Scandal de proportii la un concurs scolar de evaluare in educatie, la proba de matematica, unde au participat peste 800 de elevi din intreg judetul, in mai multe centre de evaluare. Scoala 18 „Spiru Haret” este nemultumita de rezultatele concursului, iar conducerea unitatii sustine ca examenul a fost masluit la clasa a IV-a. Atat directorul scolii, cat si invatatorul clasei se declara revoltati si nemultumiti de tot ce s-a intamplat dupa afisarea rezultatelor, cand pe liste au aparut si alti copii cu punctaje mai mari, desi initial aveau note mai mici.

Dezamagire, revolta si nemultumire la Scoala 18 „Spiru Haret” din Bacau. In urma unui concurs de evaluare in educatie, organizat la proba de matematica in data de 21 februarie, elevii unei clase de a IV-a s-au trezit ca au fost declasati de pe primele locuri. Desi initial, dupa terminarea examenului, doi dintre ei ocupau primele 4 locuri pe lista, ulterior, la afisarea rezultatelor, ei au cazut pe locurile 5 si 7. „Sunt absolut contrariata de tot ce s-a intamplat, ne-a declarat invatator Valeria Stan, de la clasa a IV-a, Scoala 18 aSpiru Hareta Bacau. In urma corectarii am vazut lucrarile elevilor mei. Le-am recunoscut scrisul. Erau pe primele 4 locuri cu punctaje de peste 90. A doua zi, la afisarea rezultatelor, am constatat ca respectivele 4 locuri peste 90 sunt de fapt 7. Au fost introdusi alti trei elevi, cu punctaje mult mai mari, 92 si 93. Este nedrept sa se intample asa ceva si la invatamantul primar. Este doar un concurs de evaluare, merg mai departe doar 10 elevi pe judet. Miza este insa alta. O nota buna conteaza foarte mult la gradatia de merit a invatatorului. Poate si de aici toate aceste masluiri.” Si conducerea unitatii de invatamant se declara nemultumita de tot ce s-a intamplat, mai ales ca in general copilului trebuie sa i se arate adevarata lui valoare, dupa cum spune directorul scolii. „Nu consider ca este normal ca un concurs la o scoala primara sa fie masluit, a declarat si prof. Livia Sibisteanu, director la aSpiru Haret”. Noi trebuie sa ne straduim sa le dezvoltam copiilor niste calitati, sa le spunem ca totul in viata se obtine prin eforturi proprii, ca exista echitate si dreptate, dar prin astfel de practici demonstram contrariul si faptul ca nu intotdeauna cel mai bun este si pe locul cuvenit.”

Fiecare cu varianta lui

Examenul s-a tinut la Scoala 19 „Alexandru Ioan Cuza”, iar afisarea rezultatelor s-a facut a doua zi, pe o lista care a fost lipita la intrare, cu posibilitatea de a fi contestata. Maria Hagima, administratorul de test, are si ea varianta sa. „Anul trecut, cei de la Scoala 18 au fost la un alt centru de evaluare. Acolo au fost la fel de nemultumiti. Acum au venit la centrul nostru. Nu stiu cum vor dumnealor concursul. Este total fals ce sustin. Nimeni nu a masluit nimic. Nici nu aveau cum sa stie rezultatele inainte de afisare pentru ca toate lucrarile au avut colt inchis. Inseamna ca au desfacut colturile, ceea ce este mai grav. In plus, au dreptul la contestatie, asa cum se procedeaza la orice concurs”, a tunat Hagima. La deschiderea lucrarilor a participat si un inspector scolar, invitat de catre organizatorii concursului tocmai pentru ca in anii trecuti au fost mereu neintelegeri si nemultumiri. Numai ca anul acesta nu s-a mai facut si recorectarea lucrarilor. „Eu doar am participat la deschiderea lucrarilor, a precizat Adina Albu,a inspector scolar la invatamantul primar. Nu s-a mai facut recorectarea. Poate au fost greseli si in momentul redactarii listei, nu stiu.”

