Data fiind apropierea zilei de 15 ianuarie, la Biblioteca Judeteana „C. Sturdza” Bacau s-a desfasurat ieri, 12 ianuarie, activitatea „Natura in poeziile lui Eminescu”. Actiunea face parte din proiectul „Copiii – prietenii cartilor” al Gradinitei „Agricola International”, in parteneriat cu institutia gazda, si a constat in recitari ale copiilor din poezia marelui nostru poet national. Scopul actiunii, dupa cum a declarat directorul Gradinitei „Agricola”, educ. Maricica Diamant, „este acela de formare a unei atitudini pozitive fata de valorile morale si etice prezentate in creatiile literare eminesciene, cultivarea sensibilitatii artistice prin mesajele textelor prezentate, precum si largirea orizontului cognitiv al copiilor”. Intr-o prima etapa, proiectul va avea ca finalitate, la sfarsitul lunii, o expozitie-concurs de desene si picturi avand ca tema „Natura in poeziile lui Eminescu”, iar etapa a II-a a proiectului se va concretiza un an mai tarziu (ianuarie 2010) printr-un simpozion intitulat „Rolul creatiilor lui M. Eminescu in dezvoltarea intelectuala si morala a prescolarilor”. Activitatile desfasurate de Gradinita „Agricola International” in cadrul proiectului „Copiii – prietenii cartilor” vor cuprinde lecturi si povestiri ale educatoarelor, vizite la biblioteci si muzee, memorizari, dramatizari, teatru de papusi, activitati artistico-plastice. „Prin desfasurarea acestui proiect, urmarim insusirea de catre copii a unor creatii literare ale marelui poet Mihai Eminescu, realizarea de albume cu fotografii, de lucrari artistico-plastice pentru expozitii, referate ale cadrelor didactice pentru simpozionul de anul viitor”, a mai precizat educ. Maricica Diamant. Coordonatorii si organizatorii proiectului sunt educatoarele de la Gradinita „Agricola International. (D.V.)

Vineri, 9 ianuarie, la Biblioteca „Radu Rosetti” din Onesti, 25 de olimpici, elevi ai institutiilor de invatamant preuniversitar au fost recompensati cu diplome si premii, constand in diferite sume de bani. Initiativa a apartinut senatorului Vasile Nistor, deputatului Valerian Vreme si consilierului judetean Nicu Sapca. Au fost premiati Bianca Maria Marin, de la CS „N. Comaneci” pentru multiple premii la olimpiade scolare, premiul intai la limba si literatura romana, prof. indrumator Mioara Radulea, Tudor Paduraru, elev al CN „Gr. Moisil”, castigator al medaliei de argint la un concurs din China, indrumator prof. Gh. Sorta, Catalin Ursachi, de la CN „D. Cantemir”, multiple premii si premiul intai la nationala de fizica, prof. indrumator Marian Tutunea, Bogdan Bantu, CN „Gr. Moisil”, membru al lotului national de fizica, care a fost acceptat ca student la Oxford, prof. indrumator Valentin Sorta, Raluca Vacaru, de la CN „D. Cantemir”, premiul intai la olimpiada nationala de informatica aplicata, prof. indrumator Alina Ifrim, Samuel Bodea, elev la CT „Gh. Asachi”, coordonator Viorica Ercuta, Liliana Gavriluta Vlad Frateanu, Nicoleta Palade, Olivia Simon, elevi ai CT „Gh. Asachi”, prof. indrumatori Costin Dobrota, Lavinia Sarca Jugaru si Viorica Ercuta. Nu au fost omisi Alice Danila, Diana Gradinaru, Alina Negrut, Mara Bruma, Georgiana Roxana Rosca, de la CN „D. Cantemir”, care i-au avut ca prof. indrumatori pe Lacramioara Agachi, Emilia Munteanu, Felicia Filip, Adriana Boghian, Magdalena Carlan, Lenuta Basoc, iar de la CN „Gr. Moisil” au fost premiati Mihaela Covatariu, Vlad Mihaila, Bogdan Obrisca cu prof. indrumatori Geta Sburlan, Mihail Dumache si Anicuta Serban Nica. De la Colegiul Sportiv au fost premiati Diana Chelaru, Nadina Marchis, Cristina Negru si Maria Luisa Pavel, prof. indrumatori Aurica Nistor, Daniel Nistor si Elena Sarghiuta. Premiantii CT „Petru Poni” au fost Madalina Anghel, Gheorghe Turcu, Madalin Mihalcea, prof. indrumatori Ionela Sandu, Petronela Condrea, Ioan Dragomir, Liliana Oprea, Carmen Epure, Roxana Olteanu, Margareta Horodinca, Lacramioara Mladin si Marinel Munteanu. (D.L.)

