In ultima luna, reprezentantii Biroului de Protectie a Mediului si Igienizare, din cadrul Politiei Primariei, au intensificat controalele in zonele periferice ale municipiului Bacau, in vederea identificarii persoanelor fizice si juridice, care depoziteaza necontrolat deseuri in locuri neautorizate. In urma acestor actiuni au fost depistate mai multe persoane fizice si juridice care depozitau necontrolat deseuri provenite din lucrari de amenajari interioare, constructii, pet-uri etc, fiind aplicate un numar de 11 sanctiuni contraventionale in cuantum de 13.000 lei. aS-a observat faptul ca aceste persoane sau firme prefera zonele marginase ale orasului, cum ar fi cartierul Izvoare sau zona din preajma strazii Chimiei, in speranta ca acolo se vor sustrage controalelor, a explicat Florin Podoleanu, purtatorul de cuvant al Politiei Primariei. Pe aceasta cale, Politia Primariei avertizeaza ca aceste verificari vor fi intensificate si pe luna in curs. Persoanele care au astfel de practici in afara legii risca, conform actelor normative in vigoare, amenzi cuprinse intre 200-2.000 lei. In plus, ei vor avea si obligatia de a readuce terenul pe care au depozitat deseurile la starea initiala.” Un alt aspect urmarit de inspectorii de mediu a fost cel al masinilor parcate pe spatiile verzi din zona de nord a orasului, unde au fost depistate 50 de persoane care apelau in mod frecvent la aceasta practica. Au fost dispuse masuri de somare si sanctionare conform HCL 162/2001 si Legea 24/2007, cu sanctiuni cuprinse intre 50 si 500 lei, fiind aplicate un numar de 29 de sanctiuni contraventionale in cuantum toral de 1.700 de lei.Roxana N.

Desi inainte de 1989 toata lumea stramba din nas la produsele cu soia, actualmente acest produs este la mare cautare. Dupa un studiu al pietei, tot mai multe societati agricole bacauane s-au orientat spre cultivarea soiei, iar anul acesta, potrivit datelor furnizate de Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Bacau, a fost o recolta de exceptie. „In judet s-au cultivat 37 de hectare cu soia, ne spune Ghita Burlui, directorul DADR Bacau. Desi productia medie prognozata a fost de 1541 kilograme la hectar, s-a realizat 1703 kilograme la hectar, adica un procent de 110 la suta”. Si productia totala a fost de exceptie, in loc de 57 de tone cat au aproximat specialistii s-au realizat 63 de tone.
Lili Adochitei

O plimbare cu autobuzul in timpul campaniei electorale, mai ales cand tot targul este impestritat galben-albastru-portocaliu-rosu, nu are cum sa nu atinga egoul politic al bacauanilor. Prin urmare, dintr-un colt in altul, se discuta, mai mult sau mai putin aprins, despre dezastrul sau minunea ce va sa vie dupa 30 noiembrie.

Linia 18, dis de dimineata, in drum spre redactie. Incet-incet, autobuzul se umple, si inevitabilele discutii incep sa se infiripe. Tema zilei sunt alegerile, asa cum era de asteptat. „Daca vine careva cu un cadou, sa il iei, dar sa nu uiti sa votezi cu liberalii”, ii spune brusc o doamna la vreo 50 de ani unei tinere care sta alaturi. Nedumerita, juna ii intoarce o privire afarisita si continua sa se uite pe geam. „Serios, nu vezi ce frumusel si distins e Tariceanu?”, continua doamna, care da impresia ca a fost angajata pe post de agent electoral. Mai din spate se aude o alta voce, mai groasa: „Lasa, doamna, ca n-ai vazut ca nu facura nicio branza? Au promis salariile marite la profesori si acum Tariceanu lu” matale nu stie ce sa mai faca sa nu le dea banii. Care-s cu Basescu, aia au sa castige, ca Basescu face tot in tara asta.” Un scurt moment de respiro, de parca toti cei implicati si-ar aduna fortele sa-si apere cauza pana la capat. „Biletele la control”, spune un tanar si pauza se mai prelungeste putin. La statia urmatoare, coboara controlorul, parca se mai domoleste si aglomeratia din autobuz si, profitand de liniste, doamna se aunca din nou la atac: „Dar uite ca Tariceanu a marit pensiile. Basescu al dumitale ce a facut pentru asta? Sau pedeleul lui?”. „Pai, cum ce a facut cucoana? Dumneata nu stii ca daca presedintele nu e de acord, nicio lege nu se aplica? Si au votat si pedelistii legea aia, la fel cum au votat-o si pesedistii.” Imediat, un varstnic, parca trezit dintr-o atipeala, intervine violent: „PSD a scos tara din mizerie. Pacat ca nu mai poate candida Iliescu, ca sigur iesea din nou presedinte. Ce sa facem cu Basescu? Nu vedeti ca e numai la crasma? Si ca de Tariceanu se zice c-ar fi corupt? Ca ia bani pentru una-alta? Orice spuneti, PSD a facut cel mai multe pentru tara asta.” Vocea groasa din spatele autobuzului scapa un hohot de ras. „Domnule, draga, vrei sa zici ca n-a furat pesedeul? Gandeste-te numai la toate privatizarile pe care le-au facut. Si-au pierdut locul de munca o gramada de oameni, care-au fugit dupa aia in Italia sau Spania, sa spele la cur cine stie ce bosorog pe cativa euro. Asta ti se pare normal?”

