-i in regula ceea ce se intampla. Scriau jurnalistii ca va veni toamna si apa se va infiltra, ca o sa apara igrasia, ca mucegaiul va cuprinde peretii, ca vor regreta amarnic pomana primita cu ochii inchisi. Degeaba, avertismentele n-au fost bagate in seama! E abia septembrie si, din pacate, realitatea aproape ca intrece cele mai aspre temeri. Si vine octombrie, apoi noiembrie… Nu mai vorbim despre decembrie, ianuarie, februarie, martie, poate si aprilie…
Si asa cum ni s-au plans primii locatari loviti de maciuca nepriceperii, grabei si nepasarii administratiei locale, vor mai fi zeci, cel putin, care vor suna la redactie si vor reclama ca nu mai pot sta in case. In casele lor &quotreabilitate termic gratis de primarul Romeo Stavarache&quot. Si noi ce-ar trebui sa facem? Sa le trantim telefonul in nas dupa ce ne-am rasti la ei aducandu-le aminte de avertismentele din primavara? In niciun caz! Vom merge si vom vedea cat de mare este dezastrul, vom intreba la Primarie de ce s-a intamplat asta si vom scrie ca, iata, realitatea este alta decat fanfaronada electorala care a pacalit bacauanii la alegeri. Fara rautate spun, vor mai fi si alte lucruri care, in timp, isi vor arata adevarata fata, una total defavorabila oamenilor. Vom scrie si despre acelea. Numai ca nu-mi pot reprima o intrebare: de ce era nevoie ca sa fim noi, ziaristii de la aDESTEPTAREA&quot, confirmati acum, cand se putea opri toata panarama mai demult? Si chiar nu ne incalzeste cu nimic ca avem dreptate. Nu-i o victorie a noastra, este o infrangere a voastra.

Scris de Nelu Brosteanu

Abatoarele si supermarketurile din Bacau si-au umplut spatiile frigorifice cu deseuri animale. Daca in cateva zile Protan nu va porni instalatiile de neutralizare, operatorii bacauani vor fi nevoiti sa-si restranga activitatea.

Zeci de tone de starvuri si deseuri de origine animala sunt depozitate atat la filiala din Bacau a societatii Protan, cat si la supermarketuri, abatoare si fermele de pasari din judet. Spatiile frigorifice ale unitatilor sunt aproape pline, la fel si cele de la Protan Bacau, iar daca in cateva zile nu se rezolva problema ivita la Popesti-Leordeni, situatia poate scapa de sub control. aProtan Bacau doar depoziteaza resturile animaliere, nu le si neutralizeaza. Aceasta operatiune se efectueaza la Bucuresti. Cum de cateva zile unitatea din capitala nu mai functioneaza, s-a stopat tot circuitul”, precizeaza Vasile Zaharia, directorul Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Bacau. Pusi in fata unei situatii extrem de delicate, veterinarii bacauani nu au prea multe alternative. aNoi am facut un control la unitatile de profil din judet pentru a vedea ce cantitati de subproduse au colectat in aceasta perioada si cum sunt ele depozitate. Totodata, i-am rugat pe operatori sa ne raporteze zilnic cantitatile de deseuri colectate”, ne-a declarat dr. Costel Busuioc, seful Biroului Inspectii si Control din cadrul DSVSA Bacau.

Se impute treaba!

Deja spatiile frigorifice ale supermarketurilor sunt pline in proportie de 80 la suta, la fel si cele ale abatorului de la Onesti. Cele mai mari probleme insa le are Agricola International, unde zilnic se colecteaza cateva zeci de tone de deseuri de abator. aSunt intr-o situatie fara iesire, se plange Gheorghe Antochi, presedintele Agricola International. La noi ar trebui sa se preia, in zile normale, 25 de tone deseuri de abator, 3-4 tone pasari moarte si porci, precum si deseurile de la incubatoare. Am statii frigorifice, dar mai mult de 2-3 zile nu am unde sa depozitez aceste deseuri. Personal am facut adrese catre Ministerul Agriculturii si catre
ANSVSA, unde am explicat situatia in care ma aflu”. Operatorii mai mici isi fac si ei griji, dar pe termen mai indelungat. aUnitatea noastra este moderna si avem un spatiu frigorific de 25 de tone. Zilnic colectam 3-4 tone de deseuri animale. In mod normal, masinile de la Protan vin la unitate o data pe saptamana, cand incarca 10-15 tone de resturi animale”, ne spune Iulian Farcas, administratorul abatorului Nicbac din Nicolae Balcescu.

Starvurile vor fi neutralizate peste zece zile

Dupa cum decurg lucrurile, tonele de starvuri stranse in ultimele zile in judetul Bacau nu vor fi neutralizate prea curand. aSituatia de la Protan Bacau ne este cunoscuta. Nu putem preciza cu exactitate data la care activitatea Protan va intra in normalitate. Speram ca in maximum 10 zile activitatea se va relua”, ne-a declarat Gabriela Conea, purtator de cuvant Protan SA. Pana atunci, singura solutie ar fi restrangerea activitatii tuturor operatorilor din judet.
Scris de Lili Adochitei

Strada Miron Costin este un obiectiv de constructie fara termen de finalizare. De mai multe saptamani, asfaltul a fost partial decopertat, dar lucrarile de refacere a carosabilului se desfasoara intr-un ritm foarte lent. Locatarii din zona sunt disperati.

Santierul prelungit la nesfarsit ii scoate din sarite atat pe pietoni, cat si pe soferi. Gropile s-au umplut cu apa si este o adevarata aventura sa traversezi strada. Masinile sunt nevoite sa circule cu viteza melcului. Nici macar maestrii in ale soferiei nu reusesc sa evite capcanele intinse la tot pasul. „Este un chin sa trecem pe aici, ne-a declarat, de la volan, Eugen Beres. Nici nu mai stiu de cate saptamani ne chinuim astfel. Nu intelegem de ce dureaza atat”. Cornel Andone se gandeste la cheltuielile din service si se asteapta la o factura enorma. „Masina are de suferit. Nu este normal sa tina atat un santier. Trebuia turnat asfaltul, nu sa fim obligati la un asemenea chin pe cheltuiala si nervii nostri”.

Primaria se spala pe maini
de strada Miron Costin

Echipele de muncitori isi fac rar aparitia pe strada Miron Costin. Zilele calduroase au fost irosite. La Primaria Bacau, aceasta problema nu tulbura linistea. Mihaela Grosu, purtator de cuvant la Primaria Bacau, ne-a declarat: „Nu este problema noastra. Regia Autonoma de Gospodarie Comunala are lucrare acolo. Noi le-am dat avizul, dar ei stiu care sunt detaliile tehnice si termenele de finalizare”. Reprezentantul Primariei ne-a mai declarat ca avizarea s-a facut pe tronsoane, iar termenul pentru refacerea strazii este 30 septembrie.