Datele oficiale ale Institutului National de Statistica arata ca pentru primele luni ale lui 2009 se va inregistra o scadere accentuata a activitatii in domeniul industriei prelucratoare si a constructiilor, in timp ce sectorul serviciilor si cel al comertului cu amanuntul vor stagna la nivelul inceputului lunii decembrie 2008.

Conform datelor statistice, este preconizata pentru perioada ianuarie-martie 2009 o scadere cu aproape 15% a volumului productiei, capitol si asa deficitar la nivel national. In stransa legatura cu aceasta scadere se afla si reducerea numarului de salariati. Sunt avansate aceste previziuni in contextul in care sunt constant reduse contractele si comenzile pentru piata interna si externa, desi preturile prezinta tendinte de crestere pentru aceeasi perioada.

Lucrarile in constructii,
afectate de vreme

Pentru luna decembrie 2008, dar si pentru primele luni ale lui 2009 cifrele arata o scadere a activitatii din sectorul constructiilor, pe fundalul scaderii contractelor cu peste 30 de procente. Concomitent este avuta in vedere si o scadere a numarului salariatilor, dar masurile de restrangere a personalului din constructii este deja consacrata ca o masura cu caracter sezonier. Cifrele din domeniul constructiilor sunt similare celor de la finele lui 2006 – inceputul lui 2007, cand managerii societatilor de constructii estimau o restrangere a activitatii concomitent cu intrarea in sezonul rece. In acelasi timp insa, cresterea preturilor in acest domeniu este temperata, pe fundalul crizei economice.

Comertul ramane stabil

In sectorul comertului cu amanuntul nu sunt previzionate schimbari majore pentru perioada urmatoare. Situatia economica in acest sector, conform datelor statistice, se va mentine in jurul acelorasi valori din luna noiembrie a anului trecut, in contextul in care volumul de marfuri si comenzile prezinta tendinte de stabilitate. Pornind de la aceste premise, nu vor exista variatii nici in ceea ce priveste numarul salariatilor, in sectorul comertului cu amanuntul neexistand deocamdata motive pentru a se proceda la reduceri de personal.

Serviciile raman constante

Nici pe piata serviciilor nu se vor inregistra fluctuatii semnificative in perioada urmatoare. Cu toate ca este clara o crestere mai moderata fata de finele lui 2006 si prima perioada a lui 2007, situatia nu este de natura sa provoace ingrijorarea celor ce activeaza in sectorul serviciilor. Preturile vor creste usor in urmatoarele trei luni, dar nu intr-atat incat sa genereze o scadere a cererii. In acelasi timp insa sunt previzionate unele reduceri de personal, principalele vizate fiind intreprinderile foarte mari (cu peste 500 salariati) si cele mijlocii (intre 50 si 249 salariati).
Emilian Berceanu

Poluare pe raul Bogata, din localitatea bacauana Dofteana. O conducta de transport petrolier s-a fisurat, iar titeiul a ajuns in albia raului, iar de aici in Trotus. Pentru a stopa poluarea apelor, imediat s-au mobilizat politistii, pompierii si autoritatile locale, dar si mai multe echipe de specialisti de la Apele Romane, Petrom si Protectia Mediului. „Pata de titei a fost observata de un localnic care are un bazin de peste. Probabil ca, atunci cand s-a mai muiat gerul, s-a deversat si produsul petrolier. Oricum s-a actionat foarte greu, din cauza drumului inaccesibil pana la conducta fisurata. Pentru a opri poluarea, s-a luat masura intreruperii curentului electric, sondele din zona fiind astfel oprite. Abia dupa ce fisura a fost infundata s-a pornit curentul”, ne-a declarat Ion Bujor, primarul din Dofteana. Pana la lasarea intunericului s-a actionat ore in sir pentru indepartarea titeiului din apa. Mai intai a fost oprit si transportul combustibilului pe conducta, iar din cercetarile efectuate ulterior s-a constatat ca la intratrea in satul Arinis, pe albie, la 100 de metri in amonte de DN 12 A, conducta ce transporta produsul petrolier din parcul petrolier Dofteana catre depozitul Cerdac, era sparta. Nu se stie insa daca la mijloc e vorba de un furt de titei sau de o defectiune tehnica la reteaua de transport. Ieri activitatea de stopare a poluarii a fost reluata. S-a adus o remorca de baloti de paie cu ajutorul carora se incearca indepartarea peliculei de titei din apa. „Operatiunea este foarte dificila, pentru ca Trotusul este inghetat si inca nu se stie cat de mare este poluarea. Apoi exista si pericolul ca gheata sa se sparga, iar cei care lucreaza sa ajunga in apa”, mai spune primarul Bujor. Prejudiciul va fi stabilit dupa ce pericolul poluarii va fi indepartat. (Roxana N.)

