Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) Bacau functioneaza, de la 1 iulie, in formula noua. Modificarea a fost necesara ca urmare a instalarii, la varful deconcentratelor, a noilor directori. Din CJSU fac parte directorii institutiilor din administratie, sanatate, finante, educatie, agricultura, mediu, ordine publica etc. Comitetul are 29 de membri si e condus de un presedinte, functie ocupata de prefectul Dorian Pocovnicu, si de un vicepresedinte: Dragos Benea, seful CJ Bacau. Exista si 25 de consultanti, care reprezinta furnizorii de servicii: E-ON Moldova, CFR, Electrocentrale Borzesti, Hidrocentrale Bistrita, CET, Distrigaz etc. In cadrul CJSU functioneaza si 10 grupuri de suport tehnic, care intervin in caz de inundatii, inzapeziri, seceta si grindina, incendii, accidente nucleare, cutremure, explozii, epidemii, contaminare radioactiva, chimica si biologica. Pana vineri, la ora 10, membrii CJSU vor analiza structura comisiilor tehnice si vor transmite obiectiunile lor, daca exista. Noua componenta a CJSU va fi aprobata prin ordin al prefectului. (Silvia Patrascanu)
Vicele CJ preda „lectia franceza”
Silviu Bondor, vicepresedintele CJ Bacau, proaspat intors din Limoges, Franta, e decis sa aplice modelul francez in judetul Bacau. „In timpul vizitei s-au structurat trei idei mari: promovarea simpla si eficienta, in mediul rural, a programelor de finantare europene, demararea unui proiect de bune practici si aplicarea aacordului FINa in proiectele de agroturism”, declara Silviu Bondor. Vicepresedintele CJ afirma ca nu mai vrea consultanti care vorbesc mult si degeaba, iar primarii adorm in sala: „Am vazut in Franta solutii simple de promovare a metodelor de atragere a banilor europeni: filmulete, afise, prezentarea unor cazuri de succes concrete”. In Franta, primarul nu face proiecte. Se duce la Consiliul Regional (CR) si spune „Vreau sa fac asta”, iar specialistii CR in proiecte se apuca de lucru. Doar noi, romanii, am ramas „policalificati si multilateral dezvoltati”, sustine Bondor. E decis, asadar, sa aplice modelul francez. Angajatii Directiei de Integrare Europeana au primit deja sarcina sa se informeze cum pot fi promovate schemele de finantare „simplu si eficient”, dar tot pe banii UE. A doua initiativa vizeaza inscrierea judetului Bacau in „Reteaua de bune practici” a UE. „Reteaua e formata din 50 de regiuni din 15 state, regiuni care deruleaza proiecte de 500-600 mii de euro.a Fiecare regiune vine si isi prezinta o afacere de succes, investitorul impartasind din secretele sale, iar proiectul e preluat si de ceilalti. De exemplu, unul prelucreaza lana de oaie, altul face foarte bine sucul de rosii sau se ocupa de agroturism. Fiecare va prelua ce i se potriveste”, arata Bondor. A treia directie vizeaza turismul: CJ Bacau va selecta 10-12 pensiuni ai caror administratori vor fi instruiti de specialisti din Limousin cum sa-i atraga pe turisti, „pe bani europeni”, insista vicele, partea de cofinantare fiind de 1-2 la suta. (Silvia Patrascanu)
Compensare 90% pentru mai multi pensionari
Pensionarii care au un venit lunar mai mic de 700 de lei au dreptul la medicamente al caror pret este compensat cu 90% de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS). Prevederea a intrat in vigoare la 1 iulie. Compensarea cu 90 % pe criteriu de venit s-a introdus la 1 martie, prima categorie sociala care a beneficiat de aceasta fiind cea a pensionarilor cu venit numai din pensie sub 600 lei/luna. „Consumul de medicamente eliberate de farmacii acestor persoane s-a situat lunar in jurul sumei de 600.000 lei (6 miliarde lei cevhi, n.r.), ne-a declarat Viorica Draganuta presedinte-director general al CJAS Bacau. Cam 5500 de beneficiari se inregistrau lunar.” La CJAS nu poate fi inca estimata cresterea cheltuielilor prin ridicarea plafonului pentru compensarea de 90% de la 600 lei/luna la 700 lei/luna. Calculelele se vor efectua la mijlocul lunii august, dupa ce se va incheia perioada de depunere a retetelor onorate de catre farmaciile aflate in relatie contractuala cu CJAS. Potrivit unui ordin comun al ministrului Sanatatii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, pentru aceasta categorie de pensionari, medicii pot folosi in paralel formularele noi de reteta si cele vechi, daca au stoc, insa numai pana pe 30 septembrie 2009.
Doina Mincu
Lumea sportului se desparte de Teofil Bora, patriarhul medicinei sportive din Romania: Domnului doctor, cu dragoste!
aCred ca va trece foarte mult timp pana ma voi putea obisnui ca Teofil Bora nu mai este printre noi. Era omul care stia sa-ti repare nu doar corpul, ceea ce facea dumnezeieste, dar se pricepea la sufletul omului cum putini stiu. Te aciteaa si iti punea repede adiagnosticula, pe urma te trata si plecai alt om. Nu te mai durea nimic, nici corpul si nici sufletul. Acum, am ramas fara acest mare doctor de oameni si, din pacate, sunt tot mai putini ca el pe acest pamant.”
Dumitru Sechelariu
aTeofil Bora a fost un om adevarat, nu doar un medic de exceptie, lucru subliniat si de titlul aparut in editia de ieri a cotidianului Desteptarea. Am avut o relatie speciala cu el. Imi amintesc ca, de cate ori mi se accidenta cate o jucatoare, ii spuneam: aStiu ca trebuie sa ia o pauza, dar am nevoie sa joace mainea. Imi raspundea: aE bine ca stii ca are nevoie de o pauza, dar am sa ti-o fac sa joace mainea. A fost unul dintre oamenii care m-au ajutat mult in cariera, iar pentru acest lucru vreau sa-i multumesc inca o data”.
