Agentii de circulatie spagari au fost condamnati cu suspendare

Ciprian Ciuche a fost angajat la Inspectoratul de Politie Judetean in anul 1999, in functia de agent. Se pare ca subofiterul nu a fost un politist model inca de la inceput, in perioada 2000 – 2007 fiind sanctionat disciplinar in cinci randuri pentru parasirea traseului de patrulare, dezinteres in respectarea atributiilor de serviciu si neglijenta in rezolvarea sarcinilor date de superiori. In 2007, Ciuche a fost detasat la Biroul pentru Siguranta Circulatiei in Mediul Urban (BSCMU). Printre altele, el trebuia sa foloseasca sistemul de supraveghere video a traficului si masurarea vitezei, sa constate incalcarile legislatiei rutiere si sa ia masuri de sanctionare pe loc sau in lipsa a persoanelor vinovate. Tot agentul Ciuche indeplinea si calitatea de operator video, colegul lui Cristian Ionut Raschitor, intrat in randurile politistilor in 2006, avand doar sarcina sa incheie procesele verbale.

Au schimbat traseul sa faca rost de acascaval”

In ziua de 9 septembrie 2007, Ciprian Ciuche si Ionut Rischitor au format o echipa, fiindu-le repartizat un Logan dotat cu sistem video. Superiorii agentilor au stabilit ca traseu de patrulare strada Mioritei si strada Stefan cel Mare, pana la Podul cu Lanturi. Orice abatere de la zona de patrulare trebuia comunicata sefilor de la Circulatie. Ciuche si Raschitor au intrat de serviciu la ora 22.00 si isi incheiau misiunea la ora 6.00, ziua urmatoare. aDupa ora 2.00, Chiuche a oprit sistemul de inregistrare video. Apoi cei doi s-au deplasat pe Calea Moldovei, in scopul obtinerii de foloase ilicite”, spune procurorul de caz. La ora 3.15, agentii au tras pe dreapta un BMW, la volanul caruia se afla Stefan Puscuta. Autoturismul rula cu viteza de 150 km/h. Dupa ce i-au retinut soferului actele de identitate si cele ale masinii, politistii i-au recomandat acestuia sa-si arezolve problema”. Contravenientul nu avea bani multi la el. A sunat un prieten sa faca un imprumut, insa nici acesta nu avea disponibil acasa. I-a spus lui Puscuta ca are de dat doar un telefon mobil achizitionat recent cu suma de 700 lei. Soferul le-a povestit agentilor despre mobil, iar replica lui Raschitor nu a intarziat: aSper ca nu este la mana a saptea”. Stefan Puscuta a tras o fuga la prietenul lui si a luat telefonul. A revenit la Podul cu Lanturi unde se afla echipajul de politie. Tot Raschitor i-a spus contravenientului ca avaloarea este mica in comparatie cu gestul facut de noi”. Soferul si-a recuperat actele, iar mobilul a ajuns in custodia lui Chiuche, care l-a facut cadou iubitei sale.

Un an si zece luni pentru luare de mita

In ziua urmatoare insa Stefan Puscuta i-a reclamat pe cei doi politisti. aCiuche a negat ca a oprit inregistrarea video si ca a parasit zona de patrulare, declarand ca nu-si explica de ce pe caseta nu apare intervalul orar 3.00-4.00″, mai spune procurorul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Cei doi politisti au fost trimisi in judecata sub acuzatia de luare de mita, iar in iunie anul trecut judecatorii de la Tribunalul Bacau i-au condamnat la pedepsa cu inchisoarea pe durata unui an si jumatate. Nemultumiti de sentinta s-au aratat atat procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau cat si cei doi fosti politisti, care au facut apel. La inceputul acestui an s-a aflat si sentinta magistratilor de la Curtea de Apel. Judecatorii de aici au admis ambele apeluri. S-a marit pedeapsa de la 1,6 la 1,10 luni pentru fiecare inculpat, dar s-a dat cu suspendare. Pe de alta parte, cei doi fosti politisti au obligatia sa restituie proprietarului de drept telefonul primit ca spaga.
Codrin Cristea

Etilismul cronic face ravagii

Anul trecut, din cei 2.800 de bolnavi internati, 800 sufera de etilism cronic. In perioada sarbatorilor si la inceput de an aproape in fiecare zi sunt 4-5 cazuri. Numarul cazurilor a crescut, si mai ales, in randul femeilor. In Romania, medicii sunt nevoiti sa-i externeze imediat dupa ce ies din faza critica. In alte tari, bolnavii beneficiaza de 4-6 luni de tratament.

Ca si cum nu ar fi de ajuns faptul ca si asa numarul cazurilor suferinde de boli psihice, provocate de factori independenti de vointa noastra, sunt in crestere, tot mai multe persoane sunt diagnosticate cu etilism cronic ca urmare a consumului excesiv de alcool. aS-a extins mult etilismul cronic iar pe zi ce trece tot mai multi sunt diagnosticati cu o astfel de boala, ne-a spus dr. Carmen Covrig, medic-sef, sectia Psihiatrie a Spitalului Judetean de Urgenta. Anul trecut, din numarul total al cazurilor internate in urgenta in faza acuta a bolii, peste 25 la suta au reprezentat-o cele de alcoolism. Dar, mai mult ca sigur, dimensiunile fenomenului sunt si mai mari in realitate, deoarece multe cazuri au complicatii si acestea sunt luate de baza”. In 2008, in sectia Psihiatrie au fost 2.800 de internari. Dintre acestea, 600 au fost cazuri de schizofrenie, 600 – depresii, 300 – demente si 800, de etilism cronic. Dar, evident, in spital ajung cazurile grave. Multi pacienti diagnosticati cu alcoolism cronic si aflati intr-o faza mai usoara a bolii primesc tratament la domiciliu si sunt evidentiati in reteaua sanitara ambulatorie.

