Consiliul Judetean (CJ) Bacau are 36 de membri, insa niciunul nu are, la ora aceasta, raportul de activitate publicat pe site-ul CJ. Face exceptie presedintele Dragos Benea, care si-a prezentat raportul – ca o „dare de seama”, cum il eticheta, indignat, liberalul Petru Enasoae, in prima sedinta din 2009. De la „Compartimetul de lucru consilieri judeteni”, am aflat ca sunt depuse, totusi, cateva rapoarte. Consilierii care nu si-au uitat obligatiile sunt Dumitru Bontas, Ana Marchis, Nicolae Ciocan, Gheorghe Belceanu, Silviu Bondor si Gheorghe Pricopie. Adica, cinci de la PSD si doi de la PD-L. Niciun liberal. „Si domnul Ochenatu a trimis raportul pe mail, insa trebuie sa-l descarc. Cred ca pana la sedinta de saptamana viitoare toti consilierii vor aduce rapoartele”, a declarat Daniela Cretu, sef compartiment. Sedinta CJ va fi pe 27 februarie. In 2008, primele rapoarte au fost intocmite pe 10 ianuarie. Fireste, existau alte motive, alta moblizare: urmau alegerile locale, iar unii se doreau din nou pe liste. Anul acesta, desi au trecut aproape doua luni, doar 7 dintre cei 36 de alesi si-au adus aminte ca au o obligatie fata cetatean: sa-i raporteze ce au facut pentru el in 2008. Asa cere legislatia, asa prevede si Regulamentul de organizare al CJ, pe care chiar ei l-au aprobat.

aCe se vede la televizor!”

„E posibil sa nu-l fi depus. Nu sunt singur, trebuie sa ma interesez. Daca nu, nu-i nicio problema, suportam ceea ce e de suportat”, a declarat Mihai Ichim, PNL. Am vrut sa stiu ce va scrie in raportul sau. „Exact ceea ce se vede la televizor. Daca nu mai sunt, eu, o voce vizibila…”. Intrebat daca a tinut audiente cu cetatenii, asa cum scrie in regulament, Mihai Ichim a raspuns: „Sincer, nu am tinut”. Acestea nu se vad la televizor. Nici cei doi fosti vicepresedinti ai CJ, Ionel Palar, PNL, si Vasile Nistor, PD-L, nu si-au depus raportul de activitate. „Eu am intocmit un raport, impreuna cu doamna Gireada, pentru ca acesta era domeniul meu, dar nu stiu daca a fost publicat sau nu. Daca trebuie, voi veni in CJ sa-l prezint!”, a declarat Ionel Palar, deputat. Vasile Nistor, PD-L, fost vicepresedinte CJ si actual senator de Bacau, arata ca a fost si este foarte ocupat: „Speram ca voi reusi sa-l termin la sfarsitul acestei saptamani, dar, iata ca, din pacate, nu voi avea timpul necesar. Ma voi ocupa de raport saptamana viitoare, dupa ce se vor incheia dezbaterile la Legea bugetului pe 2009”.

Silvia Patrascanu

Peste 60 de bolnavi in faza terminala a bolii
au beneficiat de tratament impotriva durerii
in Centrul de Ingrijiri Paliative. Acesta este suprasolicitat. Familiile sunt invatate
cum sa-i ingrijeasca pe bolnavi.