Fermierii vor primi ajutoare de urgenta de la stat pentru achizitionarea de angrasaminte chimice an vederea relansarii agriculturii. Aceasta decizie a fost luata an urma antalnirii ministrului Economiei, Adriean Videanu, cu reprezentantii sindicatelor si patronatelor din industria chimica si petrochimica. aSubventionarea angrasamintelor chimice an regim de urgenta va asigura atat securitatea alimentara a Romaniei an 2009, cat si reluarea activitatii combinatelor petrochimice, care ar fi trebuit sa treaca la disponibilizari masive, ancepand cu luna februarie”, a declarat presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Chimie si Petrochimie (FSCP), Achile Dutu. Acesta a tinut sa precizeze ca, la antanirea cu ministrul Adriean Videanu, nu s-a pus problema problema amanarii redeschiderii unor combinate petrochimice ca efect al crizei gazelor, sustinand ca oricum combinatele nu si-ar fi putut relua activitatea din lipsa de comenzi. „Discutiile de la Ministerul Economiei dintre reprezentantii sindicatelor si patronatelor din domeniul chimiei si petrochimiei si Adriean Videanu nu au fost axate pe criza gazelor. Noi oricum, an fiecare an, atunci cand a fost iarna grea, am intrat an revizie tehnica pentru a asigura necesarul de gaze pentru ancalzirea populatiei”, a explicat Dutu. Pe de alta parte, secretarul general al CNSLR-Fratia Mures, Maria Dandarau, a declarat ca „ministrul Economiei, Adriean Videanu, ne-a dat asigurari ca miercuri, ampreuna cu Ministerul Agriculturii, va elabora o ordonanta prin care sa fie subventionati producatorii agricoli. Se va acorda suma de 400 de lei pe hectar strict pentru angrasaminte chimice produse an UE. Nu va exista limita de suprafata, iar banii se vor da an cupoane care vor fi folosite exclusiv pentru angrasaminte”. Anul trecut, subventia de la stat acordata fermierilor pentru cumpararea semintelor si a angrasamintelor chimice a fost de 108 euro la hectar. (D.V.)

Dupa promisiunile executivului de a sustine agricultura prin alocarea de subventii pentru ingrasaminte chimice, salariatii de la Amurco, dar si de la restul societatilor detinute de grupul InterAgro, au inceput sa traga speranta ca nu isi vor pierde locurile de munca. Ioan Niculae, patronul InterAgro, si-a manifestat disponibilitatea de a continua plata salariatilor in regim de somaj tehnic pentru inca o perioada, asteptand sa vada daca declaratiile executivului se vor materializa in acte normative. Nu mai putin de 5000 de oameni din combinatele de ingrasaminte chimice ale InterAgro trebuiau sa fie concediati incepand cu luna ianuarie. (E. Berceanu)

Ordonanta 223 blocheaza administratia
Primariile rurale au fost criticate mereu ca lucreaza prost, putin, din birou. Edilii s-au aparat, aratand ca nu au bani si specialisti. Sperau ca 2009 le va aduce fonduri europene, pe baza de proiecte. A aparut, insa, un nou vinovat: OUG 223. Chiar sa vrea, administratiile nu mai pot face angajari.

In 2009, anul in care, spera primarii, vor veni fonduri europene „la greu” si va fi nevoie de specialisti in scrierea proiectelor, autoritatile locale nu vor putea face angajari. Or, nu poti sa te dezvolti fara sa investesti. Vinovata e OUG 223, care a blocat toate posturile vacante la sfarsit de an. Intre institutiile afectate de blocaj se afla primariile rurale, care si asa gasesc foarte greu tineri cu studii superioare, bine pregatiti si dispusi, in acelasi timp, sa faca naveta pe un salariu de 7-8 milioane lei vechi. „Cu exceptia posturilor unice, cum sunt cele de sef de serviciu, sefa birou sau secretar de comuna, toate sunt blocate pana pe 30 decembrie 2009, arata Angela Bogea, director de resurse umane in CJ Bacau. Mai exista o exceptie: daca o institutie nu se poate lipsi de anumiti specialisti, poate face angajari, dar numai cu aprobarea Ministerului Finantelor si al Muncii”.

Urbanistii fac contabilitate

In ultimii ani, primarii s-au plans mai ales de lipsa asistentilor sociali, toata fiind facuta de un referent, care, adin cauza hartiilor”, nu are timp sa faca teren. Criza e si in alte sectoare. „Contabila noastra nu reuseste sa faca fata, o mai ajuta angajata de la urbanism, dar avem neaparat nevoie de inca un inspector”, arata Ionel Turcan, primarul comunei Horgesti. Va fi mult de lucru si la cadastru, in 2009, deoarece PD-L a promis ca schitele pentru terenurile private vor fi realizate gratuit, pe banii statului. Ionel Turcanu nu are cadastrist, dar va folosi „un inginer bun, de la Biroul de consultanta agricola, pe care il vom trimite la specializare”. Primaria Poduri avea vacant un post de arhivar-referent, care a fost blocat. „Noi ne descurcam. Desi suntem comuna de gradul I, cu peste 8000 de locuitori, avem doar 12 angajati. Cand se dau subventii pe agricultura sau incalzire, ne mobilizam toti”, afirma primarul Ioan Dobrovat.