Florin Grapa, director CS Stiinta Bacau
aEste o mare pierdere, doctorul Bora este de neinlocuit. In primul rand ca om, a stat atatia ani langa noi, dar si ca specialist. Era singurul in domeniu la care ne puteam duce sportivii, era coada la cabinetul lui toata ziua iar el statea si dadea sfaturi tuturor. Este o veste trista pentru toti, nici acum nu ne vine sa credem ca a plecat dintre noi”.
Relu Auras, director SCM Bacau
aPentru sportivii bacauani a fost ca un tata, toti se simteau si il simteau foarte aproape, se duceau cu sufletul deschis la domnul doctor Bora. Nu s-a intamplat niciodata sa spuna ca este ocupat sau ca nu are timp sa se ocupe de cineva. Va ramane vesnic in amintirea tuturor”.
Doina Melinte, director Directia pentru Sport a Judetului Bacau
aPe domnul Teofil Bora ii cunosc de cand eram de-o schioapa, iar dansul era coleg de serviciu cu mama mea. Tin minte ca aveam vreo 16 ani, jucam tenis de camp si am suferit o accidentare urata la glezna. Am venit de la Campina, iar de la gara m-am dus direct la cabinetul sau. Desi in acea zi Bacaul gazduia un meci international de fotbal, intre selectionata de tineret a Romaniei si cea a RDG-ului, iar domnul doctor Bora era ocupat pana peste cap, a gasit timp pentru a-mi acorda tratamentul necesar. Disparitia sa lasa un gol imens in sufletele noastre”.
Relu Damian, presedinte FCM Bacau
aDe Teofil Bora m-a legat o prietenie stransa cu care nu voi inceta niciodata sa ma mandresc. Ma impresiona in special intelepciunea sa. Intentiona sa se retraga din activitate, insa revenirea mea la echipa l-a facut sa-si continue activitatea. aMai stau vreo doi ani, Ghita si apoi ma retrag. M-as bucura sa las echipa in prima ligaa, mi-a spus la un moment dat. Sportul, si nu doar cel bacauan, ii datoreaza imens omului si medicului Teofil Bora”.
Gheorghe Poenaru, antrenor FCM Bacau
aTeofil Bora a fost un doctor care si-a respectat profesia, indiferent de personalitatea antrenorilor cu care a lucrat. Se stie ca, de obicei, medicii echipelor de fotbal cunosc o anumita presiune din partea antrenorilor care doresc sa grabeasca revenirea unui jucator dupa vreo accidentare. Doctorul Bora nu a cedat niciodata din acest punct de vedere, indiferent ca a fost vorba de antrenori precum Mircea Nedelcu, Florin Halagian sau Ilie Dumitrescu. In plus, ii port un respect deosebit domnului Bora si pentru ca a fost primul medic care mi-a diagnosticat pubalgia intr-o perioada in care am fost la toti medicii mari din tara si niciunul nu a stiut sa-mi spuna cu exactitate care este cauza afectiunii. Un om minunat”.
Narcis Raducan, director sportiv Unirea Urziceni
aEra un om deosebit, care te servea imediat, in orice problema, nu arata niciodata ca ar fi deranjat de vreo solicitare. Regret din suflet disparitia lui. Ii vom simti lipsa cu totii, sportivi si antrenori, pentru ca a fost mult mai mult decat un doctor. A fost un om adevarat”.
Mihai Ciuntea, antrenor tenis SCM Bacau
aOrice conducator de club de oriunde si-ar dori un Teofil Bora. Facea minuni cu sportivii accidentati, avea o stiinta de a-i pune pe picioare pe care nu stiu cati o mai au in lume. Valora cat o intreaga clinica domnul Bora! Dar asta nu-i totul, era un psiholog si un pedagog cel putin la fel de mare. Tineri sau maturi, toti gaseau la el un sfat bun, stia sa le arate drumul bun celor care o mai luau razna, ii incuraja pe cei buni. Nu se va mai naste curand un asa om!”
Gheorghe Chivorchian, presedinte executiv FC Timisoara
aA fost primul medic care m-a consultat ca fotbalist si cel mai mare dintre toti doctorii pe care i-am cunoscut. Cand am avut probleme la umar, toata lumea
mi-a zis ca nu e nevoie de operatie. Singur, doctorul Bora m-a avertizat: aVezi ca mai devreme sau mai tarziu, tot la cutit vei ajunge. Ar fi mai bine sa fie mai devremea. A avut perfecta dreptate. M-a ajutat enorm, chiar si dupa ce am plecat de la Bacau si ii voi pastra o vie amintire”.
Andrei Cristea, fotbalist Dinamo Bucuresti
aDomnul Teofil Bora a fost cu adevarat deosebit pentru mine. Nu m-a ajutat doar ca medic, atunci cand intr-adevar am avut mare nevoie de priceperea dumnealui. A stiut mereu sa ma asculte, i-am fost mai mult decat un pacient, a avut intotdeauna un sfat parintesc pentru mine, o vorba care sa imi dea speranta, incredere. Ii voi purta recunostinta vesnica!”
Doru Sechelariu, pilot Formula BMW
„Teofil Bora a fost doctorul meu de la inceputul carierei de fotbalist si pana acum. Chiar daca am jucat mai putin in Bacau, de fiecare data cand am avut probleme am apelat la el. Indiferent de ce-mi spuneau alti doctori, Teofil Bora avea ultimul cuvant.a M-a ajutat enorm si de fiecare data ma faceam bine dupa ce respectam tratamentul prescris de el. Cred ca Bacaul si Romania a pierdut un mare profesionist si nu stiu cand vom mai avea un doctor sportiv ca Teofil Bora”.