Greseli cu repetitie?

Revolta cadrelor didactice de la Scoala 18 „Spiru Haret” este cu atat mai mare cu cat printre elevii introdusi in lista apare, poate nu intamplator, si copilul sotilor Claudia si Cristian Merticaru, ambii inspectori scolari, care a „sarit” pe locul III cu 93 de puncte. „Habar nu am ce a fost acolo, nici nu stiu rezultatul. Copilul meu a vrut sa participe si eu doar l-am lasat sa o faca”, ne-a spus pe fuga tatal Merticaru. Anul trecut, Scoala 18 a fost la fel de vitregita la acelasi concurs. „Si atunci am constatat ca s-a lucrat pe tezele copiilor de catre invatatori. Am sesizat Inspectoratul Scolar, am facut reclamatii, dar nu s-a luat nicio masura. Acum s-a intamplat la fel”, a mai spus directorul Sibisteanu.

Roxana Neagu

Parlamentarii de Bacau au obtinut bani pentru 32 de biserici din judet. Din pacate, la scoli si spitale, suntem codasi. Foarte rau stam si la drumuri. PNL nu a reusit sa-si treaca amendamentele, desi „aveau la baza studiile de fezabilitate ale primarilor”.

Legea bugetului pentru 2009, votata de Parlamentul Romaniei, prevede la capitolul „Scoli” finantarea a 5 unitati din judetul Bacau: patru in Balcani (trei scoli si o gradinita) si una in Solont, ultima primind 280.000 lei. In comparatie cu zecile de investitii din judetele Botosani, Alba si Arad, e foarte putin. La capitolul „Spitale”, avem o singura finantare, Spitalul Orasenesc Buhusi, cu 180.000 lei. Asta in timp ce Aradul va primi bani pentru 4 spitale, Alba – 2 spitale si 2 dispensare, Iasi – 3 spitale, Timis, pentru 5 unitati (2 spitale si 3 dispensare), iar judetul Cluj pentru 6 spitale. Bacaul sta bine la capitolul „Biserici”, avand finantari intre 10.000 si 100.000 lei pentru 32 de lacasuri de cult, dintre care 5 sunt in Onesti, 5 in Moinesti si alte 2 langa Moinesti: Poduri si Prohozesti. Sume mai mari au primit biserica din Cucuieti-Dofteana, 400.000 lei, si cea din Faraoani, cu 200.000 lei.

Catedrala din Bacau nu a primit bani

Ionel Palar, deputat PNL, a depus 70 de amendamente, cel mai important fiind solicitarea de finantare a Spitalului Municipal Bacau, aflat in constructie. Comisia de sanatate si-a dat avizul, si Comisia de finante a aprobat, initial, nua 360 de miliarde, ci 50, dar a doua zi s-a razgandit. „E un punct de vedere politic”, i s-a explicat deputatului. „Toate amendamente au avut la baza studii de fezabilitate depuse de primari si investitii incepute. Niciunul nu a avut surse fanteziste”, arata Ionel Palar. Alte douaa solicitari au vizat Centru Expozitional si extinderea retelei de gaze in Hemeiusi, unde „avem cel mai mare parc industrial din Moldova”. Vasile Nistor, senator PD-L, a cerut bani pentru patru lacasuri de cult.
Adrian Popescu, deputat PD-L, a solicitat bani pentru Catedrala Ortodoxa „Inaltarea Domnului”, aflata in constructie, si Biserica Sf. Ioan, ambele din Bacau, dar amendamentele n-au trecut. „Am sprijinit si finantarea Spitalului Municipal, dar mi s-a spus clar ca nu sunt bani. Secretarul de stat Irimia mi-a promis ca va lua in calcul aceste obiective la rectificare”. Vasile Gherasim, deputat PD-L, a cerut bani pentru lacasurile de cult din Lucacesti, Poduri si Prohozesti. „Toate trei amendamentele au trecut, dar sumele sunt modice”, arata el. La Lucacesti, lucrarile au pornit in 1990 si sunt tot la parter.

