Totul a inceput ina 2001 cu doua programe finantate de americani. Un program pentru 15 mame sarace si altul educational pentru copiii care cerseau. Din 2004 Leslie Hawke si Maria Ghiorghiu au infiintat Asociatia Ovidiu Rom, in ideea de a ajuta copiii defavorizati sa mearga la scoala. Au atras firme care sa se implice prin sponsorizari, incheind si parteneriate cu autoritatile locale. La Bacau, peste 70 de copii provenind din familii saracea beneficiaza, in prezent, de aceasta initiativa. Gabriela Mania, coordonatoarea filialei de aici este rezervata: aAvem demarate mai multe proiecte in care am venit cu partea noastra si autoritatile locale cu partea lor. Acum trebuie sa venim cu ambele parti. Ar trebui de spus ca acesti copii servesc un pranz cald. Aici era marele ajutor al SPAS-ului. Deocamdata il asiguram noi. Copiii incep programul de la 7-8 la scoala si-l termina pe la ora 16 la noi. N-au cum sa reziste cu laptele si cornul. Majoritatea sponsorilor principali care ne sprijina sunt in Bucuresti si nu in Bacau. Sa speram ca vom primi acelasi ajutor pentru a nu lasa o poarta deschsa abandonului scolar. Ca o noutate, am reusit sa acreditam cursul de formare continua aAtelierele de varaa pentru cadrele didactice. Le organizam si sustinem financiar pentru ca acestea sa poata obtine si acele acreditea, necesare evolutiei profesionale.” La sediul din str. Ionita Sandu Sturdza nr. 80, este o atmosfera de familie. Prichindeii saluta politicosi. Abia au venit de la masa. Pe jos sau la masute se joaca sau isi fac temele. Activitatea educationala din partea centrului, pentru urmatoarele doua luni, impune spre dezbatere urmatoarea tema, pusa sub forma de intrebare: aAfla daca lucrezi pe un vulcan?” Un subiect inspirat pentru vremurile actuale. Vor sti sa anticipeze cate grade va avea acutremurul” care ne asteapta?!

I. Bisca

Conducerea Primariei orasului statiune, in cadrul ultimei intruniri a Consiliului Local, a luat decizia de a acorda, post mortem, distinctia si titlul de cetatean de onoare lui Valeriu Gafencu, supranumit aSfantul inchisorilor”, in semn de admiratie pentru conduita sa crestina ireprosabila din timpul perioadei de detentiei.

Sambata, 14 februarie, la troita din cimitirul Penitenciarului s-a desfasurat un parastas, chiar peste gropile comune unde au aruncati detinutii politici, de la inchisoarea Targu Ocna, care s-au impotrivit comunistilor. Totodata, au fost vizitate locurile din cadrul Spitalului Pentitenciar de la Targu Ocna. Momentul a fost unul deosebit de emotionant pentru toti cei prezenti, dat fiind faptul ca printre cei care au asistat la aceasta comemorare au fost si rudele unor detinuti politici. Evenimentul s-a continuat la Casa de Cultura din localitate. De altfel, reprezentantii administratiei publice locale au tinut sa evidentieze faptul ca acordarea titului de cetatean de onoare al orasului lui Valeriu Gafencu va avea un puternic impact favorabil asupra orasului statiune de la poalele Muntelui Magura. De remarcat este faptul ca la acest eveniment au fost prezenti un numar impresionant de reprezentanti ai clerului, preoti si monahi, fosti detinuti politici, printre care s-a numarat si colegul de celula al lui Valeriu Gafencu, cele doua surori ale acestuia, Valentina Elefterescu si Eleonora Colgiu, dar si locuitorii din oras si din imprejurimi. Miercuri, 18 februarie, in fata troitei din cimitirul penitenciarului in prezenta a unui mare numar de credinciosi, calugari si calugarite sosite de la Manastirea aPetru Voda” Neamt a avut loc o slujba de pomenire. A fost vorba de pomenirea tuturor celor care zac in gropile comune ale cimitirului si ale caror trupuri nu au fost descoperite inca. De la Manastirea aPetru Voda” nu mai putin de 20 de calugarite, insotite de maica stareta Rafaela, s-au pregatit intens pentru ca intreaga slujba de pomenire sa se desfasoare in cele mai bune conditii. La aceasta pomenire au mai fost prezenti foarte multi tineri, elevi ai liceelor onestene, e vorba de Colegiul National aDimitrie Cantemir”, dar si de la o serie de licee din Bacau. Totodata, un mare numar de intelectuali din Targu Ocna si imprejurimi, Onesti, Comanesti, Moinesti, Bacau au participat la slujba religioasa. In final, parintele Ioan Sismanean a tinut o scurta prelegere.