Mai au de suferit

RAGC Bacau a acordat lucrarea de pe strada Miron Costin societatii Hidroconstructia. La mijlocul lunii august, conducerea acesteia dadea asigurari ca in 4 zile va fi turnat asfaltul. Dupa o luna, situatia este neschimbata. „Noi am incheiat cu firma un contract care prevedea ca termen de finalizare a lucrarilor sfarsitul lunii iulie, ne-a declarat Petrus Radulescu, director tehnic al RAGC. Numai ca autorizatia de spargere a strazii a fost eliberata cu intarziere de Primaria Bacau. Prin urmare, termenul final s-a decalat pana la sfarsitul acestei luni”. Cu alte cuvinte, lucrarea este in termenul legal, spre disperarea locatarilor din zona strazii Miron Costin si a trecatorilor, carora cosmarul li se pare fara sfarsit.

Scris de Doina Mincu

In ciuda previziunilor extrem de optimiste privind productia de grau din acest an, produsele de panificatie nu vor cunoaste o ieftinire decat daca se va face un rabat inacceptabil de la calitate. Conform statisticilor oficiale ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, situatia recoltei la nivel national este relativ dezastruoasa.

Analizele efectuate pe teritoriul intregii tari au demonstrat faptul ca recolta-record de grau de anul acesta este, in proportie covarsitoare, de proasta calitate. Doar cateva judete fac exceptie de la aceasta regula negativa, dar per total sectorul panificatiei va avea de suferit daca va accepta cereale din productia interna indiferent de calitate, doar pentru a-si asigura cantitatea necesara pentru a se mentine in afaceri.

Cereale multe, dar calitatea
este sub mediocra

Intr-o statistica pe perioada 2001-2008 a productiei de grau, anul acesta se afla pe locul 3. Insa, ca si calitate, problema se pune in termeni cu totul diferitie. Per total, recolta de grau de anul acesta este de calitate nesatisfacatoare in procent de 46%, ceea ce schimba cu totul situatia. Daca producatorii din domeniul panificatiei vor folosi, asa cum este si normal, doar cereale de calitate, in cele din urma se va ajunge, implict, la importuri deoarece productia interna nu are cum sa faca fata cererii. Graul de calitate inferioara va fi folosit, cel mai probabil, pentru furaje si productia de bauturi alcoolice, dar si acolo la un pret mult mai mic decat normal.

Recolte compromise
in toata tara

La nivel de judete, exista exemple suficiente unde productia de grau de anul acesta este compromisa aproape in totalitate. Mehedintiul are 91% din recolta de anul acesta sub calitatea normala, din cauza continutului scazut de gluten si a calitatii slabe a acestuia. Situatii similare se intalnesc in Alba, Calarasi, Cluj, Hunedoara, iar Maramuresul are toata productia de grau de anul acesta compromisa. De partea cealalta a listei se afla Braila, Dambovita si Galatiul, cu o recolta in proportie de peste 80% de calitate buna.

O situatie critica

Puse cap la cap, datele statistice provenite de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale contureaza o situatie imposibila in agricultura romaneasca. In ciuda sutelor de milioane de euro alocate de Uniunea Europeana pentru revigorarea sectorului agricol, in continuare suntem dependenti de seminte de proasta calitate, de ingrasaminte ieftine care scad din proprietatile produselor agricole, de un sistem de irigatii aproape inexistent. Acestea sunt motivele pentru care productiile record sunt de fapt productii de subzistenta, solutia importurilor masive fiind, din ce in ce mai des, cea preferata utilizarii unor produse interne de calitate inferioara. Cresterea preturilor, din aceste considerente, nu are cum sa fie o surpriza. Scris de Emilian Berceanu

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a lansat Programul Fermierul II. Cu o dobanda a creditului de numai 6,5 la suta pe o perioada de pana la 10 ani si cu extinderea perioadei de gratie pana la 5 ani, in functie de specificul proiectului, Programul Fermierul permite, deopotriva, finantarea investitiilor realizate cu sprijin financiar nerambursabil prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), dar si promovarea de sine statatoare a ideilor de afaceri. „Sumele alocate pentru acest an sunt de 630 milioane lei pentru proiectele ce apeleaza la finantarile nerambursabile ale Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si 30 milioane lei pentru creditarea beneficiarilor Programului Operational de Pescuit”, a mentionat Eugen Ticau, directorul Centrului Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (CRPDRP). In acest sens, vor putea accesa creditele Fermierul II potentialii beneficiari ai Masurii 121, respectiv Modernizarea exploatatiilor agricole, pentru proiecte ce includ lucrari de constructii-montaj sau pentru achizitia de animale, precum si aceia care au in vedere Masura 123, respectiv Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere. De asemenea, plafonul maxim al imprumutului este de 1 milion Euro pentru un beneficiar. „Plafonul maxim al imprumutului acordat de Programul Fermierul II este de 1 milion Euro pentru fiecare beneficiar, formele asociative putand insa beneficia de o valoare dubla, de pana la 2 milioane Euro”, a mai adaugat Eugen Ticau. Cei ce nu acceseaza finantari europene au la dispozitie 100 milioane lei pentru dezvoltarea propriei afaceri. Bancile selectate pentru a gestiona fondurile Programului sunt BCR, Bancpost, Carpatica, BRD-GSG, Raiffeisen Bank si CEC-Bank.
Scris de (D.V.)

Au aparut niscai statistici numai bune sa demoleze mitul, in care ne scaldam de ani buni, cum ca scoala romaneasca ar fi printre cele mai cu mot din lume. Insa rezultatele concrete au operat o taiere de mot, aratand, scurt pe doi, ca suntem undeva la coada listei performantei educationale. S-au perindat pe la carma invatamantului personaje care mai de care mai sinistre, mai puse pe reforme de partid, si care, intr-un final, au izbutit non-performanta de a pune educatia pe chituci. Manualele cu Andreea Esca si tembela practica a tocitului irational si-au spus intr-un final sinistrul cuvant, elevii nostri nefiind, in niciun caz, mai cu stea-n frunte ca „ai lor”. Cadre didactice dezinteresate, cu salarii de mizerie si gata de orice pentru a prinde „pregatiri”, programe de studiu dezlanate, favoritisme de prost-gust, toate sunt coordonatele involutiei constante a unui sistem care, pe vremuri nu chiar de mult apuse, dadea ceata peste tot. Adevarat, avem olimpici premiati pe la aproape toate disciplinele. Dar copiii acestia sunt exceptiile, care se straduiesc sa mai curete cat se poate blazonul patat al unei educatii in vrie. De ce sa ne ascundem dupa deget, cand acum avem liceeni care citesc pe silabe, dar recita cu patos versurile nemuritoare ale vreunui Salam sau cine stie ce alt mare compozitor cu iz gastronomic? A disparut interesul, au disparut cartile din bibliotecile personale, s-au evaporat orele de lectura. Cluburi, calculatoare si capsuni. Cam astea-s prioritatile noii generatii, imbecilizate de un sistem haotic, inapt sa pastreze un echilibru al valorilor. Pentru un bilet in marea capsuniada nu trebuie carte, iar cu banii din capsuni nicio diploma nu este inaccesibila. In 20 de ani s-a facut praf intregul invatamant. O strategie imbecila, schimbata mereu de niste imbecili care cred din strafundurile infundate profund ale constiintei lor ca educatia trece prin politica, si ca reforma unuia e mai buna decat a altuia. Din j”de reforme ne-am ales cu coada listei. La scoala, ba politicienilor!!!!Scris de Emilian Berceanu

