Campanie electorala fara rusine si fara lege

Prinsi de frenezia goanei dupa voturi, liberalii au inceput deja sa achizitioneze spatii publicitare pentru a-si prezenta maretele realizari dupa patru ani de mandat. Totul sub fatada palida a unui fel de raport de activitate, pus, bineinteles, in oglinda cu niscai cifre privind guvernarea PSD dintre 2000-2004.

Daca este sa ne luam dupa reclama pe care si-o fac liberalii, intreaga tara ar fi mai ceva decat Canaanul promis lui Moise acum cateva mii de ani in urma. Mai este putin de lucru la aductiunile de lapte si miere, dar in rest ne integram perfect in tiparul tarii fagaduite. A crescut PIB-ul, s-au dublat pensiile, salariile s-au dublat si ele, locurile de munca au inflorit iar rata somajului s-a diminuat simtitor. La asta se adauga investitiile in infrastructura, cercetare, educatie, sanatate si in mediul economic. Daca insa punem frana, vedem ca mai toate treburile acestea, care fac din liberali niste socialisti mai ceva ca PSD-ul, s-au intamplat acum, inainte de alegeri. Este intr-atat de evidenta tentativa de mituire a populatiei, incat marilor liberali ar trebui sa le crape nitelus obrazul de rusine.

Mita electorala

Pensiile se majoreaza din octombrie. Tot acum salta zdravan si salariile din invatamant, la care se adauga marirea plafonului pentru medicamente compensate astfel incat sa nu se mai calce pensionarii in picioare. Pana acum, inainte de alegeri, nu s-au mai luat astfel de masuri populiste, daca nu cumva includem aici investitiile in cei 5 km de autostrada care au largit orizontul european al tarii. Adevarat, s-a investit cat de cat in scoli (dar 60% dintre acestea nu au aviz sanitar), s-au mai pavat niste drumuri si s-a intrat cu mare tam-tam in UE, de unde inca nu reusim sa atragem fondurile structurale asa cum ar trebui. Prin urmare, PNL isi face o campanie relativ ordinara, bazata exclusiv pe alocarea fondurilor bugetare pentru ajutoare sociale si cresteri salariale. In rest, promisiunea a sute de kilometri de autostrada pe an si alte inchipuiri total lipsite de realism. In afara de secatuirea bugetului, care va degenera intr-o criza de proportii in cazul in care o serie dintre privilegiile proaspat votate vor fi suspendate pe motivul insuficientei banilor, liberalii stau prost la capitolul realizari. Cresterea economica are la baza aproape exclusiv comertul, nu si productia, iar daca situatia se va mentine, nici bani prea multi nu vor intra la buget. O situatie sensibila, creata din disperare electorala. Liberalii au intrat in vrie…Scris de Emilian Berceanu

300 de miliarde lei spre nicaieri

Prin hotarare de Consiliu Local, a fost aprobata fara scandal suplimentarea bugetului pentru Spitalul Municipal. Motivul tine de probleme legate de terenul pe care se ridica noua cladire, probleme care nu au fost sesizate nici de constructor, nici de Inspectoratul Teritoria in Constructii, nici de Autoritatea de Sanatate Publica la momentul efectuarii studiilor de fezabilitate. Cu toate acestea, costurile pentru spital au crescut in interval de 8 luni cu peste 300 de miliarde de lei vechi. Bani ce vor pleca din buzunarele bacauanilor.

Autoritatile locale, in speta Primaria si Consiliul Local, au trecut la ridicarea Spitalului Municipal fara a avea pusa la punct toata documentatia specifica. Doar asa se poate explica brusca suplimentare a bugetului de cheltuieli pentru viitorul templu al sanatatii publice. In expunerea de motive care justifica legal mulgerea bugetului se precizeaza ca adupa analiza si introducerea datelor studiului geotehnic in calculul structural, s-a pus in evidenta ca la adancimea de sapare terenul este constituit dintr-un nisip marnos extrem de slab, cu o rezistenta scazuta si cu posibilitatea aparitiei unor tasari mari. In aceasta situatie proiectantul general a luat decizia separarii constructiei prin rosturi de tasare, in corpuri mai mici, cu efecte asupra cresterii cantitatilor si implicit a costurilor constructiei, in principal prin dublarea elementelor de structura in zonele de rost dintre corpuri.”
Scurt si la obiect, asta inseamna ca lucrarile pentru spital au inceput ain orb”, fara a sti pe ce tip de teren se ridica edificiul. O mai mare tampenie nici ca se putea, mai ales tinand cont de amploarea investitiei. Nicio autoritate cu capul pe umeri nu se apuca de ingropat bani pe santiere fara ca in prealabil terenul sa nu fi fost scanat cap-coada, pentru a preveni decoperirea unor eventuale anisipuri marnoase extrem de slabe”. Asta ca sa nu spunem ca pe la colturi umbrite de institutii publice se sopteste cum ca sub santierul spitalului exista o mare panza freatica, care a fost descoperita dupa inceperea lucrarilor. Motivatia costurilor suplimentare la spital este cusuta cu ata extrem de alba, si n-ar strica sa-si bage nasul in problema si niste organe de cercetare competente. Nu de alta, dar poate afla si bacauanii cine a fost personajul luminat de a dat drumul la lucrari fara sa verifice structura terenului.