Se asteapta o rectificare in minus!

„Nu am depus alte amendamente deoarece am trecut pe la Ministerul Dezvoltarii si am vazut ca doua investitii care ma interesau sunt prinse: regularizarea rauluui Trotus si reteaua de canalizare a Darmanestiului. Orasul Darmanesti nu are un metru de canalizare”, spune Vasile Gherasim. Ela a sustinut si infiintarea unui centru social, tot in Moinesti, initiativa apartinand Protoieriei, care va primi 75.000 lei. „Va trebui sa lucram cu autoritatile judetene si locale pentru rectificare, daca nu cumva va fi o rectificare in minus, declara, pesimist, Vasile Gherasim. Eu asa cred, pentru ca se fac concediri in masa si scade numarul contribuabililor. Vom avea, in 2009, 600.000 de someri si 2,5 milioane de salariati”. Desi s-a aprobat suplimentarea sumelor pentru reechilibrare bugetara, judetul Bacau nu a mai primit niciun ban. Asa cum arata Dragos Benea, presedintele CJ, vor fi bani pentru reparatia capitala a 5 km de drum. Guvernul actual s-a concentrat „pe drumuri si pe reabilitarea termica a blocurilor, prin Ministerul Dezvoltarii”. De ce n-a primit si Bacaul bani pentru drumuri? Pentru ca banii aau mers spre drumurile rapide”, or prin Bacau trece „singurul drum adevarat din tara asta”, Bucuresti-Suceava. Pentru drumurile judetene nu sunt bani. „E criza, insista Vasile Gherasim, PD-L. Eu am fost in toate comisiile. Daca situatia e neagra acum, va fi de trei ori mai neagra”.

Vot doar pentru bani putini

Parlamentarii bacauani ai PSD au avut, si ei, o lista de amendamente, dintre care doar o parte au fost aprobate. aAm sustinut mai multe amendamente, iar in privinta unuia s-a intamplat la fel ca in fiecare an si nu a trecut. Este vorba de alocarea unor sume defalcate pentru activitati din domeniul protectiei copilului si persoanelor cu handicap. Numai amendamentele care vizau sume mai mici au trecut, iar situatia este aceeasi in cele mai multe judete, indiferent de apartenenta politica a parlamentarilor care le-au propus. Este a cincea experienta de acest fel. In schimb, unele amendamente ale noastre pentru obiective mai mici au trecut. Sunt cateva biserici, scoli, spitalul orasenesc Buhusi si alte asemenea obiective. Insa pentru amendamentele privind sume foarte mari este dificil, deoarece Guvernul trimite la Parlament un proiect al Legii Bugetului, iar modificarile importante inseamna complicatii pe masura, gasire de surse de finantare sau reasezarea unor cheltuieli prevazute. Sigur ca neaprobarea unor amendamente face situatia sa para dificla, insa suntem abia la inceputul anului, asteptam o posibila salvare de la recitificarile bugetare si speram sa se gaseasca solutii. In niciun an nu au ramas salariile neplatite la institutiile precum Protectia Copilului si nu vor ramane nici de aceasta data”, a declarat senatorul PSD Catalin Mardare.

Silvia Patrascanu
Codrin Pop

Bugetul alocat sistemului sanitar public in acest an este insuficient. O recunoaste, pentru prima data, chiar presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Acesta a atras atentia ca banii alocati spitalelor ar putea ajunge doar pentru primele trei trimestre ale anului. Salariile angajatilor sunt in pericol, iar pacientii ar putea fi obligati sa plateasca spitalizarea.