La Colegiul Tehnic aIon Borcea” Buhusi, sarbatoarea deschiderii anului scolar a coincis cu o mare bucurie: inaugurarea sediului reabilitat in care-si desfasoara activitatea clasele de SAM si liceu tehnologic. A fost finalizat un proiect PHARE ambitios, de coeziune economica si sociala, componenta anvatamant profesional si tehnic, in valoare de peste 700.000 de euro. Reabilitarea imobilului a fost integrala: consolidare, sarpanta, ferestre, usi, instalatii electrice, sanitare, termice, pardoseli etc. Mobilierul nou, echipamentele IT si cele care vizeaza amenajarea a doua ateliere (profil constructii si confectii textile) confera acestei institutii de traditie un statut european. Initiat si coordonat de prof. Liliana Radovici, director adjunct, proiectul a fost sprijinit cu resurse financiare si de Consiliul Local si Inspectoratul Scolar al Judetului Bacau.
Momentul inaugural a fost de poveste, cu schepsis european. Au participat, pe langa elevi si profesori, fosti directori si cadre didactice pensionate, reprezentanti ai I.S.J. Bacau si Consiliului Local, ai asociatiilor Renasterea si Prolyceum, alti lideri ai comunitatii. O slujba de sfintire a fost urmata de vizionarea a doua filme documentare care au reiterat istoricul reabilitarii. Oaspetii au vizitat salile de clasa, biblioteca si cabinetul de informatica, atelierele (care trebuie sa mai primeasca anca echipamente). A urmat traditionalul acolocviu de impresii”, unde, in virtutea traditiei, n-a lipsit simbolicul pahar de sampanie. Gazdele, neintimidate/neafectate de partiniri politice in alocarea fondurilor, au dezvaluit ca au si alte proiecte ambitioase: realizarea unui campus scolar (prin reabilitarea unui imobil cu patru etaje si a unei cantine), a unui bazin de inot, construirea unei sali de sport etc. Fiind o zi festiva, cei care decid destinatia finantarilor n-au zis ba. Scris de I.Fercu

15 septembrie. Pentru cei mici, emotii cu carul. Pentru aveterani”, un simplu amisto”. Deocamdata, pentru ca bac-ul bate la usa. Pentru profesori, sperante intr-un salariu mai bun, sefi noi sau titulaturi proaspete. Asta daca nu cauta inca o catedra libera. Pentru toti, insa, a fost un nou inceput.

Gradinita „Agricola International” a fost, poate, cea mai grabita unitate de invatamant din judet, anul scolar incepand aici inca de acum doua saptamani. Atunci au venit primii 60-70 de prichindei. Acum, singura gradinita cu program saptamanal nu mai are niciun loc liber, dar solicitarile continua sa vina. Educatoarele de aici stiu de ce. „Ca sa lucrezi intr-o gradinita cu program saptamanal trebuie, in primul rand, sa fii mama cu adevarat. Blandetea si afectiunea sunt atributele noastre principale”, ne-a declarat Maricica Diamant, directorul Gradinitei „Agricola”. Infiintata in urma cu aproapre un sfert de secol, Gradinita „Agricola” a impresionat inca de la inceput prin programul si conditiile oferite. Obiceiurile s-au mai schimbat si multi parinti isi iau, acum, copiii acasa in fiecare seara. Numarul micutilor care stau aici de luni pana vineri nu depaseste 30 sau 40. Avalansa de cereri a ramas, insa, intacta.

Bacaul are Colegiu National Catolic

Debutul anului scolar 2008-2009 a adus invatamantului bacauan un nou Colegiu National. Mai exact, un Colegiu National Catolic, fostul Liceul teologic romano-catolic „Sf. Iosif” schimbandu-si titulatura. Un statut care vine sa rasplateasca istoria si valoarea singurei scoli de profil din Moldova, dar care obliga o data in plus. „Mergem pe acelasi drum pe care am pornit cu ani in urma si incercam sa-i ajutam pe tinerii care vin la noi sa-si maturizeze propria vocatie, sa se pregateasca pentru viata si sa inteleaga responsabilitatea pe care o au fata de viata si fata de societatea in care traiesc”, ne-a declarat pr. Anton Sabaoanu, directorul Colegiului National Catolic „Sf. Iosif”. Infiintat in 1886 la Iasi, Seminarul romano-catolic se alatura, in 1994, liceului teologic aparut, cu un an mai devreme, in Bacau. De altfel, istoria si renumele seminarului au atarnat greu in decizia Ministerului Educatiei de a acorda liceului bacauan statutul de Colegiu National. Liturghia cu care incepe fiecare an scolar, pacea care domina sediul Colegiului sau seriozitatea elevilor cu costume negre, camasi albe si cravate visinii te fac, insa, sa intelegi ca noul statut se cuvine din plin liceului bacauan.

Scoala dupa scoala la Liceul de Arta aGeorge Apostu”

Arhiplin. Asa arata, ieri dimineata, sala „Ateneului”. Nu concerta vreo formatie de top, ci, pur si simplu, a inceput anul scolar. Princhideii de clase primare si-au luat buchetel de flori in brate, parintii de mana si s-au asezat, cuminti, in primele randuri. Afara, „veteranii” erau prea ocupati sa-si povesteasca intamplarile de peste vacanta pentru a-i interesa ce se intampla in sala. Pentru ei, sita s-a invechit deja. „Inceputul de an scolar? E misto. Deocamdata. Peste cateva luni vine Bac-ul si va fi mai naspa, dar pana atunci mai e”, a explicat, doct, un „artist” cu sapca trasa pe o ureche. De altfel, noutatea absoluta de la Liceul de Arta „George Apostu”, adica infiintarea programului „scoala dupa scoala” pentru clasele primare, nu avea cum sa-i intereseze. Cat despre schimbarea conducerii, stiau deja. Astfel, Daniela Barzu a inceput primul ei an scolar in postura de director, in timp ce functia de director adjunct va fi ocupata de catre profesoara de canto Claudia Vasilache.Scris de Eduard Cucu

Serviciul Judetean de Ambulanta nu are bani pentru plata salariului pe luna august, care ar fi trebuit achitat ieri. Atmosfera in randul salariatilor este tensionata. Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) a finantat statiile de ambulanta pana la jumatatea lunii august. Rectificarea bugetului asigurarilor de sanatate intarzie, dar conducerea CJAS nu este ingrijorata.