Constructorul
nu stie nimic

De vreo doua luni, dupa forfota de oameni si utilaje, pe santierul din curtea Spitalului Judetean de Urgenta, unde se ridica noua constructie, s-a asternut linistea. Cei care trec prin zona si se uita la zidurile neterminate raman cu impresia ca lucrarile au fost abandonate. Si, totusi, ele nu au fost intrerupte. aFacem un zid de sprijin, care ne blocheaza accesul in santier, de aceea nu se vede o activitate de amploare, ne-a spus Dan Tudose, manager de proiect la ICCO Construct, firma care executa investitia. Intr-adevar, de aproximativ doua luni, am inceput lucrarile la acest zid, care este mai special. El este prevazut in proiect, asa ca nu am oprit lucrarile”. Reprezentantul constructorului ne-a asigurat ca la momentul inceperii lucrarilor a avut toata documentatia ceruta de legislatia in domeniu. De la interlocutorul nostru am mai retinut ca lucrarile vor fi finalizate peste un an si jumatate, daca finantarea va fi ritmica.
Studiul de fezabilitate
a fost fara cusur

Studiul de fezabilitate pentru Spitalul Municipal Bacau a fost finantat de Ministerul Sanatatii Publice. aAu fost alocate 10 miliarde de lei vechi pentru studiu, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, directorul Autoritatii de Sanatate Publica, reprezentantul MSP in teritoriu. Studiul de fezabilitate a fost intocmit in baza certificatului de urbanism si a avizelor de principiu. Nu trebuia un studiu geodezic. Atunci cand am trimis documentatia la Bucuresti am facut comisie in institutie si am analizat-o. Dosarul continea toate actele cerute de lege. Am avut toate avizele. Studiul a fost aprobat de o comisie interminesteriala”. Desi, initial, spitalul a fost prezentat ca o mare reusita a administratiei Stavarache, care ar fi atras fonduri guvernamentale pentru investitie, Calin Popescu Tariceanu s-a spalat pe maini de cheltuiala. Investitia a trecut anul trecut de la bugetul de stat la bugetul local. aAm predat studiul de fezabilitate la Consiliul Local Bacau, a mai spus directorul ASP. Primaria urma sa organizeze licitatii pentru proiectul tehnic, executie si dotare.”

Cifrele au cuvantul

Inca de la inceputul anului, autoritatile locale stiau foarte bine ca trebuie sa suplimenteze bugetul pentru construirea Spitalului Municipal. Cifrele spun foarte clar acest lucru. In programul de investitii pe 2008, aprobat de consilierii locali in luna februarie, autoritatile locale alocasera 10 milioane de lei de la bugetul propriu pentru lucrari. La acesti bani se adauga alte 16 milioane aprobate prin Legea Bugetului de Stat, la articolul 19 : aIn anul 2008, obiectivul de investitii aSpitalul Municipal Bacau” se finanteaza si de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sanatatii Publice, in limita sumei de 16 milioane lei.” Toate bune si frumoase, dar revenind la bugetul de investitii aprobat de alesii nostri, pentru anul in curs era prevazuta suma de 27.930.201 lei dedicati spitalului. Asadar, este o diferenta de aproape 2 milioane de lei, adica 20 de miliarde de lei vechi, intre fondurile asigurate de la bugetul local si cel de stat si suma prevazuta pentru investitii pentru 2008. Prin urmare, suplimentarea bugetului a fost gandita in avans, dar a fost aprobata abia acum.
Inflatia, bat-o vina

La inceputul anului, valoarea totala a investitiei pentru Spitalul Municipal a fost evaluata la 160.492.350 lei, suma pentru care a fost organizata si licitatia. Dupa ce au fost tardiv descoperite suspectele nisipuri marnoase, valoarea a crescut exponential, noua suma aprobata de alesi fara prea multa bataie de cap fiind 190.715.268 lei. Alooo, primaria… este o diferenta de peste 300 de miliarde de lei vechi, iar inflatia, asa cum se lauda liberalii in prag de campanie, se afla constant pe un trend descendent. Insa misculatii de genul acesta s-au mai facut, inclusiv la deja celebrul si totusi finalizatul pod de la Serbanesti. Si acolo s-au dat 60 de miliarde pentru cele doua variante ocolitoare, a caror valoare a fost estimata initial la 45 miliarde (30 cea metalica, 15 cea cu tuburi), pentru ca intr-un recent raspuns al autoritatilor locale sa apara la cheltuieli 60 de miliarde pentru varianta metalica. Ce s-a intamplat cu diferenta de bani, ca sa nu mai zicem unde s-a evaporat pe parcurs varianta pe tuburi, asta numai managerii de campanie electorala probabil ca o cunosc.Scris de Elena Tintaru / Doina Mincu / Emilian Berceanu

Banii dumneavoastra, stimati contribuabili bacauani, se duc pe nisipuri miscatoare. Marnoase, ca sa fim precisi, marna fiind un neam de roca, la granita dintre calcar si argila. Nisipurile cu pricina au fost descoperite sub spitalul pe care a noastra primarie il construieste intru propovaduirea si conservarea starii dumneavoastra de sanatate. In marea lor larghete vizavi de portofelul public, autoritatile s-au hotarat sa bage 300 de miliarde pentru ca, vezi Doamne, n-au avut studiile geodezice facute ca la carte. Prin cine stie ce minune si imbarligare a sortii, care numai cruda nu s-a dovedit fata de liberali, astfel de minuni financiare se intampla mai mereu in prag de alegeri. Pentru podul de la Serbanesti, de fapt pentru variantele ocolitoare, au venit 60 de miliarde, lucrarile au fost estimate la 45, restul… mucles. Acum, pentru spital au fost aprobate vreo 160 milioane de lei noi, acum, dupa descoperirea unor nisipuri dubioase la baza constructiei, au sarit sumele cu 30 milioane de lei noi. Adica aia 300 de miliarde vechi de mai sus. Pur si simplu este o mare si continua bataie de joc la adresa banilor ce pleaca din buzunarele bacauanilor, pentru ca Guvernul a spus ahalt!” la un pret stabilit prin studiile de fezabilitate comandate si aprobate de onorabilii alesi. Modul in care se voteaza pe rupte proiecte fantasmagorice, cu justificari dintre cele mai tampite, este de-a dreptul jenant. Nimeni nu a auzit de nisipurile care pun bete-n roatele spitalului, dar le-a gasit brusc primaria, ca sa motiveze o suplimentare barbara a cheltuielilor. Sanatatea merita toate eforturile, in aceasta privinta nu poate exista nicio obiectie. Insa de la eforturi la mismasuri este o mare diferenta, pe care insa alesii o acopera in timp record cu hotarari ce dau o bruma de legalitate cine stie caror interese partizane. Banii publici sunt vazuti ca o vistierie proprie si personala a anumitor sinistre personaje, iar bacauanii se multumesc cu farame de promisiuni electorale. Spitalul trebuie facut. Dar trebuie facut cinstit si transparent, nu cu descoperiri tardive de nisipuri marnoase. De studii preliminare, care sa spuna cum e terenul, nu s-a auzit prin primarie? Daca nu-i banditism, e incompetenta sau prostie. La fel de grave-s toate.