Tot mai multe femei ajung alcoolice

Si, cum era de asteptat, mai mult ca oricand in perioada Sarbatorilor de Iarna si la inceput de an sectia Psihiatrie este luata cu asalt de astfel de cazuri. aEste inceput de an si vin foarte multi decompensati, mai spune dr.Carmen Covrig. Si un numar mare de epileptici a baut de sarbatori si a fost adus la noi. Foarte multi ajung in sectie la interventia Politiei”. Medicii afirma ca fenomenul alcoolismului cronic se manifesta in toate mediile sociale, in aceeasi masura atat in familii instarite si educate cat si in cele sarace si cu un nivel scazut de instructie. Si numarul cazurilor este egal atat in randul barbatilor cat si al femeilor. Dar daca la barbati varful etilismului cronic este atins de cei intre 30 si 40 de ani, la femei, predomina cazurile cu varsta intre 40 si 60 de ani. Dar medicii considera si mai ingrijorator faptul ca a crescut numarul femeilor diagnosticate cu aceasta afectiune. Si la fel de alarmant este ca si tineri de 18 ani au fost depistati cu etilism cronic, ceea ce inseamna ca ei au inceput sa bea de la o varsta foarte frageda. aIn zilele de Craciun am avut un barbat in varsta de 30 ani care a fost adus in crize comitiale din cauza consumului excesiv de alcool, afirma dr. Carmen Covrig. Este dintr-o familie asezata, la locul ei. Pe langa etilism cronic, tanarul are si atrofie corticala, ciroza, pancreatita si encefalopatie. Este o epava. Ar fi murit, daca nu ne-am fi straduit toti medicii, pe specialitatile de care apartin bolile lui, sa il salvam. L-au tinut trei saptamani pe Terapie Intensiva. Daca nu se va abtine de la bautura, la urmatoarea faza din aceasta, cu siguranta, va muri”.

Tratamentul
este de durata

Ieri, sectia de Psihiatrie era arhiplina. Pe cele 60 de paturi erau internati 78 de bolnavi. Multi dintre ei erau in sevraj dupa ce au consumat alcool timp indelungat si in cantitati foarte mari. Numai sambata noaptea au fost internati cinci in faza psihotica iar cu o seara inainte, trei. Pentru ca sectia este foarte aglomerata, medicii nu pot sa-i tina internati decat cateva zile. Pentru afectiunile psihice, durata medie de spitalizare este de 14 zile. Dar medicii sunt nevoiti sa-i externeze dupa ce ies din faza psihotica, de sevraj, adica la 3-4 zile de la internare. Or, in cazul unui alcoolic, pentru a avea certitudinea ca riscul tentatiei a fost cat de cat exclus, un tratament eficient este de durata. aIn alte tari, bolnavii de etilism cronic sunt tratati intre patru si sase luni, declara dr. Carmen Covrig. Mai mult decat atat, in Franta, de exemplu, cazurile de etilism, dupa ce ies din faza acuta, sunt internate separat, intr-o sectie aparte, nu raman in Psihiatrie. Asa este normal, pentru ca terapia sa aiba eficienta”.

Doar 13 impatimiti
ai paharului in judet?!

Directia de Sanatate Publica Bacau nu detine o evidenta la zi a persoanelor cu etilism cronic din judet. Ultimele date statistice pe care le-am putut obtine sunt din anul 2007, deoarece raportarea, in cazul acestei afectiuni, este anuala. „Nu avem inca centralizate datele pe anul 2008, ne-a declarat Oana Mocondoi, purtator de cuvant al DSP. Potrivit statisticilor pe 2007, doar 13 persoane au fost internate in spitalele din judetul Bacau cu diagnosticul de etilism cronic”. Discrepanta dintre statistica si binecunoscuta realitate are si o explicatie: pacientii care ajung la spital pentru abuzul de bautura alcoolica sunt „raportati” la autoritatile sanitare pentru complicatii ale etilismului cronic (cum ar fi ciroza, cea mai frecventa dintre acestea).
Elena Tintaru
Doina Mincu