De ceea ce se temeau atat conducerea Serviciului Judetean de Ambulanta (SJA) Bacau cat si sutele de salariati ai acestuia nu au scapat. Ieri, 15 septembrie, cand, in mod normal, ar fi trebuit sa-si ia salariul pentru luna august, angajatii Statiei de Ambulanta Bacau si cei ai substatiilor cu acelasi profil din judet au plecat acasa cu buzunarele goale. aNu avem bani pentru salarii, ne-a declarat doctorul Sorin Enescu, directorul SJA. Ne trebuie un milion de lei numai pentru plata drepturilor salariale, iar noi avem in cont doar 600.000 lei”. Daca in lunile anterioare, SJA Bacau, cu statiile si substatiile din judet, a avut finantare integrala, in august suma alocata, conform contractului incheiat cu Casa de Asigurari de Sanatate, a fost mult mai redusa. aPentru august, Casa a acoperit jumatate din suma contractata lunar, ne-a spus la sfarsitul lunii trecute si doctorul Adrian Colibaba, directorul medical al SJA Bacau. Astfel, pentru august avem 700.000 lei fata de necesarul de 1.300.000 lei si asigurat pana acum. Nu mai vorbim de faptul ca, desi periodic au fost mai multe cresteri salariale, fondul lunar repartizat a fost acelasi”. Si de la sfarsitul lunii august lucrurile au ramas neschimbate. Desi in aprilie conducerea SJA Bacau a fost obligata sa acorde, ca in tot sistemul sanitar, o majorare a salariului cu 6 la suta, in iulie, un spor de 50 la suta iar din august a trebuit sa introduca noua grila de salarizare, prevazuta, ca si celelalte cresteri, tot de legislatia in vigoare. Pentru lichidarea din 15 septembrie, cand salariatii ar fi trebuit sa primeasca retributia majorata conform noii grile, nu mai sunt bani. Evident, vestea ca vor trebui sa mai astepte pana ce isi vor lua salariul nu-i bucura deloc pe angajatii de la Ambulanta. aAtmosfera in randul salariatilor este incordata, a conchis directorul SJA. Ei sunt, totusi, increzatori ca situatia se va rezolva”.

Nici urma de ingrijorare la CJAS

La Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) nu se vede nici urma de ingrijorare fata de situatia grava de la Ambulanta. Desi acest serviciu este vital pentru judet, institutia care ar trebui sa apere drepturile asiguratilor si sa le asigure accesul la servicii medicale pare linistita. „Au finantare, sustine dr. Mihai Ichim, purtator de cuvant al CJAS. Am facut demersurile pentru rectificare bugetara si asteptam raspunsul. Nu este vorba doar de Ambulanta, ci de toti furnizorii de servicii medicale”. Contractul semnat cu CJAS a asigurat finantare Serviciului Judetean de Ambulanta doar pana la mijlocul lunii august. Nu doar salariatii SJA au de suferit deoarece nu-si primesc la timp salariile, ci si relatia cu furnizorii de medicamente, materiale sanitare si servicii (reparatii si revizii la masini). Prin urmare, SJA este in pericol sa „traga pe dreapta”. Daca se va ajunge in aceasta situatie, bacauanii vor apela in zadar Salvarea. Dreptul asiguratilor la servicii medicale de urgenta va deveni o simpla prevedere intr-o lege. Aceasta perspectiva nu tulbura linistea la CJAS.Scris de Elena Tintaru / Doina Mincu

Cu mare tam-tam, valcenii se lauda cu o comanesteanca transhumata pe plaiuri valcene si ulterior nemtesti, ce ar dori sa intre in Parlamentul Romaniei din partea colegiului uninominal 1 (tarile UE). Este vorba de Ionela van Rees-Zota (foto), prolifica autoare de poezele si editoriale mai mult sau mai putin agramate in mediul virtual, care declara pentru presa nationala ca si-a dat gata studiile jurnalistice si juridice. Daca dupa studii superioare limba romana e la nivelul asta, Doamne ajuta-ne! Un exemplu din prea-plinul intelepciunii tinerei de 31 de ani poate fi un mic citat dintr-o „caracterizare de campanie electorala” traita de „mneaei pe la fratii nemti: „Pe un panou imens ce era pus pe o masina, erau lipite cateva caricaturi, unde era chiar cel care isi facea campanie. Caricaturile erau facute de diversi artisti si il intruchipa (sic!) pe acesta in cele mai nostime faze.” De parca n-ar fi fost de ajuns, duduia viitor-parlamentara continua: „Ce am constatat? Daca cu cativa metri mai jos era o campanie aserioasaa, aici erau stransi cei mai multi cetateni, care discutau foarte incantati de modul campaniei electorale folosite de catre acesta.” Si multe altele… gen „comentariile sunt de prisos, avand in vedere ca acum, aflandu-ma intr-un mijloc de transport in comun din Germania, aceeasi intamplare, dar cu alt final, am avut parte sa vad.” Duduie… lasa-ne. Si asa ne indeasa prin Parlament o serie de rapsozi care n-au nimic in comun cu procesul legislativ. De agramati plecati in Occident chiar ca n-avem nevoie.
In loc de incheiere… un citat din ultimul numar al revistutei patronate de juna pretendenta la un fotoliu parlamentar: „Nu pot fi descrise sentimentele care au pus stapanire pe mine. De la entuziasm pana la placerea si satisfactia de a vedea oameni ce se bucurau ca prindeau o bomboana si a-mi multumi intr-un mod cu totul deosebit.” No comment.Scris de E. Berceanu

Dupa cazul Rotaru, un alt fost consilier judetean, actualmente consilier local, se prezinta in fata bacauanilor cu discrepante intre declaratiile de avere. Ionel Floroiu (foto), ales in Consiliul Local pe listele PSD, a „uitat” sa-si treaca in declaratia de avere si doua terenuri plus o casa din comuna Traian. Pe data de 7 ianuarie, in declaratia postata pe site-ul Consiliului Judetean, Floroiu enumera doua terenuri intravilane in Traian, achizitionate in 2006 si 2007, plus o casa de locuit in aceeasi comuna, si aceasta achizitionata in 2007. Cateva luni mai tarziu, pe 8 iulie, in calitate de consilier local, Ionel Floroiu a prezentat o declaratie mult mai „aerisita”, din care lipsesc cu desavarsire imobilele din imediata apropiere a Bacaului. O trebusoara de genul acesta are niste conotatii deloc rozalii, pentru ca declaratia de avere este act oficial, si orice neconcordanta este pasibila de raspundere penala. Consilierul Ionel Floroiu, intrebat de situatia declaratiilor de avere, ne-a declarat: „Nu se poate asa ceva. Nu au preluat astia corect. Eu sunt transparent, nu am nimic de ascuns. Practic, nu s-a schimbat nimic din ianuarie si pana acum. Am sa vad care este situatia si am sa cer rectificarea omisiunilor.” Asa sa faceti, domnule Floroiu, ca ANI atat asteapta…

Scris de Emilian Berceanu

Situatia economica a CET Bacau devine din ce in ce mai incurcata. La acest moment, trei firme cer falimentul CET si nu sunt de acord sa participe la reorganizarea debitoarei CET. Printre ele se numara si firma magnatului Dan Voiculescu, fostul sef pe linie doctrinara al primarului Bacaului.