aNe-ar trebuia 50-60 de angajati”

Lipsa arhivarului nu e o nenorocire, dar cine va face proiecte? „Asa, daca ne-am potrivi, ne-ar trebui 50-60 de angajati, declara Dobrovat. Biroul de proiecte si programe, pentru accesarea fondurilor europene, trebuia sa aiba 5 angajati. Vom apela la o firma de profil si vom rezolva”. La fel si la cadastru, in loc sa angajeze, primaria va face o conventie cu un cadastrist. Tot din declaratiile primarilor stim, insa, ca tarifele percepute de firme nu sunt mici. In pofida blocajului impus de OUG 223, pe site-ul Prefecturii sunt anuntate 4 concursuri. „Este adevarat, dar exista si exceptii de la lege: consilierii ale caror atributii nu figureaza in fisa postului altor persoane”, arata Gheorghe Hura, subprefectul judetului. El precizeaza ca intre OUG 223 si ANFP e o controversa, care tine de interpretare. Anunturile au fost publicate inainte de data aparitiei ordonantei. „Nu a fost organizat niciun concurs, primul e pe 15 ianuarie, arata Hura. Asteptam, pe marti-miercuri, sa primim punctul de vedere al ANFP”.
Silvia Patrascanu

Unitatea poate ramane doar cu trei procurori in activitate

Toate posturile de procurori vacante din cadrul parchetelor bacauane au fost inghetate. La Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau este dezastru, in prezent, aici lucrand doar sapte magistrati in loc de 15. Patru dintre ei si-au depus cerere de pensionare.

Sperantele procurorilor de la parchetele bacauane de a se completa, in acest an, posturile vacante s-au naruit. Directivele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din primele zile ale lui 2009 sunt clare: pana pe 31 decembrie toate posturile sunt blocate. aSituatia este cu adevarat dificila, mai ales la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau unde este nevoie mare de procurori. Pana acum era o problema legata de personal la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau. Insa aici, anul trecut, s-au ocupat mai multe posturi in urma concursurilor organizate. La Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau pot ajunge doar procurori cu experienta, care si-au desfasurat activitatea la parchetele locale”, spune procurorul Camelia Elisei, purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau.

Din sapte procurori, patru au varsta
de pensionare

Nici la celelalte parchete nu sunt ocupate toate posturile din schema de personal . La Parchetul Curtii de Apel, din 14 functii de procurorii, sunt ocupate 13. Situatia cea mai crunta este la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau, unde din 15 procurori cati ar trebui sa activeze, in momentul de fata, isI desfasoara activitatea doar 7. „Si din cei sapte procurori activi, patru sunt la varsta de pensionare. Unii dintre ei deja au depus cereri pentru a iesi la pensie. Daca acestea vor fi aprobate, toate lucrarile de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau cad in sarcina doar a celor trei procurori, cati mai raman in activitate”, ne spune procurorul Elisei. Chiar daca spre deosebire de anii precedenti la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau se sta bine, posturile de procurori nu sunt ocupate suta la suta. „In momentul de fata, in activitate se afla 12 procurori, din 16, cat prevede schema de personal. Fata de alte timpuri, nu putem sa ne plangem”, spune Daniel Apetroaie, primul procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau. Tot la aceasta unitate lucreaza cu delegatie, pana la sfarsitul lunii martie, si Aneta Neagu, primul procuror de la Parchetul de pe langa Judecatoria Onesti.

Si la celelalte parchete bate vantul

Jale mare este si la Parchetul de pe langa Judecatoria Moinesti, unde lucreaza efectiv doar trei procurori, in loc de 7, cat ar fi normal. La sfarsitul anului trecut, au dat o mana de ajutor magistratilor de aici si procurorii Mihai Niculescu, de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau si Elena Bostan, de la Parchetul de pe langa Judecatoria Buhusi. Nici la Buhusi nu este completa schema de personal. Ar mai trebui inca un procurora ca sa se ocupe cele patru posturi existente in grila de personal. Si mai rau este la Parchetul de pe langa Judecatoria Podu Turcului unde, in loc de trei procurori, rezolva dosarele doar unul singur. Pentru a se ajunge cu lucrarile cat de cat la termen a mai fost delegat un procuror de la Parchetul de pe langa Judecatoria Onesti. Singurul parchet unde schema de personal e completa este cel de la Onesti.
Lili Adochitei