Ii privim disperati ca nu avem puterea sa le alinam suferinta si ne frangem mainile cand le auzim urletele de durere. Nu exista familie care sa nu fi trait ori sa nu traiasca o asemenea drama, a faptului ca au un bolnav grav, aflat pe ultima suta de metri a vietii si care de luni de zile, posibil, chiar ani, se chinuie cumplit cu boala lui. Si aproape ca nu este familie care sa nu se fi rugat la Dumnezeu sa-si faca mila de bolnav si sa-l ia, pentru a-i curma lui suferinta, dar si ei. De mai multe luni, insa, pentru bolnavii care au ajuns in faza terminala a bolii exista o posibilitate nesperata de a sfarsi demn, nu in chinuri groaznice. Inaugurat in septembrie, Centrul de Ingrijiri Paliative din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta isi dovedeste pe deplin utilitatea. Cele trei saloane, din care unul are trei paturi iar celelalte, cate doua, au fost ocupate tot timpul. Pana in prezent in acest compartiment a primit ingrijiri paliative (tratament pentru ameliorarea suferintei) un numar de peste 60 de pacienti, dintre care unii au murit pe patul de spital. Si unitatea este luata cu asalt de solicitari de internare nu numai din partea medicilor din sectii ci si de la familiile bolnavilor. aSunt foarte multe cereri de internare in compartimentul nostru de la sectia Oncologie, mai ales, ne spune dr. Adina Lupu, medicul sef al sectiei Boli Infectioase Adulti. Marea majoritate a pacientilor nostri au o afectiune oncologica. Unii banuiesc ca aici, la noi, este ultimul drum inainte de a pasi in Lumea de Dincolo, dar refuza sa creada. In general, cei care decedeaza la noi au sfarsit-o linistit, fara dureri”.

aNu mi-am inchipuit
ca poate exista asa ceva!”

In faza terminala a bolii si avand dureri cumplite inainte de a fi internati in acest compartiment ei si-au trait ultimele clipe ale vietii in intimitate si fara a mai trece prin suferintele greu de imaginat. aCu o luna inainte sa ma internez mai intai la TBC, nu voiam sa vin la medic, ne povesteste S.V., in varsta de 49 de ani. Aveam dureri mari si eram foarte slabit, dar imi era frica. Aici sunt extraordinare conditiile. Serviciile sunt ireprosabile, nu mi-am putut inchipui ca poate exista asa ceva!Tot personalul este amabil, dragut, isi face datoria cu mare constiinciozitate. Nua se compara cum ma simt acum cu suferinta prin care am trecut inainte. Sunt mult mai bine, dar cu boala mea, daca am neglijat-o, nu pot spera la minuni”. La randul lui si A.C., in varsta de 79 de ani, este multumit de ingrijirile de care beneficiaza pentru a treia oara in acest compartiment: aAm umblat prin toate spitalele, dar aici este o ingrijire aparte”. In Centrul de Ingrijiri Paliative, singurul din judet si al doilea din tara, primul fiind deschis la Pascani, cu finantare din bugetul asigurarilor de sanatate, bolnavii spitalizati beneficiaza, in primul rand, de tratamentul corespunzator pentru diminuarea cat mai mult a durerilor provocate de boala. aEste un lucru foarte bun, tinand cont de conditiile si personalul de aici, opineaza si fiica unui bolnav. Avem pe cineva care sa il ingrijeasca, dar pana la un anumit punct. Cand intervin durerile si starea lui se inrautateste, apelam la aceasta sansa. Am gasit aici in tot personalul medico-sanitar multa caldura sufleteasca”.

O gura de oxigen
pentru familie

aPentru familie este o gura de oxigen, mai spune dr.Adina Lupu. Din pacate, insa, nu-i putem tine pe bolnavi mai mult de 14-15 zile, pentru ca este o cerere de paturi foarte mare. Marea problema este ca, din nefericire, nu avem posibilitatea sa continuam ingrijirile paliative la domiciliu. Odata externati, pacientii sunt pierduti”. In aceste conditii, singura sansa a bolnavilor de a avea aceeasi calitate a vietii ca in timpul internarii este aceea ca familiile lor sa preia o parte din ingrijirile la domiciliu. Numai ca multe dintre ele sunt reticente. aNoi ne straduim ca pe parcursul vizitelor pe care le fac familiile sa le invatam cum sa il ingrijeasca pe bolnav, mai retinem de la dr. Adina Lupu. Dar marea majoritate ii tin 2-3 zile si ii aduc, din nou, cu salvarea la noi”. Asemenea situatii nu ar mai fi, daca in judetul Bacau ar exista mai multe spitale pentru bolnavi cronic, si nu numai cel de la Comanesti, sau furnizorii de servicii medicale la domiciliu, aflati in relatii contractuale cu Casa de Sanatate, ar fi mai multi.