De toate pentru toti politicienii

Doamna cu simpatii galben-albastre, care tacuse cale de cateva minute bune, nu se poate abtine. „Pai de asta, au furat, de asta trebuie sa tinem cu PNL. stia fac treaba, nu vedeti?”. Oarecum cu mila, pensionarul se uita la ea si spune scarbit: „Mda, fac treaba de nu mai pot. Doamna, matale citesti vreun ziar sau te uiti la televizor? Nu vazui ca liberalii matale au dat o carca de bani pentru autostrada aia si au facut patru kilometri mari si lati in patru ani? Si-s o gramada de prostii de le-au facut, si la Bacau, si aiurea.” Incet-incet, discutia cuprinde aproape tot autobuzul. PSD a facut aia, PNL n-a facut aia, PD-L nu are oameni, ca Basescu ii trage pe toti dupa el, las” ca vine Vadim si atunci au sa vada toti coruptii. Un val de cuvinte, partizane si contradictorii, se revarsa dintr-un colt in altul. Caragiale a avut mereu dreptate. Tot romanul se pricepe la politica, si are parte de politica pe care o cunoaste. Ajung in statie, si inainte de a cobori din autobuz imi mai rasuna o data vocea doamnei cu PNL: „…ia-le cadourile, dar voteaza cum trebuie… ia-le cadourile si voteaza… ia-le cadourile… ia-le…”Emilian Berceanu

Camera de Comert si Industrie Bacau la 18 ani. 329 de firme premiate dintre cele aproape 11.000 cate au activitate in judetul Bacau. Sute de invitati din toate domeniile in foarte cu gust aranjata Sala de Atletism. Emotii si mandrie justificata pentru castigatori. Felicitari si strangeri de mana din partea concurentilor de pe piata. Civilizatie, generozitate si acel firesc al oamenilor care stiu ca au reusit doar cu mintea si truda lor. Ieri a fost Topul Firmelor 2007, editia cu numarul 15. A fost unul dintre momentele in care chiar iti place sa traiesti in Bacau. Si sa speri. Si, de ce nu, sa te gandesti la o afacere.

Doru” de normalitate

Doru Simovici, presedintele Camerei de Comert si Industrie Bacau, stie sa fie o gazda perfecta. Si mai stie un lucru foarte important: sa separe afacerile de orice altceva. Poate de aceea a sunat foarte firesc apelul sau catre politicienii prezenti la eveniment sa renunte la orice tentativa de a denatura un moment in care doar performanta manageriala si munca onesta au intaietate. Aproape ca a reusit sa domoleasca zelul electoral, insa mai important este ca, el insusi candidat, a oferit un exemplu de comportament ireprosabil. Si mai merita felicitat presedintele Camerei pentru barbatia cu care a spus raspicat acelorasi politicieni sa nu mai ignore oamenii de afaceri atunci cand iau decizii si dau normative. Utilizarea fondurilor europene ca mijloc al dezvoltarii afacerilor locale a fost una dintre punctarile importante in discursul gazdei, care nu a ezitat sa ceara imperios renuntarea la incertitudini si reticenta in fata proiectelor aducatoare de finantari externe. La fel de ferm a fost si atunci cand a solicitat bancilor sa fie mai elastice si intelegatoare in relatia cu firmele bacauane, pentru a le fi un partener util in dezvoltare. Ca unul care cunoaste ca nimeni altul ce inseamna perspectiva, Doru Simovici le-a reamintit celor pe care ii reprezinta ca investitia in capitalul uman este esentiala, la fel de importanta ca investitia in pregatirea angajatilor si in pastrarea lor dupa ce-au ajuns la un anumit nivel de competenta. Discreti si afabili, Gheorghe Antochi, presedinte al AGRICOLA INTERNATIONAL si vicepresedinte al Camerei de Comert, si Grigore Filip, presedintele AEROSTAR BACAU si de asemenea vicepresedinte al Camerei, l-au secondat pe Doru Simovici in placuta insarcinare de inmanare a premiilor. Chiar a fost o incantare sa vezi doi manageri de nivel european imbratisand cu drag si entuziasm patroni din Barsanesti, Buhusi sau Poiana Sarata. Nu spuneam ca a fost o sarbatoare a normalitatii? Si daca e normalitate, este una romaneasca din care nu putea lipsi voia buna agrementata cu protap si vin bun, plus nelipsita muzica.

Politica si criza

Prefectul Claudiu Serban, presedintele Consiliului Judetean Dragos Benea, primarul Bacaului Romeo Stavarache (ca reprezentant al tuturor primariilor din judet), Iulian Movila, directorul Agentiei de Mediu, au fost oficialitatile invitate sa vorbeasca invitatilor. Dincolo de nuantele mai mult sau mai putin partinic-doctrinare ale pozitiilor (cu exceptia lui Iulian Movila), tema comuna a cuvantarilor a fost criza economico-financiara mondiala si efectele ei asupra Bacaului. Privind in jur la optimist-zambitorii oameni de afaceri cu performante deloc neglijabile, mai ca iti venea sa te intrebi ce are a face toata vanzoleala din SUA ori Occidentul european cu ceea ce se intampla la noi. Dar, vorba primarului Stavarache, aimportant este sa pastram locurile de munca si sa ne respectam intre noi”. Asa sa fie!

Viitorul a fost oaspete de onoare

aAfacerile se fac cu oameni, de aceea este esential sa aveti angajati bine pregatiti, capabili de performanta”, a motivat Doru Simovici prezenta celor doi universitari bacauani de marca. Valentin Nedef, rectorul Universitatii Bacau, si Dumitru Bontas, prorectorul Universitatii aBacovia”, au justificat complementar importanta legarii invatamantului superior local de economia reala. Amandoi s-au declarat multumiti de colaborarea de pana acum cu oamenii de afaceri bacauani si au aratat o imbucuratoare deschidere pe viitor. aVrem sa facem performanta universitara pentru a va oferi oameni capabili de performanta economica, vrem sa fim partenerii dumneavostra in toate proiectele pe care le avem si le aveti”, a spus Valentin Nedef. A completat fericit Dumitru Bontas: aComunitatea academica bacauana vrem sa fie o sursa de inspiratie pentru comunitatea de afaceri si va invit sa colaboram, pentru ca toata lumea va avea de castigat.”

Puterea exemplului

Topul Firmelor 2007 a confirmat legea de fier a economiei de piata: doar afacerile construite pe baze oneste si realist-eficiente rezista. Agricola International, Aerostar, Letea, Pambac, Dedeman, Cybernet, Conimpuls, Pa&ampCo, Chimcomplex, Unic General Constructor, Transport Public sunt cativa dintre aclasicii” care au dat stil si directie afacerilor din Bacau. Normal, au fost printre premianti. La fel de important este ca, impreuna si cu ajutorul lor, au crescut sute de firme care sunt din ce in ce mai puternice. Indiferent de guvernare, afacerile Bacaului s-au diversificat, implinind nevoia economica si sociala. Asa se face ca, alaturi de numele mari enumerate mai sus, firme cu doar cativa angajati au performat si, firesc, au primit recunoasterea meritelor.

Suntem oameni, ce oameni!