In loc de epilog

In prezent, o serie de sustinatori ai celor care au murit in inchisorile comunistilor fac eforturi pentru ca parintele Daniel de la Rarau, pe numele sau Sandu Tudor, initiatorul Grupului Rugul Aprins, parintele Ilarion Felea si Valeriu Gafencu sa fie canonizati.

Numai in acest an scolar, 160 de copii de euronavetisti s-au reinscris in unitatile de invatamant din Bacau. Dupa ce ani intregi s-a petrecut fenomenul de depopulare a scolilor, din cauza ca foarte multi elevi isi urmau parintii in strainatate, acum are loc fenomenul invers – din diferite motive, cele mai multe de neadaptare, elevii revin in tara si incearca sa se reacomodeze cu exigentele (mari) din scoala romaneasca.

Multi elevi din judetul Bacau au aales” sa studieze in strainatate si multi dintre ei chiar sa inceapa scoala departe de casa, din cauza unui singur motiv: a trebuit sa-i insoteasca pe parintii care doreau o viata mai buna. Insa existenta printre straini este dura, locurile de munca nu foarte sigure, astfel ca, pentru a-si proteja castigurile firave, familii intregi au ales sa se reintoarca acasa. Aceasta naveta antreneaza si destinele copiilor care sunt fortati sa invete in locuri si conditii deosebite, in care trebuie sa se descurce. „Intr-adevar si la noi au venit multi elevi. Sunt deja 8 inscrisi. Cred eu ca acest lucru a depins foarte mult si de faptul ca parintii copiilor au invatat aici. Inca mai asteptam dosare de echivalare. Sunt elevi din clasele a X-a si a XII-a, dar avem si o fata care a plecat in semestrul I sa-si continue studiile in strainatate, iar acum in semestrul II s-a reintors. E primul an in care ne confruntam cu aceasta situatie asa ca inca nu am facut o analiza pe aceasta reintegrare a lor. Oricum, acsti elevi au acum statutul de auditori, nu sunt inca ascultati, nu primesc note, pentru ca nu au inca definitivare dosarele privind echivalarea studiilor”, ne-a declarat Carmen Popa, directorul Colegiului „Henri Coanda” Bacau.

Acasa e mai bine

Elevii care s-au intors in tara au o experienta in plus fata de colegii lor, stiu foarte bine o limba straina, ceea ce e un avantaj deloc neglijabil, o seriozitate, dar si o deschidere mentala care ii ajuta sa inteleaga mai multe. aE mai buna scoala in Romania decat in Italia. Acolo relatiile dintre profesor si elev sunt neobisnuite pentru noi, cei de aici. Nu exista nici un respect pentru cadrul didactic, chiar unii elevi injura profesorii. Apoi sunt foarte multe ore de latina pe saptamana si asta ajunge sa te plictiseasca”, spune Madalin Botezatu, de la Liceul aG. Apostu”, care compara si relatiile dintre elevi: aAcolo sunt mult mai reci si elevilor de acolo nu le pasa ce note iau.” Madalin a invatat pentru cateva luni intr-un oras de langa Torino, dar s-a acomodat cu greu. Acelasi lucru s-a intamplat cu Larisa Lazer, plecata la o scoala de arhitectura din Sardinia, dar care nu s-a putut acomoda cu atmosfera de acolo. Toti elevii au subliniat un lucru important – profesorii din Occident sunt mult mai aproape de elevi, sunt mai calmi si mai atenti la progresele elevilor.