Trei dosare de deschidere a procedurii de faliment a CET Bacau asteapta sa fie solutionate de catre Tribunalul Bacau. General Versatil, Gevco si nu in ultimul rand Grupul Industrial Voiculescu si Compania (Grivco) SA cer instantelor bacauane sa declare falimentul CET. Una dintre societatile care au cerut falimentul este Gevco din Cluj Napoca. Interesant este faptul ca, printr-o adresa din data de 23 octombrie 2006, CET recunoaste si isi asuma creditul. La aproape doua luni dupa ce Gevco emite factura, CET o suceste si cere firmei din Cluj sa o pasuiasca pe motiv ca asituatia financiara este extrem de dificila” si solicita totodata reducerea cuantumului penalitatilor. Firma la care printre actionari se numara si fiicele lui Dan Voiculescu, fosta Grivco, este extrem de vehementa in ceea ce priveste distribuitorul bacauan de utilitati. In cererea introductiva, se cere adeschiderea procedurii de faliment”, precizandu-se totodata ca anu este de acord sa participe la reorganizarea debitoarei CET”. Demersul celor de la Grivco are si ceva conotatii politice. In momentul in care primarul Bacaului a trecut in barca PNL, presedintele de atunci al Partidului Conservator a declarat ca s-a simtit tradat de fostul sau subaltern pe linie doctrinara. Prin urmare, bacauanii ar putea sa plateasca oalele sparte ale primarului, din simplul motiv ca acesta una i-a promis lui Voiculescu si alta a facut.

Stau la coada sa-si ia banii

O alta societate comerciala care a cerut deschiderea procedurii de insolventa impotriva SC CET SA Bacau este SC General Versatil SRL (fosta General Flex), cu sediul in Bacau. Aceasta a motivat actiunea aratand ca a prestat furnizorului bacauan de agent termic serviciul de transport carbune, pentru care detine o creanta certa lichida si exigibila de 320.156,23 RON. Reclamantul a prezentat in instanta o situatie a evolutiei financiare a CET in ultimii ani, din care reiese o stare evidenta de insolvabilitate. Astfel, in anul 2005, pierderile SC CET SA au crescut de aproape trei ori fata de anul precedent, ajungand la 12.721.205 lei. In 2006, pierderile societatii au fost de 18.773.559 lei. Prin urmare, s-a solicitat deschiderea procedurii de insolventa impotriva debitoarei SC CET SA si desemnarea administratorului judiciar. La momentul actual, pe masa instantelor bacauane se afla dosarul numarul 3676/110/2008, depus de General Versatil (fosta General Felix, sic, ca sa citam greseala de pe site-ul instantelor bacauane). La acest dosar se vor conexa si celelalte dosare, printre care si cererea lui Voiculescu. Termenul de judecata va avea loc vineri, 19 septembrie si exista posibilitatea ca incepand cu aceasta data apa calda si caldura sa ramana doar niste amintiri frumoase pentru cei bransati la CET. Conducerea recunosate pe jumatate datoriile catre cere trei firme. „Este adevarat ca s-a cerut declararea falimentului, ne-a declarat Elena Cirnu, purtator de cuvant la CET. Nu este vorba de o datorie, ci de niste penalitati. Noi nu le recunoastem, ei le cer si s-a ajuns in instanta. Termenul este pe 2 octombrie”.

Criza fara sfarsit

In ultimii ani, CET s-a aflat intr-o criza financiara permanenta. Societatea al carei actionar este Consiliul Local Bacau pare prinsa intr-un cerc vicios. Are de recuperat sume imense de la consumatori, bani fara de care nu-si mai poate continua activitatea. Sistarea productiei nu-i impulsioneaza pe rau-platnici. Dimpotriva. Nici macar in ultimele saptamani, cand CET a ramas fara gaze si nu a mai livrat apa calda, incasarile de la asociatiile de proprietari nu au crescut. Prin urmare, CET a pierdut o mare parte din incasarile la care spera. De obicei, vara, locatarii mai reduc din restantele acumulate in iarna. In august si prima parte a lui septembrie nu s-a intamplat deloc asa. Chiar si bacauanii buni-platnici s-au suparat fiindca au ramas fara apa calda cot la cot cu datornicii si l-au pedepsit pe furnizorul de agent termic. Directorul CET, Vasile Dragusanu, a recunoscut ca situatia este dramatica pentru societatea pe care o conduce. aChiar daca prestam un serviciu public, suntem o societate comerciala. Daca nu facem incasari nu ne putem plati furnizorii. Avem la randul nostru datorii. Pe noi nu ne iarta nimeni de penalitati. Ni se calculeaza din prima zi de intarziere”.

Negocieri in impas cu E.ON Gaz

CET este sfasiat din toate partile. Furnizorii de servicii si echipamente isi cer banii. Societatea are datorii la firmele care au efectuat reparatii, dar si la furnizorul de carbune. Din aceasta cauza, nu poate constitui in timp util stocul pentru iarna. Pana acum, ar fi trebuit sa aiba in depozit 250.000 tone de carbune. Nici jumatate din aceasta cantitate nu este asigurata, ceea ce inseamna ca, in sezonul rece care se apropie, caldura pentru apartamentele bacauane sta sub semnul intrebarii. De departe, cel mai mare pericol pandeste din partea furnizorului de gaze. E.On Gaz Romania actioneaza nemteste cand vine vorba de facturi neachitate. Fiecare zi de intarziere se lasa cu penalizari. Asa a ajuns CET sa ramana fara gaze pentru o datorie de 3,2 milioane lei, dar penalitati de trei ori mai mari. Intr-o incercare disperata de a-i determina pe datornici sa achite debitele, CET intentioneaza sa incheie conventii directe cu locatarii, ca act aditional la contractul cu asociatiile de proprietari. Aceasta ar permite societatii sa ii actioneze in instanta pe datornicii din asociatiile de proprietari.