Agentii de circulatie spagari au fost condamnati cu suspendare

Ciprian Ciuche a fost angajat la Inspectoratul de Politie Judetean in anul 1999, in functia de agent. Se pare ca subofiterul nu a fost un politist model inca de la inceput, in perioada 2000 – 2007 fiind sanctionat disciplinar in cinci randuri pentru parasirea traseului de patrulare, dezinteres in respectarea atributiilor de serviciu si neglijenta in rezolvarea sarcinilor date de superiori. In 2007, Ciuche a fost detasat la Biroul pentru Siguranta Circulatiei in Mediul Urban (BSCMU). Printre altele, el trebuia sa foloseasca sistemul de supraveghere video a traficului si masurarea vitezei, sa constate incalcarile legislatiei rutiere si sa ia masuri de sanctionare pe loc sau in lipsa a persoanelor vinovate. Tot agentul Ciuche indeplinea si calitatea de operator video, colegul lui Cristian Ionut Raschitor, intrat in randurile politistilor in 2006, avand doar sarcina sa incheie procesele verbale.

Au schimbat traseul sa faca rost de acascaval”

In ziua de 9 septembrie 2007, Ciprian Ciuche si Ionut Rischitor au format o echipa, fiindu-le repartizat un Logan dotat cu sistem video. Superiorii agentilor au stabilit ca traseu de patrulare strada Mioritei si strada Stefan cel Mare, pana la Podul cu Lanturi. Orice abatere de la zona de patrulare trebuia comunicata sefilor de la Circulatie. Ciuche si Raschitor au intrat de serviciu la ora 22.00 si isi incheiau misiunea la ora 6.00, ziua urmatoare. aDupa ora 2.00, Chiuche a oprit sistemul de inregistrare video. Apoi cei doi s-au deplasat pe Calea Moldovei, in scopul obtinerii de foloase ilicite”, spune procurorul de caz. La ora 3.15, agentii au tras pe dreapta un BMW, la volanul caruia se afla Stefan Puscuta. Autoturismul rula cu viteza de 150 km/h. Dupa ce i-au retinut soferului actele de identitate si cele ale masinii, politistii i-au recomandat acestuia sa-si arezolve problema”. Contravenientul nu avea bani multi la el. A sunat un prieten sa faca un imprumut, insa nici acesta nu avea disponibil acasa. I-a spus lui Puscuta ca are de dat doar un telefon mobil achizitionat recent cu suma de 700 lei. Soferul le-a povestit agentilor despre mobil, iar replica lui Raschitor nu a intarziat: aSper ca nu este la mana a saptea”. Stefan Puscuta a tras o fuga la prietenul lui si a luat telefonul. A revenit la Podul cu Lanturi unde se afla echipajul de politie. Tot Raschitor i-a spus contravenientului ca avaloarea este mica in comparatie cu gestul facut de noi”. Soferul si-a recuperat actele, iar mobilul a ajuns in custodia lui Chiuche, care l-a facut cadou iubitei sale.

Un an si zece luni pentru luare de mita

In ziua urmatoare insa Stefan Puscuta i-a reclamat pe cei doi politisti. aCiuche a negat ca a oprit inregistrarea video si ca a parasit zona de patrulare, declarand ca nu-si explica de ce pe caseta nu apare intervalul orar 3.00-4.00″, mai spune procurorul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Cei doi politisti au fost trimisi in judecata sub acuzatia de luare de mita, iar in iunie anul trecut judecatorii de la Tribunalul Bacau i-au condamnat la pedepsa cu inchisoarea pe durata unui an si jumatate. Nemultumiti de sentinta s-au aratat atat procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau cat si cei doi fosti politisti, care au facut apel. La inceputul acestui an s-a aflat si sentinta magistratilor de la Curtea de Apel. Judecatorii de aici au admis ambele apeluri. S-a marit pedeapsa de la 1,6 la 1,10 luni pentru fiecare inculpat, dar s-a dat cu suspendare. Pe de alta parte, cei doi fosti politisti au obligatia sa restituie proprietarului de drept telefonul primit ca spaga.
Codrin Cristea

Etilismul cronic face ravagii

Anul trecut, din cei 2.800 de bolnavi internati, 800 sufera de etilism cronic. In perioada sarbatorilor si la inceput de an aproape in fiecare zi sunt 4-5 cazuri. Numarul cazurilor a crescut, si mai ales, in randul femeilor. In Romania, medicii sunt nevoiti sa-i externeze imediat dupa ce ies din faza critica. In alte tari, bolnavii beneficiaza de 4-6 luni de tratament.