R

La multe cabinete programul este acoperit cu medici din spital. Lunar in policlinica sunt efectuate cu 50.000 de servicii mai mult decat cele prevazute de norme. Serviciile peste cele normate nu sunt platite, pentru ca nu permite legislatia sanitara.

Asigurarea asistentei medicale, in doua ture, respectiv dimineata si dupa amiaza, este imposibila la unele cabinete din Ambulatoriul de specialitate (policlinica) al Spitalului Judetean de Urgenta (SJU). Si aceasta deoarece nu sunt suficienti medici specialisti. Nu sunt putine cabinetele care nu au medici incadrati, astfel ca pentru consultatii trebuie sa coboare in policlinica medicii de pe sectiile de profil din spital. In consecinta, la unele programul de consultatii este organizat doar dimineata iar la altele si seara, dar numai un numar mic de ore. La cabinetele de Chirurgie Plastica, Gastroenterologie, Endocrinologie, Reumatologie si Nefrologie medicii vor fi gasiti numai dimineata, pentru ca sunt in numar foarte mic. Si la cel de Neurochirurgie este deficit de doctori, dar fiecare dintre cei trei din sectie va da consultatii cate doua ore astfel ca se va acoperi in policlinica un program zilnic cuprins in intervalul orar 10.00-11.00, 12.00-13.00 si 17.00-18.00.
Se face si munca voluntara

Potrivit normelor de aplicare a Contractului-cadru privind asistenta medicala in sistemul asigurarilor de sanatate, un medic specialist din policlinica poate acorda in timpul programului zilnic 28 consultatii. In cazul in care in cadrul acestora sunt prestate si servicii medicale, atunci va efectua 19 consultatii. Cu toate acestea, si in anii anteriori, si in 2009 la cabinete vor fi mai multe consultatii decat numarul stabilit prin norme. Acest lucru este in beneficiul bolnavului, dar nu si al spitalului.

Spitalul merge in pierdere pe policlinica si din cauza ca serviciile efectuate aici sunt prost platite. Valoarea punctului per serviciul realizat in ambulatoriul de specialitate este de 0,75 lei. Anterior, respectiv in 2007, a fost de 0,69 lei. aIn schimb, medicii de familie sunt platiti mult mai bine (4,6 lei/pacient inscris si 1,9 lei/serviciu – n.n.) si, cu toate acestea, noi nu protestam”, a conchis managerul spitalului.

intaru

Dupa ce le-a tinut ala secret” ani de zile, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate le publica acum pe site-ul propriu. Se invoca o indicatie de transparenta de la Bucuresti. Doctorii sunt insa convinsi ca este o razbunare, ca urmare a actiunilor de protest din ultimele zile, fata de reducerea bugetului alocat medicine primare.

Incepand din aceasta luna, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) face publice veniturile cabinetelor de medicina de familie. Decizia este cel putin ciudata, dupa in ultimii doi ani a refuzat sa dezvaluie sumele, desi acestea proveneau din Fondul national unic al asigurarilor sociale de sanatate. Doctorii cred ca s-a primit un ordin de la Bucuresti si ca se incearca astfel discreditarea tuturor medicilor de familie in fata pacientilor. aEste o reactie la protestul nostru fata de reducerea cu 40 % a bugetului alocat in 2009 asistentei medicale primare, ne-a declarat dr. Catalin Andriescu, presedintele Asociatiei medicilor de familie Bacau. Noi nu acuzam CJAS Bacau. Am inteles ca asa li s-a cerut de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Este o razbunare, deoarece s-a vazut ca opinia publica a fost de partea noastra si ne-a sustinut in actiunea de protest”.a Medicii mai spun ca nu au motive de rusine. aSunt bani munciti, ne-a declarat dr. George Coneac, medic de familie. Nu este corect insa atunci cand se dau ca exemplu 4-5 cabinete, cu venituri foarte mari, si se generalizeaza. Mi-e rusine mai degraba pentru colegii mei care au cabinete cu venituri de cateva zeci de milioane de lei vechi. Din aceste sume trebuie sa intretina cabinetul, sa isi plateasca angajatii.”