Costel Campeanu, fost jucator la Dinamo si Gloria Bistrita
aIn urma cu o luna am participat la Campionatul Wado Kai, ultima mea prezenta ca sportiv. Imi doream o medalie, insa aveam probleme mari la genunchi. Doctorul Bora m-a consultat si mi-a prescris un tratament naturist care a dat roade. Genunchiul a tinut, iar eu am luat bronzul. Intr-un fel, a fost si medalia domnului doctor”
Adrian Loghin, antrenor karate SC Stiinta
„Nu-mi vine sa cred! Sportul romanesc nu a pierdut un doctor, ci un mare om. Chiar daca a trecut foarte mult timp de cand am jucat la Stiinta Bacau, despre doctorul Teofil Bora imi aduc aminte foarte bine. Era nu numai medic, ci si omul la care puteai sa te duci sa ceri un sfat atunci cand aveai probleme, indiferent de natura lor. Este o mare pierdere, pentru ca Teofil Bora a insemnat mult pentru medicina sportiva din Romania. Avea foarte multe povesti si amintiri cu mari oameni de sport. A lucrat cu ei si cred ca toti ii vor pastra o amintire de neuitat. Sunt alaturi de familia indurerata in aceste momente dificile prin care trece!”
Mariana Tarca, fosta handbalista Stiinta Bacau
aDatorez imens domnului Teofil Bora si nu voi inceta niciodata sa-i multumesc indeajuns pentru tot ce mi-a oferit si m-a invatat. In ultimii ani ma facea sa ma simt egalul sau, se consulta in permanenta cu mine, iar acest tip de comportament mi-a deschis aripile. Vestea disparitiei sale ne lasa pe toti fara cuvinte”.
Costi Sdrobis, kinetoterapeut FCM Bacau
Opt ani de televiziune pentru bacauani
Aproape trei mii de jurnale in direct, alte mii de emisiuni cu si despre bacauani, sute de invitati prestigiosi in studio, problemele de fiecare zi ale oamenilor, dar si dezbateri pe mari teme ale actualitatii – toate acestea au fost intemeiate cu dragoste si pasiune, profesionalism si mandrie. De la 1 iulie 2001 cu Alfa TV , apoi cu TV Bacau, Bacaul a avut o oglinda in care si-a vazut chipul, mai frumos sau mai putin placut, luminos ori intunecat, dar mereu adevarat, asa cum adevarata a fost credinta tuturor celor care au lucrat la aceasta televiziune ca sunt parte dintr-o echipa pentru care doar primul loc exista. Iar atunci cand viata i-a purtat mai aproape ori mai departe, pe unii peste mari si tari, au ramas cu inima aproape de locul in care au invatat si profesat mai mult decat o meserie, au invatat sa fie mandri de valoarea lor si de ceea ce realizeaza. Cu Alfa TV a inceput si continua cu TV Bacau simpla si frumoasa epopee a bacauanilor si a Bacaului, a celor care, zi de zi, seara de seara deschid televizoarele pentru a vedea ce s-a intamplat in locul unde traiesc. Pentru ca ei stiu: este televiziunea lor.
Raluca Lungu-Kiriacopulu:
„O, am multe amintiri placute legate de Alfa TV. Uneori imi doresc sincer sa fiu acolo. Le urez multa bafta tuturor si sa treaca peste criza asta, care ne afecteaza pe toti, cu usurinta.”
Dana McAllister:
„Mi-aduc aminte cu emotie de efervescenta inceputului, cand se instalau primele reflectoare, cand se izolau studiourile si se monta aparatura. Cand fiecare incerca sa invete cat mai multe, sa dea tot ce-i mai bun din el. S-a dovedit ca, in timp, daruirea a dat rezultate si ca TV Bacau este de cursa lunga. La multi ani!”
Alina Iftode, purtator de cuvant al Institutiei Prefectului:
„TV Bacau reprezinta pentru mine emotiile inceputului. Multa vreme si de multe ori mi-a rasunat in minte anuntul a1, 2, 3, esti in emisiea. Nu pot sa nu le doresc colegilor mei, pentru ca eu ii consider colegi si acum, decat tot ce e mai bun. La multi ani si sa fie, intotdeauna, foarte bine primiti in casele bacauanilor!”
Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacau:
„Doresc viata lunga postului TV Bacau, iar celor care lucreaza aici, cat mai multe bucurii si emisiuni reusite. Si multa energie, ca au nevoie in meseria asta! La multi ani!”
Dragos Benea, presedintele CJ Bacau:
„Nici nu mi-am dat seama ca au trecut opt ani, parca abia am fost la Centrul de Cultura aGeorge Apostua, unde a avut locaa lansarea postului. Am mers umar la umar pentru ca in aceeasi perioada am inceput si eu urcusul politic si imi doresc sa ne vedem peste un deceniu avand si mai multa experienta fiecare in domeniul lui. TV Bacau a fost un partener corect si principial al Consiliului Judetean. La multi ani!”
Dorian Pocovnicu, prefectul judetului Bacau:
aCei mai frumosi ani din cariera mea jurnalistica sunt legati de TV Bacau, pe atunci Alfa TV. Sunt cu atat mai frumoase aceste amintiri cu cat imi dau seama ca din entuziasmul unei echipe tinere au iesit productii de televiziune cu mult superioare unora dintre cele care se realizeaza astazi. La multi ani si, in continuare, cat mai multe emisiuni si jurnale de stiri!”
Dorin Ciulina:
„La mai mare. Ce sa spun? Sa ramana acelasi reper important in mass-media audiovizuala locala si sa aiba mereu aceeasi calitate veritabila de scoala de presa.”
Bani mai multi in buzunarele consilierilor
Consilierii judeteni, precum si cei locali vor ramane cu bani mai multi din indemnizatia de sedinta. Conform noilor modificari ale Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii, publicate in iunie, contributia de asigurari sociale nu se mai retine din indemnizatia de sedinta. „Era de asteptat o asemenea modificare, a spus Liviu Cretu, directorul coordonator al Casei Judetene de Pensii Bacau. Legea 19 precizeaza din start ca obligatia de plata a contributiei de asigurari sociale se aplica la veniturile realizate din activitati profesionale. Or, a fi consilier judetean sau local nu este o meserie”. Pentru ca nu se va mai percepe la ele contributia de asigurari sociale, indemnizatiile nu vor fi luate in calcul la stabilirea prestatiilor din sistemul public de pensii. (E.T.)
Ne-am intors in Evul Mediu: Copil batut cu salbaticie de concubinul mamei
O fetita de doi ani si sapte luni se zbate intre viata si moarte dupa ce concubinul mamei sale a batut-o cu bestialitate. Micuta a fost internata cu multiple leziuni de organe interne si, desi este constienta, medicii sunt sceptici in privinta evolutiei sale. Agresorul, domiciliat in Onesti, a fost retinut de politisti si si-a recunoscut fapta.