Ca si cum nu ar fi de ajuns faptul ca si asa numarul cazurilor suferinde de boli psihice, provocate de factori independenti de vointa noastra, sunt in crestere, tot mai multe persoane sunt diagnosticate cu etilism cronic ca urmare a consumului excesiv de alcool. aS-a extins mult etilismul cronic iar pe zi ce trece tot mai multi sunt diagnosticati cu o astfel de boala, ne-a spus dr. Carmen Covrig, medic-sef, sectia Psihiatrie a Spitalului Judetean de Urgenta. Anul trecut, din numarul total al cazurilor internate in urgenta in faza acuta a bolii, peste 25 la suta au reprezentat-o cele de alcoolism. Dar, mai mult ca sigur, dimensiunile fenomenului sunt si mai mari in realitate, deoarece multe cazuri au complicatii si acestea sunt luate de baza”. In 2008, in sectia Psihiatrie au fost 2.800 de internari. Dintre acestea, 600 au fost cazuri de schizofrenie, 600 – depresii, 300 – demente si 800, de etilism cronic. Dar, evident, in spital ajung cazurile grave. Multi pacienti diagnosticati cu alcoolism cronic si aflati intr-o faza mai usoara a bolii primesc tratament la domiciliu si sunt evidentiati in reteaua sanitara ambulatorie.

Tot mai multe femei ajung alcoolice

Si, cum era de asteptat, mai mult ca oricand in perioada Sarbatorilor de Iarna si la inceput de an sectia Psihiatrie este luata cu asalt de astfel de cazuri. aEste inceput de an si vin foarte multi decompensati, mai spune dr.Carmen Covrig. Si un numar mare de epileptici a baut de sarbatori si a fost adus la noi. Foarte multi ajung in sectie la interventia Politiei”. Medicii afirma ca fenomenul alcoolismului cronic se manifesta in toate mediile sociale, in aceeasi masura atat in familii instarite si educate cat si in cele sarace si cu un nivel scazut de instructie. Si numarul cazurilor este egal atat in randul barbatilor cat si al femeilor. Dar daca la barbati varful etilismului cronic este atins de cei intre 30 si 40 de ani, la femei, predomina cazurile cu varsta intre 40 si 60 de ani. Dar medicii considera si mai ingrijorator faptul ca a crescut numarul femeilor diagnosticate cu aceasta afectiune. Si la fel de alarmant este ca si tineri de 18 ani au fost depistati cu etilism cronic, ceea ce inseamna ca ei au inceput sa bea de la o varsta foarte frageda. aIn zilele de Craciun am avut un barbat in varsta de 30 ani care a fost adus in crize comitiale din cauza consumului excesiv de alcool, afirma dr. Carmen Covrig. Este dintr-o familie asezata, la locul ei. Pe langa etilism cronic, tanarul are si atrofie corticala, ciroza, pancreatita si encefalopatie. Este o epava. Ar fi murit, daca nu ne-am fi straduit toti medicii, pe specialitatile de care apartin bolile lui, sa il salvam. L-au tinut trei saptamani pe Terapie Intensiva. Daca nu se va abtine de la bautura, la urmatoarea faza din aceasta, cu siguranta, va muri”.

Tratamentul
este de durata

Ieri, sectia de Psihiatrie era arhiplina. Pe cele 60 de paturi erau internati 78 de bolnavi. Multi dintre ei erau in sevraj dupa ce au consumat alcool timp indelungat si in cantitati foarte mari. Numai sambata noaptea au fost internati cinci in faza psihotica iar cu o seara inainte, trei. Pentru ca sectia este foarte aglomerata, medicii nu pot sa-i tina internati decat cateva zile. Pentru afectiunile psihice, durata medie de spitalizare este de 14 zile. Dar medicii sunt nevoiti sa-i externeze dupa ce ies din faza psihotica, de sevraj, adica la 3-4 zile de la internare. Or, in cazul unui alcoolic, pentru a avea certitudinea ca riscul tentatiei a fost cat de cat exclus, un tratament eficient este de durata. aIn alte tari, bolnavii de etilism cronic sunt tratati intre patru si sase luni, declara dr. Carmen Covrig. Mai mult decat atat, in Franta, de exemplu, cazurile de etilism, dupa ce ies din faza acuta, sunt internate separat, intr-o sectie aparte, nu raman in Psihiatrie. Asa este normal, pentru ca terapia sa aiba eficienta”.

Doar 13 impatimiti
ai paharului in judet?!