Premiul Fundatiei de Sprijin Comunitar acordat Cybernet AutoCenter pentru perseverenta in finantarea proiectelor sociale este iarasi un act de normalitate. Petru Placinta, un alt parinte al capitalismului bacauan, a primit cu fireasca modestie recunoasterea calitatii umane, in completarea celei manageriale, care implineste cariera si destinul.Nelu Brosteanu

Autoritatile locale sunt cele care, dupa ce candidatii care isi fac campanie pleaca, incaseaza bobarnacele pentru facturile si ajutoarele neplatite. La usa primariei vin necajitii si bolnavii, dar si directorii de scoli. Toti cer bani. Bani pentru salarii, bani pentru lemne de foc, pentru reparatii. Din pacate, candidatii vin doar cu bannere si promisiuni.

Sfarsitul anului se anunta extrem de tulbure, si nu doar din cauza alegerilor. In timp ce politicienii aflati in campanie ragusesc facand promisiuni, sindicatele agita securea razboiului, edilii din mediul rural au insomnii cu gandul la facturile neplatite si saracii care ii intampina, dimineata, in usa primariei. Mihai Coman, PSD, primar Barsanesti, asteapta din martie cei 7,3 miliarde lei vechi, aprobati prin HG 370, ca sa-si plateasca datoriile catre firmele de constructie: „Nu a venit niciun leu. Scolile au facut licitatii, le-am dat acoperisul jos, constructorii au turnat planseul si ne-au lasat balta din cauza ca nu i-am platit. Pe 31 decembrie se incheie anul financiar si ne vor lua inapoi banii pe care nici nu i-au dat”. 180 de elevi de la Scoala Caraclau si alti 160 de la Scoala Barsanesti invata intr-o gradinita, in doua schimburi. „I-am scris lui Adomnitei, dar era in campanie la Iasi, acum i-am scris lui Anton, dar nu vad nicio reactie, spune Coman. Pe 2 ianuarie s-a prabusit grinda in scoala. Ii pasa cuiva? Daca erau cursuri, eu dadeam azi cu subsemnatul”.

Saracii plang la usa primariei

Primaria Livezi are datorii cata frunza si iarba. Fata de cetateni, dar si fata de firmele private. „Nu am platit facturile la consumabile, nu am platit repararea calculatoarelor, nu avem bani pentru iluminatul public”, afirma Gioni Craciun, primar independent. Adaugati 200 de milioane, necesare pentru incalzirea Primariei Livezi, 2 miliarde pentru reabilitarea Scolii Livezi, bani aprobati insa nevirati, si alte 700 de milioane, cat e restanta la firmele care au reparat drumurile. „Constructorii ne preseaza, spun au luat bani din banci si platesc dobanzi”, arata Craciun. Asistentii persoanelor cu handicap nu si-au mai primit salariul de la jumatatea lui august si nici pentru noiembrie si decembrie nu sunt bani. Pentru plata datoriilor sunt necesare 680 de milioane lei vechi, iar pentru ultimele doua luni, inca vreo 300 de milioane. Beneficiarii Legii 416 nu au mai primit bani din mai, restantele insumand 1,7 miliarde de lei. „Sa vedeti cum stau dimineata la usa primariei! Nu stiu ce sa le mai spun… Am facut adrese la Prefectura, la CJ, peste tot. La ultima hotarare de guvern, pentru cheltuieli curente si de capital, comuna Livezi a primit zero lei”.

Nu sunt bani pentru lemne, salarii si telefon

Guta Stiuca (foto), PNL, primar in Parincea, nu are un leu pentru scoli: „Nu am cu ce plati salariile profesorilor, e vorba de vreo 2 miliarde lei vechi, nu am cu ce plati telefonul, nu am un leu pentru lemne de foc. Total, pentru scoli, la cheltuieli materiale, mi-ar trebui 2,5 miliarde”. Gaurile din drumuri se adancesc si e nevoie de cel putin 2 miliarde lei vechi, iar pentru a-i plati pe insotitorii persoanelor cu handicap, de vreo 500 de milioane. Iritati, edilii sustin ca politicienii care se viseaza deputati si senatori „vin cu pliante si banere, in loc sa aduca bani. Toti, indiferent de culoare. Sa vina cu bani”. Primaria Poduri are de dat 800 de milioane de lei vechi pentru reabilitarea scolilor si 3 miliarde la drumuri. Saracii comunei nu si-au primit ajutorul social din septembrie, CL avand nevoie de 400 de milioane pentru a fi la zi pe 31 decembrie, iar pentru salariile „insotitorilor” de alte 600 de milioane. „Scolile au lemne doar pentru jumatate din iarna, arata primarul Ioan Dobrovat, PD-L. Pana la alegeri, nu mai sper nimic. Poate va fi o rectificare spre final de an, ca sa functionam macar la limita de avarie”.

Silvia Patrascanu

Primul pas: se angajeaza 15 agenti

Mai marii de la Bucuresti au decis. Multmediatizata Sectie 3 de Politie din Bacau se va infiinta in sfarsit. Inspectoratul de Politie Judetean a primit aprobarea si finantarea pentru angajarea a 15 agenti, care vor lucra in aceasta structura. Posturile trebuie ocupate pana la sfarsitul acestui an.

O noua structura de Politie in Bacau! Inspectoratul Judetean de Politie a cerut la Bucuresti infiintarea unei noi sectii in municipiu. Decizia a fost luata pentru o mai buna acoperire a ariei de competenta in zona centrala a orasului si pentru prevenirea infractiunilor. In prezent, in Bacau, functioneaza doar doua sectii de Politie, care nu mai fac fata evenimentelor. Mai ales ca Inspectoratul lucreaza cu personal putin, sub media pe tara. Tot din acest motiv, al crizei de personal, deocamdata Sectia 3 de Politie a functionat doar pe hartie. Abia acum s-a primit aprobarea de la Bucuresti pentru angajarea a 15 agenti de politie . „Urmare a demersurilor efectuate si pentru indeplinirea obiectivelor propuse de managementul Inspectoratului Judetean Bacau, Inspectoratul General al Politiei Romane a deblocat si finantat posturi de agent de politie. Incadrarea urmeaza sa se faca din surse externe”, a precizat subinsp. Narcisa Butnaru, ofiter la Inspectoratul de Politie Bacau. In schema Sectiei 3 figureaza circa 90 de lucratori. Jumatate dintre ei vor fi redistribuiti de la celelalte doua sectii, iar cealalta jumatate va fi incadrata din surse externe. Mai mult, o astfel de rocada presupune si angajarea de noi cadre in structurile Inspectoratului de unde vor fi repartizati spre Sectia 3 oameni cu experienta.
Pot participa la concurs si barbatii care nu au satisfacut stagiul militar. In schimb, nu se admit derogari de la conditiile de participare. Sectia 3 va fi infiintata in locul in care au functionat Serviciile de pasapoarte, permise si buletine, pe strada Constantin Ene, in aceeasi cladire cu Inspectoratul de Politie Judetean Bacau si cu Politia Municipiului. Ea urmeaza sa functioneze efectiv, dupa cum spera seful Inspectoratului, incepand cu luna martie 2009. Roxana Neagu