Gheorghe Birladeanu, de 36 de ani, principalul suspect, a ajuns ieri, in jurul orei pranzului, la Tribunalul din Bacau. A spus doar sec, cu privirea in pamant, ca a gresit. Atat. Asta dupa ce a adus in stare critica o fetita de nici trei ani. Micuta a fost dusa la spitalul din Onesti de mama, Cristina Jecu, si de concubinul acesteia, dar au spus medicilor ca a fost lovita de cal. Dupa ce medicul legist a stabilit ca loviturile au alta cauza, Birladeanu a recunoscut ca a agresat-o pe fetita. Motivul: nu a vrut sa manance. „Noi am fost sesizati de Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau, despre faptul ca minora se afla internata la Spitalul Onesti, fiind victima unei agresiuni. La fata locului s-a deplasat imediat o echipa operativa complexa, ampreuna cu un procuror criminalist, care in urma cercetarilor au stabilit ca la data de 11 iunie 2009, an timp ce minora se afla la domicilu, a fost lovita, cu piciorul an zona abdominala, de concubinul mamei sale”, a declarat subinsp. Narcisa Butnaru, purtator de cuvant la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau. Diagnosticul fetitei este unul dintre cele mai grave: ruptura de splina, de pancreas si stomac, la care se adauga traumatisme abdominale si soc traumatic post-operator. Medicii legisti au mai concluzionat ca leziunile au fost de natura sa puna an primejdie viata victimei. Agresorul a recunoscut comiterea faptei, iara Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau a dispus retinerea lui, sub aspectul savarsirii infractiuniia de tentativa de omor calificat. Barbatul a fost retinut 29 de zile, urmand ca la externare, daca va scapa cu viata, fetita sa fie preluata in regim de urgenta de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau.
Roxana Neagu
Daniela McAllister
Silvia Patrascanu
Doi eliminati la a patra proba de Bac
Absolventii claselor a XII-a au sustinut, ieri, proba scrisa obligatorie a profilului in examenul de Bacalaureat. Au intrat in salile de examen doar candidatii care au promovat probele orale.
Candidatii care au terminat profilul real au sustinut teza la matematica, iar ceilalti la istorie sau geografie. Subiectele au fost cunoscute, ele fiind postate pe site-ul Ministerului Educatiei anca din martie. Au fost pregatite 300 de subiecte, dintre care au fost extrase trei. aA fost usor. Mi-am ales geografia, sa iau nota mare”, ne-a spus Stefan Popa. „Daca te pregatesti intens nu ai emotii. Nu au fost subiecte surpriza. Sper la un 9, cel putin. Vreau sa ajung la Univeristatea Bacau, la administrarea afacerilor”, ne-a declarat si Cristina Chelaru, care a sustinut examenul la matematica. La istorie si geografie nu au fost pregatite numai subiecte referitoare la Romania, ci si din geografia si istoria altor state membre UE. Subiectele la geografie au continut harti si grafice, iar la istorie, diferite citate, dar si prezentarea unui eseu de doua pagini, despre Romania interbelica. La matematica in schimb, elevii au trecut, fara sa vrea, prin toata materia, de la ecuatii duble si functii, pana la multimi, sisteme, radicali, matrice, grafice de functii si integrale. „Eu zic ca a fost bine. O sa vad nota la final. Vreau Medicina, asa ca m-am pregatit”, ne-a spus si Radu Mazureac. „M-a chinuit putin o impartire la un subiect, dar in rest a fost usor”, a completat si Claudia Pana. Toate subiectele au fost obligatorii, s-au acordat 10 puncte din oficiu, iar timpul efectiv de lucru a fost de trei ore. Elevii au intra an salile de examen antre orele 7.30 si 8.30, fara niciun fel de manuale sau lucrari, dar nici cu telefoane mobile sau alte dispozitive electronice de comunicare. Pe total s-au inscris 5.918 de candidati. Peste 1.000 dintre ei au sustinut examenul la geografie, 352, la istorie si majoritatea, respectiv 4.514, la matematica. „13 elevi au absentat, doi au fost eliminati pentru ca au incercat sa copieze, iar pentru o eleva de la Colegiul aMihai Eminescua s-au folosit subiectele de rezerva, din motive medicale”, a precizat si prof. Claudia Merticaru, inspector scolar. Examenul va continua an zilele de 1 si 2 iulie, iar rezultatele vor fi afisate pe 5 iulie. Eventualele contestatii vor putea fi depuse tot pe 5 iulie, iar rezultatele finale, care vor lua an calcul si contestatiile, vor fi afisate pe 9 iulie.
Roxana Neagu
Ultima cursa
Gara este un loc al emotiilor. Tristetea despartirii si bucuria revederii sunt adesea scaldate in lacrimi. Pe al doilea peron al Garii Bacau atmosfera a fost ieri parca mai emotionanta decat in alte zile. Unul dintre cei mai longevivi mecanici de locomotiva a tras pentru ultima data semnalul de intrare in gara. L-au asteptat sotia, copiii si colegii. Sub ochii nedumeriti ai pasagerilor, acesta a privit cu nostalgie locomotiva pe care a condus-o in ultima cursa.Trenul a intrat incet in gara, in sunet de sirena. Barbatul care a condus-o a coborat incet, zambind, dar cu ochii umezi de emotie. Este Gheorghe Buhus, mecanicul de locomotiva caruia colegii si familia ii sarbatoresc iesirea la pensie. „In ultima mea cursa vin de la Marasesti, dar
de-a lungul vietii am condus si trenuri internationale, intercity, ne-a marturisit proaspatul pensionar. Nu am calculat niciodata numarul curselor, dar in kilometri cred s-ar putea inconjura de trei ori Ecuatorul.” In cei 33 de ani cat a fost mecanic de locomotiva, Gheorghe Buhus a simtit mereu ca poarta pe umeri imensa raspundere pentru viata calatorilor. Numai din acest motiv i s-a parut istovitoare meseria sa. Sotia, pe de alta parte, se bucura ca nu va mai sta singura noptile si de sarbatori. „Nu aveam Craciun, Revelion sau Paste, ne-a marturisit Angela Buhus. Era mereu plecat in cursa. Acum, ne vom ocupa mai mult de copii, de nepotica si, de ce nu, vom calatori impreuna”. Cei doi soti impartasesc aceeasi pasiune: pescuitul. Ca dar de pensionare, colegii i-au pregatit lui Gheorghe Buhus o undita si o palarie de paie. Pierdut sub buchetele de flori, sarbatoritul a privit pentru ultima data mersul serpuit al caii ferate care l-a purtat in mii de curse. Cei dragi i-au urat pe rand sa se bucure de pensie cel putin o suta de ani si sa le povesteasca nepotilor cum se vede lumea prin ochii sarpelui de fier.