Directia de Sanatate Publica Bacau nu detine o evidenta la zi a persoanelor cu etilism cronic din judet. Ultimele date statistice pe care le-am putut obtine sunt din anul 2007, deoarece raportarea, in cazul acestei afectiuni, este anuala. „Nu avem inca centralizate datele pe anul 2008, ne-a declarat Oana Mocondoi, purtator de cuvant al DSP. Potrivit statisticilor pe 2007, doar 13 persoane au fost internate in spitalele din judetul Bacau cu diagnosticul de etilism cronic”. Discrepanta dintre statistica si binecunoscuta realitate are si o explicatie: pacientii care ajung la spital pentru abuzul de bautura alcoolica sunt „raportati” la autoritatile sanitare pentru complicatii ale etilismului cronic (cum ar fi ciroza, cea mai frecventa dintre acestea).
Elena Tintaru
Doina Mincu

Din zecile de animale si pasari de la Gradina Zoologica Buhusi – care este inchisa, oficial, de peste un an – au mai ramas doar doi lei, patru caini Dingo si doi cai. Celelalte si-au gasit refugiul in gradini zoologice din Romania si Africa. Pentru vizitator, impresia generala poate fi sintetizata in sentimentul ca aici, unde altadata totul era plin de viata, tiuie singuratatile. Cainii Dingo infrunta si gerul naprasnic, desi au unde se refugia la caldura, asteptand, ca si leii, un posibil transfer catre campusuri gestionate conform principiile drepturilor animalelor. Un leu si o leoaica, frati, in varsta de vreo sapte ani, stau refugiati, intr-un spatiu incalzit, ferindu-se de gerul napraznic. Au asigurata si hrana necesara. Ingrijitorul ii priveste cu dragoste, dar si cu un neascuns sentiment de mila: aSunt bolnavi. Le sunt afectate picioarele din spate. Pe cand erau foarte mici, de cateva luni, au fost dati in custodie, pe Litoral, pentru fotografii… Cand au fost adusi de-acolo, toamna, deja era clar ca ambele animale aveau afectate picioarele din spate. Boala s-a accentuat. Sunt insa niste lei grozavi. Pot intra in cusca lor fara sa-i mut de acolo, pentru a face curatenie. Este de asteptat ca sa le fie gasita o alta gradina zoologica. Lucrez aici de 18 ani si vad cum se stinge totul sub ochii mei”. Problema ambilor lei este nervul sciatic. Prof. Constantin Negulescu, directorul Clubului Elevilor Buhusi, care administreaza aceasta gradina zoologica aflata in proces de desfiintare, ne-a spus: aHrana si caldura animalelor care au mai ramas aici sunt asigurate de asociatia aRacnetul Leuluia, prin bunavointa doamnei Alina Ababei si a americancei Laura Simms. Saptamana aceasta vom transfera doi caini Dingo in gradina zoologica din Pitesti. Leii ar putea fi transferati, peste o luna de zile, intr-un campus din Olanda, pentru inceput”. Daca pana acum, din varii motive, foarte putine institutii au sprijinit supravietuirea animalelor de aici, dupa ce ultimul animal va fi transferat isi vor manifesta, cu singuranta, foarte multi interesul pentru aacapararea” terenului de aici. Pentru inceput va fi derulat insa un proiect ecologic de dezafectare a spatiului care a fost locuit zeci de ani de catre animale. Deja, targul Buhusi a mai ramas fara un reper turistic.
Ion Fercu

aMai vedem in 2012!”

E pe faras acum. Schimbarea guvernului il poate duce cine stie unde. E inalt functionar public si-i place sa glumeasca spunand ca-i inalt si la propriu si la figurat. A fost sef la administratia pietelor, mai apoi viceprimar, un timp suspendat, apoi iar vice, acum este subprefect de Bacau. Se considera un om care spune lucrurilor pe nume, iar prietenii il caracterizeaza drept apainea lui Dumnezeu”. Nu a vrut sa mai rascoleasca anumite amintiri. Insa nu s-a ferit sa raspunda. Molcom, cum ii este felul.

Reporter: Cine e Constantin Scripat?
Constantin Scripat: Un om care traieste in Bacau. Vremelnic pe o functie, asta o stiti si voi ziaristii, normal la cap (rade – n.n.), un politician functionar care nu stie unde o va apuca.
R: Cum adica?
C.S.: Pai gata, acum este alt guvern, se schimba garnitura. Poate ca mai raman in corpul inaltilor functionari publici, dar nu cred ca voi mai fi subprefect. Pana la urma e normal, alta politica, alta idee, alt program.
R: Pai nu sunteti apolitic?
C.S.: Teoretic da, dar cand cineva te trimite acolo in functie, e greu sa te bati cu pumnul in piept ca gata, nu mai ai nicio legatura cu politica. Eu sunt constient de ce zic acum. Poate ca la nivel declarativ sa zici, da, mai, sunt apolitic, ca asa-i modelul. Realitatea insa sta cam asa. Ai plecat dintr-un partid ce te-a pus pe functie. Si faci politica guvernului in teritoriu. Pleaca guvernul, pleci si tu. Depinde de cum stii ca om sa-ti faci treaba.
R: A stiut Scripat?
C.S.: Depinde. Daca intrebi politicienii, nu a stiut Scripat. Daca intrebi oamenii, cred ca mi-am facut treaba. Vezi tu, intotdeauna am considerat ca trebuie sa fac administratie si nu politica. De fapt, cred ca nici nu sunt un mare politician. Cineva imi spunea odata ca nu stiu sa mint, ca ma inrosesc imediat dupa ce spun o gogonata. Asa ca prefer sa fac administratie. Si cred ca am facut bine.

aSunt mandru de ce am facut la primarie!”