Elena Tintaru

an urma cu vreo sase ani, buhusenii erau foc si para, reclamand faptul ca nu mai au unde sa-si anmormanteze mortii, antrucat vechiul cimitir, de la parohia aSf. Nicolae”, era supraaglomerat, dar nici an cel de la parohia aSf. anviere” nu mai erau multe locuri. Pe-atunci, facand haz de necaz, buhusenii propuneau ca mortii sa fie angropati an picioare. N-au lipsit cazurile an care buhusenii si-au anmormantat rudele decedate si prin cimitirele satele din jur. antrucat autoritatile s-au tot chinuit, de prin 1990, sa gaseasca un teren pentru un alt cimitir – dar, an dulcele stil clasic, n-au gasit – antreprinzatorul preot Florin Pelin, parohul bisericii aSf. Trei Ierarhi” a rezolvat problema, amenajand un cimitir privat, al parohiei, pe o suprafata de doua hectare. an urma cu patru ani, cimitirul, frumos amprejmuit, gestionat civilizat, a si fost… inaugurat. El este amplasat
antr-o zona foarte linistita, departe de vacarmul targului. De-atunci, au fost cumparate aici aproape cinci sute de locuri. Daca avem an vedere ca mai sunt de vanzare anca 2 500 de locuri, e clar ca buhusenii au scapat – macar pentru cel putin o suta de ani – de un stres: al procurarii locului de veci.
Cimitirul are un aer civilizat. Sub ochiul atent al epitropului Vasile Trifan este respectata disciplina an aconstructii”, amenajari. Democratia este, si ea, la ea acasa mult mai prezenta decat an lumea viilor. ati poti alege un loc de veci, dupa pofta inimii, an cele sase parcele foarte riguros delimitate. Un loc an partea din fata a cimitirului – parcela nr. 1- costa zece milioane de lei vechi. an parcela a sasea, locul de veci costa sase milioane de lei. O precizare: locul cumparat chiar este de veci, nu trebuie sa tot platesti, la nu stiu cati ani, pentru a-ti reactualiza proprietatea. Exista si o parcela an care un loc poate fi platit cu doua milioane de lei, dar, din sapte an sapte ani este necesara… recumpararea locului. Ultima zona a cimitirului este destinata celor batuti de soarta. Deja, vreo cinsprezece morti au fost anmormantati aici, fara niciun leu plata. Sunt persoane care n-aveau adapost, pe cand erau an viata, parasite de familie, fara niciun fel de venit.

Preotul paroh Florin Pelin, dupa ce a impresionat prin efortul sau ancununat de construirea bisericii aSf. Trei Ierarhi” – o adevarata bijuterie arhitectonica, un complex bisericesc deosebit – are un proiect si pentru cimitir. Intentioneaza sa construiasca aici o capela, un complex administrativ, dar chiar si o casuta, aan care ar putea locui cel care va avea grija de cimitir, zi si noapte, si care, s-ar putea muta aici cu familia sa, ar putea face copii, ar…” Fara intentia de a glumi, credem ca amenajarea acestui cimitir este o mare realizare a orasului, de dupa 1990. Macar perspectiva confortului din lumea aceea an care nu este durere, nici intristare, nici suspin, nici criza sa le surada buhusenilor…