Pentru ultima parte a anului se previzioneaza o criza a medicamentelor si materialelor sanitare in spitale. Singura solutie la care s-au gandit guvernantii este introducerea coplatii. Aceasta inseamna ca pacientii sa suporte o parte din costurile internarii. Presedintele CNAS, dr. Irinel Popescu, crede ca situatia este prea grava pentru a fi salvata de coplata si atrage atentia ca in ultimele trei luni ale acestui an, pacientii ar putea fi nevoiti sa plateasca toate serviciile din spitale. Primele care nu vor putea functiona cu bugetul acordat sunt spitalele cu mari cheltuieli salariale. aAcestea nu trebuie sa depaseasca 67% din buget, declara Aurel Cretu, liderul Sindicatului Sanitas. Doar doua spitale din judet sunt sub aceasta limita: Spitalul Judetean de Urgenta Bacau si Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti. In celelalte vor fi probleme”. Aurel Cretu crede ca bugetul spitalelor ar trebui sa fie suplimentat. Chiar daca incasarile la fondul de asigurari scad, din cauza crizei economice, exista banii din taxa pe viciu.

Ingrijorare la spitale

Bugetul asigurarilor sociale de sanatate reprezinta un serios motiv de ingrijorare pentru conducerile SJU si ale Spitalului de Pediatrie. Dan Stoica, managerul SJU, considera ca legislatia ii limiteaza foarte mult posibilitatea de a obtine o finantare pe masura cheltuielilor si a serviciilor medicale prestate, de care populatia are nevoie. Managerul SJU opineaza ca introducerea coplatii sau a platii din partea pacientului nu este o idee buna. aS-a incercat o asemenea solutie in 2002, cand s-a vrut ca pacientul internat sa suporte din buzunar 10 lei pentru fiecare zi de spitalizare, dar
s-a renuntat”, a mai spus Dan Stoica. La Spitalul de Pediatrie ingrijorarea este si mai mare. Cum asistenta medicala a copiilor este gratuita, la aceasta unitate nici nu poate fi vorba de perceperea vreunei taxe de la parintii lor. In 2009, se preconizeaza scaderea tarifului pe caz rezolvat si valoarea punctului pe consultatiile si celelalte servicii din policlinica de copii.
&ltp style=

u
Elena Tintaru

Decesul unei persoane din familie, pe langa incarcatura negativa emotionala aduce cu sine cheltuieli greu de suportat. Orice serviciu in vederea inhumarii persoanei decedate se plateste. „Cand iti moare cineva ai de dat in stanga si in dreapta. Nici preotul nu-ti canta daca nu-l platesti”, ne spune o femeie in doliu, aflata la rugaciune la Biserica Precista. De la o confesiune la alta, in functie de buzunar, pregatirea unui mort este grea si rupe din bugetul unei familii cel putin cateva mii de lei.

Pe timp de vara
este indicat sicriul microclimatic

Magazinele de servicii si articole funerare si-au imbogatit oferta in ultimii ani. „Pe timp de vara este indicat sa fie inchiriat un sicriu microclimatic, care mentine corpul in stare optima pana la momentul inhumarii. Restul sicrielor sunt doar de cumparat”, ne spune o angajata a unui magazin din Bacau. Piata articolelor funerare functioneaza dupa regulile economiei de piata. Patronii sunt atenti la concurenta si au grija sa aiba prieteni printre preoti, care sa-i directioneze pe enoriasii aflati in suferinta spre propriul magazin.