Cei doi sunt acuzati de ultraj si tentativa de omor

Procurorii bacauani pregatesc pentru export alti bacauani care au lasat urme nesterse in tarile Uniunii Europene. Marius T., in varsta de 34 de ani, este cerut de autoritatile italiene pentru o tentativa de omor, iar Gheorghe C., de 24 de ani, trebuie sa dea socoteala ungurilor pentru un scandal. Cei doi au fost arestati preventiv si, daca nu au afaceri judiciare in Romania, vor fi trimisi plocon in strainatate.

Pe numele lui Marius T. a fost emis mandatul de executare european de catre Procuratura Republicii de pe langa Tribunalul Torino, barbatul fiind acuzat de tentativa de omor. „Fapta s-a petrecut in data de 17 octombrie 2004, in localitatea Nichelino, au precizat autoritatile italiene. Atunci Marius T. l-a lovit de trei ori in abdomen cu un pumnal pe Mihai B., pe motiv ca acesta voia sa reduca sonorul televizorului, pentru a nu deranja vecinii”. Potrivit procurorilor italieni, romanul a fost dat in urmarire generala prin emiterea decretului din data de 21 ianuarie 2005 de catre judecatorul pentru cercetarile preliminare din cadrul Tribunalului Torino. In data de 2 noiembrie 2006, prin sentinta emisa de catre Tribunalul din Torino, Marius T. a fost condamnat la opt ani inchisoare. „Nu am cunostinta de acest mandat, a declarat acuzatul procurorilor bacauani. In 2004 ma aflam in Italia si am stat in camera cu un consatean. Nu-l cunosc pe Mihai B., presupusa victima. In perioada 2002-2003 mi-am pierdut pasaportul si poate ca am fost confundat”. Individul a fost cazat, momentan, in arestul Inspectoratului de Politie al Judetului Bacau si in functie de decizia magistratilor, acesta va fi sau nu trimis in Italia, pentru a da socoteala pentru infractiunea comisa.

Un moinestean s-a luat la bataie cu ungurii

Si pe numele moinesteanului Gheorghe C. a fost emis un mandat de executare european de catre Judecatoria Centrala a Sectoarelor din Buda, Ungaria. Potrivit autoritatilor ungare, in anul 2006, tanarul si alte patru persoane au facut un scandal de pomina in localul Beraria cu Trepte. Cei cinci indivizi aflati intr-o stare avansata de ebrietate s-au dat in spectacol, fortandu-l pe proprietarului crasmei sa intervina. In invalmaseala produsa o persoana a fost ranita grav, determinand patronul sa anunte Politia. Scandalagii au fost dusi la Sectie unde li s-au intocmit dosare penale pentru ultraj si tulburarea ordinii si linistii publice. Gheorghe C. a fost condamnat la trei ani de inchisoare. „Nu am cunostinta de acest mandat, a declarat acuzatul procurorilor de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau. In 2006 ma aflam in Ungaria si eram in local cand a fost conflictul. Dar nu am provocat scandal si nu am lovit pe nimeni. Stiu ca a venit politia si ne-a luat pe mai multi din berarie, dar dupa trei zile ne-a lasat sa plecam”. Si Gheorghe C. a fost retinut de politistii bacauani, iar instanta a emis pe numele lui un mandat de arestare preventiva. Daca nu are afaceri judiciare in Romania, moinesteanul are toate sansele sa cunoasca regimul penitenciar din tara vecina. Lili Adochitei

Unitatea mai are bani doar pentru salarii. Daca pana in 20 noiembrie nu va sti exact cat inseamna
rectificarea de buget, va trebui sa restranga aprovizionarea. Si Spitalul de Pediatrie este in aceeasi situatie.

Faptul ca rectificarea bugetului asigurarilor sociale de sanatate intarzie pune serios pe ganduri conducerile unor spitale. Si daca situatia incerta in ce priveste finantarea lor se mentine, conducerile unitatilor medicale anticipeaza o perspectiva sumbra pentru acestea. Desi suntem aproape de sfarsitul anului, in 2008 Spitalul Judetean de Urgenta nu a beneficiat de nicio rectificare de buget. aAm primit din fondul asigurarilor de sanatate doar deblocarea de 10 la suta din buget, de la Casa Nationala de Sanatate, si de 5 la suta, de la Casa de Sanatate Bacau, ne-a declarat Dan Stoica, managerul SJU. Dar nici acestea nu au fost date in procentul prevazut, ci intr-o suma mai mica. Ciclul de aprovizionare il putem face daca avem un buget. Or, a doua jumatate a lunii noiembrie si decembrie nu mai sunt acoperite cu contract si nu mai avem finantare de la Casa de Sanatate, astfel ca sunt puse in pericol comenzile de aprovizionare cu tot ce este necesar”. Conducerea SJU mai afirma ca pentru ca activitatea unitatii sa nu fie perturbata este obligatoriu ca pana cel tarziu in 20 noiembrie, sa aiba macar o promisiune clara de finantare pe perioada cat a mai ramas din acest an. Si aceasta deoarece trebuie sa construiasca o strategie privind salariile, achizitionarea de medicamente si altele. Altfel, conducerea SJU va fi nevoita sa blocheze banii pe care ii mai are, doar pentru salarii. aDaca nu stim exact la ce nivel se ridica rectificarea, va trebui sa ne oprim cu aprovizionarea, mai spune Dan Stoica. In consecinta, vom termina toate medicamentele pe care le avem si vom intra in 2009 cu stoc zero. Va fi grav, deoarece si asa in lunile ianuarie si februarie, pana se aproba bugetul asigurarilor de sanatate, va fi o finantare mai redusa”. Deocamdata, SJU are un stoc de medicamente in valoare de un milion de lei. In farmacia unitatii sunt la ora actuala peste 800 de tipuri de produse farmaceutice. Dar consumul mediul lunar este de 1.200.000 lei. Sigur este, insa, ca lichidarea pe luna octombrie va fi achitata la timp, adica in 15 noiembrie. Ce va urma, nu se stie.