Doina Mincu
FCM Bacau suna goarna: Obiectiv: Liga l
Dupa doua saptamani si jumatate de vacanta, jucatorii FCM Bacau isi reiau pregatirile. La orizont, editia de campionat 2009-2010. Obiectiv: crearea unei echipe competitive care sa obtina promovarea in Liga l in maximum doi ani. aIdeal ar fi sa revenim in A la finalul sezonului, insa important este sa construim o formatie de viitor”, a precizat presedintele Relu Damian.
Liviu Stefan – da, Manea – aproape sigur
Echipa competitiva inseamna intarirea lotului. Iar agalben-albastrii” nu au stat cu mainile in san din acest punct de vedere. Prima achizitie: fostul fundas stanga al Deltei Tulcea, Liviu Stefan. A doua mutare: ajungerea la un acord cu Ciprian Manea pentru un nou contract pe o durata de trei ani. aNe-am inteles in proportie de 99 la suta”, a spus portarul, dupa ce a negociat ieri cu conducerea FCM-ului.
Urmeaza Spiridon si Dobos
Urmatoarele tinte sunt Dan Spiridon si Marius Dobos. Azi, presedintele Damian va discuta cu Spiridon prelungirea contractului, scadent in aceasta vara. Apoi, conducerea agalben-albastrilor” va incerca sa obtina un nou imprumut al lui Dobos, care este jucatorul Vasluiului. Lista posibilelor achizitii nu se opreste aici. aPana la plecarea in cantonament speram sa mai aducem cativa fotbalisti”, a anuntat Relu Damian.
Noutati de C
La primul antrenament de astazi vor participa si cativa jucatori de la echipe de Liga a lll-a. Este vorba de Chirila (FC Willy), Adascalitei, Varea, Petrea si Dutciuc (Aerostar). aDaca fac fata, raman la noi”, a explicat antrenorul Gheorghe Poenaru, care a fixat reunirea lotului pentru ora 10.00. Tinand cont ca la pranz jucatorii se vor indrepta spre cimitir pentru a-i aduce un ultim omagiu medicului Teofil Bora, primul antrenament al sezonului a fost programat in cursul dupa-amiezii.
Dan Sion
Amintiri despre zootehnia „Epocii de Aur” : Productii-record cu gainat si cetina de brad
Lui Constantin Ciutacu i se potriveste de minune expresia „este o figura”. La 68 de ani, este acelasi personaj incomod ca in urma cu 20-30 de ani, pe vremea cand era medic veterinar-sef de ferma. In plina sedinta de partid, spunea lucrurilor pe nume, insa intotdeauna acoperit de date. Timpul nu i-a indulcit stilul si nici nu a tocit asperitatile amintirilor din tinerete si din „Epoca de Aur”.
Constantin Ciutacu a colindat aproape toata tara inainte de a deveni bacauan. S-a nascut in Bucuresti, a trait in Oltenia si Bucovina, iar din 53 este „cu totul moldovean”. De mic i-a placut sa trateze animalele, pasiune mostenita de la tatal sau, veterinar la Medgidia. Caii si cele 20 de hectare de pamant ale parintilor
i-au transformat in chiaburi. A suferit din aceasta cauza. Abia dupa 5 incercari a fost primit la facultate, cand se mai relaxase regimul. Meseria l-a purtat pe la ferme din tara, iar cand a reusit, cu greu, un transfer la Bacau, a ramas aici. „Calatorisem in strainatate si visam sa traim civilizat. La
Husi, nu se putea. Imediat dupa transfer a inceput beleaua, anii crunti in care Ceausescu a strans surubul sa plateasca datoriile.” In zootehnie nu mai era viata. Raportarile false si umflate devenisera ceva obisnuit. „Eram urmariti si luati la rost si daca scadea laptele la o vaca. Se mintea sa dea cifrele bine si se stia.” La CAP mureau vitele de foame. In ultimii ani ai „Epocii de Aur” s-au primit indicatii incredibile. Pentru a hrani animalele, muncitorii erau obligati sa toace cetina de brad. Vitele se topeau pe picioare. O alta „delicatesa” era gainatul de la Avicola. „Continea proteine, dar si acid uric toxic. Al treilea fel de mancarea era tocatura de crengi de vie, ce ramanea de la curatat, primavara. Nu stiu unde s-ar fi ajuns”. In plina isterie provocata de gripa porcina, dupa cea aviara, medicul veterinar pensionar Constantin Ciutacu spune ca, pe vremea sa, bolile care se transmit de la animal la om erau mai bine tinute in frau. „Erau ferme mari si controale stricte. Acum, totul s-a disipat si este greu de urmarit. Nu am auzit, cand lucram, de bolile acestea ingrozitoare, mortale. E posibil sa fie create in laborator sau sa se fi modificat genetic”. Alta este insa ingrijorarea care il roade. „Nu mai suntem capabili sa ne hranim. Jumatate din populatie vrea sa lucreze la butic, sa cumpere cu un leu si sa vanda cu trei. In alte tari, o ferma la care lucreaza o familie da produse pentru alte cateva familii. La noi, o gospodarie taraneasca nu se tine nici pe sine”.