Ion Fercu

Tuns, ras si frezat. Aproape ca nu exista bolnav care, pe timpul internarii in Spitalul Judetean de Urgenta, sa nu fi beneficiat si de asemenea servicii. Genoveva Macovei, una dintre cele doua frizerite ale spitalului, a pierdut sirul bolnavilor pe care i-a ras si tuns. Din 1990 incoace ii are in grija pe toti cei internati in Blocul Medico-Chirurgical (cladirea mare) a unitatii medicale. In fiecare dimineata, doamna Jeny, cum o stie toata lumea, isi burduseste geanta diplomat cu foarfece, masini de ras barba si parul, lame, tuburi cu spuma de ras, sampon, sticle cu dezinfectant acare omoara orice microb si virus in jumatate de ora”, piepteni si prosoape si o porneste spre sectiile din cladirea mare. Pana in 1990 spitalul a avut trei frizeri. Acestia aveau atelierul la Urgente. aAveau conditii mai bune acolo iar bolnavii nu ajungeau pe sectie fara sa treaca mai intai pe la frizer”, isi aminteste doamna Jeny. De 19 ani, de cand lucreaza in spital, frizerita merge zilnic prin sectii. Le are programate pe zile, astfel ca nu exista ca intr-o saptamana sa nu fi ajuns macar odata in fiecare. aNu fac mai putin de 20 bolnavi, dar sunt zile in care aranjez si cate 30, ne spune frizerita. Inainte de a intra in saloane ma interesez de la asistente ce probleme au pacientii, pentru a sti cum sa-i abordez. Lucrez totdeauna cu manusi, dezinfectez imediat dupa utilizare toate sculele, lama o schimb la fiecare, ca asistenta, seringa. Nu risc nici eu si nu il pun in pericol nici pe bolnav. In 19 ani nu am avut nicio reclamatie”.

Moda si in salon

Sa fii frizer in spital nu-i un lucru simplu. Cum cei mai multi clienti ai lui sunt bolnavi imobilizati la pat, in stare grava, unii chiar inconstienti, nu este deloc usor sa-i ingrijesti. Mai ales ca pentru a-i tunde ori rade trebuie sa aiba acceptul lor. aSunt multi care trebuie operati la cap. Pe ei trebuie sa-i tund chilug. Sunt probleme, daca nu-s constienti. Si daca trebuie sa-i rad mustata, este dificil intr-un asemenea caz. Nu ma apuc decat daca am acceptul familiei. Dar si multi dintre cei costienti sunt agitati, se misca, asa ca trebuie sa fiu foarte atenta, daca le tund barba sau ii rad, sa nu aiba negi si sa-i ating”. Dar nu putini sunt cei care, desi bolnavi, vor o frizura mai deosebita. Doamna Jeny ii tunde in salon, ii spala cu sampon si apoi le aranjeaza parul dupa preferinta lor. Unii care se pot deplasa merg insa la atelierul de frizerie. Mai ales dintre femeile internate. Unele au si pretentii. aVin la frizerie la spalat si de la Psihiatrie, relateaza frizerita. Daca am aranjat-o pe una apoi ma asalteaza toate care sunt in salon cu ea. Vor sa-si schimbe look-ul. Vor culori si suvite, ca sa fie frumoase”. Dar a avut parte de solicitari si mai neobisnuite. Fiul unui bolnav in varsta de 85 de ani
i-a cerut sa-i taie acestuia unghiile de la picioare. Ajunsesera ca niste acopite”. aA trebuit sa-i tin picioarele in pungi de plastic, la muiat, de dimineata pana seara, ca sa-i pot taia unghiile, spune amuzata doamna Jeny. Dar m-am obisnuit aici, imi place. Cand aud bolnavul ca imi multumeste si imi ureaza sa-mi dea Dumnezeu sanatate, am o satisfactie mult mai mare, decat daca as fi lucrat
intr-un salon de infrumusetare”.

Elena

Locuitorii comunei bacauane Damienesti vor trece mai usor apele paraului Rapas, daca reprezentantii Guvernului vor aproba inca 1,5 milioane de lei pentru proiectul privind realizarea a doua poduri si 33 de podete. Deocamdata, Primaria Damienesti datoreaza suma de 120 de mii de lei catre firma care a castigat licitatia pentru lucrari. aAvem un proiect in derulare pe Ord 7 din 2006. Este vorba de un proiect pentru realizarea a doua poduri si 33 de podete in satele Dragesti, Calugareni, Damienesti si Padureni. Valoarea totala a proiectului este de 2,7 milioane de lei. Firma Conbac se afla in grafic cu lucrarile, dar noi datoram in acest moment 120 de mii de lei. Deja au fost realizate 63 la suta din lucrari, sunt finalizate podetele si s-au realizat planseele podurilor mari. De la Buget trebuie sa mai primim inca 1,5 milioane de lei”, a spus primarul Puiu Ciubanu. Autoritatile locale din mai multe comune bacauane sunt acum datoare catre unele societati cu care au incheiat contracte. Patronatele din domeniul constructiilor fac acum presiuni catre stat si reprezentantii Guvernului pentru recuperarea sumelor si deblocarea situatiei financiare. „Situatia este foarte grava. Din cate stiu, la nivel national statul datoreaza firmelor aproximativ 7 miliarde de euro. Este necesar sa fie deblocata acesta situatie pentru a nu fi afectati iremediabil agentii economici”, ne-a precizat Mihai Tulbure, directorul Patronatelor Constructorilor din judetul Bacau si director al Camerei de Comert si Industrie Bacau.