Scris de Emilian Berceanu

Consiliul Judetean (CJ) Bacau va gazdui, astazi, un seminar de informare organizat de Fondul Roman de Dezvoltare Sociala cu privire la Programul de Interventii Prioritare (PIP). Scopul seminarului este acela de a oferi sprijin comunitatilor rome care indeplinesc criteriile de eligibilitate pentru proiectele finantate in cadrul PIP. Vor participa, la intalnire, reprezentanti ai primariilor din localitatile declarate eligibile din judetele Neamt, Suceava, Botosani, Bacau si Vrancea. In judetul Bacau au fost declarate eligibile comunitatile din Blagesti, Poduri, Darmanesti, Comanesti si Buhusi. Pana in 2011, prin PIP, o suta de localitati, cele mai sarace din tara, locuite in majoritate de romi, vor beneficia de finantare pentru rezolvarea problemelor din domeniul serviciilor sociale si al infrastructurii. PIR este una dintre cele patru componente ale Proiectului de Incluziune Sociala (SIP) care are drept obiectiv principal imbunatatirea conditiilor de viata si cresterea incluziunii sociale. Finantarea acestuia e asigurata de la buget si dintr-un imprumut rambursabil acordat de BIRD, in valoare de 15,4 milioane de euro. Scris de Silvia Patrascanu

Scoala din Oniscani, comuna Filipesti, a fost cuprinsa de flacari in dupa-amiaza zilei de miercuri. In jurul pranzului, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta „Maior Constantin Ene” al judetului Bacau a fost anuntat, prin apelul unic de urgenta 112, despre producerea incendiului. In unitatea scolara invata peste 90 de elevi in clasele V-VIII. Din fericire, in acel moment in scoala nu se afla niciun elev. Pentru ca localitatea este situata an raionul de interventie al Detasamentului de pompieri Roman, la locul incendiului s-au deplasat, an prima urgenta, doua echipaje din cadrul acestuia, cu 2 autospeciale de lucru cu apa si spuma. In sprijin a venit si un echipaj din cadrul Detasamentului de pompieri Bacau. „Am intervenit si noi cu o autospeciala. Incendiul a fost localizat si stins in limitele gasite”, a precizat de la fata locului si lt.col Catalin Buftea, comandant Detasament Bacau. an urma actiunii fortelor de interventie s-a reusit lichidarea incendiului dupa o ora si jumatate. Nu au fost afectate salile de curs, ci doar plafoanele. Scoala cu clasele V-VIII din satul Oniscani, construita an anul 1960 si renovata in anul 2007, este o constructie tip parter, compartimentata an 4 sali de curs, un laborator si o cancelarie, cu peretii din zidarie, planseu din lemn si acoperis cu astereala din lemn si anvelitoare din placi de azbociment. A ars aproape in totalitate acoperisul scolii. Scris de Roxana Neagu

Investitorii in agricultura au primit unda verde la creditele agricole. Imprumuturile se acorda pentru un an, dupa care producatorii pot sa faca demersuri pentru a obtine subventia din fondurile publice. Sprijinul financiar acordat de stat este cuprins intre 10 si 30 la suta din valoarea creditului contractat.

Producatorii agricoli bacauani care vor credite pentru infiintarea, intretinerea si recoltarea culturilor, dar si pentru achizitionarea puilor de pasare, a bovinelor, ovinelor si porcinelor pentru ingrasat pot beneficia de o subventie de pana la 30 la suta din creditul contractat. aPrin Hotararea de Guvern nr. 276/2008 s-a aprobat nivelul fondurilor publice care se acorda la creditele agricole pentru productiile contractate an 2008. Nivelul fondurilor publice prevazute reprezinta cota procentuala care se aplica la cheltuielile eligibile efectuate din volumul creditelor acordate pentru activitatile curente prevazute de lege”, precizeaza Ghita Burlui, directorul adjunct la Directiei Agricole si pentru Dezvoltare Rurala Bacau. Conform legiuitorului, 10% din valoarea creditului este subventionat de stat pentru culturile de grau, orz si orzoaica, 20% pentru porumb, floarea soarelui, soia, sfecla de zahar si legume de camp, 25% pentru legume din sere, solarii si plantatii viticole, 30% pentru plantatiile de pomi fructiferi, 12% pentru achizitionarea sau producerea puilor de pasare, 15% pentru achizitionarea sau producerea tineretului bovin, ovin sau porcin pentru ingrasat, 15% pentru asigurarea hranei si medicamentelor pentru aceste animale, iar 20% reprezinta alocatia bugetara pentru creditele agricole realizate in scopul asigurarii cu material de populare piscicola si familii de albine.