A pierdut jumatate din consumatori

CET Bacau este o societate de interes public. Numarul apartamentelor pe care le deserveste este de 23.946. Aceasta inseamna ca tot atatea familii ar putea ramane fara apa calda si in frig daca nu se gaseste o solutie pentru salvarea societatii bacauane de termoficare. Aceste familii au, cu siguranta, o situatie financiara care nu le permite achizitionarea unei centrale termice individuale. Proprietarii de apartamente care au putut suporta costurile independentei termice s-au debransat deja. aInainte de anul 2005, erau bransate 57.592 de apartamente, ne-a declarat Elena Cirnu. Anul acesta am inregistrat 1859 cereri de debransare”. In ciuda faptului ca societatea a pierdut jumatate din consumatori, la CET se planuiesc mari investitii. Grupului de cogenerare cu turbina cu gaze, care a costat peste 10 milioane de euro, i s-ar putea alatura un al doilea. Cel putin asa se impauneaza administratia locala.
Se mizeaza, de asemenea, pe o finantare europeana de 40 milioane euro, pentru alte investitii, printre care inlocuirea conductelor de termoficare. Aceasta suma acopera jumatate din costul investitiilor planuite, restul fiind in sarcina bugetului local. Intentii laudabile, dar lipsite de realism. Se pare ca administratia locala nu vede padurea din cauza copacilor. In timp ce pregateste un viitor pentru CET, neglijeaza prezentul. Daca bacauanii vor avea parte tot de dusuri reci, CET ar putea deveni cea mai moderna societate de termoficare fara consumatori. Scris de Doina Mincu, Ionut Avram, Emilian Berceanu

@ Bebelusii au fost primiti in spatii neigienizate

Noua cresa va fi deschisa abia la 1 octombrie. Anul acesta niciuna din cele patru crese nu a fost igienizata. La Cresa 3 ploua prin acoperis.

Deschiderea noii crese, care va functiona in cladirea Gradinitei nr. 28, de pe strada Carpati, a fost amanata din nou. Ultimul termen de incepere a activitatii acestei crese, respectiv luna septembrie, nu va fi respectat. aAcum facem curatenie, ne-a spus Valentina Dospinescu, directorul Centrului Bugetar Crese. Dupa ce o vom finaliza va trebui sa obtinem si autorizatia sanitara de functionare. Prin urmare, mai devreme de 1 octombrie nu cred ca vom deschide”. Amenajarea spatiilor pentru noua cresa a fost demarata in toamna anului trecut si a fost finalizata in ianuarie, dar conducerea Primariei Bacau a alocat prima transa de bani din suma necesara deschiderii unitatii abia in iunie. Restul de bani au fost dati, de asemenea, cu taraita. Deoarece nu a avut toata suma odata, conducerea Centrului Bugetar Crese nu a reusit sa procure odata toate lucrurile de care este stricta nevoie pentru a deschide noua unitate. Abia recent, in sfarsit, a achizitionat si mobilierul si s-a aprovizionat cu tot ce se impune pentru bucatarie si multe altele. Noua unitate are 40 de locuri. Pe acestea deja au fost inscrisi aproape 60 de copii. Dar multi alti parinti asteapta ca la aceasta unitate ori la Cresa nr. 3, de pe strada Pictor Andreescu, sa se elibereze un loc. aNumai pentru noua cresa mai avem nerezolvate vreo 30 de cereri, mai spune Valentina Dospinescu. Nu mai spun ca si pentru celelalte crese sunt multe solicitari. Pentru a fi siguri ca prind loc, unii parinti depun cererea cu multe luni inainte. Avem deja solicitari pentru inscrierea copiilor incepand cu luna martie 2009. Sunt nasteri foarte multe, iar numarul creselor este extrem de mic. Numai pentru cererile care sunt depuse, ar mai trebui o cresa in afara celei noi”.

Nici macar un var

In tot municipiul Bacau din cele 20 de crese de stat care au fost odata au ramas doar patru, cu 224 de locuri, in total. Cresa nr. 3 (Centrul Bugetar), strada Pictor Andreescu, are 75 de locuri, Cresa 6, str. Alexandru cel Bun – 50, Cresa 19, str. Costache Negri – 44, iar Cresa 9, str. Ozanei (din cartierul CFR, cu program saptamanal) – 55. Astfel, tot timpul anului mai ales Cresele 3 si 6 sunt foarte aglomerate. Cu exceptia Cresei nr. 9 , care si-a reluat activitatea ieri, 15 septembrie, toate celelalte si-au redeschis portile in urma cu o saptamana. Dar daca in anii anteriori ele au beneficiat de lucrari de reparatii si igienizari, de data aceasta nu s-a dat nici macar cu un var. aNu s-au facut igienizari nicaieri, declara directorul Centrului Bugetar Crese. Nu stiu de ce, intrebati la Primaria Municipiului Bacau. Din fericire, insa, nu sunt probleme asa de mari, care sa nu permita reluarea activitatii. Dar va trebui sa igienizam in perioada week-end-ului, cand nu sunt copii in unitate”. Totusi, la Cresa nr. 3 se impun lucrari mult mai complexe. Aici hidroizolatia este degradata, astfel ca la o ploaie mai puternica apa se infiltreaza prin acoperis. Deja in cateva incaperi, pe anumite portiuni, plafonul este patat. Abia dupa refacerea hidroizolatiei va trebui reparat si interiorul cladirii. Pentru lucrarile de reparatii de la Cresa 3, Consiliul Local a aprobat alocarea sumei de 60.000 lei, iar pentru cele de la Cresa 9, 120.000 lei. Celelalte doua crese ar fi trebuit si ele igienizate din fondul alocat gradinitelor in care ele functioneaza. Dar nici acestea nu au beneficiat in vara anului in curs de lucrari de igienizare. Conform punctului de vedere oficial al autoritatilor locale, „la crese s-au alocat in aceasta vara bani pentru igienizare (deratizare, dezinsectie si materiale de curatat). Fiecare unitate a solicitat fonduri in functie de necesitati, s-au alocat banii si s-a facut igienizarea cu personalul propriu. Cresele 3 si 9 sunt prinse in program pentru reabilitari de la buget. S-au demarat procedurile pentru reabilitare, si in scurt timp vor fi facute si lucrarile necesare.” Singura problema este ca astfel de lucrari trebuiau efectuate inainte de inceperea scolii/gradinitei. Scris de Elena Tintaru, Emilian Berceanu

O mare parte dintre pensionarii care au muncit ani buni in conditii grele vor beneficia de majorarea pensiei cuvenite in virtutea acestui lucru mult mai tarziu decat au sperat si li s-a promis de catre guvernanti.