Mircea Merticariu

In urma actiunii politistilor de la Serviciul Politiei de Ordine Publica Bacau pe linia prevenirii si combaterii delictelor silvice, a fost depistat un barbat care detinea ilegal o cantitate de cherestea pentru care nu poseda documente de provenienta. Asupra lui Ioan Liviu C., intr-un autocamion, au fost gasiti 4,65 mc de cherestea. Cel in cauza a fost sanctionat contraventional cu amenda in valoare de 1.000 de lei pentru taierea ilegala a arborilor din padure, iar cantitatea de material lemnos a fost confiscata si predata reprezentantilor Ocolului Silvic Ciobanusi,
urmand a fi valorificata in conditiile legii. Si politistii moinesteni l-au depistat pe Petrea I., in varsta de 39 de ani, care a sustras din padurea Ocolului Silvic Moinesti 5 arbori de esenta stejar. Barbatului i s-a intocmit dosar penal. S-a mai aplicat o amenda in valoare de 1.000 de lei, unei alte persoane, pe motiv ca
aceasta nu a predat in paza suprafata impadurita pe care o detinea. Numarul total al sanctiunilor contraventionale aplicate de politistii de la Serviciul Politiei de Ordine Publica este de 20, in valoare de 10.540 de lei. In urma actiunii s-au intocmit si sapte dosare penale inregistrate.

Roxana Neagu
Simona Crenganis

Pe langa salariile si sporurile consistente, cei mai multi dintre magistratii bacauani au profit si de pe urma actiunilor pe care le detin la diverse societati. Astfel, presedintele Curtii de Apel Bacau, judecatorul Catalin Serban, detine 40 de actiuni la SC Fepa 74 SA Birlad, potrivit propriei declaratii de interese. Este depasit, de departe, de catre colegul Vasilica Pintea, care detine 315 actiuni la SC Medica SA. Judecatorul Janica Geoacas este actionar atat la SIF Moldova, cat si la Sanevit Arad, in timp ce Stefan Niminet este posesorul a 315 actiuni la SC Medica. Si judecatorul Sorina Romascanu a cumparat 950 de actiuni la SIF Moldova, in timp ce colegul Silviu Anti este actionar la Suind Prod Roman, unde detine 975 actiuni. Un ultim judecator actionar de la Curtea de Apel Bacau, dar nu cel din urma, este Niculina Tit, care are 145 de actiuni la SC Zimca.

Un magistrat este actionar la trei societati

Nici de la Tribunalul Bacau nu lipsesc magistratii actionari. Judecatorul Ciocan Gheorghe a investit in 40 de actiuni la fosta Masini Unelte, la fel ca si Loredana Fesan, care a luat 39 de actiuni la fosta IMU. Cei doi judecatori sunt depasiti cu mult de colegele Margareta Maghiaru, care a cumparat 700 de actiuni la SC Peco si Daniela Rusu Donighevici, care detine 1000 actiuni la FPP Moldova. La Judecatoria Bacau sunt doar doi magistrati actionari: Simona Pamfil, cu 1000 actiuni la SIF Moldova si Smaranda Claudia Maftei, cu 301 actiuni la Petrom, 25 de actiuni la BCR si 50 de actiuni la Fondul de Dezvoltare Turistica Sighisoara.