Din zecile de animale si pasari de la Gradina Zoologica Buhusi – care este inchisa, oficial, de peste un an – au mai ramas doar doi lei, patru caini Dingo si doi cai. Celelalte si-au gasit refugiul in gradini zoologice din Romania si Africa. Pentru vizitator, impresia generala poate fi sintetizata in sentimentul ca aici, unde altadata totul era plin de viata, tiuie singuratatile. Cainii Dingo infrunta si gerul naprasnic, desi au unde se refugia la caldura, asteptand, ca si leii, un posibil transfer catre campusuri gestionate conform principiile drepturilor animalelor. Un leu si o leoaica, frati, in varsta de vreo sapte ani, stau refugiati, intr-un spatiu incalzit, ferindu-se de gerul napraznic. Au asigurata si hrana necesara. Ingrijitorul ii priveste cu dragoste, dar si cu un neascuns sentiment de mila: aSunt bolnavi. Le sunt afectate picioarele din spate. Pe cand erau foarte mici, de cateva luni, au fost dati in custodie, pe Litoral, pentru fotografii… Cand au fost adusi de-acolo, toamna, deja era clar ca ambele animale aveau afectate picioarele din spate. Boala s-a accentuat. Sunt insa niste lei grozavi. Pot intra in cusca lor fara sa-i mut de acolo, pentru a face curatenie. Este de asteptat ca sa le fie gasita o alta gradina zoologica. Lucrez aici de 18 ani si vad cum se stinge totul sub ochii mei”. Problema ambilor lei este nervul sciatic. Prof. Constantin Negulescu, directorul Clubului Elevilor Buhusi, care administreaza aceasta gradina zoologica aflata in proces de desfiintare, ne-a spus: aHrana si caldura animalelor care au mai ramas aici sunt asigurate de asociatia aRacnetul Leuluia, prin bunavointa doamnei Alina Ababei si a americancei Laura Simms. Saptamana aceasta vom transfera doi caini Dingo in gradina zoologica din Pitesti. Leii ar putea fi transferati, peste o luna de zile, intr-un campus din Olanda, pentru inceput”. Daca pana acum, din varii motive, foarte putine institutii au sprijinit supravietuirea animalelor de aici, dupa ce ultimul animal va fi transferat isi vor manifesta, cu singuranta, foarte multi interesul pentru aacapararea” terenului de aici. Pentru inceput va fi derulat insa un proiect ecologic de dezafectare a spatiului care a fost locuit zeci de ani de catre animale. Deja, targul Buhusi a mai ramas fara un reper turistic.
Ion Fercu

aMai vedem in 2012!”

E pe faras acum. Schimbarea guvernului il poate duce cine stie unde. E inalt functionar public si-i place sa glumeasca spunand ca-i inalt si la propriu si la figurat. A fost sef la administratia pietelor, mai apoi viceprimar, un timp suspendat, apoi iar vice, acum este subprefect de Bacau. Se considera un om care spune lucrurilor pe nume, iar prietenii il caracterizeaza drept apainea lui Dumnezeu”. Nu a vrut sa mai rascoleasca anumite amintiri. Insa nu s-a ferit sa raspunda. Molcom, cum ii este felul.

Reporter: Cine e Constantin Scripat?
Constantin Scripat: Un om care traieste in Bacau. Vremelnic pe o functie, asta o stiti si voi ziaristii, normal la cap (rade – n.n.), un politician functionar care nu stie unde o va apuca.
R: Cum adica?
C.S.: Pai gata, acum este alt guvern, se schimba garnitura. Poate ca mai raman in corpul inaltilor functionari publici, dar nu cred ca voi mai fi subprefect. Pana la urma e normal, alta politica, alta idee, alt program.
R: Pai nu sunteti apolitic?
C.S.: Teoretic da, dar cand cineva te trimite acolo in functie, e greu sa te bati cu pumnul in piept ca gata, nu mai ai nicio legatura cu politica. Eu sunt constient de ce zic acum. Poate ca la nivel declarativ sa zici, da, mai, sunt apolitic, ca asa-i modelul. Realitatea insa sta cam asa. Ai plecat dintr-un partid ce te-a pus pe functie. Si faci politica guvernului in teritoriu. Pleaca guvernul, pleci si tu. Depinde de cum stii ca om sa-ti faci treaba.
R: A stiut Scripat?
C.S.: Depinde. Daca intrebi politicienii, nu a stiut Scripat. Daca intrebi oamenii, cred ca mi-am facut treaba. Vezi tu, intotdeauna am considerat ca trebuie sa fac administratie si nu politica. De fapt, cred ca nici nu sunt un mare politician. Cineva imi spunea odata ca nu stiu sa mint, ca ma inrosesc imediat dupa ce spun o gogonata. Asa ca prefer sa fac administratie. Si cred ca am facut bine.

aSunt mandru de ce am facut la primarie!”