Bacauanii au contractat credite pentru zootehnie

Pentru a beneficia de acest sprijin financiar producatorii vor trebui sa antocmeasca devize tehnologice pe culturi sau specii de animale, vizate an prealabil de specialistii DADR, iar pe baza acestor devize, bancile comerciale le vor elibera o cerere de credit. Aceasta va fi vizata, la randul ei, de DADR. ampreuna cu cererea si devizul tehnologic semnat, producatorii agricoli vor putea contracta creditul necesar. aan termen de 10 zile lucratoare de la ancheierea contractului cu banca, acesta se va anregistra la DADR”, spune directorul Burlui. Creditele se pot acorda pe o perioada de maxim 360 de zile. Dupa rambursarea integrala a datoriei, producatorii agricoli vor antocmi o documentatie an vederea obtinerii fondurilor publice, documentatie care se va depune la DADR. Nivelul subventiilor este cuprins antre 10 si 30% din volumul creditului. Chiar daca la prima vedere pare multa alergatura, oficialii de la DADR Bacau sustin contrariul. aAceste credite agricole sunt foarte avantajoase. Anul trecut au fost destule persoane din judetul Bacau care au beneficiat de astfel de credite, mai ales pentru zootehnie. Pot sa amintesc aici Agricola International, Aibac-ul Suinprod etc. Dupa achitarea datoriei catre banca, aceste firme au beneficiat de subventia de stat”, precizeaza directorul adjunct al DADR BacauScris de Lili Adochitei

Anul acesta, uleiul de floarea soarelui va fi pe sponci, deoarece recolta nu a fost deloc buna. Lucrurile au mers prost inca din primavara, cand in loc de 3577 hectare de teren agricol s-au semanat doar 1948 hectare. aProductia medie prognozata a fost de 1625 kilograme la hectar si s-au realizat 1435 kilograme la hectar. Mare dezamagire si la productia totala. Din 5812 tone prognozate s-au realizat 2795 tone”, precizeaza Ghita Burlui, directorul adjunct al Directiei Agricole si pentru Dezvoltare Rurala Bacau. Surprinzator, cea mai mare cantitate de floarea soarelui s-a strans de pe proprietatile individuale. In gospodariile taranesti au ajuns 1550 tone, adica un procent dublu fata de societatile agricole.
Scris de (L.A.)

Pentru satele romanesti – intrate, si ele, dupa unele vesti an U.E.- anca este valabil versul eminescian, din aSara pe deal”: aScartaie-n vant cumpana de la fantana”. La urma-urmei, de ce ne-am duce antr-un muzeu sa vedem o ciutura agatata de-o cumpana, daca putem sa vedem totul ca pe vremea stramosilor nostri bravi, Decebal &amp Traian? Ca sa fim drepti, am gasit, totusi, trei comune an care primarii au lucrat/lucreaza la proiecte de amenajare a unor retele civilizate de apa potabila.
an comuna Racova, de pilda, proiectul a fost finalizat anca de acum trei ani, pentru localitatile Racova, Iliesi, Gura-Vaii si Letcana. La Racova va fi statia propriu-zisa, cu pompele, dar si statia de epurare. Lungimea retelei dorite este de 36 km. Studiul de fezabilitate este realizat. Atunci, valoarea proiectului era de peste un milion de euro. Pana acum n-a fost gasita sursa de finantare. Primarul Doru Vlad zice: aProiectul este eligibil. Speram ca Ministerul Lucrarilor Publice sa-l aprobe. Cand vreau finalizarea? (rade…). an aceasta toamna…”
La Blagesti, aceeasi situatie. aLucram de zor la proiect, pentru localitatile Blagesti, Valea lui Ion si Buda, reteaua urmand sa aiba aproape 20 km. La sfarsitul acestei luni al vom depune la Ministerul Lucrarilor Publice. Avem si proiect pentru o retea de canalizare. Speram sa obtinem fondurile necesare”, ne-a spus primarul Laurentiu Munteanu.
Pentru comuna Garleni, primarul Valentin Flenchea sintetizeaza astfel situatia: aAvem proiectul realizat pentru apa potabila, an localitatile Lespezi si Garleni. Reteaua va avea vreo 20 km, valoarea preconizata a lucrarilor fiind de peste un milion de euro. Asteptam, cu ancredere, finantarea. Cat priveste reteaua de canalizare, avem un proiect an derulare, pentru 6 kilometri. Deja, 50 la suta din lucrare a fost efectuata”.
an cele trei comune, administratiile locale au derulat multe proiecte de infrastructura, aductiune de gaz metan, reabilitari de cladiri, reamenajari de cursuri de apa nabadaioase etc. Despre Blagesti si Garleni, de pilda, se spune ca au atras, fiecare an parte, resurse financiare, prin proiecte, mai mari decat unele orase. Cu apa potabila ansa, uneori mai este valabil, la vreme de seceta, chiar si versul lui Labis: aCiuturile scot din fantana namol”. Daca romanul tot este nascut poet, probabil ca onor guvernantii vor sa-l lase sa exerseze an domeniul an care e performant…
Scris de Ion Fercu