Judecatorii din teritoriu nu se plang de dividende

Multi judecatori actionari sunt la Judecatoria Onesti. Luminita Anghel detine 200 actiuni la SC Bere Lichior Margineni, Daniela Popa Bobaru are 40 de actiuni la SC Favior Orastie, magistratul Dumitru Lungu detine 40 de actiuni la Metatex Combac, Simina Purice a investit in 912 actiuni la Automobile Dacia Pitesti, iar Liliana Mirela Puscasu are 68 de actiuni la Peco. Judecatorul Carmen Groapa de la Judecatoria Moinesti detine 20 de actiuni la SC Doniprod Comanesti unde este asociat si tot acelasi magistrat are 32 de parti sociale la SC Altra Mona. Mai modest este magistratul Ana Pacuraru, de la Judecatoria Buhusi, care detine 40 de actiuni la SC Roman Brasov.

Codrin Cristea

aLocuiesc in Bacau, pe strada Lupeni si va invit sa veniti sa ne vizitati strada intrand de pe Calea Romanului pe strada Spicului pana ajungeti pe strada Lupeni. Strada este in constructie din vara anului trecut, iar acum este un DEZASTRU!!!! Brazdele de noroi si alacurile de acumulare” sunt imagini deja familiare pentru noi, cei care locuim pe aceste strazi. Termenul de executie a trecut sau e pe cale sa se termine dar dincolo de toate amanuntele ideea e ca iti vine sa ii strangi de gat pe cei responsabili de situatia acestei strazi. Nu au adus nici macar o lingurita de balast! Dar mai bine veniti si vedeti !”. Mesajul primit la redactie apartine doamnei Mara Matei si reprezinta punctul de plecare pentru o investigatie realizata pe strada Lupeni.

Fara mare dificultate gasim strada Lupeni, imediat cum se termina strada Spicului, la doar cateva sute de metri distanta de Calea Romanului. Ideea initiala era sa intram cu masina, insa gropile uriase, pline de apa si noroi, care inca nu au fost acoperite de zapada, ma fac sa ma razgandesc, cu gandul la pretul pieselor de schimb si al reviziilor periodice… Asa ca o luam ala pas” pe o strada care arata ca dupa razboi. Ce-i drept, pe unele portiuni exista trotuar, intrerupt insa din loc in loc de noroaie. Cele mai multe porti au in fata balast, insa ne lamurim rapid cui se datoreaza abinefacerea”. Primul interlocutor este Constantin Bejan. aAsa este aici de mai multe luni si nu stim cat va mai tine aceasta situatie. Cand ii intrebam, constructorii dau vina unii pe altii. Ultima data ni s-a spus ca e din cauza retelelor de apa si canalizare, insa nu mi se pare normal sa stam in situatia aceasta. Balastul care s-a mai pus pe ici – pe colo a fost pus de noi. Si baiatul meu, dar si alti vecini au adus cate 3-4 masini de balast, ca sa putem iesi macar din curte. Dar am vecini care locuiesc mai departe si sunt nevoiti sa isi lase masinile departe de propria curte, pentru ca nu pot intra din cauza gropilor foarte mari”, spune barbatul. aDe cel putin doua luni au lasat strada asa cum o vedeti. Ar cam fi timpul de-acum sa o faca. Eu am masina si imi este greu, nici nu o mai bag in curte, pentru ca e foarte rau drumul. E reteaua de canalizare la care s-a lucrat, dar probabil nu au fost fonduri sa mai fie terminata. Nu stiu cand va reveni situatia la normal, sper sa se rezolve macar in acest an”, considera Costel Panaite. Tabloul oferit de strada Lupeni este unul dezolant. Intinderi uriase de noroi, balti, borduri abandonate pe marginea strazii, trotuare incepute si neterminate. Ninsoarea care cade de cateva ore ii bucura pe locuitori, pentru ca mai acopera din mizerie. Situatia este cunoscuta la Primarie. aPe strada Lupeni se executa lucrari de inlocuire a conductei de alimentare cu apa. Imediat ce vremea o va permite, lucrarile vor reincepe intr-un ritm mult mai bun, iar situatia va fi remediata. Reafirm preocuparea Executivului pentru strazile din cartierele marginase, in Serbanesti am finalizat deja o parte din strazi, insa nu se pot realiza toate peste noapte”, a precizat Ionut Toemscu, purtatorul de cuvnt al Primariei. Concluzia, in urma discutiilor cu locuitorii din zona, e ca mesajul doamnei Matei nu este cu nimic exagerat, ci reprezinta doar un semnal de alarma de care ar trebui sa tina cont si autoritatile locale, pentru rezolvarea situatiei imediat ce vremea o va permite.