R: De aia nu mai sunteti viceprimar…
C.S.: (ofteaza) Ce-i in sufletul meu… Am facut parte dintr-o echipa. Am muncit la primarie asa cum am stiut s-o fac cel mai bine. Iar oamenii pot spune asta. N-au mai spus-o colegii mei de partid. Am fost, ca sa zic asa, eliminat.
R: V-au lucrat bine!
C.S.: Fii atent. Am facut campanie electorala cu echipa, am fost pe locul 1 pe lista de consilieri, am castigat alegerile. Firesc, toti imi spuneau dom” vice. Chiar am crezut ca voi ramane in continuare. Chiar pregatisem un sprit pentru colegi. Cu 10 minute inainte de sedinta (de constituire a Consiliului Local – n.n.) am fost anuntat ca nu mai corespund.
R: Cine a fost mesagerul?
C.S.: Nu mai conteaza acum. Colegii nu mi-au reprosat vreodata ceva oficial sau barbateste. Pur si simplu am fost instiintat ca nu mai corespund.
R: V-au lucrat fin!
C.S.: M-au! Imi aduc aminte ca am plecat nervos. Apoi, ca sa indulceasca pilula, m-au anuntat ca ma vor propune subprefect. Sincer, mi-a parut rau. Cred ca in timpul petrecut la primarie mi-am facut treaba.
R: Daca ati fost asa de bun, de ce nu ati mai corespuns?
C.S.: Initial, am fost avertizat de anumite persoane ca trebuie sa-mi masor atent pasii.
R: Adica?
C.S.: Adica au fost semnale. Fosti prieteni au crezut ca daca sunt vice inchid ochii la anumite lucruri.
R: Ce anume?
C.S.: Unii, nu dau nume, credeau ca se poate lucra de mantuiala, ca se pot face acte aditionale la contracte, ca se pot aranja licitatii.
R: Si nu s-au facut?
C.S.: (rade) In parohia mea, nu. Sau cel putin cu voia mea.
R: Ati fost fraier, va imbogateati.
C.S.: Nu-mi trebuie. Nu sunt un om sarac, nici bogat. Am tot ce-mi trebuie si vreau sa dorm linistit.
R: Linistit, dar scos din prim-plan.
C.S.: Asta nu se stie. Deocamdata.

aPostul de subprefect mi-a dat satisfactii”

R: In doua cuvinte, caracterizati activitatea de subprefect.
C.S.: Inundatii si reconstructie.
R: Tot la munca de jos.
C.S.: Evident, intre oameni ma simt cel mai bine. Sa-ti spun un secret: nu sunt un functionar de birou. Dupa inundatii, cand nimeni nu credea ca o sa facem 403 case la rosu, am zis ca se poate. Nu-ti spun cate discutii au fost. Daca e sa plec, o fac cu inima usoara, mi-am tinut cuvantul.
R: Dar au fost discutii, ba cu constructorii, ba cu fondurile, ba ca unii au furat…
C.S.: Hai sa-ti spun ceva. La Saucesti au muncit oamenii asa cum nu au facut-o niciodata. Si presiunea a fost mare, trebuiau terminate casele repede, ca venea frigul. Nici tu nu ai crezut ca o sa reusim. Chiar spuneai in emisiune ca nu o sa fim in stare.
R: Spuneam ca ma scarbeau vizitele de partid si incercarea unora de a-si face campanie electorala pe spinarea sinistratilor.
C.S.: Ei veneau, pozau la camera si plecau. Ne-au ajutat, nu zic nu. Durerea mea cea mare este alta. Firmele de constructii care lucrau de zor in Bacau cand eram viceprimar au refuzat sa ajute.
R: Cine?
C.S.: Toti. Cel mai mult m-au suparat cei de la Arcada Galati (firma ce a construit podul de la Serbanesti – n.n.). I-am rugat, faceti si voi o casa. Nimic. Si i-am tolerat atata cu podul ala. Ba intarziau, ba se faceau ca lucreaza, mi-au scos peri albi. Si cand le-am zis sa ajute si ei cu ceva… A trecut totul, ma bucur acum ca oamenii aia au acoperis deasupra capului.

aMai vedem in 2012!”

R: Unde pleaca Scripat?
C.S.: Nu stiu ce va fi, asteptam. Poate raman intr-un post de inspector guvernamental, nu stiu.
R:a Politica?
C.S.: Nici asta nu stiu.
R:a Pana la urma stiti ceva?
C.S.: Vreau sa fac administratie. Ma pricep la asta si am sa fac. Mai vedem in 2012!
Laurentiu Botin

Adio, dar raman cu tine

Situatia s-a complicat la nivelul conducerii primariei, in urma parteriatului PSD-PD-L. Mai exact, pozitia lui Constantin Draganuta. Atat primarul Stavarache, cat si presedintele PD-L, Neculai Olaru sustin ca vicele democrat-liberal va ramane in functie. Asta daca nu cumva Bucurestiul da ordin de rupere a protocoalelor locale.

Colaborarea dintre PSD si PD-L la guvernare, a adus batai de cap pentru aliantele locale incheiate de democrat-liberali cu diferite partide in teritoriu, in functie de interese. Este si cazul protocolului semnat intre Romeo Stavarache si fostul sef al liberal-democratilor, Vasile Nistor, in urma caruia Constantin Draganuta a ajuns in functia de viceprimar. Imediat dupa alegerile de la sfarsitul lui noimebrie, au existat tot felul de speculatii cu privire la pozitia lui Dragatuta. aDraganuta nu pleaca din functie, a declarat Neculai Olaru, presedintele PD-L Bacau. A existat o intentie, dar in acest moment nu mai exista. Nu se pune problema sa renunte la functia de viceprimar al Bacaului”. Liderul democrat-liberalilor bacauani recunoaste ca au fost aceva probleme de comunicare” intre Romeo Stavarache si Constantin Draganuta, dar adauga ca s-au purtat discutii, dupa care situatia nu s-a repetat: aDeocamdata, nu intentioneaza sa plece de la primarie. Din punct de vedere teoretic, daca s-ar razgandi, postul ar reveni tot PD-L. Intre cele doua organizatii exista un protocol de colaborare pentru obiectivele CL Bacau si CJ, care va fi respectat. Din aceasta perspectiva, nu poate exista un parteneriat PSD-PD-L, asa cum se discuta. Se amesteca cele doua planuri. Cu PNL noi avem un protocol, iar celalalt, incheiat cu PSD, e un parteneriat de guvernare”. Si Draganuta a infirmat in nenumarate randuri ca va pleca din primarie, cu toate ca relatiile dintre el si Stavarache nu sunt tocmai bune.