Doina Mincu
Fericitul Ieremia, primul roman canonizat de catolici
La Catedrala aFericitul Ieremia” Onesti, aflata in constructie, in sanctuarul sau diecezian are loc un pelerinaj perpetuu la moastele Fericitului Ieremia, singurul roman beatificat de Biserica Catolica. Reper moral de exceptie, nascut in 1556, in satul Sasca-Moldova, acesta a pornit, descult, catre Napoli, unde a intrat in ordinul calugarilor franciscani capucini de la Manastirea aSf. Efrem cel Vechi”. A ingrijit/lecuit, timp de 40 de ani, bolnavi si a murit, in 1625, ain faima de sfintenie”. Papa Urban al VIII-lea (1627) declanseaza procesul de canonizare a lui Ieremia. Efortul va fi continuat, printre altii, de Papa Inocentiu al XI-lea (1667), Papa Ioan al XXIII-lea (1959), pentru ca in 1983, Papa Ioan al II-lea sa-l beatifice. In anul 2008, in luna mai, ramasitele sale pamantesti – atent reexaminate de medici, chimisti, arheologi, prelati – sunt repatriate. Cum in 1992 fusese infiintat Seminarul Capucin Onesti – iar monumentala catedrala aSf. Ieremia” era in constructie, osemintele Fericitului Ieremia Valahul sunt depuse in sanctuarul acestei catedrale. Pelerinii sunt asteptati aici de o racla de cristal asezata pe un podium de marmura. Inauntru este o statuie in interiorul careia se afla osemintele preafericitului Ieronim. In catolicism este cunoscut ca aIeremia cel vazator cu duhul”, sau aomul care nu voia sa mearga in iad”. A ingrijit debili, alienati mintal, leprosi, cancerosi. A vindecat, in sute de cazuri, doar cu semnul crucii. Atunci cand osemintele sale au fost repatriate, la catedrala din Cluj, unde a poposit pentru putin timp, o mie de credinciosi l-au asteptat in genunchi. Astazi, catedrala din Onesti este locul de pelerinaj pentru crestinii din toate zarile lumii. (Ion Fercu)
Greva japoneza in Penitenciarul Bacau
Cele peste 250 de cadre din Penitenciarul de Maxima Siguranta din Bacau au fost marti, toata ziua, in greva japoneza. Actiunea, organizata sI la nivel national, a fost declansata, in principal, pe fondul crizei financiare care a afectat si acest sistem. „Subfinantarea din sistem a creat cele mai mari nemultumiri. Nu se mai platesc suficient orele suplimentare, nu sunt bani, conditii de lucru, dotari si amenajari. Iar la nivel central, cel mai mult ne nemultumeste lipsa transparentei decizionale”, ne-a declarat insp. principal Valeriu Stefanescu, liderul de sindicat. Practic, a mai spus acesta, toate unitatile au intrat in deficit financiar si au datorii la utilitati, desi sunt tertiari de credite. Mai mult, spun angajatii, niciodata nu sunt consultati atunci cand la sedintele de comanda sa iau decizii in legatura cu ordinele si hotararile interne. In cazul in care nu vor fi ascultati, greva de ieri a cadrelor va continua pe 15 iulie cu pichetarea Ministerului Justitiei, iar in final se va ajunge si la greva generala, programata pe 30 iulie 2009. (R.N.)
Violenta in familie, un fenomen ingrijorator
Violenta in familie a fost tema centrala a dezbaterii initiata si desfasurata marti de catre Grupul de lucru consultativ constituit in acest sens la nivelul judetului Bacau si coordonat de catre Directia de Munca si Incluziune Sociala (DMIS). Timp de aproape trei ore, in sala mare de sedinte a Prefecturii, membrii grupului, precum si asistenti sau referenti sociali din mai multe comune au discutat despre acest fenomen social, au cautat impreuna modalitatile de prevenire si combatere a agresiunii in familie, care a atins cote ingrijoratoare. In judetul Bacau, in perioada 2006-2008, oficial, au fost consemnate 395 cazuri de violenta domestica, 24 dintre ele soldandu-se cu decesul victimei. In 2009, in primul semestru, s-au inregistrat 41, cu trei decese. „Amploarea fenomenului este ingrijoratoare, chiar dramatica, declara Silviu Mazilu, director coordonator, DMIS. Numarul cazurilor este mult mai mare in realitate. Numeroase victime nu sesizeaza sau nu recunosc ca sunt agresate”. Cele mai multe acte de violenta sunt, din nefericire, in localitatile rurale si aceasta si ca urmare a faptului ca in prevenirea si combaterea lor autoritatile si comunitatea se implica prea putin, au fost de parere toti participantii la dezbatere. Pentru a veni in sprijinul autoritatilor comunitatilor, in cadrul sedintei Grupului de lucru consultativ a fost lansat Ghidul de interventie in cazurile de violenta in familie. (E.T.)
„Inundatii” provocate de indolenta
Ploaia care a cazut joi a provocat, in judetul Bacau, inundarea unor gospodarii si avarierea retelelor electrice. Au fost avariate 5 linii de medie tensiune si 96 de puncte de transformare, ceea ce a facut ca 30 de localitati sa ramana fara lumina. Echipele E-ON lucrau ieri la remedierea lor. La transformatorul din Racaciuni, reparatiilor vor dura ceva mai mult. Au cazut 50 de litri/mp in zona statiilor hidrometrice din Bacau, Magura, Margineni, 40 l/mp in Podis, iar in Scorteni, Recea, Tazlau si Ciobanus, intre 20 si 30 l/mp. In Orbeni au fost inundate 6 case, dintre acestea 3 fiind in situatie mai grava. In Orbeni si Scurta, un pod si doua podete au fost avariate si s-au produs surpari de maluri. In Blagesti, grindina a distrus acoperisul primariei si cateva zeci de hectare de culturi. „In mai multe comune, apa a intrat in curti, dar nu putem vorbi de inundatii in adevaratul sens al cuvantului pentru ca nu au fost provocate de iesiri din matca ale unor rauri sau parauri, a declarat prefectul Dorian Pocovnicu. I-am somat inca o data pe toti primarii si pe membrii comitetelor locale pentru situatii de urgenta sa dispuna masuri de curatare a santurilor si rigolelor de catre proprietari si societatile comerciale din zona pentru ca o serie de incidente neplacute apar tocmai din cauza indolentei unor cetateni”. In Bacau, furtuna a doborat doi copaci si a inundat subsolul a doua blocuri. Din datele furnizate Prefecturii de catre Centrul de Meteorologie, precipatiile nu vor mai depasi 20 de litri/mp.a (S.P.)