Joaca de-a informatiile publice

In ultimii doi ani, toate incercarile de a afla veniturile cabinetelor de medicina de familie s-au izbit de refuzul CJAS Bacau. Purtatorul de cuvant al institutiei a invocat fie principul confidentialitatii, fie volumul mare de munca pentru extragerea datelor. Cand s-au primit insa indicatii de la Bucuresti, piedicile au disparut rapid. Conducerea CJAS sustine insa ca nu s-au primit indicatii exprese in legatura cu aceasta chestiune, iar actiunea nu are legatura cu protestul medicilor de familie. aCNAS ne-a verificat site-ul si ne-a cerut sa facem publica valoarea tuturor contractelor pe care le avem, ne-a declarat dr. Maria Tioc, directorul CJAS. De acum vom publica lunar ce plati facem catre medicii de familie”. In judetul Bacau, se afla in relatie contractuala cu CJAS 304 cabinete de medicina de familie. Unele dintre acestea au incasat anul trecut de la bugetul asigurarilor sociale de sanatate sume impresionante. Altele, insa, au o finantare care le asigura cu greu functionarea.

Top venituri 2008

CMI Ciobanu Didona Cristina – 378.000 lei
CMI Tintaru Costin – 338.000 lei
CMIa David Ernest – 313.000 lei
CMI Andriescu Catalin – 272.000 lei
CMI Angelescu Mihaela – 260.000 lei
CMI David Anne Marie – 255.000 lei
CMI Tomek Mihai Aurel – 243.000 lei
CMI Ghiugan Dorina – 237.000 lei
CMI Birzan Razvan – 225.000 lei

Peste 250 de copii au ajuns in fata instantei de judecata. Cei mai multi au fost implicati in furturi si talharii, dar sunt destui minori acuzati de omor sau lovituri cauzatoare de moarte. Procurorii sustin ca familia si anturajul au un rol important in formarea adolescentilor.

Tot mai multi minori ajung pe mana procurorilor bacauani, unii chiar pentru infractiuni grave. Numai anul trecut, magistratii de la parchetele bacauane au trimis in judecata 276 inculpati minori, iar 21 chiar au fost arestati preventiv.
Cei mai multi delincventi juvenili au ajuns in fata instantei trimisi de procurorii de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. Din acesti minori, 26 sunt acuzati de omor si lovituri cauzatoare de moarte, 7 sunt judecati pentru viol, iar 127 pentru furt si talharie. Tot anul trecut au fost si victime in randul minorilor, 4 dintre copiii fiind ucisi, iar sase violati. Printre pustii trimisi in judecata anul trecut s-a aflat si Dumitru G., acuzat de talharie si complicitate la talharie. Impreuna cu alti trei tovarasi, de asemenea minori, acesta a atacat in scara unui bloc de pe strada Logofat Tautu doi barbati aflati in stare de ebrietate, pe care i-a talharit.