Nesiguranta si mai mare la Spitalul de Pediatrie

O nesiguranta si mai mare este insa la Spitalul de Pediatrie. aNu suntem siguri ca vom avea bani nici pentru plata salariilor in 15 noiembrie”, ne-a spus doctorita Aurelia Taga, directorul medical al spitalului. Totusi, Norina Pagu, directorul financiar-contabil al spitalului, afirma ca pentru lichidarea pe luna octombrie sunt bani. aVom da salariile pe octombrie, dar pentru noiembrie si decembrie nu mai avem bani, ne-a spus directorul financiar-contabil. Este aceeasi problema ca la Spitalul Judetean. Nu avem nicio promisiune certa de finantare pentru noiembrie si decembrie”. La Spitalul de Pediatrie situatia este si mai grea, deoarece dupa aplicarea noii grile de salarizare care inseamna majorarea cu 23 la suta a fondului de salarii, unitatea medicala nu ramane cu aproape nimic din suma contractata cu Casa de Asigurari de Sanatate. Lunar, aceasta ii da spitalului un milion de lei, suma reprezentand valoarea serviciilor contractate cu el. Incepand din octombrie, cand s-a achitat lichidarea pe septembrie, lunar pentru acoperirea celorlalte cheltuieli (medicamente, materiale sanitare, alimente, utilitati etc.) mai are la dispozitie doar 90.000 lei, deoarece 910.000 lei se duc pe cheltuielile de personal (salarii si impozitele aferente), adica peste 90 la suta din fondul alocat din bugetul asigurarilor de sanatate, astfel ca a ajuns sa inregistreze datorii restante.

Elena Tintaru

Printr-o asociatie de intrajutorare a politistilor, infiintata inca din 1992, lucratorii Inspectoratului de Politie, cei de la Pasapoarte, Permise, Arhivele Statului si chiar personalul contractual, primesc zeci de milioane de lei prin contracte de sponsorizare. Un demers legalizat printr-o ordonanta de urgenta, dar care moral contravine statutului politistului. Numai in ultimii doi ani prin aceasta asociatie s-au achizitionat bunuri de peste un miliard de lei vechi.

Donatii si sponsorizari de milioane de lei catre politisti. Acestia si-au infiintat „Asociatia de intrajutorare a politistilor” prin care pot atrage, legal, sponsorizari pentru imbunatatirea conditiilor de lucru. Un fapt ascuns pana acum de ochii presei, desi organizatia functioneaza de mai bine de 16 ani. Membrii asociatiei sunt majoritatea lor agenti si ofiteri de la Inspectoratul de Politie, personal contractual din aceeasi structura, dar si lucratori de la Permise, Pasapoarte, Buletine si chiar Arhivele Nationale. In tot acest timp, din 1992 incoace, prin contractele de sponzorizare au intrat in institutie mai multe bunuri de valoare si miliarde de lei. Numai in ultimii doi ani s-au derulat contracte de peste 100.000 de RON. „In anul 2007 s-au incheiat 28 de contracte de sponsorizare in valoare totala de 53.745 lei noi, a explicat Virgil Neculai Stoica (foto) – presedintele biroului permanent al consiliului director al Asociatiei, dar in acelasi timp si comisar sef la Serviciul de Management Organizatoric, Comunicare Publica si Relatii Internationale in cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Si in acest an, 2008, s-au derulat alte 15 contracte de sponsorizare in valoare totala de 52.358 de lei.”

Contracte barosane

Contractele de sponsorizare se obtin prin atragerea diferitelor firme care sunt dispuse sa efectueze o astfel de tranzactie chiar de catre membrul asociatiei, de cele mai multe ori organ de ancheta si, implicit, politist. In general, bunurile obtinute prin sponsorizare ajung in biroul sau in posesia persoanei care a atras contractul. Asociatia functioneaza in baza dreptului privat si nu este verificata de niciun organ de control fiscal. S-au achizitionat astfel calculatoare, imprimante, aparate de aer conditionat, laptopuri, copiatoare si s-au facut diferite lucrari de amenajari interioare, placari cu gresie si faianta, acoperisuri si lucrari de igienizare. In ultimii doi ani, toate contractele de sponsorizare au parvenit Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Bacau si posturilor de politie subordonate. Sunt contracte care depasesc si suma de 400 de milioane de lei vechi. „S-a achizitionat, de exemplu, la Politia Municipiului o plasma de 2.800 lei, care este montata in hol, la primirea publicului, mai explica Stoica. S-au mai cumparat materiale de constructii si calculatoare, imprimante, s-au reparat acoperisuri la sediile sectiilor de Politie din Comanesti si Moinesti.”

Diferente vizibile

La Serviciul Logistic al IPJ Bacau s-a cumparat in 2007 o imprimanta de 190 de lei. In schimb la popota inspectoratului s-a achizitionat un purificator de apa de 1.932 de lei, iar la ofiterul de serviciu de la Politia Municipiului Bacau a ajuns un calculator ultraperformant cu imprimanta de 2.708 lei. Si seful Politiei Municipiului a profitat de o sponsorizare generoasa constand tot intr-un calculator, cu monitor si imprimanta, de 3.141 de lei. Nu de aceeasi generozitate s-au putut bucura cei de la Directia Generala Anticoruptie – Biroul Anticoruptie pentru Judetul Bacau care au primit trei calculatoare si monitoare evaluate toate la 2.419 lei. In ultimul an cea mai mare sponsorizare pare ca a ajuns la Serviciul pentru Straini, care a fost renovat in totalitate. Valoarea contractelor de sponsorizare aici este de 29.375 lei, adica aproape 300 de milioane de lei vechi. aBunurile sunt evaluate de catre firma care ofera sponsorizarea”, mai adauga Stoica.
Scopul care a scuzat mijloacele