Potrivit Ordonantei de Urgenta nr.100/27.08.2008, persoanelor care si-au desfasurat activitatea in grupele I si/sau a II-a de munca li se vor acorda punctaje suplimentare. Astfel, pensionarii si asiguratii care au acumulat stagiu de cotizare (vechime in munca) in grupa I vor primi un spor de 0,50 puncte pentru fiecare an, respectiv 0,04166 puncte/luna de grupa superioara de munca. Cei care au lucrat in grupa a II-a vor avea in plus 0,25 puncte/an, respectiv 0,02083 puncte/luna. Dar numai pentru unii dintre pensionarii care se incadreaza in aceste doua categorii sporul va fi dat incepand cu plata pensiei pe luna octombrie 2008. Concret, primele ce vor resimti efectul acestei masuri vor fi persoanele care au iesit la pensie in perioada anterioara datei de 1 ianuarie 1991. Pentru cei care s-au pensionat intre anii 1991 si 1996, inclusiv, majorarea aferenta anilor acumulati in grupe superioare de munca va fi aplicata in luna februarie 2009. Cei care au iesit la pensie in perioada 1997-31.03.2001 se vor bucura de bani mai multi, cuveniti ca urmare a faptului ca au lucrat in conditii grele, incepand cu luna iunie 2009 iar cei pensionati in intervalul 1.04.2001-30.09.2008, abia in octombrie 2009 vor avea parte de sporul promis. Asadar, acestia vor trebui sa astepte inca un an pentru a beneficia de un drept ce ar fi trebuit sa li se acorde, lor si celorlalti, din momentul iesirii la pensie. Practic, acum, pentru anii lucrati in grupa I si a II-a de munca pensionarii nu beneficiaza de nicio crestere a pensiei. Dimpotriva, anii adaugati la vechime pentru ca au lucrat in grupe superioare nu constituie si perioada de contributie la pensie, dar punctajul rezultat din perioada contributiva se imparte la vechimea totala, care este mult mai mare, astfel ca rezulta o pensie mai mica. In judetul Bacau, 60.125 de pensionari au lucrat in grupa I sau/si a II-a de munca. Dintre ei, 8.375 au acumulat vechime in ambele grupe. Peste 15.000 au muncit in grupa I, adica in conditii extrem de grele. Si, ca si cum nu ar fi de ajuns ca pentru cei mai multi sporul va veni destul de tarziu, nici macar toti dintre pensionarii care au lucrat in conditii grele nu vor beneficia de el. aDe prevederile OUG 100/2008 nu vor beneficia persoanele care s-au pensionat in baza unor legi speciale sau cele care au lucrat mai putin de cinci ani in grupa I si/sau in grupa a II-a de munca, ne-a spus Daniela Adjudeanu, consilier juridic, purtatorul de cuvant al Casei Judetene de Pensii. De asemenea, nu vor primi punctajul suplimentar pentru grupa superioara persoanele pensionate ori care urmeaza sa se pensioneze si in cazul carora se utilizeaza alte stagii de cotizare, in raport de data nasterii, decat cele prevazute in anexa 3 la Legea 19/2001 a pensiilor. Ele au fost, sunt si vor fi avantajate prin luarea in calcul a unui stagiu de cotizare, pentru determinarea punctajului mediu anual, mai mic decat stagiul complet de cotizare”. Scris de Elena Tintaru

Sprijinul financiar oferit de Guvern producatorilor de fructe si legume ii va determina pe acestia sa investeasca mai mult in acest domeniu. Specialistii sunt convinsi ca daca producatorii de legume si fructe se vor inmulti si vor comercializa productia, bacauanii n-ar mai cumpara legume si fructe din import. Guvernul a aprobat o hotarare privind acordarea de sprijin financiar organizatiilor de producatori din sectorul fructe si legume si grupurilor de producatori din acelasi sector, care inca nu au dobandit statutul de organizatie, dar au fost recunoscute preliminar. Actul normativ creeaza baza legala pentru accesarea sprijinului financiar comunitar de catre organizatiile si grupurile de producatori de fructe si legume. Organizatiile de producatori sunt persoanele juridice constituite la initiativa producatorilor si recunoscute de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in conformitate cu legislatia in vigoare. Astfel, producatorii de fructe si legume vor depune o cerere din care sa reiasa ca sunt recunoscuti, de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ca si producatori, la sediile DADR. Organizatiile de producatori de fructe si legume vor primi sprijin financiar pentru finantarea programelor operationale care au o durata de minim trei ani si maxim cinci ani. Obiectivele acestor programe vizeaza aspecte precum planificarea productiei si adaptarea acesteia conform cererii pietei, optimizarea si stabilizarea costurilor de productie, promovarea unor practici de cultivare care sa nu dauneze mediului, inclusiv agriculturii ecologice, imbunatatirea calitatii produselor sau promovarea consumului de fructe si legume in stare proaspata. Sprijinul financiar comunitar acordat pentru organizatiile de producatori nu depaseste jumatate din valoarea reala a cheltuielilor suportate de organizatia de producatori, conform programului operational aprobat. Scris de Dorin Vasiluta

Utilizarea senzorilor electronici nu mai este de mult o noutate. Utilizarea lor in supravegherea proceselor tehnologice de fierbere, prajire, in dirijarea proceselor de aromatizare, aprecierea maturitatii vinului, a branzeturilor sau a preparatelor din carne sunt doar cateva exemple din industria alimentara. Usile se deschid fara sa le atingem, jaluzelele se ridica fara sa le atingem, alarma se porneste automat. De mai bine de un deceniu a aparut anasul electronic” pentru evaluarea calitatii produselor cu caracteristici organoleptice sau a mediului. aNOSE”, primul nas electronic, era incantat de mirosul unui trandafir. Nasul electronic contine mai multi senzori care emit un semnal electronic de intensitate si amplitudine specifice din mediul analizat. Semnalul este apoi trimis unui acreier” care restituie ceea ce se numeste asemnatura” sau aamprenta mirosului”. De la nasul cu pricina vine raspunsul: miroase a trandafir sau nu. S-au inventat deja nasuri cu senzori pentru poluantii atmosferei, pentru umiditate si fum, pentru arome alimentare si pentru controlul migrarii mirosului prin ambalaj, pentru detectarea prospetimii alimentelor. Cele mai multe nasuri au fost comandate pentru a aprecia calitatea cafelei si a parfumurilor. Cercetatorii britanici au gasit o noua aplicatie in medicina veterinara: depistarea maladiilor analizand respiratia vacilor. Compania Danone a testat eficacitatea nasurilor electronice pe filmele de ambalaj. In Irlanda, un nas artificial ar fi capabil sa aprecieze gradul de prospetime al pestelui. O firma din Suedia a anuntat ca a creat un nas artificial cu o acuitate olfactiva asemanatoare cu a cainilor (care este de o mie de ori mai mare decat a omului). Totusi nasurile electronice nu cunosc in prezent intrebuintari extinse din cauza costurilor (cca 100.000 euro), a sensibilitatii si a lipsei de fiabilitate. Ca si nasul omului, nasurile electronice sunt asensibile” la stres, la obisnuinta si la araceala” (adica la temperaturi scazute). Tehnicile viitorului au de rezolvat problema caracteristicilor senzoriale in toata complexitatea lor. In prezent aceste tehnici nu reusesc sa ia in considerare influenta corelatiilor dintre sensibilitatea mai multor organe de simt, respectiv sinergismul dintre miros, gust si diferentele de concentratie. Va mai trece un timp pana cand degustatorii profesionisti de vinuri vor fi inlocuiti de robotii cu nasuri electronice. Dansul vinului in pahar pentru a emana substantele raspunzatoare de aroma si buchet care-i ofera deplinatatea parfumului, proba adevarului, cand vinul scalda cerul gurii si papilele gustative responsabile cu toate cele cinci gusturi nu pot fi inlocuite, pentru simplul motiv ca vinul trebuie mereu sa-si depene intreaga poveste. Altfel vinul nu e vin… Este doar un simplu produs din gama bauturilor alcoolice. Revenind la subiect, nasul electronic nu va inlocui niciodata la cumparaturi nasul consumatorului, mai ales ca primul contact al consumatorului cu produsele alimentare este de natura senzoriala.