Minorii nu sunt judecati fara expertiza psihiatrica

Fara exceptie, minorii trimisi an judecata au fost supusi expertizelor medico-legale psihiatrice, pana la amplinirea varstei de 16 ani si, daca a fost cazul, si dupa amplinirea acestei varste. aOricum, activitatea de urmarire penala si supraveghere a acesteia an materie de minori a fost ancredintata unor procurori cu experienta, care, de obicei, au continuitate an acest domeniu. an toate cazurile, procurorii special desemnati au manifestat grija an administrarea probatoriului si au dat o atentie deosebita probelor an aparare, propuse de minori si reprezentantii legali”, spune procurorul general Pavel. Si la nivelul instantelor bacauane s-au luat masuri deosebite pentru respectarea drepturilor minorilor. aPrin modificarile aduse de lege s-a urmarit asigurarea tuturor garantiilor, inclusiv cele procedurale, pentru respectarea interesului copilului si a dreptului la viata intima, familiala si privata, precum si pentru protectia datelor cu caracter personal”, ne-a declarat judecatorul Maria Munteanu, presedintele Tribunalului Bacau.

Lili Adochitei

Aproape toate comunele din judetul Bacau sunt cuprinse in zone devaforizate de clima si altitudine. Pe langa platile directe pentru fiecare hectar de teren cultivat, producatorii agricoli mai pot obtine cateva sute de euro in plus. Cei mai multi agricultori nu au incredere in banii promisi de europeni.

Satenii din 15 comune bacauane au posibilitatea sa obtina mai multi bani pentru terenul cultivat pentru simplul motiv ca localitatile de domiciliu sunt incluse in Zona Defavorizata de conditii naturale specifice. Este vorba de Cleja, Colonesti, Corbasca, Dealu Morii, Gaiceana, Gioseni, Glavanesti, Gura Vaii, Helegiu, Livezi, Motoseni, Orbeni, Plopana, Rachitoasa si Stanisesti. aPotrivit legii, producatorii din aceste zone, pe langa platile directe la hectar, mai pot primi inca 60 de euro pentru fiecare hectar de teren cultivat, precizeaza Ghita Burlui, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvorlare Rurala (DADR) Bacau. Daca au in administrare 50 de hectare pot primi intr-un an pana la 15.000 euro”.a Pe langa acestea,a alte 16 comune din judet sunt inregistrate ca zone montane defavorizate, locuitorii de aici avand posibilitatea sa obtina alti bani europeni, daca isi dau interesul. aIn aceasta categorie se incadreaza comunele Agas, Asau, Balcani, Berzunti, Brusturoasa, Comanesti, Darmanesti, Dofteana, Ghimes-Faget, Manastirea Casin, Oituz, Palanca, Slanic Moldova, Solont, Tirgu Ocna si Zemes care sunt situate la o altitudine de peste 400 metri. Producatorii agricoli din zonele respective primesc cate 50 de euro in plus pentru fiecare hectar de teren cultivat”, sustine directorul Burlui.

Oamenii sunt reticenti

Desi au posibilitatea sa obtina fonduri nerambursabile consistente, producatorii agricoli nu au increderea ca beneficia de bani atat de usor. „Oamenii sunt reticenti, ne spune primarul din Zemes, Ionut Selaru. Ei nu cred ca pot obtine bani atat de usor. Pe de alta parte, aici in zona nu sunt terenuri mai mari de un hectar. Localnicii au doar gradinile de pe langa case si eventual ceva pasuni si paduri. Dar nu suprafete intinse”. Nici taranii din comuna Colonesti, cunoscuta pentru saracia sa, nu se dau in vant dupa banii europeni. „Noi stim despre aceste fonduri si i-am informat si pe localnici. Chiar saptamana aceasta avem o noua intalnire cu specialistii de la Agentia de Plati si Interventie in Agricultura. Este insa foarte multa birocratie, iar satenii nu prea stiu ce au de facut. E multa alergatura si se cer tot felul de acte”, declara Valentin Mirzac, primarul din Colonesti. Pentru a venit in sprijinul producatorilor agricoli, APIA a infiintat mai multe centre teritoriale, astfel incat taranii sa nu se deplaseze tocmai in Bacau, la sediul central. „In ce priveste informarea cetatenilor despre obtinerea fondurilor nerambursabile, noi am avut la fiecare inceput de an o campanie. Chiar saptamana aceasta, specialistii de la APIA se vor deplasa prin comune unde se vor intalni cu localnicii. Astfel, toate problemele legate de accesarea fondurilor speram sa-si gaseasca rezolvare”, ne-a declarat si Ioan Melinte, directorul APIA Bacau.