Ziua invatatorului. A fost odata…
A fost odata…, si inca este. Ziua invatatorului. Cea mai veche sarbatoare laica la romani. 30 iunie. O zi care acum a ramas doar o amintire. „Nu cred ca stiu multi acest lucru. Din pacate, nu mai suntem acele persoane care am fost odata. Mai ales cei tineri, abia intrati in sistem, habar nu au ca exista si o zi a lor. Chiar spun ca e un non-sens aceasta titulatura. Nu mai suntem acele persoane de seama. Rezista doar cei care mai au si ceva capital. Noi avem insa capitalul moral si spiritual, pe care nu ni-l poate lua nimeni”, ne-a spus cu tristete Petrica Bilboc, invatator la Scoala Tarhaus din Agas. 30 iunie a fost aleasa ca data de nastere si a Asociatiei Generale a Invatatorilor din Romania. Chiar pe 30 iunie 1927 Tribunalul Ilfov a autentificat statutul acestei asociatii prin care se oficializa si finaliza atunci manifestarea solidaritatii antre cadrele didactice la nivelul Romaniei Mari, corolar al traditiei asociative anvatatoresti, inceputa la 1869 an diferitele provincii an care exista scoala romaneasca. In 1923, la un congres al lor, invatatorii au fost numiti „cei bogati an lipsuri, an andatoriri si iubiri de mosie”. „He, he, ce vremuri, ne-a spus nostalgic si Eugen Teirau, fost invatator, dar si inspector scolar pentru invatamantul primar, acum iesit la pensie. Simbolic, mereu sarbatorim aceasta zi. Dar simbolic. Toti sunt in sarbatoare, politisti, marinari, Armata, dar s-a uitat ca noi suntem temelia scolii romanesti, a formarii viitorului adult, suntem cei care pun creionul in mana elevului, care il invata sa citeasca si sa socoteasca si, apoi, il lanseaza in lume.” Odata, de Ziua invatatorului era sarbatoare, se organizau banchete, intalniri, dansuri. Odata. A fost odata… (Roxana Neagu)
Primarii sunt datori la SAPARD
In urma cu vreo trei ani, 12 primarii din judetul Bacau erau somate de SAPARD sa restituie fondurile deoarece expertul tehnic care participase la realizarea proiectelor lucrase in administratie. Incompatibilitatea fusese depistata, de fapt, de Curtea de Conturi. Consiliile locale obtinusera fonduri pentru reabilitarea infrastructurii si erau obligate sa restituie banii primiti pentru proiectarea lucrarii. Primariile au actionat in instanta Agentia SAPARD, argumentul lor fiind ca au pus la dispozitia agentiei lista cu expertii care se ocupa de proiect, iar aceasta nu a identificat nicio incompatibilitate, proiectele fiind declarate eligbile. Consiliile locale au castigat, pe fond, la Curtea de Apel Bacau, insa SAPARD a formulat recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care i-a dat dreptate. Cele 12 comune obligate sa restituie banii sunt Racaciuni, Parincea, Lipova, Orbeni, Poduri, Gaiceana, Oncesti, Plopana, Hemeiusi, Rosiori, Rachitoasa si Poduri. Viorel Fantu, primarul din Orbeni, a facut un efort si a returnat cele 2,5 miliarde de lei vechi: „Am luat din cotele noastre de echilibrare si i-am dat. Nu a fost vina noastra, dar nu am avut incotro! In loc sa-i dau la investitii, i-am dat la Sapard”, declara edilul. Se gandeste la cate ar fi putut face cu 2,5 miliarde de lei: „Puteam sa repar o scoala cu banii astia sau sa asfaltez 700-800 de metri de drum”. O treime din suma pe care trebuie sa o achite primariile o reprezinta penalitatile. Primaria Rosiori nu a reusit sa restituie, inca, suma datorata pentru proiectare: „Am primit notificare de la SAPARD ca trebuie sa le dam 3,2 miliarde de lei, arata Ionel Petraru, primarul din Rosiori. Am dat 550 de milioane si mai avem 780 rest de plata pentru proiect, plus 2 miliarde de lei dobanda. Suntem terminati!”. (S.P.)
Fructele de padure din Bacau ajung pe masa occidentalilor
Peste 200 de tone de catina, macese si zmeura vor fi colectate de pe teritoriul judetului Bacau. Din aceasta cantitate, 190 de tone vor ajunge la export, in Germania, Austria si Olanda. Restul de 10 tone vor fi livrate catre Silvafruct din Piatra Neamt, fabrica de procesare pentru sucuri naturale, aflata in subordinea Romsilva. Fructele de padure din judetul Bacau si produsele rezultate sunt atestate abio”. aIn programul nostru pe acest an am estimat o productie de 200 de tone, din care 90 de catina si macese si 20 de zmeura. Aproape toata cantitatea va ajunge la export. Credem ca anul acesta este un an bun iar produsele ne vor aduce un profit important”, ne-a declarat Neculai Arsinte, seful Biroului Productie Comerciala a Directiei Silvice Bacau. La export, o tona de catina ajunge la 1.050 de euro, iar una de macese, la 650 de euro. Directia Silvica Bacau a obtinut si in 2008 profit de pe urma fructelor de padure, chiar daca inghetul a distrus mugurii din plantatiile de zmeura. aDin cauza inghetului nu am mai recoltat deloc zmeura, dar am reusit sa dam la export 60 de tone de catina si 60 de macese, pe care am luat aproximativ 100 de mii de euro”, a mai precizat Neculai Arsinte.