Daca toate aceste sponsorizari au fost si legiferate, moral chiar si politistii au recunoscut ca acest fapt contravine statutului politistului care prevede ca acestuia ii este interzis sa primeasca, sa solicite, sa accepte direct sau indirect daruri sau alte avantaje (art.43 din statut). In asociatie sunt inscrisi peste 1.000 de membri. Scopul principal al acestei asociatii este de a ajuta membrii acesteia si familiile lor in caz de deces, boala sau in alte situatii majore. Pentru acest lucru fondurile se obtin din cotizatiile membrilor si din redistribuirea a 2 la suta din impozitul pe venitul global al acestora. Un al doilea scop al asociatiei este chiar aceasta intrajutorare pentru imbunatatirea conditiilor de lucru. Iar aici intervin aceste contracte de sponsorizare. Cu alte cuvinte, chiar daca sunt organe de ancheta, politistii si-au legalizat spaga. „Noi nu facem controale, ci suntem solicitati sa intervenim de catre organele directe de control fiscal, a precizat si subinsp. Narcisa Butnaru, ofiter de presa IPJ Bacau. Legea ne interzice efectuarea de controale economice in mod direct. Politia este doar organ de cercetare, iar orice act de cercetare este supravegheat direct de catre un procuror”.

Contract cu scandal

Ultimul contract de sponsorizare obtinut, dar neinregistrat inca, a venit din partea unei firme care, se pare, a primit un aviz favorabil din partea a doi ofiteri de la Politia Rutiera Bacau. Contractul a fost mijlocit de unul dintre ei. In urma cu o saptamana presa a aflat ca tocmai biroul acestor ofiteri a fost sigilat. Motivul? „A primit bunuri prin sponsorizare, care se pare ca sunt in acest birou. Voia sa le duca acasa, sau sa nu le declare. Acum pentru ca este in concediu, s-a sigilat biroul”, au spus surse din interior. Conducerea IPJ a invocat insa un control de rutina al mijloacelor de comunicare electronica, care se efectueaza in aceasta perioada si a gasit imediat scuza sigiliului. De fapt o gogoasa umflata bine tot pentru gura si ochii presei. Cu toate acestea, chiar comisarul sef Stefan Alexa, seful IPJ, a dispus cercetarea acestui contract cu raspuns in 10 zile. Fapt confirmat si de subinsp. Narcisa Butnaru si de Stoica. „Contractul exista, a fost incheiat in data de 26 august 2008 si este in valoare de 107.000 de lei, cu care s-au achizitionat 2 laptopuri, 2 monitoare, 2 imprimante multifunctionale, 2 memory stick-uri si un GPS ce va fi folosit la misiuni in tara”, a mai precizat Stoica. Numai ca, tot Stoica a spus-o, nimeni nu stia nimic de aceste bunuri. Subit, ieri, ele au aparut. Direct in biroul lui Stoica, „aduse de un reprezentant al firmei”, dupa cum a declarat. Numai ca, tot subit si tot ieri, a fost rupt si sigiliul biroului de la Politia Rutiera. Tocmai acel sigiliu! Tot surse interne ne-au confirmat ca inauntru s-au gasit acele bunuri, mai putin GPS-ul. Ulterior, ele au fost carate pe rand in locul in care „dadea bine” pentru presa. Roxana Neagu

Descoperirea de catre ziaristi a cel putin suspectei modalitati de crestere a confortului la serviciu (numai la serviciu?) a politistilor bacauani ar trebui sa provoace o ancheta foarte serioasa. Dar cine s-o faca? Ministrul David e prins pana peste cap cu organizarea alegerilor si numai de un nou scandal nu are nevoie dupa ce tot presa a scos la iveala mafia permiselor de conducere si a aratat cu degetul umflarea nesimtita a pretului la Loganul spatial. Chestorii din minister? Cu niciun chip pentru ca, sunt gata sa bag mana in foc, cei mai multi dintre ei au fost miluiti cu sponsorizari. Numai ca in Capitala sumele au fost mai consistente, ca pentru barosani. Dar cu niciun chip lucrurile nu trebuie sa ramana asa pentru ca, altfel, inseamna ca in Romania sistemul este iremediabil corupt. Poate unii vor spune ca respectivele sponsorizari sunt doar nevinovate ajutoare date bietilor politisti pentru a munci mai bine in slujba comunitatii. Vrajeala! Altii vor considera toata aceasta misculatie doar o bagabonteala cu chipiu, cum sunt inca multe altele prin sistem. Nu tine! Aici avem de-a face cu oameni care trebuie sa slujeasca legea, iar ei se milogesc, in cel mai bun caz, de un patron pentru un calculator, o plasma ori un GPS. Ce autoritate mai are domnul angajat al Ministerului de Interne in fata unuia care l-a facut fericit cu o scula electronica? Niciuna! Dar ar fi bine sa fie vorba doar de intinsul chipiului ca sa pice vreo pleasca de nu stiu cati megabiti. Cate dintre aceste sponsorizari nu s-au obtinut prin presiuni, mai mult ori mai putin subtile, asupra celor care, oameni fiind, au gresit? Ar trebui ca lista firmelor care au sponsorizat politistii bacauani sa fie data publicitatii. Nu de alta, dar vrem si noi sa aflam ce-i cu ele, cine sunt patronii, au sau nu datorii la bugetul statului si alte lucruri de acestea. Daca sunt cu adevarat curati, politistii trebuie sa spuna cine a donat ca sa-i doteze. Pariez ca vor fi cateva mari surprize, nu-i asa, domnilor pentru care linistea si siguranta cetateanului este supremul scop in activitatea profesionala?Nelu Brosteanu