Nu crede ca PD-L
va rupe protocolul

Primarul Romeo Stavarache, presedintele judetenei PNL, sustine ca, in acest moment, informatiile privind demisia lui Constantin Draganuta nu mai sunt de actualitate. aNu va pleca. Noi avem o alianta, la Bacau, pe partea de administratie. Eu nu cred ca PD-L va rupe acest protocol si nici nu mi-as dori asta”, declara Stavarache. Daca Draganuta va pleca, insa PD-L va respecta, in continuare, intelegerea cu PNL, aeu spun foarte clar, postul va fi ocupat tot de un democrat-liberal”. Dar daca intelegerea va cadea? Politica organizatiilor judetene urmeaza, de obicei, ca o umbra, politica mare, tonul fiind dat de la Bucuresti. aEu sper foarte mult ca nu va fi asa”, a precizat seful PNL. Se pare ca relatiile lui cu liderii PD-L au devenit, dintr-odata, cordiale, ceea ce nu inseamna ca va trece la PD-L. aAstea sunt prostii!”, sustine Romeo Stavarache.
Si daca totusi se rupe?

Situatia se complica si mai mult, in ciuda declaratiilor lui Stavarache. Primarul este maestru in ceea ce priveste combinatiile politice si, in eventualitatea in care Draganuta pleaca in urma ruperii protocolului, Stavarache si-ar putea numi un om de incredere pentru functia de vice. In contextul unui prefect din partea PSD, pozitia lui Stavarache se va subrezi. Tocmai pentru a preveni eventuale complicatii, surse din interiorul PNL ne-au declarat ca in poll-position pentru preluarea functiei s-ar afla avocatul Cristian Cojocaru. Insa lista de asteptare mai contine doua nume, ambele preferate de Stavarache: Mircea Fechet si Lucian Ciubotariu.
Silvia Patrascanu, Ionut Avram

A doua editie a aGalei proiectelor europene in invatamantul local” si-a desemnat castigatorii. Profesorii si scolile care au obtinut proiecte de cooperare sau formare profesionala cu fonduri europene au fost premiati pentru activitatile pe care le-au desfasurat. Trustul Media DESTEPTAREA a primit doua diplome de excelenta, una pentru prezentarea pe cele trei canale media a informatiilor din domeniu, iar a doua, nominalizata, a fost oferita colegei noastre Roxana Neagu pentru modul pertinent in care a reflectat acest subiect.

Devenita traditie, „Gala proiectelor europene” a reunit la sfarsit de saptamana reprezentantii gradinitelor, scolilor si liceelor care au obtinut in ultimii doi ani proiecte cu finantare europeana. „Ii premiem pe cei care au desfasurat proiecte cu partenerii europeni, scoli si licee. Activitatea lor trebuie evidentiata si speram sa fie un stimulent pe viitor”, a declarat Angela Sterpu, inspector scolar pe Programe Comunitare si Integrare Europeana.

Bilant: 45 de premianti

21 de scoli si licee din intreg judetul au obtinut granturi de peste 370.000 de euro, iar 59 de profesori au obtinut burse individuale Comenius. Si prin proiectele Leonardo, trei licee au primit fonduri pentru parteneriate internationale. In total, fondurile atrase au depasit 800.000 de euro. „Scoala noastra s-a implicat de foarte multi ani in proiecte europene, iar acest premiu vine ca o incununare a intregii activitati pe care o desfasuram in spiritul cetateniei europene”, a explicat prof. Viorica Ilie, din cadrul Scolii „Spiru Haret”, Bacau. „Sigur vom aplica si in viitor pentru astfel de proiecte. Este o politica a scolii si de la an la an avem un numar foarte mare de burse individuale de studii pentru profesori si nu numai. Putine scoli se pot mandri cu performanta de a fi obtinut trei proiecte dintr-un foc”, a adaugat si director Dana Enache de la Colegiul Economic „Ion Ghica”.

Doar o scoala din mediul rural

Scoala Generala cu Clasele I-VIII Asau a fost singura unitate de invatamant bacauana din mediul rural care a obtinut un grant european. Proiectul Comenius Parteneriate Scolare a permis elevilor un schimb de experienta cu scolari din opt tari europene. „Acest premiu este o modalitate de a ne incuraja si de a duce mesajul european dincolo de granitele pe care un proiect Comenius poate sa le ofere unei scoli”, a subliniat director Ionela Orheanu. O parte dintre aceste proiecte europene desfasurate de elevii si profesorii bacauani se vor desfasura si pe parcursul acestui an.