Metro Cash&ampCarry Bacau tocmai a finalizat procesul de modernizare, pentru a nu pierde pasul cu cerintele unor cumparatori ale caror pretentii sunt mereu in crestere. In prezenta autoritatilor locale din Bacau si Nicolae Balcescu, directorul Metro a oferit un tur amplu al magazinului, prezentand ultimele modificari din structura hiper-market-ului. Raioanele pentru carne proaspata si congelata, pentru peste si fructe de mare, dar si zona dedicata vinurilor au cunoscut o „cosmetizare” demna de admiratie. Pentru unele dintre produse, spatiile s-au dublat, iar interiorul Metro a fost re-compartimentat de asa natura incat sa nu existe nici cea mai mica dificultate in gasirea marfurilor.
Directorul Metro Bacau, Dumitru Gafencu, ne-a declarat ca „este o investitie ce trebuia neaparat facuta, pentru a mentine standardele europene ale Metro Bacau. Nu am intampinat probleme in cele 6 luni cat a durat modernizarea. Va asteptam la Metro, care este mai luminos si mai prietenos pentru clienti.”
Suprafata de vanzare de la Metro s-a extins, in urma unei investitii de aproximativ 6 milioane de euro, cu 15%, ceea ce a permis aducerea unor noi produse. Metro isi asteapta, pus la punct conform celor mai exigente norme, clientii din Bacau si nu numai.
Scris de (E. Berceanu)

Claudiu Serban, prefectul judetului, si Carmen Cioltan, director al Cancelariei Prefectului, au fost intr-o vizita de doua zile in Suedia. Desi am intrebat, ca jurnalisti, unde e plecat prefectul nu am reusit sa aflam, nici nu am primit vreun comunicat de presa, inainte sau in timpul vizitei cu privire la destinatie si obiective. Unii consilierii stiau ca prefectul e in Bucuresti, la cursurile organizate de INA, altii nu stiau nimic. „Aprobarea premierului Calin Popescu Tariceanu pentru aceasta plecare a venit in ultimul moment, a declarat Carmen Cioltan, care este si purtator de cuvant al institutiei. Aflandu-ma si eu in Suedia, nu a avut cine sa redacteze comunicatul de presa”. Din delegatia bacauana au mai facut parte Ionel Palar, vicepresedinte CJ, Dragos Luchian, viceprimar al Bacaului, Ovidiu Cojocaru, inspector general al ISJ, Angela Sterpu, inspector scolar pentru programe europene si vicepresedinte al Consiliului National pentru Alternative Educationale (CNAE). Nimeni, insa, de la DGASPC, desi s-au dezbatut probleme care ii vizeaza pe copiii institutionalizati sau devianti. „Vizita in Lund, Suedia, a vizat prezentarea oportunitatilor de investitii in judetul Bacau, identificarea posibililor investitori si parteneri pentru derularea unor proiecte europene destinate dezvoltarii celor doua zone, fiind facilitata de reprezentantul Administratiei Sociale din Lund, Ion Penescu, de origine romana”, arata Carmen Cioltan. Bacauanii s-au intalnit cu Lenart Prytz, viceprimarul tinutului Lund, contele Nils Posse, primarul din Vaxjo, Sten-Bertil Olsson, directorul general al scolilor si al invatamantului, Yvonne Broggard, coordonator UE, directorii Aeroportului, Spitalului Universitar si ai unor departamente sociale. Discutiile purtate cu gazdele au vizat probleme de educatie, conservarea mediului, incluziunea sociala a copiilor institutionalizati, reabilitarea celor dependenti de alcool si droguri, reducerea abandonului scolar, a delincventei juvenile, alternativele pentru petrecerea timpului liber. In aceste domenii vor exista si alte colaborari intre autoritatile din cele doua regiuni. Pentru inceput, scoli din Bacau si Lund vor realizat proiectele Comenius de dezvoltare bilaterala. Scris de Silvia Patrascanu

Cresc subventiile pentru persoanele asistate

Seria pomenilor facute de guvernantii nostri in preajma alegerilor pentru a castiga electoratul de partea lor continua. La sfarsitul lunii septembrie, Guvernul a emis un proiect de hotarare privind nivelul mediu lunar al subventiilor ce se aloca de la bugetul de stat pentru persoanele asistate. Nici nu s-a racit bine cerneala pe document, ca Ministerul Muncii l-a si trimis la directiile de munca din teritoriu, cu atentionarea ca trebuie sa-l afiseze ade urgenta” la sediul lor si pe site-ul institutiei, fiind sigur ca ava fi aprobat in saptamana in curs”. Astfel, incepand cu anul 2009, subventia lunara pentru o persoana dintr-un centru rezidential va fi de 250 lei, dintr-un centru de zi – 175 lei, dintr-o unitate de ingrijire la domiciliu – 120 lei, iar pentru cantina sociala sau alte servicii de acordare a hranei vor fi alocati 90 lei. aTermenul limita de inregistrare a cererilor pentru aceste subventii din partea asociatiilor si fundatiilor este data de 31 octombrie 2008, ora 16.30, la registratura Ministerului Muncii, ne-a declarat Gheorghe Apostu, directorul Directiei de Munca si Protectie Sociala (DMPS) Bacau. Cele care au neclaritati se pot adresa institutiei noastre”. Conform aceluiasi proiect, pot sa solicite subventii asociatiile si fundatiile care au cel putin 12 luni de experienta in domeniul serviciilor sociale si care le presteaza unor beneficiari din mai multe judete ale tarii. Totodata, au acces la asemenea subventii unitatile de asistenta sociala care acorda servicii de profil persoanelor varstnice, celor tinere care parasesc sistemul de protectie a copilului, celor toxico-dependente, precum si victimelor violentei in familie sau ale traficului de persoane. Nu in ultimul rand au dreptul sa beneficieze de facilitatea amintita, unitatile sociale care au grija de persoane si familii cu venituri mici, imigranti, refugiati, oameni fara adapost, persoane cu handicap si copii separati ori cu risc de a fi despartiti de parinti.
Elena Tintaru
Scris de Elena Tintaru