Lili Adochitei

O statie de betoane a devenit marul discordiei intre societatea in cauza si locuitorii din satul Dospinesti, comuna Buhoci. Oamenii sunt efectiv terorizati de zgomotul produs in zona si cer inchiderea statiei. Firma in cauza functioneaza cu autorizatia de mediu suspendata, iar anul trecut a fost amendata si de Garda de Mediu.

Oameni terorizati, zgomot infernal, pereti crapati la casele din jur, in Dospinesti – Buhoci. Toate din cauza unei statii de sortare si spalare produse de balastiera, valorificare a acestora si producere de betoane si mortar, care functioneaza in zona, ca punct de lucru al SC Vargas SRL. Localnicii nu cer decat sa li se respecte linistea si sa scape de amenintarile patronilor acesteia. „Mi-e stricata toata casa, eu una m-am saturat. La 71 de ani ai mei, asta imi trebuie? E zgomot infernal aici, de la masini, de la utilaje. Barbatu-meu a surzit din cauza asta”, ne-a spus revoltata Coca Ernescu. Casa ei este la doi pasi de statia in cauza. Si ceilalti localnici striga acelasi lucru: s-au saturat de zgomotul produs. „Nu mai putem! Sa se faca ceva! Eu nu vreau sa ma cert cu nimeni, dar e imposibil de stat aici. Ne omoara zguduiala asta a pamantului”, ne-a declarat si Constantin Ghicu. Oamenii au ajuns pana la Politie si au facut sesizari la Mediu. „Conducerea firmei ne vorbeste foarte urat, nu avem deloc dialog cu ei. Au sarit si la bataie, ne-au amenintat cu moartea. Suntem efectiv terorizati”, a precizat un alt localnic, Elena Ladaru. Ca urmare a multiplelor sesizari facute de localnici, firma in cauza a fost controlata de mai multe ori atat de Agentia de Protectie a Mediului, cat si de Garda de Mediu. In final, la sfarsitul anului trecut i-a fost suspendata si autorizatia de mediu, motiv pentru care societatea era obligata sa-si inceteze activitatea. Nu a facut-o insa. „Pentru SC Vargas SRL s-a eliberat in data de 7.10.2008 o dispozitie de suspendare a autorizatiei de mediu pentru ca nu a respectat masurile necesare in vederea incadrarii nivelului de zgomot echivalent exterior in limitele STAS de 50 decibeli fata de zona de locuinte. Timp de sase luni, functionarea statiei este interzisa si orice efectuare de probe se face numai in prezenta reprezentantilor de la Garda de mediu si Primaria Buhoci”, a explicat cons. Maria Ionos, de la Agentia de Protectie a Mediului Bacau. Tot spre finele anului trecut si Garda de Mediu a amendat firma SC Vargas SRL cu 300.000.000 de lei vechi pentru nerespectarea prevederilor din autorizatia de mediu. In zadar insa. Patronul societatii a continuat activitatea. Chiar daca nu vrea sa recunoasca acest lucru. „Nu este treaba dumneavoastra ce fac eu. Nu sunteti bine documentati. Eu dau bani la stat. Miliarde de lei pe an”, a racnit in telefon Aurel Varga, reprezentantul firmei, in momentul in care i-am cerut explicatii.

Roxana Neagu

Casa de Asigurari de Sanatate primeste tot mai multe reclamatii din partea asiguratilor. Unele dintre acestea se indreapta impotriva furnizorilor de servicii medicale, insa altele ii vizeaza pe angajatori. Acestia din urma refuza sa le plateasca salariatilor zilele de concediu medical. Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate atrage atentia ca agentii economici incalca legea si ameninta cu amenzi intre 1000 si 2500 de lei.