Excelenta pentru DESTEPTAREA si ziaristii sai

[ad#stire] Trustului Media DESTEPTAREA i-a fost recunoscuta din nou pozitia de lider al presei bacauane. Diploma de excelenta acordata intregului trust pentru mediatizarea proiectelor europene certifica, pe de o parte, preocuparile diverse ale celor trei canale media (ziarul DESTEPTAREA, TV Bacau si Radio ALFA), pe de alta, deschiderea spre ideile noi, europene, ale acestei epoci. Diploma oferita colegei noastre Roxana Neagu spune totul despre profesionalismul si nivelul cultural al ziaristilor nostri.

Andreea Lupascu

Preluarea FCM Bacau de catre Consiliul Local treneaza. Motivul? Conducerea FC Stiinta nu s-a pus de acord cu reprezentantii Consiliului Local in privinta staff-ului tehnic si administrativ al viitoarei structuri. Deocamdata, s-a convenit doar asupra componentei Consiliului de Administratie al noului FCM Bacau: Liviu Goian, Aurel Damian si Constantin Giosanu. Problema presedintelui executiv si al antrenorului ramane insa pe tapet. Liviu Goian doreste la FCM Bacau triada de la Stiinta: Cristi Ciocoiu – presedinte executiv, Remus Pozanarea – director sportiv si Octavian Grigore – antrenor. Reprezentantul Consiliului Local, Constantin Giosanu merge in schimb pe varianta cu Relu Damian ca presedinte si cu tandemul Ioan Sdrobis – Gheorghe Poenaru pe banca tehnica. De aici, discutiile de rigoare. Fara vorbe de ocara. „Trebuie sa se inteleaga din capul locului ca nu exista doua tabere, ci doar puncte de vedere diferite. Eu am un concept la care tin si merg pe echipa formata din Cristi Ciocoiu, Remus Pozanarea si Tavi Grigore”, a explicat Goian, care a avut si ieri o intrevedere cu directorul Primariei, Constantin Giosanu. „Ne-am intalnita si am discutat ca doi oameni civilizati deoarece vrem sa facem o treaba de calitate, spre binele fotbalului bacauan”, a confirmat Giosanu. „Fiecare vine cu ideile lui si nu e nimic rau in acest lucru. Conceptul meu fata de viitorul staff de conducere este insa total diferit fata de cel al lui Liviu Goian”, a adaugat Constantin Giosanu, care a precizat ca discutiile vor continua: „Putem sa ajungem si maine la un acord, dar la fel de posibil e ca totul sa mai dureze inca o saptamana. Important e sa facem totul cu cap”.
Prin urmare, se joaca, adica se discuta. Fiind 0-0 sau mai exact, 1-1, nu sunt excluse nici reprizele de prelungire. Totul e sa nu asistam la lovituri de pedeapsa.
Dan Sion

Sase conducatori auto au ramas fara permise de conducere

Chiar daca a fost mare sarbatoare crestina, pe 7 ianuarie (Sf. Ioan, n.a.) politistii de la circulatie au organizat o actiune pentru disciplinarea participanttilor la trafic. Intre orele 10.00-13.00, dar si 15.00-18.00, oamenii legii au actionat in municipiul Bacau, fiind cu ochii atat pe soferii care nu respecta normele rutiere, dar si pe pietonii care traverseaza pe unde vor. „In total au fost aplicate 19 sanctiuni contraventionale, in valoare totala de 5.480 lei, amenzile cele mai mari fiind pentru conducatorii auto care nu au tinut cont de conditiile meteorologice si au depasit limita legala de viteza cu mai mult de 41 km/h”, ne spune subinspectorul Narcisa Butnaru, ofiterul de presa al Inspectoratului de Politie al Judetului Bacau. Astfel, 7 conducatori auto au depasit limita legala de viteza cu peste 10Km/h, 5 cu peste 21 km/h, 3 cu peste 31 km/h, iar 4 conducatori auto au depasit limita de viteza cu mai mult de 41 de km/h”. Nu au fost iertati nici soferii care nu acorda prioritate pietonilor ce traverseaza strada corespunzator, la fel cei depistati ca incalca normele rutiere. In acest sens s-au aplicat 23 de sanctiuni, in valoare de 2.220 lei. Doi conducatori auto au fost sanctionati pentru neacordare de prioritate la pietoni, doi pentru ca nu au acordat prioritate altor autovehicule, sase pentru nerespectarea culorii semaforului, trei pentru neportul centurilor de siguranta. De asemenea au primit amenzi un sofer care a circulat pe sens interzis, iar patru sanctiuni au fost pentru alte abateri. In urma actiunii de pe 7 ianuarie, politistii au retinut sase permise in vederea suspendarii. Printre cei care au calcat pe bec se numara si Vasile G., de 31 ani, care nu a acordat prioritate pietonilor angajati regulamentar an traversarea strazii, fiindu-i retinut permisul de conducere an vederea suspendarii. Si Ionut Bogdan B., de 19 ani, din Bacau, a fost sanctionat pentru neacordare de prioritate pietonilor angajati regulamentar an traversarea strazii, si el fiind trecut in randul pietonilor. Nu a scapat nepedepsit nici Cristian P., de 26 ani, din Bacau, care a fost depistat conducand un autoturism pe strada Romanului, din municipiul Bacau, pe culoarea rosie a semaforului electric. Cel an cauza a fost sanctionat cu amenda an valoare de 240 lei, fiindu-i retinut permisul de conducere an vederea suspendarii.
Lili Adochitei