Sicriu de 6995 de lei

Costumele pentru morti au preturi sensibil mai mici decat cele vandute pentru cei vii. Doar 120-150 de lei costa pantalonii si sacoul unui mort, iar camasa sau bluza, 30-60 de lei. Pantofii, de piele sau imitatie, costa inca 100 de lei, iar palaria, intre 39 si 60 de lei. Pentru femei, alternativa este o basca ce costa 25 de lei. Pretul sicrielor si publicitatea implicita de pe etichete vor sa atraga cumparatorii. Un sicriu capitonat, cu manere si cruce costa intre 1990 de lei si 6995 de lei. Acestea se adreseaza in general familiilor cu bani. Vanzatorul ne asigura ca sicriul este rezistent in timp datorita materialelor din care este fabricat. Sicriile clasice, din lemn de brad, costa in medie intre 300 de lei si o mie de lei. Fiecare trebuie imbracat cu un set de sicriu, ce contine voalul si perna. Si acesta costa peste o mie de lei. Printre articolele funerare care nu pot lipsi la un mort se numara si coroanele, felinarele, lumanarile, crucile de flori etc. O inimioara funerara costa 260 de lei, la fel cat o cruce de flori. Coroana artificiala e 148 de lei, cea naturala 100 de lei, iar o coronita, doar 30 de lei. Felinarul de pe mormant, in functie de dimensiune si capacitate, costa intre 35 si 150 de lei.

Efortul preotului
si Biserica se platesc

Preotii, indiferent de confesiune, se feresc sa-si declare propriile preturi. Cu inima mare, cei mai multi dintre ei afirma ca se iau bani doar de la familiile mortilor instariti, care vor sa ajute biserica. Ortodocsii percep onorarii de la 100 la 300 de lei, pentru slujba din biserica plus cea de la groapa. Dar preotul mai canta si la praznic si trebuie sa-i mai dai si ceva acasa. „Este greu de spus cat se plateste pentru oficierea slujbelor pentru o persoana decedata. Oficial nu se iau bani, nu exista mentionat acest lucru. Consiliul Parohial poate decide asupra unor preturi care sa se constituie venit la biserica”, ne-a declarat preotul Constantin Gherasim, purtator de cuvant al Episcopiei Romanului.

30 de lei costa
trasul clopotului

Biserica Romano Catolica are cultivata latura pragmatica de secole. Catolicii, comunitate unita in jurul bisericii, stiu ca fiecare serviciu si slujba costa. O adresa venita de la episcopul Diacezei Iasi, Petru Gherghel, prezinta negru pe alb costurile serviciului religios. La o liturghie se plateste 20 de lei, 25 la recviem, 700 la Gregoriana, s.a.m.d. Principalele momente ale vietii si slujbele ce se fac cu aceste ocazii sunt cele mai costisitoare. „Preotul ia si de pe vii si de pe morti”, spune o vorba populara. 100 de lei este botezul si inmormantarea si 150 cununia. Daca cel decedat este copil, atunci pretul este de doar 50 de lei. Conform adresei episcopale chiar si trasul clopotului are un tarif: 30 de lei. Cine vrea sa tina mortul 24 de ore in biserica trebuie sa mai plateasca 100 de lei.

Groparul si locul de veci ingroapa bugetul familiei

Odata realizati primii pasi privind imbracarea mortului si ceremonialul religios, familia indurerata are de gasit un loc de veci pentru mort. Potrivit declaratiilor reprezentantilor municipalitatii in majoritatea cimitirelor nu mai sunt locuri. „Urmeaza sa se realizeze Cimitirul Sarata 2. Deja s-a aprobat in Consiliul Local realizarea imprejmuirii pentru noul cimitir”, ne-a precizat consilierul local Ilie Barzu. Concesionarea unui loc de veci costa si el intre cateva sute si o mie de lei, in functie de zona. „Si la groapa ai de platit. Groparului trebuie sa-i dai bani si vin, iar ca sa-ti iei loc de veci trebuie sa dai un cadou si sa platesti. Altfel nu se rezolva nimic”, ne-a spus Elena Popa din Bacau.