Are nevoie de noi

Este prizonier in propria viata. Se numeste Robert. Robert Stancu. Are doar cinci anisori, este din Bacau si are nevoie urgenta de o operatie in Germania. Inimioara lui refuza sa mai lupte. S-a nascut cu o afectiune pe cord, iar intre timp a facut si alte complicatii. Acum sufera si de insuficienta pulmonara. La cateva zile de la nastere a fost diagnosticat de catre medicul cardiolog din Bacau cu o malformatie de inima extrem de rara si foarte periculoasa. De aici a ajuns o clinica specializata din
Tg. Mures, unde a fost supravegheat de medici si aparate. La un an de viata, in anul 2004, a suferit o prima interventie chirurgicala, pe care a depasit-o cu bine. Inima lui insa refuza sa lupte. Pentru a supravietui, la fiecare 7 ani are nevoie de o noua interventie chirugicala. Oare va supravietui la urmatoarea? Dar la cealalta? Nimeni nu garanteaza asta. Sunt intrebari la care parintii lui nu gasesc niciun raspuns. „Am fost acum o saptamana in Germania, ne-a declarat cu lacrimi in ochi Ana Maria Stancu, mama baiatului. Trebuie neaparat sa mergem acolo sa-l operam. In noiembrie avem programare. Daca nu intervenim chirugical in aceste doua-trei luni nu mai are ce sa-i faca!”. Cu greu familia lui Robert a luat legatura cu directorul medical al Clinicii de Copii II din cadrul Universitatii Clinice Heidelberg din Germania, care i-a oferit baiatului sansa de a supravietui printr-o corectie totala de cord. Insa familia Stancu nu are posibilitati materiale pentru a-l opera. Sunt foarte suparati, se simt neputinciosi si disperati ca nu au de unde sa faca rost de bani pentru copilul lor. „Are nevoie de o valva pulmonara preluata de la om, deci va suferi un implant de organ uman. Dar pentru aceasta e nevoei de bani. Pentru cele 26 de zile de spitalizare, plus operatia in sine, ni s-au cerut 53.000 de euro. Noi am reusit sa stangem doar 20 la suta din acesti bani, cu ajutorul oamenilor de suflet, dar mai e mult pana sa strangem toti benii de care avem nevoie”, a mai spus cu voce sugrumata mama micutului. Acasa Robert mai are si o surioara, Alina, de 7 ani, care plange in fiecare zi si se roaga la Dumnezeu ca fratiorul ei sa traiasca. Robert are acum nevoie de ajutorul nostru, de semenii sai cu inima deschisa. Are nevoie de sprijin financiar. Are nevoie de tine, de noi toti. Pentru a trai, pentru a copilari. Haideti sa-l ajutam.

Telefon mama: 0728 / 970.914
Conturile unde puteti depune ajutorul dumneavoastra:
Cont in lei: RO46RZBR 0000 0600 0960 0043 Raiffeisen Bank Bacau
Cont in euro: R064RZBR 0000 0600 1060 2893 Raiffeisen Bank Bacau
Titular Stancu Maria
Scris de Roxana Neagu

Pentru al 16-lea an consecutiv, Universitatea aGeorge Bacovia” si-a deschis, ieri, portile pentru sute de studenti. Aula aMoldova” s-a dovedit a fi inca o data neincapatoare pentru cei care au dorit sa salute cea mai noua generatie care paseste intr-o alta etapa a maturitatii lor. Primul care a dorit sa le ureze succes a fost rectorul universitatii, Toader Gherasim, a carui discurs a pus in valoare activitatea si planurile de viitor a cadrelor didactice. Alaturi de el, in sala au fost prezenti si toti cei care si-au adus intr-o forma sau alta contributia la o mai buna organizare si perfectionare a metodelor de predare si cercetare. aBobocii” au avut ocazia de a se bucura de incurajarea profesorilor dar, si de cea a studentilor din anii mai mari, care le-au urat un calduros aBun-venit!”. Emotionati in fata noului orar si a colegilor, cei de anul intai au avut acum ocazia de a-si cunoaste viitoarele cadre didactice si de a lua la cunostinta despre toate oportunitatile de care se vor bucura in viitor datorita optiunii lor. Ei vor invata sa traiasca alaturi de prieteni si cel mai important sa invete cum sa invete, dupa cum spune deviza dupa care se vor ghida in urmatorii ani, sub tutela primei universitati particulare din Bacau. Scris de Dana Pilat

Primarul Romeo Stavarache si-a instalat, imediat dupa alegerile din 2004, rudele si acolitii in functii la CET. Berca, Palar, Stanila sunt doar cativa dintre cei carora li s-a pregatit imediat un loc foarte caldut. Primii doi au plecat spre zari mai bune. A ramas pe pozitie numai Ioan Marius Stanila, cumnatul lui Stavarache. I s-a dat pe mana organizarea licitatiilor, o sursa uriasa de venit, mai ales acolo unde sunt implicati si bani publici. Cel mai rasunator scandal a fost cel izbucnit in jurul licitatiei pentru grupul de cogenerare cu turbina cu gaze.