R: De aia nu mai sunteti viceprimar…
C.S.: (ofteaza) Ce-i in sufletul meu… Am facut parte dintr-o echipa. Am muncit la primarie asa cum am stiut s-o fac cel mai bine. Iar oamenii pot spune asta. N-au mai spus-o colegii mei de partid. Am fost, ca sa zic asa, eliminat.
R: V-au lucrat bine!
C.S.: Fii atent. Am facut campanie electorala cu echipa, am fost pe locul 1 pe lista de consilieri, am castigat alegerile. Firesc, toti imi spuneau dom” vice. Chiar am crezut ca voi ramane in continuare. Chiar pregatisem un sprit pentru colegi. Cu 10 minute inainte de sedinta (de constituire a Consiliului Local – n.n.) am fost anuntat ca nu mai corespund.
R: Cine a fost mesagerul?
C.S.: Nu mai conteaza acum. Colegii nu mi-au reprosat vreodata ceva oficial sau barbateste. Pur si simplu am fost instiintat ca nu mai corespund.
R: V-au lucrat fin!
C.S.: M-au! Imi aduc aminte ca am plecat nervos. Apoi, ca sa indulceasca pilula, m-au anuntat ca ma vor propune subprefect. Sincer, mi-a parut rau. Cred ca in timpul petrecut la primarie mi-am facut treaba.
R: Daca ati fost asa de bun, de ce nu ati mai corespuns?
C.S.: Initial, am fost avertizat de anumite persoane ca trebuie sa-mi masor atent pasii.
R: Adica?
C.S.: Adica au fost semnale. Fosti prieteni au crezut ca daca sunt vice inchid ochii la anumite lucruri.
R: Ce anume?
C.S.: Unii, nu dau nume, credeau ca se poate lucra de mantuiala, ca se pot face acte aditionale la contracte, ca se pot aranja licitatii.
R: Si nu s-au facut?
C.S.: (rade) In parohia mea, nu. Sau cel putin cu voia mea.
R: Ati fost fraier, va imbogateati.
C.S.: Nu-mi trebuie. Nu sunt un om sarac, nici bogat. Am tot ce-mi trebuie si vreau sa dorm linistit.
R: Linistit, dar scos din prim-plan.
C.S.: Asta nu se stie. Deocamdata.

aPostul de subprefect mi-a dat satisfactii”

R: In doua cuvinte, caracterizati activitatea de subprefect.
C.S.: Inundatii si reconstructie.
R: Tot la munca de jos.
C.S.: Evident, intre oameni ma simt cel mai bine. Sa-ti spun un secret: nu sunt un functionar de birou. Dupa inundatii, cand nimeni nu credea ca o sa facem 403 case la rosu, am zis ca se poate. Nu-ti spun cate discutii au fost. Daca e sa plec, o fac cu inima usoara, mi-am tinut cuvantul.
R: Dar au fost discutii, ba cu constructorii, ba cu fondurile, ba ca unii au furat…
C.S.: Hai sa-ti spun ceva. La Saucesti au muncit oamenii asa cum nu au facut-o niciodata. Si presiunea a fost mare, trebuiau terminate casele repede, ca venea frigul. Nici tu nu ai crezut ca o sa reusim. Chiar spuneai in emisiune ca nu o sa fim in stare.
R: Spuneam ca ma scarbeau vizitele de partid si incercarea unora de a-si face campanie electorala pe spinarea sinistratilor.
C.S.: Ei veneau, pozau la camera si plecau. Ne-au ajutat, nu zic nu. Durerea mea cea mare este alta. Firmele de constructii care lucrau de zor in Bacau cand eram viceprimar au refuzat sa ajute.
R: Cine?
C.S.: Toti. Cel mai mult m-au suparat cei de la Arcada Galati (firma ce a construit podul de la Serbanesti – n.n.). I-am rugat, faceti si voi o casa. Nimic. Si i-am tolerat atata cu podul ala. Ba intarziau, ba se faceau ca lucreaza, mi-au scos peri albi. Si cand le-am zis sa ajute si ei cu ceva… A trecut totul, ma bucur acum ca oamenii aia au acoperis deasupra capului.

aMai vedem in 2012!”

R: Unde pleaca Scripat?
C.S.: Nu stiu ce va fi, asteptam. Poate raman intr-un post de inspector guvernamental, nu stiu.
R:a Politica?
C.S.: Nici asta nu stiu.
R:a Pana la urma stiti ceva?
C.S.: Vreau sa fac administratie. Ma pricep la asta si am sa fac. Mai vedem in 2012!
Laurentiu Botin