De la inceputul acestui an, Casa de Asigurari de Sanatate a primit 16 reclamatii din partea salariatilor impotriva angajatorilor. Motivul este, in fiecare caz, refuzul de a plati zilele de concediu medical. „Din cauza situatiei financiare in care se gasesc, unii agenti economici refuza sa le plateasca salariatilor zilele de concediu medical, ne-a declarat dr. Mihai Ichim, seful Corpului de control al CJAS. Chiar daca este criza financiara, atragem atentia angajatorilor ca legislatia nu prevede exceptii de la aceasta obligatie. Casa va aplica sanctiuni in aceste cazuri, iar amenzile sunt usturatoare: intre 1.000 si 2500 de lei”. Din cele 16 reclamatii primite in acest an, majoritatea au fost rezolvate in favoarea salariatilor. Corpul de control al CJAS a propus chiar sanctionarea a doi agenti economici, cu cate o amenda de 1000 de lei. Pe parcursul anului 2008 s-au primit 52 de sesizari de la salariati. De fiecare data, reclamatia a fost indreptatita.

Bolnavia de teama concedierii

Din experienta anilor trecuti, la CJAS se asteapta ca fiecare zvon cu privire la disponibilizari sa fie urmat de imbolnavirea subita a angajatilor care se simt vizati de concediere. In anii trecuti, se inregistrau in jur de 38.000 de certificate de concediu medical (pentru o treime din salariatii inregistrati in judetul Bacau), numarul zilelor de incapacitate de munca fiind de aproximativ 280.000. De multe ori, angajatorii au sesizat CJAS cu privire la justificarea medicala a acestor concedii medicale. Competenta CJAS este limitata. Corpul de control verifica numai modul de completare a certificatelor. In privinta diagnosticului, medicul este suveran. In situatia in care medicul a gresit completarea formularului, de exemplu, angajatorul nu poate refuza plata concediului medical sub acest pretext. Agentul economic isi achita obligatiile fata de salariat si se indreapta impotriva medicului pentru a-si recupera banii.

Doina Mincu

Traficul rutier pe pasarela Letea a devenit, de cateva saptamani, un adevarat cosmar pentru conducatorii auto care incearca in disperare sa ocoleasca zecile de gropi si fisuri. Cei care nu cunosc atopografia” locului si se aventureaza cu viteza de peste 40 km/h ajung imediat sa regrete lipsa de prudenta, dupa ce masinile se zgaltaie prin gropile care nu mai pot fi nici macar ocolite. In aceste conditii, nu numai la orele de varf, se circula cu viteza foarte mica, iar traficul devine aglomerat. Unii soferi ajung in situatia sa incerce in ultima secunda sa evite gropile, prin manevre riscante, iar pericolul de accidente, cel putin de tamponari, este evident. aNu mai ai pe unde sa mergi, indiferent ca o iei pe prima banda sau a doua, indiferent daca mergi dinspre Narcisa spre centru sau invers. Ar trebui facut ceva, pentru ca ne facem praf masinile. Deja m-am obisnuit sa merg cu viteza cea mai mica”, a spus un sofer de autobuz. Si taximetristii sunt nemultumiti de starea asfaltului de pe podul de la Narcisa. aSi in alte zone din oras e plin de gropi, dar ce e aici, pe pod, e incredibil. Cine ne plateste pivotii si bucsele stricate? Nu avem pe unde sa mergem, am ajuns sa ocolim cand putem podul, pentru ca e prea stricat”, declara Marian P., un taximetrist nemultumit de conditiile de trafic asigurate de edili. De cealalta parte, reprezentantii Primariei sustin ca firma de constructii care se ocupa de intretinerea podului cunoaste situatia si o va remedia in cel mai scurt timp. Pana atunci, conducatorii auto care isi arup” zilnic masinile pe pod nu pot decat sa slalomeze si sa spere ca macar data viitoare lucrarile de intretinere (adica de plombare a gropilor) vor fi ceva mai durabile.

Codrin Pop