Proiectul grupului de cogenerare s-a nascut in 2003, ca unica solutie pentru supravietuirea CET. Societatea bacauana de termoficare este prima din tara care are o asemenea investitie. Administratia Stavarache a reusit insa compromiterea acestui proiect prin modul in care s-au organizat licitatiile. In 2005 licitatia pentru achizitionarea grupului a fost castigata de firma germana M+W Zander. Aceasta a obtinut cel mai bun punctaj datorita tarifului foarte scazut pe care l-a avansat pentru lucrarile de mentenanta (intretinere) a grupului, cu pretul de 1,75 euro/MWh, fata de 4,5 euro cat a propus Aerostar, ocupanta locului 2. Problema a aparut cand Zander nu a mai recunoscut oferta, aruncand vina pe neintelegeri de ordin lingvistic, si sustinand ca este vorba de mentenanta preventiva. Astea sunt un fel de basme, care, in mod normal, ar fi trebuit sa duca la rezilierea contractului initial si la reluarea licitatiei. Chestiune care insa nu s-a petrecut, nemtii ramanand tari pe pozitii cu sprijinul lui Stanila. In primavara anului 2007, cand nemtii au dat inapoi, au iesit la iveala legaturi intre primarul Stavarache, cumnatul Stanila si reprezentantul firmei M+W Zander. Nici pana acum, lucrurile nu s-au lamurit. Primarul si ruda sa de la CET s-au aparat cu vorbe, iar societatea, de importanta publica in Bacau, a tras ponoasele.

Grupul a zacut, CET a pierdut bani

Instalatia este unica in tara, CET Bacau fiind primul din cele 22 CET-uri din Romania care realizeaza o asemenea investitie. Costul acesteia se ridica la aproximativ 12 milioane euro. Prin instalarea grupului de cogenerare cu turbina cu gaze, de 14 MW/ora, CET ar trebui sa produca si vara energie electrica, in paralel cu agentul termic pentru apa calda furnizata consumatorilor. Termenul de intrare in functiune a noului grup a fost 30 iunie 2007. Numai ca lucrarile au intarziat luni de zile. CET a pierdut sume colosale. Totul amultumita” modului in care s-au desfasurat licitatiile, sub atenta indrumare a lui Ioan Marius Stanila. Grupul a intrat cu adevarat in functiune abia in primavara acestui an. Luni de zile, CET s-a razboit cu nemtii care au refuzat sa asigure mentenanta, asa cum s-au angajat la licitatie. Furnizorul bacauan de agent termic s-a dovedit suspect de ingaduitor cu firma din Stuttgart. Conducerea CET a amenintat initial cu tararea nemtilor in instanta, insa cu timpul si-a domolit ardoarea. Directorul Stanila a inceput sa se scuze ca acest tip de contract a fost primul din tara, ca a lipsit experienta, ca termenii nostri nu au picat pe ai nemtilor. Uite asa, cu explicatii anemice, cei care au impins CET la pierderi financiare au iesit basma curata. A ramas doar amintirea concediului exotic pe care Stavarache si Stanila l-au petrecut in Tenerife cu reprezentantul nemtilor care au tepuit CET-ul.

S-a cerut demisia lui Stanila

Unii fosti consilieri locali, care n-au apreciat performantele lui Stanila la CET, au cerut inclusiv demiterea acestuia, in plenul sedintelor de Consiliu Local. Este cazul lui Petru Munteanu, care, pe data de 10 octombrie 2007, sustinea in sedinsa CL: „implicarea in afaceri a domnului Stanila, care, macar in al doisprezecelea ceas, in loc sa tina partea CET a trecut de partea germanilor, este un fapt inacceptabil. Sa nu uitam ca problema unei noi lictatii pentru contractul de mentenenta a fost sustinuta si de Stanila, si de Stavarache, si de Roxana Mironescu. S-au facut presiuni pentru ca acel contract sa fie semnat, iar pentru 15 ani, cat va dura contractul, pierderile vor fi de cateva milioane de euro.” Munteanu a cerut public, in sedinta consiliului local, demiterea lui Marius Stanila, care, normal, a ramas fara ecou.

Au negociat o vara

Grupul a stat pe dreapta sau in probe nesfarsite luni de zile din cauza lipsei contractului de mentenanta. Nemtii de la M+W Zander au refuzat sa asigure mentenanta, care include si reparatii capitale, pretextand ca ei s-au angajat sa asigure doar mentenanta preventiva (un fel de gadilare a piulitelor de la grup). De un an, la CET se cauta o solutie. S-a organizat licitatie pentru serviciul de mentenanta, dar nu s-au prezentat doritori. La disperare, CET a invitat la negocieri firma Turbomach, din Elvetia, furnizorul echipamentului. Discutiile s-au intins pe toata perioada verii. Schimburi nesfarsite de adrese, intalniri, negocieri, totul pentru a remedia greselile avoite si nevoite” ale oamenilor de incredere ai primarului Stavarache.

Unde-i mentenanta???

Pe data de 28 mai a anului trecut, CET Bacau a primit o notificare (cu numarul 3014) din partea ANRPM in care se cerea clar finalizarea tuturor procedurilor pentru asigurarea mentenantei grupului de cogenerare pana cel mai tarziu la sfarsitul anului. In documentul inaintat catre CET se precizeaza negru pe alb ca „coroborand prevederile legale mentionate, apreciem ca pentru atribuirea contractului de servicii de mentenanta trebuie sa aplicati una dintre procedurile de licitatie deschisa, restransa sau negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, in urma careia veti incheia un contract ferm pana la sfarsitul anului bugetar in curs, avand posibilitatea ca in anii urmatori sa aplicati negocierea fara publicarea unui anunt de participare cu ofertantul declarat castigator in urma finalizarii primei proceduri.” Cu toate acestea, nici acum nu s-a parafat contractul de mentenanta, iar ceasul expirarii garantiei pentru grupul de cogenerare ticaie din ce in ce mai repede.

Distractia se apropie de final. Cine va achita nota de plata?