Insomniferul de marti

„Pana acum o jumatate de veac, fenomenele naturii ne mirau, iar stiintele ne dez-mirau. De la o vreme, fenomenele ne mira mai putin, dar solutiile stiintei ne mira din ce in ce mai mult.” (Lucian Blaga)Scris de Prof. univ. dr. Viorica Paraschivescu

Cresterile constante ale preturilor materialelor de constructii i-au bagat in boale pe constructori. Cei ce au castigat licitatii acum se dau peste cap sa obtina parafarea unor acte aditionale care sa le salveze afacerile. Explozia de pe piata materialelor de constructii va urca zdravan preturile pe viitor.

Viitorul nu suna deloc bine pentru constructii. Dar nici pentru beneficiarii acestora. In cursul lui 2008, preturile pentru materialele de constructii au cunoscut o adevarata explozie, care, implicit, se reflecta si in preturile in crestere pentru imobilele proaspat construite. Un exemplu elocvent este cel al otelului beton, costurile pentru achizitia acestuia crescand cu 186%, sau al cimentului, unde pretul a crescut cu 30%.

Solutii de avarie

Constructorii care au aprins” licitatii pentru lucrari care se deruleaza pe o perioada mai indelungata sunt in criza. Acum sunt in toi o serie de renegocieri de contracte cu beneficiarii, pentru a impune o serie de acte aditionale, care sa compenseze cresterea constanta a preturilor pentru materialele de constructii. In cazul in care astfel de acte nu vor fi semnate, pentru a nu iesi in pierdere, constructorii vor fi nevoiti sa abandoneze lucrarile si sa plateasca eventualele penalitati prevazute in contractele initiale, ceea ce oricum ar insemna mai putin decat sa suporte integral aberanta ascensiune a preturilor pentru materialele de constructii. Apogeul crizei, conform previziunilor deloc optimiste ale constructorilor, va fi atins anul viitor, cand s-ar putea sa se ajunga la majorarea cu aproape 50% a costurilor pentru ridicarea unui imobil.

Muncitorii,
o alta problema

Pe langa problemele legate de materiale, constructorii se confrunta si cu o alta criza, cea a fortei de munca. Muncitorii prefera sa aleaga ori contracte in strainatate, ori sa accepte ofertele altor societati, fiind intr-un continuu periplu in functie de banii ce pot fi castigati. In acest context, pentru a-si asigura stabilitatea, patronatele din constructii sunt nevoite sa ofere salarii din ce in ce mai mari, un factor esential ce trebuie luat in calcul la contractarea unei lucrari. Per total, situatia in constructii nu este deloc roz. Si, din nefericire, cumparatorii de imobile noi vor resimiti si ei, acut, cresterile aberante de preturi.Scris de Emilian Berceanu

Multi bacauani nu au apucat sa se bucure prea mult de apa calda de la CET dupa o luna de pauza. Sambata, la nici o ora de la reluarea furnizarii, la dispeceratul CET au inceput sa soseasca apeluri disperate din partea locatarilor cu apartamentele inundate. „In unele cazuri sunau vecinii, fiindca proprietarii apartamentelor in care s-au spart tevile sau in care fusese uitat robinetul deschis nu erau acasa, ne-a declarat Iulian Stoican, seful sectiei termoficare de la CET. A fost nevoie chiar sa oprim furnizarea intr-o zona vasta, in jurul strazii Iosif Cocea, deoarece blocurile cu probleme nu au contori la scara si a trebuit sa inchidem vana din centrala termica”. Dispecerii de la CET au primit numeroase sesizari despre lipsa apei calde. Unele acuzatii s-au dovedit nefondate, vina pentru robinetele uscate apartinand chiar locatarilor. Apa calda a fost inchisa de la scara blocului, de unii locatari, fara acordul vecinilor. „Inainte de a suna la dispecerat, locatarii ar trebui sa verifice daca nu este vorba de o problema interna”, a mai spus Iulian Stoican.Scris de D. Mincu

Viorica Negru, din Godinestii de Jos, are 17 ani si este eleva in clasa a XI-a C la Grupul Scolar Tehnic aLetea”, profilul aindustrie alimentara”. In aceeasi clasa invata si sora ei, Madalina, de 18 ani. Dorinta fetelor de a studia si de a ajunge aceva” in viata a fost asa de fierbinte, incat, cu toate necazurile care s-au abatut asupra lor inca de cand erau niste fetite, s-au gasit oameni inimosi care sa le ajute. Mama era bolnava, iar ain urma cu un an si jumatate, tata a murit de cancer. Era zidar, castiga bine… Dupa aceea, ne-a fost foarte greu. Suntem cinci frati, din care cel mai mic are doar sapte ani”, spune Viorica. In vacanta mare de acum trei ani, cele doua surori au frecventat aScoala de vara” a unei fundatii care le-a urmarit si, constatand ca sunt foarte harnice, le-a sprijinit financiar. aMare noroc am avut. Atunci faceam papusi, desenam, invatam, acum lucram cu alti copii de aici, din comuna”, marturisea Madalina. Pentru ca cele doua surori, azi liceene, s-au transformat vara asta din beneficiari in voluntari. Madalina si Viorica primesc 1,8 milioane de lei vechi de la GST aLetea” prin programul aBani de liceu”, insa cazarea si masa costa 2,5 milioane. Diferenta o acopera o fundatie, care le ajuta si cu rechizite si imbracaminte. Fetele se gandesc cu speranta la viitor. aAvem medii mari si vom fi admise la facultate. Eu vreau sa ajung inspector pentru protectia consumatorului, care e o profesie pretuita in UE, iar sora mea vrea sa faca marketing. Vom invata si vom lucra, in acelasi timp”. Le privesc cat de hotarate sunt, cu cata liniste vorbesc si ma intreb de unde vine lipsa de entuziasm a altor tineri. Aceasta familie din Godinesti e contaminata, se pare, de interesul pentru educatie. aAsta e singura noastra sansa, scoala, afirma Viorica Negru. Si surorile noastre invata bine. Delia intra in clasa a V-a si patru ani la rand a luat premiul I. Camelia, care a trecut in clasa a III-a, a luat tot premiul I, iar Cosmin abia incepe, e in clasa intai. Vedem, noi, ce face!”. Scris de Silvia Patrascanu