Codrin Pop

Sanctiuni si demisii de onoare la Universitatea Bacau
Senatul Universitatii Bacau a reactionat imediat la acuzele de plagiat dovedite de mass-media locala. De la inceputul anului, la Registratura institutiei de invatamant superior au fost depuse sesizari impotriva a peste 15 profesori, acuzati ca ar fi copiat materiale stiintifice ale unor autori din Occident. Din interes sau orgoliu, cadrele didactice s-au acuzat unele pe altele, astfel ca plagiatele care s-au dovedit a fi reale au ajuns in dezbatere publica. Chiar secretarul Comisiei de Etica si-a dat demisia de onoare. In urma acestei stari de lucruri, acare aduc atingere imaginii Facultatii de Inginerie”, dupa cum spune Valentin Nedeff, rectorul Universitatii Bacau, Senatul a emis un comunicat in care persoanele incriminate sunt sanctionate astfel: profesorii universitari Daniela si Iulian Florescu sunt sanctionati cu reducerea salariului de baza pe o perioada de trei luni cu 10%. In cazul sesizarii de plagiat a profesorilor universitari Marius Stamate si Gabriel Lazar, Senatul informeaza ca: aProf.univ.dr.ing. Marius Stamate isi asuma intreaga raspundere privind elaborarea lucrarii. Lucrarea a fost publicata dintr-o regretabila eroare datorata unor probleme personale si a transmis in scris scuze autorilor din Germania”. Senatul aproba demisia inaintata de Marius Stamate din functia de director de departament. In acelasi timp, Gabriel Lazar a renuntat la calitatea de student, profesorul urmand cursurile unei facultati din cadrul Universitatii. aTermenul de plagiat este foarte intins, de la insusirea unor idei pana la copierea unor lucrari. Cred ca Senatul a luat cele mai potrivite masuri”, a concluzionat Valentin Nedeff.

In blocurile cu un procent mare de debransare de la CET, cei ramasi in sistem platesc sume enorme la incalzire. In unele cazuri, firma de repartitoare nu mai poate repartiza consumul si reziliaza contractul. Singura solutie este debransarea totala a scarilor de bloc sau a blocurilor.

Elena Tarcuta locuieste intr-un apartament din blocul 3, de pe strada Pictor Aman. „Deschid robinetul cate 10 minute, dimineata si seara,ne-a declarat aceasta. Am repartitoare montate pe calorifere si m-am gandit ca daca stau in frig voi plati mai putin. In aceasta luna am primit instiintare de la Elsaco, firma de repartitoare, ca a reziliat contractul cu mine. Prin urmare, voi plati caldura calculata la suprafata utila a apartamentului”. Locatara acuza SC Elsaco Botosani, cu punct de lucru in Bacau, de repartizarea incorecta a consumului si de rezilierea nejustificata a contractului de prestari servicii. In acelasi timp, reproseaza asociatiei de proprietari ca nu-i pune la plata pe proprietarii din apartamentele cu centrala proprie, pentru tevile comune de incalzire.

Au preferat sa renunte la clienti

In acest bloc mai sunt doar 3 apartamente bransate la CET. Consumul inregistrat in ultimele luni de gigacalorimetru este imens. „In noiembrie, s-au consumat doar 3 gigacalorii, care au costat putin peste 400 lei, ne-a declarat Irinel Savin, manager de zona la Elsaco. Pe decembrie si ianuarie s-a inregistrat mai mult. Cele 3 apartamente ar trebui sa plateasca pentru decembrie 13 milioane de lei vechi, iar pentru ianuarie, intre 15 si 16 milioane. Ne-a fost imposibil sa impartim acest consum. De aceea am preferat sa reziliem contractul”.