Catina poate fi o afacere profitabila
In zonele administrate de Directia Silvica Bacau, catina este intalnita la Livezi, Bacau, Fantanele, Sascut, Caiuti, Moinesti si Targul Ocna. Plantatii de zmeura mai importante se gasesc la Darmanesti, Moinesti, Ciobanus si Comanesti. Macesele se gasesc in toate ocoalele silvice (14 in judetul Bacau). Catina poate fi o afacere dat fiind pretul bun ce se poate obtine la export. Pe de alta parte, recoltarea, migaloasa si costisitoare, mai reduce din profit. aPe un hectar se pot planta pana la 10 mii de puieti de catina. Fiecare, la maturitatea de 10 ani, poate produce aproximativ 3-4 kilograme de catina. Totusi, maonopera este foarte costisitoare si mai reduce din profit”, a mai adaugat Neculai Arsinte.a (Mircea Merticariu)
Ovidiu Popovici isi asigura un viitor in avocatura: Secretarul municipiului s-a autosuspendat
Secretarul municipiului, Ovidiu Popovici, s-a autosuspendat din functie pentru perioada 26 iunie – 1 iulie pentru a depune juramantul de accedere in Baroul Bacau. Atributiile sale au fost preluate de Maria Jinga, sefa Directiei Juridice din Primarie.
Ovidiu Popovici, secretarul municipiului, s-a autosuspendat din functie pentru perioada 26 iunie – 1 iulie. El urmeaza sa depuna juramantul de accedere in Baroul Bacau. Legea stipuleaza ca in Barou nu pot accede juristii care lucreaza deja in alt sistem. „Este dorinta oricarui jurist de a face parte, la un moment dat, din categoria profesionala a avocatilor. Mi se pare o implinire pe linie profesionala”, a recunoscut Popovici. Acesta a sustinut in luna februarie a acestui an examenul de admitere in Barou, in urma caruia a fost declarat admis. Popovici nu a dorit sa faca precizari suplimentare pe marginea autosuspendarii din functie, insa a lasat de inteles ca dupa ce va intra oficial in Barou se va autosuspenda si din aceasta pozitie pentru a-si relua munca de secretar al municipiului.
Liber sa faca ce vrea
Contactat telefonic, decanul Baroului, avocat Alexandru Lungu, a declarat ca Popovici poate intra in Barou doar daca isi rezolva problemele pe linie de primarie. „Dansul (n.r. – Ovidiu Popovici) a sustinut un examen la noi, undeva in luna februarie. A fost declarat admis. Insa, potrivit legii nu poti accede in Barou daca esti salariat in alt sistem. Daca isi va rezolva aceasta problema poate intra fara probleme in Barou. Eu nu stiu care sunt perspectivele domniei sale in acest moment”, a spus Lungu. Decanul pledantilor bacauani a adaugat ca orice avocat, odata intrat in Barou, e liber sa-l paraseasca in eventualitatea in care gaseste un loc de munca mai bine platit. „Avem multi avocati plecati din Barou. Sunt de ordinul zecilor, majoritatea dintre ei ajunsi in magistratura. Numai de la inceputul anului avem cel putin zece avocati care au renuntat la Barou pentru magistratura”, a explicat Lungu, care a mai precizat ca avocatii pot reveni oricand in Barou.
Lucian Bogdanel
Duminica seara s-a stins Teofil Bora, cel mai vechi medic sportiv din Romania: Ne-a parasit doctorul de profesie om
Infarct
Sportul bacauan e in doliu. S-a stins doctorul Teofil Bora. Cel mai varstnic medic sportiv din Romania s-a urcat la ceruri duminica seara. Infarct. Tocmai se intorsese de la Breaza si se pregatea de un nou campionat cu FCM Bacau. aAl catelea, dom” doctor?”. aDumnezeu mai stie. Le-am si pierdut sirul”. Duminica, Dumnezeu l-a chemat la el, intrerupand sirul unei vieti si al mai multor campionate.
Sumo
Despre Teofil Bora s-ar putea scrie o editie intreaga de ziar. Plus o carte. Era selectiv atat in ceea ce priveste ziarele, cat si cartile. Cand venea insa vorba de oameni isi deschidea larg inima. Fara restrictii. La fel ca si in cazul sporturilor. aDraga, nu stii de ce Eurosportul nu mai transmite lupte de sumo? Sunt nebun dupa ele”. Ca si dupa fotbal, volei, tenis si asa mai departe pana la ultimul sport.
Patriarhul
Teofil Bora profesa de peste patru decenii. Era patriarhul medicinei sportive. Un statut recunoscut deopotriva de oameni de sport si jurnalisti din intreaga tara. Primii ii calcau pragul la primul stranut. Ultimii il sunau de fiecare data cand aparea un caz important. Genunchiul lui Radoi, maratonul Constantinei Dita Tomescu, copilaria Nadiei sau fotbalul la aproape 40 de grade Celsius toate erau fisate si primeau un raspuns competent.
Cartonas rosu
Dar Teofil Bora a fost mai mult decat atat. Dincolo de diagnostice, profilaxie, nutritie si mania de a se documenta in permanenta a stat o viata de om. Traita decent si discret. Cei mai fericiti l-au putut auzi cantand la vioara. Si recitand in stilul lui Beligan. Sau povestind cum era sa scoata din buzunar 5000 de franci elvetieni pentru un cartonas rosu vazut- ca medic!- la un meci de Cupa Cupelor castigat de handbalistele de la Stiinta in urma cu peste 20 de ani la Budapesta.
Viata de dupa
De acum inainte, sportul bacauan va trebui sa invete sa traiasca si fara Teofil Bora. Nu e vorba mare, ci un lucru mare. Ieri, cand vestea mortii sale inca nu se imprastiase, un fotbalist din Vrancea incerca sa-si faca programare la doctorul Bora. Iar dupa ce stirea a fulgerat orasul, o antrenoare a pus o intrebare pe cat de candida, pe atat de justa: aSi acum, cand un sportiv va suferi o entorsa, unde il ducem?”.
Singura impolitete
Sportul bacauan este, deci, in doliu. S-a stins Teofil Bora. Dom” doctor ne-a parasit duminica seara, la 69 de ani. Din pacate, a facut-o fara sa ne spuna aadio”. A fost singura impolitete din intreaga viata a unui medic de profesie om. Dumnezeu sa-l ierte!
Dan Sion