Mircea Merticariu

La sfarsitul saptamanii trecute, Renate Weber, membra a Parlamentului European, i-a invitat pe ziaristii din presa locala la sediul PNL Bacau, pentru o dezbatere privind strategia si prioritatile Aliantei Liberalilor si Democratilor Europeni (ALDE). Renate Weber s-a intalnit mai intai cu primarul Romeo Stavarache, care a participat si la intalnirea cu presa. aAm discutat despre cateva lucruri foarte concrete, tinand cont ca PNL are o pozitie privilegiata in PE, fiind membru ALDE. Din perspectiva accesarii fondurilor europene, am incercat sa gasim solutii concrete pentru a acoperi eventuale guri care se pot ivi dupa aprobarea Legii bugetului pe 2009″, a declarat primarul. Una dintre agauri” e Spitalul Municipal, aflat in constructie, care nu a fost prins in buget. Agenda Renatei Weber a cuprins patru teme: migratia fortei de munca si libertatea de miscare, in contextul crizei economice, libertatile civile si lupta impotriva terorismului si a criminalitatii organizate, finantarile europene – oportunitati si obstacole, energia, schimbarile climatice si protectia mediului. Cum, in aceste zile, subiectul fierbinte e situatia romanilor din Italia, iar judetul Bacau a dat cel mai mare numar de astranieri”, discutiile s-au concentrat pe onestitatea informatiilor privind infractionalitatea si pe cauzele acestui fenomen. Europarlamentarul a aratat ca doar 4 la suta dintre infractiunile comise in Italia au autori romani. aE o campanie organizata conjugat, media-politicieni-politie, care prezinta aceste cazuri pentru a induce o stare de teama, de rejectare a romanilor, a declarat Renate Weber. Exista infractiuni de maxima violenta si acestea trebuie sanctionate, dar si cei care vin cu cagule trebuie sanctionati cand comit abuzuri”. Scopul campaniei e politic, insa, pe fondul crizei economice, contamineaza populatia. aStiti cum li se striga romanilor? aVoi, hotilor de slujbea”, arata Renate Weber. Ea mai afirma ca aMaroni minte cand vine in Parlament si vorbeste despre legislatia altor tari. Am verificat si lucrurile stau exact invers”. Reprezentanta PE sustine ca teama romanilor din Italia e justificata si ca a primit numeroase petitii privind persecutiile sau discriminarea la care sunt supusi. Ea intentioneaza sa initieze o discutie privind respectarea drepturilor omului in Italia, dar nu acum, pe final de mandat, cand acestea nu sunt foarte importante pentru colegii din PE. Cat priveste alegerile europarlamentare, Renate Weber a afirmat ca romanii ar trebui sa mearga la vot deoarece atot ce se legifereaza acolo, fie prin faptul ca e direct aplicat, fie prin legile romanesti”, ne influenteaza viata.

Silvia Patrascanu

Au fost prinsi membri unei periculoase grupari criminale din Onesti. Cadrele Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Bacau, sub coordonarea procurorilor din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Bacau, au anihilat reteaua de traficanti de carne vie care actionau in Onesti. Cei cinci infractori au ajuns dupa gratii.

Lucratorii de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Bacau impreuna cu procurorii DIICOT au finalizat cercetarile in cauza privind o grupare criminala transnationala specializata in comiterea infractiunilor de trafic de persoane, trafic de minori, constituire de grup infractional si proxenetism, ce a actionat pe relatia Romania – Marea Britanie – Olanda – Italia. In urma unor descinderi domiciliare au fost identificat capul acestei grupari – Sebastian Catalin Tuca, zis aMaso”, in varsta de 34 de ani din Onesti, dar si alti patru membri ai retelei: Traian Jianu (39 de ani) din Bucuresti, Florin Tanase Turisca, zis aTuri” (39 de ani), George Gilea (36 de ani) si Ionut Bordut, zis aCalt” (26 de ani), ultimii trei tot din Onesti. In perioada 2002-2008, cei cinci s-au constituit intr-un grup infractional organizat si au racolat aproximativ 30 de tinere pe care le-au trimis in Italia, Marea Britanie, Olanda si Spania, in scopul exploatarii sexuale. Victimele, printre care si minore, erau racolate din discoteci, baruri, cluburi, licee, comune limitrofe. Modalitatea de recrutare a lor era una utilizata des de traficantii de persoane: le ademenea prin fel de fel de inselaciuni saua promisiuni false de obtinere a unor locuri de munca in strainatate. aAjunse la destinatia hotarata, fetele erau obligate sa intretina raporturi sexuale cu diversi clienti pe un tarif pornind de la 15 euro si ajungand la 100, 200 de euro, in functie de munca prestata si de pretentiile celor care ofereau banii. In Olanda de exemplu, fetele erau expuse si in vitrine pentru a fi vandute”, a precizat un lucrator de la BCCO Bacau.