Buni de plata

Administratorul Asociatiei 56 spune ca nu s-a gasit inca o solutie pentru locatarii din acest bloc. „Acesta este consumul inregistrat de gigacalorimetru, dar nu-i putem obliga pe cei cu centrala proprie sa plateasca, ne-a declarat Mioara Nunut. Oamenii au izolat aceste tevi. Cei trei locatari vor plati incalzirea in functie de suprafata apartamentului”. Desi exista un ordin al ANRSC care nu prevede scutire la plata in asemenea cazuri, putine asociatii il aplica. Asociatia 56 a cerut CET sa verifice gigacalorimetrul si sa reechilibreze hidraulic instalatia. Pana atunci, fiecare din cei trei proprietari va fi nevoit sa scoata peste 600 de lei din buzunar pentru a plati factura uriasa aferenta lunii ianuarie.

Doina Mincu

Curtea de Apel Bacau nu se poate plange de lipsa de personal. Cu toate acestea, potrivit bilantului pe 2008 prezentat ieri, volumul de activitate a inregistrat o scadere fata de 2007. Astfel pe rolul Curtii de Apel Bacau s-au aflat 4860 de cauze, structura acestora fiind 837 de cauze an prima instanta, 583 an apela si 3440 an recurs. „an ceea ce priveste durata de solutionare a cauzelor, pe total instanta, progresele fata de anul anterior sunt chiar peste asteptari si reflecta antr-o masura mult mai exacta efortul tuturor celor care concura la realizarea actului de justitie. Astfel, numarul dosarelor mai vechi de 6 luni a scazut de la 80, an 2007, la 18, an 2008, iar numarul dosarelor mai vechi de 1 an a scazut de la 14, an 2007, la 2, an 2008”, a precizat judecatorul Catalin Serban, presedintele Curtii de Apel Bacau.

Munca de judecator este o povara

Prezenta la analiza activitatii Curtii de Apel Bacau pentru anul 2008, judecatorul Florica Bejinariu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) le-a recomandat magistratilor bacauani sa-si faca activitatea ca la carte, in asa fel incat sa nu mai existe acuze privind calitatea actului justitiar. Anul trecut au fost evaluati 37 de judecatori bacauani, iar 2 au depus contestatii, nemultumiti de calificativul obtinut.

Lili Adochitei

Ana Mihaela Dospinescu are numai 22 de ani, dar a adunat in trupul ei firav suferinta pentru mai multe vieti. Cel mai tare o chinuie insa scolioza, care ameninta sa o ucida in scurt timp. „Medicii mi-au spus ca trebuie sa fiu operata, altfel nu voi mai putea respira si ma voi sufoca, ne-a povestit cu tristete. Numai ca niciunul dintre specialistii la care am fost in Bucuresti nu a acceptat sa efectueze interventia chirurgicala. Eu mai am si alte afectiuni foarte grave si riscul este crescut in cazul unei operatii. As putea paraliza sau chiar sa mor pe masa”. Cu toate acestea, Elena este hotarata sa riste totul pentru a scapa de boala care i-a schimonosit trupul. O impiedica, insa, saracia. Pensia de handicap pe care o primeste, de 270 de lei, nu-i ajunge nici pentru manxcare. Parintii ei nu au alt venit decat salariul de 500 de lei al tatalui, angajat ca insotitor al fiicei lui. Operatia tinerei ar costa in strainatate 40.000 de euro. „Nu am nicio sansa sa adun banii acestia, nici intr-o mie de ani. Sper ca se vor gasi oameni care sa aiba mila de mine si de durerea mea”. Cei care vor sa o ajute pe Ana Mihaela o pot contacta la numarul de telefon 0762118878 si au la dispozitie trei conturi la Banca Transilvania: RO 17BTRL00401201N86147XX (pentru depuneri in lei) RO 89BTRL00404201N86147XX (pentru depuneri in euro) RO41BTRL00402201N86147XX (pentru depuneri in USD).

Doina Mincu