Papusarii din Bacau si-au castigat de-a lungul timpului respectul pe plan national si international datorita talentului si capacitatii lor de a pune in scena povesti care fascineaza lumea copiilor, dar si a adultilor. Piesele lor continua sa se joace cu sala plina, in ciuda faptului ca acestia nu au nici acum un spatiu propriu, unde sa repete sau sa creeze. Cu toate acestea, rezultatele muncii lor nu raman fara ecou si cu fiecare participare la un nou festival, numarul diplomelor creste si aplauzele publicului ii tin pe scena minute in sir la finalul spectacolelor. Dovada stau rezultatele pe care le-au obtinut in luna octombrie la festivalurile de factura internationala organizate in tara. Primul dintre ele s-a desfasurat la Alba Iulia si s-a numit aPovesti pentru copii si oameni mari”. Actorii bacauani au pus in scena aDumbrava minunata” in regia Oanei Leahu, cu o scenografie semnata de Edi si Liliana Lasoc si muzica asigurata de Ciprian Manta. Talentul lor a fost apreciat si s-au intors acasa cu diploma pentru cea mai buna poveste. Aceeasi productie a fost in lumina reflectoarelor din nou la Festivalul International al Teatrelor de Papusi si Marionete aPUCK” desfasurat la mijlocul lunii in Cluj Napoca. Juriul le-a oferit premiul pentru cea mai buna scenografie. aLa finalul acestui festival s-a pus un deosebit accent pe valorile teatrului de papusi si rolul pe care il are el in educatia copiilor. Toata lumea a inteles ca oricate modalitati de exprimare ar exista la ora actuala, foarte important pentru identitatea teatrului este sa nu renuntam la elementul primordial reprezentat de catre papusa. Ea reprezinta in lumea sublima a copilului joaca”, a precizat Andreea Sandu, directorul Teatrului de Animatie din Bacau. Nu in ultimul rand, trebuie subliniat ca participarea la Festivalul aGulliver” de la inceputul lunii noiembrie le-a adus o nominalizare pentru cel mai bun rol feminin interpretat de Marlene Duduman Ulmu in piesa aSerenada pentru Cervantes”. Regia spectacolului a fost asigurata de Laurentiu Budau, iar scenografia de Edi si Liliana Lasoc. Toate aceste premii au fost intampinate cu mult entuziasm de catre actori. Ei ne-au demonstrat inca odata ca merita toata aprecierea criticilor si a celor care duminica de duminica aleg sa mearga la teatru.
(D. Pilat)

Sala de conferinte a Consiliului Judetean a gazduit, luni, lansarea unui nou studiu intitulat aAsteptarile cetateanului si comunicarea institutionala eficienta in administratia publica locala”. Este vorba de o carte ce reprezinta produsul finit al unui proiect desfasurat pe parcursul a 4 luni de catre Asociatia pentru Promovarea Invatamantului European. Intitulat aIn sprijinul autoritatilor locale din mediul rural” programul a vizat evaluarea gradului de informare a populatiei din acest mediu cu privire la activitatea care desfasoara la primariile din judetul Bacau. Rezultatul final l-a constituit ghidul prezentat ieri, in fata a 85 de primari si reprezentanti a Universitatii de Stat. De realizarea acestuia s-au preocupat lectorul universitar Lacramioara Mocanu si conferentiarul Mirela Arsith. Cea dintai a explicat ca afiecare primarie implicata in proiect va primi incepand cu aceasta saptamana o mapa si o carte de bune practici, cum imi place mie sa ii spun. Ea va veni in sprijiinul primarilor si cetatenilor de rand fiindca, numai o comunicare eficienta poate duce la rezolvarea problemelor din comunitate”. Studiul a avut ca punct de plecare masurarea nivelului de cunoastere a atributiilor administratiei publice locale, dar si a asteptarilor cetatenilor din comunele bacauane, alaturi de disponibilitatea lor de a se implica activ in viata sociala. Astfel, cu ajutorul acestei carti se vrea imbunatatirea comunicarii institutionale interne si externe dintre functionarii publici si membrii colectivitatii locale. De asemenea, se mai doreste o informare corecta a primarilor cu privire la exigentele si dorintele localnicilor cu scopul identificarii unor metode de rezolvare a problemelor ce apar in viata de zi cu zi.

Daniela Pilat

Asociatia de caritate romano-olandeza BETANIA, care functioneaza in Bacau, 13 ani, a infiintat cinci centre pentru copii si tineri: „Centrul Lalelelor” pentru copilul abuzat si neglijat. Centrul de zi „Betania” pentru copiii cu dizabilitati”, Centrul de Integrare al Tinerilor, Centrul „Delfinul” pentru copiii cu autism, biroul de consultanta si servicii sociale, servicii de consiliere antidrog. 150 de copii sunt asistati in centrele „Betania”. Cu toate acestea, „Betania” nu e asaltata de sponsori. Nu vorbim despre fondurile aduse din Olanda sau obtinute pe baza de proiecte, ci efectiv de sponsorizari. In acest an, asociatia a primit 130.000 de lei de la companii din Romania. „In 2007, nu ne-a mers prea bine, declara Andre Muit, presedinte. Stiu ca a fost mult mai putin, cred ca in jur de 70.000 lei”. FSC, de asemenea, foarte veche in Bacau, desfasoara proiecte in mediul rural, sociale si educationale, a infiintat Centru de zi pentru varstnici „Dr. Stefan Ciobanu”, farmacii mobile in mediul rural, „scoli de vara” pentru elevii saraci, are proiecte de sprijinire a familiilor aflate in dificultate, a infiintat sistemul de ingrijire la domiciliu a bolnavilor, cu retea nu doar in Bacau, ci si la tara, programul de integrare „Gata, Dispus si Capabil”, „Centrul „Pistruiatul” etc. In 2007, toate sponsorizarile FSC sunt de 219.600 lei, iar in 2008, de 194.200 lei. (Silvia P.)

Florareselor le-au inghetat nasul si profitul

Lunile trec, iar floraresele din Piata Centrala incremenesc in parcarea transformata in sector comercial. Vantul rece sufla printre corturile improvizate si innegreste petalele florilor. Clientii nu dau navala la taraba, asa ca abia se scot banii de chirie. Promisiunea ca intr-o luna se vor intoarce in chioscurile lor de la etajul modernizat al pietei s-a dovedit o vorba goala. Se pare ca prima ninsoare va prinde florile sub cerul liber.
Incotosmanate si vinete de frig, floraresele din Piata Centrala nu-si mai lauda marfa si nu-si mai imbie clientii sa cumpere de la taraba lor. Ce-i drept, nici acestia nu prea se inghesuie. In aceasta perioada, camara este pe primul plan, iar florile nu au ce cauta printre borcanele cu zacusca si butoaiele cu muraturi. „Slaba vanzare avem, spune Genoveva Diaconu. Parca nici nunti prea multe nu au fost in toamna asta, iar peste cateva zile incepe postul. Mai vindem flori pentru inmormantari, dar cu aceasta ocazie se cumpara numai crizanteme si garoafe, ca sunt mai ieftine. Inghetam de frig si ne uitam la florile care se innegresc sub ochii nostri”.Si nu este o exagerare. Femeile si-au pus pe ele mai multe randuri de haine groase. Se protejeaza cum pot de vantul rece care umfla corturile de vara. Nu le pasa prea mult de degetele lor inghetate, dar se uita cu jale la flori.