Contrar previziunilor sumbre ca nu ar fi fonduri suficiente pentru plata prestatiilor sociale, judetul Bacau a primit deja banii necesari, de la Ministerul Muncii. aAstazi (ieri – n.n.) am virat banii pentru cei care primesc alocatiile prin posta, ne-a spus Teodor Agachi, directorul Agentiei Judetene de Prestatii Sociale (AJPS) Bacau. Este vorba despre 70 la suta dintre beneficiari. Pentru restul de 30 la suta, care iau alocatiile pe card, banii vor fi virati bancilor luni. Astfel, saptamana viitoare, vor fi achitate toate alocatiile”. In prezent, nu mai putin de 128.000 copii beneficiaza de alocatie de stat. Aceasta este in cuantum de 40 lei, dar unele familii numeroase, cu venituri reduse, primesc si alte tipuri de alocatii.
Elena Tintaru

Aparatura performanta, deficit de personal specializat

Marea majoritate a sectiilor din spital au fost reabilitate in 2008.Tot in 2008 spitalul a primit de la Banca Mondiala aparatura medicala in valoare de zeci de miliarde de lei, pentru toate sectiile. Unele dintre ele, insa, duc lipsa acuta de medici specialisti.

Incontestabil, anul care tocmai s-a incheiat a fost unul fast pentru Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau in ce priveste investitiile derulate si finalizate pe parcursul lui. O dovedeste, in primul rand, dimensiunea fondurilor alocate in 2008 comparativ cu 2007, mai ales pentru reabilitarea sectiilor si dotarea lor cu aparatura medicala performanta, de ultima generatie. De departe 2008 a fost anul in care Consiliul Judetean a alocat cele mai substantiale fonduri pentru aducerea la standardele europene a spatiilor in care functioneaza sectiile din spital. Pe parcursul anului trecut au fost reabilitate, conform normelor Uniunii Europene sectiile de Ortopedie, Cardiologie, Neurologie si Medicina Interna, precum si compartimentele de Nefrologie si Dializa. Totodata, a fost continuat acelasi proiect inceput in 2007 in Blocul Operator, respectiv in salile de operatie care nu beneficiasera de o asemenea investitie. Numai pentru reabilitarea sectiilor de Neurologie si Medicina Interna au fost alocati 600.000 lei. Dupa zeci de ani de la darea in folosinta, cladirea unde se gasesc Prosectura (morga) si Anatomia Patologica a fost renovata atat in interior cat si in exterior, schimbandu-si total infatisarea sumbra, si aceasta costand, de asemenea, 600.000 lei. La randul ei, si vechea cladire, de peste 100 de ani, a farmaciei centrale a fost reabilitata, dar aceasta din fondurile proprii, ale spitalului. Dar cea mai remarcabila realizare, fara indoiala, o constituie mutarea Unitatii de Primire Urgente (UPU) in noul corp de cladire a carui constructie a fost terminata la sfarsitul lunii octombrie si valoarea ei depaseste 1.300.000 lei. Si tot in acest an au fost demarate lucrarile de reabilitare a spatiilor vechi in care a functionat UPU, lucrari ce vor fi terminate in cursul acestei luni. Astfel, acum, UPU a Spitalului Judetean de Urgenta rivalizeaza cu orice sectie similara din tarile membre ale UE. Dar spre finele anului 2008 au fost incepute aceleasi investitii si in sectiile Gastroenterologie, Diabet, Endocrinologie si Reumatologie.

Aparatura de 3 milioane euro

Concomitent cu reabilitarea spatiilor, a fost derulata si dotarea lor cu aparatura medicala de ultima generatie, prin Ministerul Sanatatii, de la Banca Mondiala. Anul trecut, valoarea achizitiilor de echipamente performante depaseste 3 milioane de euro. In toate sectiile marea majoritate a aparatelor vechi au fost inlocuite cu altele noi. Neurologia a fost dotata cu un ecodoppler prin care sunt depistate bolile cerebrovasculare, un electroencefalograf cu patru functii, mobil, care poate fi dus la patul bolnavului, pacientii din sectia de Medicina Interna beneficiaza de un spirometru pentru explorarea functiilor pulmonare, electrocardiograf, trusa de resuscitare respiratorie, trusa de monitorizare continua a functiilor vitale, la care se adauga alta aparatura intrata in dotare in anul anterior. Si echipamente medicale performante au fost achizitionate si sunt utilizate deja de mai multa vreme in toate celelalte sectii, inclusiv in Unitatea de Primire Urgente si in Maternitate. Numai la UPU aparatura medicala de care dispune in momentul de fata valoreaza peste 120.000 euro. Bolnavii aflati in situatie grava care ajung aici sunt conectati la echipamente de supraveghere a tuturor functiilor vitale, sunt investigati cu aparate moderne de masurare a tensiunii arteriale, cu ecodoppler, beneficiaza de aspirator de secretii, un ventilator portabil, de defibrilator, intr-un cuvant de toata aparatura necesara interventiei intr-un caz critic. Si chiar daca reabilitarea Maternitatii inca nu a fost demarata, dotarea ei a inceput in 2007 si a continuat in 2008, anul trecut fiind adusa aici cea mai mare parte din aparatura care ii trebuie pentru a functiona la standardele europene.