Infractori foarte violenti

Membrii gruparii erau cunoscuti in lumea interlopa, fiecare avand un loc al lui in retea. In Onesti, ei faceau legea, printr-u comportament violent si terorizand persoanele din zona. De altfel, gruparea infractionala actiona in mod excesiv de violent fata de oricine intra in contradictie cu interesele lor. Victimele recrutate si exploatate sexual care incercau sa se sustraga controlului continuu exercitat de membrii gruparii erau agresate fizic. Tinerele care se intorceau in tara dorind sa renunte la practicarea in continuare a prostitutiei pe care o desfasurau obligate de retea erau crunt pedepsite. aAcestea erau sechestrate in diverse locatii de pe raza municipiului Onesti, ajungand si in postura sa fie duse in padure, legate de copaci, dezbracate, violate, batute si abandonate”, a explicat si subinspector Narcisa Butnaru, ofiter la IPJ Bacau. Majoritatea victimelor au fost aduse in tara si audiate, urmand ca ele sa primeasca si consiliere psihologica.

Anual, prin planurile de scolarizare, Inspectoratul Scolar Judetean Bacau pune la bataie mii de locuri in scolile de arte si meserii. Elevii absolventi sunt astfel calificati in diferite meserii, dar nu-si gasesc insa locul si pe piata locala a muncii.

In intreg judetul Bacau sunt in prezent peste 45 de scoli de arte si meserii (SAM), in care invata mii de copii. Numai in acest an scolar au fost stabilite 2.884 de locuri la zi si alte 56 la seral, in aceste unitati scolare. Si pentru elevii de etnie rroma s-au stabilit 111 locuri in SAM-uri. Cele mai multe scoli de acest gen sunt in mediul rural, in comune precum Cleja, Corbasca, Helegiu, Podu Turcului, Sascut, Rachitoasa. Meseriile invatate sunt in general cele din constructii, comert si tricotaje-confectii. Desi anual programul de scolarizare este stabilit de Inspectoratul Scolar impreuna cu reprezentantii Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca, odata absolvita o astfel de scoala, elevii devin someri. Motivul? Absolventii SAM nu fac fata competitiilor de pe piata muncii. Inca din 2001, la nivelul Regiunii Nord-Est, a inceput intocmirea de planuri anuale de actiune in domeniul invatamantului profesional si tehnic, care sa fie armonizate cu cerintele pietei muncii. aDe atunci a inceput sa fie redus numarul de clase cu un anumit profil si sa creasca altele, tinand cont de piata muncii, dar dinamica acesteia este mai mare decat schimbarile care se pot face in invatamant, declara Cornelia Barbu, director adjunct al AJOFM Bacau. Modificarile in invatamant sunt posibile in doi-trei ani, in vreme ce piata muncii se schimba chiar in cursul unui an.” In 2008, pentru prima data, a fost intocmit pe fiecare judet un plan. Pe baza acestuia, fiecare unitate de invatamant isi elaboreaza planul propriu de scolarizare. Dar nici aceasta varianta nu s-a dovedit a fi ideala. aSunt scoli care au baza materiala necesara, si-au infiintat clase, dar nu au avut cereri de inscriere, mai spune directorul adjunct Barbu. Este foarte scump sa tii un copil la scoala. Sunt multi care ar vrea sa urmeze o scoala de arte si meserii, dar nu au posibilitati materiale.”

Roxana Neagu
Elena Tintaru