Merg numai in pierdere

„Mai mult de 4-5 zile nu rezista marfa in aceste conditii, ne spune si Catinca Sicu. Suntem florari din generatie in generatie, ne pricepem la flori, dar nu stim ce sa mai facem. Aici nu este un loc potrivit pentru activitatea noastra”. Floraresele se uita cu tristete in jur, la fosta parcare a Pietei Centrale, transformata in raion pentru flori, legume, fructe si plante medicinale. Au fost cu totii stramutati din hala de etaj, pentru ca aceasta a intrat in modernizare. In toiul verii s-au trezit ca trebuie sa mute marfa in plin soare. Intr-o zi de duminica au cumparat cu totii corturi de gradina si s-au gospodarit. Li s-a promis ca intr-o luna se vor intoarce pe vechile amplasamente. Estimarea a fost prea optimista. Zilele trec, iarna da tarcoale, dar vestile bune intarzie. „Nu stim nimic, spune si Genoveva Diaconu. Intrebam ce se va intampla cu noi, dar nu ne spune nimeni nimic. Cat trebuie sa mai rabdam conditiile acestea? Nu stim. Daca vine un viscol ne umple zapada aici si ne ingheata florile. Si asa merge vanzarea greu. De dimineata inghet aici, e ora 11.00 si nu am nici o suta de lei vechi in buzunar”.

Incertitudine si la conducere

Nici conducerea Administratiei Pietei nu are un raspuns clar la problema celor mutati din hala de la etaj. „Se lucreaza la modulele de la etaj, ne-a declarat Constantin Curcudel, director. Constructorul este mai mult decat in grafic si va incheia totul mai devreme cu o luna decat prevede contractul.” Sectorul rezervat pentru flori este finalizat. Se lucreaza insa la modulele pentru produse alimentare. „Dupa ce vor fi instalate si acestea, cred ca vom permite mutarea sectorului de flori pe vechiul amplasament”. Comerciantii spera ca iarna sa auda aceste promisiuni. Altfel, ii paste falimentul. Doina Mincu

Sotia unui fost profesor sustine ca nu a primit ajutorul de deces

Vaduva unui profesor universitar acuza conducerea Universitatii Bacau ca nu vrea sa-i acorde ajutorul de deces pentru sotul ei, in cuantum de cinci salarii. Rectorul unitatii de invatamant sustine insa ca nu i se poate reprosa nimic, deoarece a actionat in limita legii. Conducerea Casei de Pensii sustine si ea ca legea este de partea unitatii de invatamant.

Profesorul universitar Mihai Gherghel a decedat anul trecut, in luna iulie, chiar in timpul examenului de bacalaureat. El fusese numit presedinte al comisiei la Liceul Economic Suceava, insa in data de 7 iulie a facut infarct si a murit. „Dupa moartea sotului am solicitat Universitatii Bacau, in mai multe randuri, in baza Legii 128/1997, ajutor de deces. Legea prevede ca in caz de deces al unui cadru didactic sau cadru didactic auxiliar, cuantumul ajutorului acordat celor indreptatiti este de 5 salarii ale persoanei decedate. Eu am primit doar un ajutor de deces de 1270 lei”, ne spune vaduva Maria Gherghel.

aNu avem fond bugetar propriu”

Femeia marturiseste ca a considerat de datoria ei sa lamureasca aceasta problema si a batut la usile tuturor forurilor superioare. „Am fost in audienta la Ministerul Educatiei Nationale, am apelat la Sindicatul Invatamantului aAlma Matera, am ajuns si la Casa Nationala de Pensii si Ministerul Muncii, unde mi s-a confirmat ca Legea 128/1997 este in vigoare, iar Universitatea Bacau trebuie sa rezolve problema in sedinta de Senat. Eu stiu ca potrivit contractului colectiv de munca salariatii beneficiaza de un ajutor de doua salarii medii pe unitate, iar daca moartea a intervenit ca accident in timpul muncii sau in legatura cu munca, cuantumul acordat familiei poate fi de cel putin trei salarii medii pe unitate”, sustine vaduva Gherghel. „Nu e vorba de niciun accident de munca, declara rectorul Valentin Nedeff. Profesorul Gherghel, Dumnezeu sa-l ierte, era in vacanta cand a murit. Nu poate fi un accident de munca”. In ce priveste ajutorul de deces pretins de vaduva profesorului, rectorul sustine ca a respectat prevederile Legii 19/2000. „Articolul 106 din Legea 128 din 1997 de care se prevaleaza doamna a fost abrogat prin Legea nr. 19/2000. Universitatea Bacau nu are niciun temei legal sa constituie un fond bugetar propriu si sa acorde alte ajutoare sociale decat cele prevazute de lege”, sustine rectorul Nedeff.
Legea prevede
doar un salariu mediu brut pe economie

La punctul de vedere al conducerii universitatii subscrie si reprezentantul Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau. aTrebuie respectate Legea 19/2000 si Legea bugetului asigurarilor sociale, care prevad ca ajutorul de deces este in cuantumul unui salariu mediu brut pe economie, ne-a declarat Marina Arva, directorul economic al CJP Bacau. Doar in acest cuantum se suporta ajutorul de deces din bugetul asigurarilor sociale. Mai mult se poate da, dar nu din contributia de asigurari sociale, ci dintr-un alt fond, al unitatii. Dar ramane la latitudinea ei sa-l constituie si depinde daca este prevazut acest lucru in contractul colectiv de munca”. Maria Gherghel este convinsa ca are dreptate, mai ales ca nicaieri nu este stipulat faptul ca articolul 106 din Legea 128 este abrogat. „Am epuizat toate sursele banesti si mi s-a agravat starea de sanatate. Am fost umilita si calomniata de personalul Universitatii”, se plange vaduva. Cu toate acestea femeia spune ca nu se va lasa pana nu va obtine dreptul sau. Lili Adochitei / Elena Tintaru