Pe 6 octombrie, la CET ar fi trebuit sa aiba loc primele lucrari de mentenanta la grupul de cogenerare. Fara contract, grupul nu ar mai putea functiona. La inceputul lui august, grupul a fost oprit pentru reviziile tehnice pe sistemul de termoficare. CET a mai castigat 2 saptamani. La fix, E-On a taiat gazele, pe motiv de datorii. S-au mai castigat 2 saptamani. Ziua primelor lucrari de mentenanta se apropie, iar contract cu exista. Directorul CET, Vasile Dragusanu, ne-a declarat ca pana pe 15 octombrie se va semna contractul Turbomach. Tariful va fi dat publicitatii la acea data. Cert este ca societatea din Bacau nu s-a aflat pe pozitii avantajoase, fiind presata de termenele pentru lucrari. aNu suntem in dificultate, spune insa directorul Dragusanu. Vom incheia contractul la timp pentru primele lucrari”.

De unde interesul?

Faptul ca problema mentenantei a fost tergiversata si ca nu s-a trecut la sanctionarea celor de la Zander pentru nerespectarea conditiilor contractuale este justificat de Marin Stanescu prin co-interesarea lui Stanila in succesul afacerii. In repetate randuri, Stanescu a declarat ca i-a dat 30.000 de euro lui Stanila, dar ca a refuzat sa mai „pluseze” cu inca 120.000 pentru o noua afacere cu Zander. Stanila l-a categorisit drept „borfas” pe Stanescu si a negat orice legatura cu acesta, dar excursia din Tenerife si discutiile purtate pe acolo indica o cu totul alta situatie.Scris de Doina Mincu / Emilian Berceanu

FSC Bacau nu i-a uitat pe cei aflati la pensie si le-a organizat ieri, de Ziua Internationala a Varstnicilor, o manifestare care a cuprins momente de relaxare, dar si dezbateri privind problemele grave cu care se confrunta. Fostii profesori, contabili sau militari, azi la pensie, au urcat pe scena si au aratat ca au talent, energie si optimism.

Alaturi de varstnici, la manifestarea aDin respect pentru bunici” a FSC au fost invitati dr. Violeta Popescu, singurul medic geriatru din Bacau, specialisti in asistenta sociala, reprezentanti ai Prefecturii, IPJ, DGASPC, SPAS, precum si ai asociatiilor „Caritas”, „Sfanta fata a Domnului Iisus Hristos” si „Repere”. „Azi vrem sa promovam o imagine frumoasa a unor persoane varstnice active, implicate, care au imaginatie, au idei si care merita sa duca o viata decenta”, a declarat Gabriela Achihai, presedinta FSC. Manifestarea a fost organizata la Cercul Militar Judetean si a cuprins momente artistice, dezbateri, o expozitie de picura si, in final, o mica petrecere. „Speranta de viata creste si, odata cu ea, creste numarul varstnicilor din comunitate. Azi, una din 10 persoane are peste 60 de ani. Pana in 2050, si nu e foarte mult pana atunci, una din 5 persoane va avea 60 de ani”, a spus Gabriela Achihai, adaugand ca trebuie sa acceptam aceasta realitate, sa imbunatatim serviciile sociale si medicale, sa gandim activitati generatoare de venituri in care varstnicii pot fi implicati. Fiecare batranel care a pasit in holul Cercului Militar a fost intampinat cu o floare si a primit ziarul „Vocea Seniorilor”, scris de beneficiarii FSC. Primii au urcat pe scena actorii trupei „Idealuri” de la Centrul de zi pentru varstnici „Dr. Stefan Ciobanu”. „Vom prezenta un spectacol cu care am fost in turneu la Onesti, Buhusi, Tg. Ocna, Rachitoasa, Slanic Moldova si Buhusi. E vorba de piesa aPensimicaa scrisa de Adriana Cristescu, o colega de-a noastra care nu mai este”, a declarat Maria Maciuca. Cum aPensimica” vorbeste tocmai despre venituri mici, preturi mari, medicamente, spectatorii de varsta a III-a au facut si ei haz de necaz, aplaudandu-i indelung pe actori. Pe scena au urcat si micii artisti de la Liceul „G. Apostu”, cu un microrecital. Elevii Colegiului Pedagogic si ai Scolii „Domnita Maria”, care au participat la concursul de pictura si poezie „Cu drag, bunicilor nostri”, au fost jurizati chiar de catre varstnici, „cu inima”. Sarbatoarea organizata de FSC pentru bunicii Bacaului, de ziua lor, s-a incheiat cu un cocktail.Scris de Silvia Patrascanu

Aglomeratie. Acesta este atributul care ar putea descrie destul de bine atmosfera de la festivitatea de deschidere a anului universitar la singura institutie de invatamant superior de stat din Bacau. Gazda traditionala a evenimentelor de acest gen, amfiteatrul C2 al Universitatii Bacau s-a dovedit, inca o data, prea mic pentru puhoiul de studenti care ar fi vrut sa asiste de festivitatea de deschidere. Cum nici sonorizarea nu a rupt gura targului, acestia si-au lasat repede pagubasi preferand sa depene amintiri de vacanta cu colegii de grupa. „Chiar vroiam sa asist la festivitate, dar, din pacate, nu ai unde sa arunci un ac si atmosfera este inabusitoare. Din pacate, din usa nu se aude nimic, asa ca mai bine plec”, a explicat Cristina, o studenta din anul III romana-engleza. In amfiteatru, oficialitatile de la prezidiu s-au marginit la discursuri protocolare, urari de succes si exprimarea sperantelor de mai bine. De altfel, autoritatile locale au fost atat de „interesate” de festivitatea de deschidere de la Universitatea Bacau incat si-au trimis reprezentantii de rang doi, in speta pe viceprimarul Constantin Draganuta si subprefectul Constantin Scripat. Absenta primarului sau a prefectului nu a intristat, insa, pe nimeni.
Scris de Eduard Cucu