Lipsa acuta de specialisti in unele sectii

Dar, din pacate, unele sectii nu dispun de numarul de personal specializat necesar, nici macar la nivelul posturilor aprobate de MS, daramite la cel al normativelor. Desi anul trecut nu a fost luna in care conducerea Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) sa nu fi organizat unul sau chiar doua concursuri pentru ocuparea posturilor vacante. Cu toate acestea, unitatea medicala continua sa se confrunte cu o criza de personal in unele sectii ca urmare a faptului ca la numeroasele concursuri nu s-a prezentat niciun candidat. La sectia Anestezie-Terapie Intensiva (ATI) este nevoie de inca patru medici, la Neonatologie mai trebuie cinci, la Unitatea de Primire Urgente este necesara angajarea a inca trei doctori iar la Psihiatrie se impune incadrarea a minimum doi. La Neonatologie, conform normativelor emise de Ministerul Sanatatii, ar trebui un medic la trei paturi si un asistent la doua paturi. Raportat la numarul total de paturi ar trebui 33 de medici si 150 de asistenti. In fapt sunt in activitate sase medici si alti doi urmeaza intr-un centru universitar rezidentiatul pe care il vor termina abia peste cinci ani, cand este posibil ca ei sa nu se mai intoarca in spitalul din Bacau. In ce priveste numarul de asistenti, acum sunt doar 46. Fata de normativele MS deficit de personal este la aproape toate sectiile si compartimentele. Potrivit normativelor, in ce priveste cadrele cu studii superioare, spitalul ar trebui sa aiba 333 medici si are numai 221, precum si 53 de biologi, biochimisti, chimisti etc. si dispune de 49. Cat despre asistentii medicali ei sunt in numar de 767 in timp ce normativul prevede ca, raportat la numarul de paturi din spital, trebuie sa fie 1.230. Dar lipsa de personal este si la infirmieri, ingrijitori si brancardieri. In loc de 264 infirmieri sunt 237, fata de 331 ingrijitori sunt doar 177 iar brancardieri sunt 12, cu 17 mai putin decat prevad normativele.
Elena Tintaru

2008, un an cu inundatii aistorice”

Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) din cadrul Prefecturii Bacau si-a prezentat, ieri, bilantul activitatilor pe anul 2008. Intalnirea a avut loc la Teatrul Municipal „Bacovia” si a fost prezidata de Claudiu Serban, prefectul judetului, care declarat ca „anul 2008 a fost unul cu adevarat greu”, insa, cu sprijinul echipei de profesionisti care formeaza CJSU, Prefectura a reusit sa depaseasca cu bine momentul inundatiilor si sarcinile care i-au urmat. Au existat si amomente de cumpana”, dar au fost atat de multe lucruri de facut incat „nu am avut timp sa ne gandim la ele”, a marturisit Claudiu Serban. La sedinta destinata evaluarii activitatilor desfasurate de CJSU au fost prezenti sefii institutiilor care fac parte din acest comitet -a Prefectura Bacau, CJ, IJJ, IPJ, SGA, Directia Apelor Siret, APM, DVSA, ASP, Directia Agricola, OJPC si cativa primari. Cel mai grav eveniment caruia a trebuit sa-i faca fata CJSU, in 2008, a fost adebitul istoric” al Siretului, inundatiile afectand localitati din 5 comune. Mihai Simionescu, proaspat general, a vorbit despre activitatile de interventie in situatii de risc ale IJSU, dar si despre cele de prevenire si informare a populatiei: campanii, expozitii, competitii, realizarea de materiale video si fise pentru toate localitatile cu risc de inundatii si alunecari de teren. In 2008, IJSU a participat la stingerea a 511 incendii si 710 alte interventii, cum ar fi descarcerari si salvarea animalelor, 81 de actiuni pirotehnice, 3 avarii la conducte de gaze etc. Pompierii au salvat din incendii 145 de oameni, iar la inundatiile din iulie, viata altor 397. Valoarea totala a bunurilor recuperate a fost de 57,7 milioane de lei, de 10 ori mai mare decat cea a bunurilor distruse. Partea a II-a a sedintei de evaluare a fost destinata prezentarii activitatii Inspectoratelor de Politie si de Jandarmi, Directiei Apelor Siret, SGA, DSV, ASP si a altor institutii publice. Dragos Benea, presedintele CJ, le-a multumit acelor care formeaza baza acestei piramide, aflati in a doua jumatate a salii” Teatrului Bacovia, pompierii obisnuiti, apoi a precizat ca aar trebui, intr-o zi, sa vedem si minusurile din activitatea noastra”. Presedintele CJ a facut referire atat la inundatiile din 2008, cat si la cele din 2005, apreciind ca aGuvernul a fost receptiv si a dat importanta refacerii infrastructurii si locuintelor, chiar daca nu a dus lucrurile pana la capat”. Cu prilejul acestei intalniri, in holul Teatrului Bacovia a fost organizata o expozitie de profil: un stand cu proiectile, grenade, instalatii de detonare si altul cu aparatura si costume de protectie impotriva focului.
Silvia Patrascanu