vineri, 26 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 537

Avancronica muzicala

Joi, 28 martie 2024, la ora 18.30 sunteți invitați la Centrul de Afaceri și Expoziții Bacău, pentru a asculta orchestra Filarmonicii “Mihail Jora”, dirijată de maestrul Ovidiu Bălan. Ducele rostea în “A douăsprezecea noapte “de William Shakespeare: “Cu muzică iubirea se hrănește, cântați-mi, așadar!”

Programul ales de Ovidiu Bălan, dirijorul permanent al orchestrei băcăuane, este ofertant, cu muzici de mare atractivitate: Uvertura în Mi Major la opera “Tannhäuser” de Richard Wagner, tabloul simfonic “Finlandia”, op.26 de Jean Sibelius și celebra Simfonie în La Major, op.90,” Italiana” de Felix Mendelssohn Bartholdy. Uvertura operei “Tannhäuser” a fost definitivată în august 1843 și prima audiție are loc la Curtea regală din Dresda, în 19 octombrie 1845. Lucrarea va suferi modificări, în 1847 și mai cu seamă în 1861, când Richard Wagner adaugă Bacchanale, pentru reprezentația de la Opera din Paris.

Uvertura pornește de la două teme muzicale: prima, va deveni motivul Corului pelerinilor – un coral solemn, maiestuos, susținut de clarinet, fagot și corn. A doua temă, cromatică, senzuală, este cea a lui Venus. Dramatismul lucrării este de mare intensitate emoțională și vizează dragostea aceea ce caută împlinirea spirituală. Finlandia – tablou istoric al revoltei și rezistenței, ce va deveni un al doilea imn național, evocă peisajele țării cu o solemnitate mistică – a fost compusă în anul 1899 și cântată la Expoziția universală de la Paris, un an mai târziu.

După trei ani de gestație la cea de a patra simfonie pe care a creat-o, în anul 1833, Felix Mendelssohn Bartholdy are un eclatant succes ca interpret, solist al Concertului în re minor de Wolfgang Amadeus Mozart. Sejurul său la Roma, îl îndeamnă pe compozitor la a mărturisi că a văzut în Italia, “patria în care natura răspândește bucurie. Muzica nu am găsit-o doar în arta în sine, ci în ruine, în peisaje, în veselia naturii.” Prima audiție a Simfoniei are loc în 13 mai 1833 la Societatea filarmonică din Londra – cea care comandase lucrarea, sub bagheta compozitorului.

Așadar, o zi în care Felix Mendelssohn Bartholdy a reunit talentul său, în trei ipostaze: creator, pianist, dirijor. Si, pentru că în 21 martie (1685, la Eisenach) am serbat ziua nașterii ilustrului Johann Sebastian Bach, și fiecare dintre noi ne pregătim de întâmpinarea sărbătorilor pascale, vom aminti că Felix Mendelssohn Bartholdy s-a făcut “vinovat” de redescoperirea și punerea în circulație, în luna martie 1829 a oratoriului “Matthaus Passion”. Un concert mult așteptat ce promite o exceptională seară de muzică !

Muzicolog dr. Ozana Kalmuski Zarea

CECCAR despre propunerea de reducere a pragului de 500.000 € pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Fantezii fiscale cu microîntreprinderi: Când „specialiștii” văd în 15,75%
marja de profit net un paradis al avantajelor fiscale

CECCAR, în calitate de reprezentant al intereselor profesiei contabile din România, se adresează astăzi decidenților responsabili cu elaborarea politicilor economice și fiscale printr-un apel fundamentat pe analize detaliate și pe experiența vastă a membrilor organismului profesional. Subliniem importanța esențială a menținerii pragului actual de 500.000 de euro pentru aplicarea regimului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor. Această măsură nu doar că sprijină sustenabilitatea și dezvoltarea microîntreprinderilor, ci și facilitează o mai bună conformare fiscală în rândul acestui segment vital al economiei. Prin urmare, solicităm păstrarea acestui prag, reflectând, astfel, angajamentul comun către un cadru fiscal predictibil, echitabil și eficient, care să promoveze creșterea economică și stabilitatea financiară în România.

Într-un peisaj economic în continuă schimbare, înțelegerea profundă a politicilor fiscale și a impactului acestora asupra creării unui mediu propice creșterii economice și durabilității devine esențială pentru succesul afacerilor, pentru succesul economic al unei țări. Recent, anumite discursuri din spațiul public și recomandări promovate de autoproclamați „specialiști” sugerează că la exact 15,75% marjă de profit net zace un fabulos avantaj fiscal. Acest număr magic, considerat ca biletul de aur către nirvana fiscală ar trebui eliminat pentru a păstra echilibrul natural al ecosistemului fiscal. În realitate, a sugera că există un procent magic, precum 15,75%, care să garanteze avantaje fiscale semnificative, reprezintă o simplificare excesivă și potențial înșelătoare a politicilor economice și fiscale. Într-o lume în care algebra se întâlnește cu fiscalitatea, să explorăm cum un simplu prag – 15,75% marjă de profit net – își face apariția ca protagonist într-un scenariu fiscal inedit. Această poveste începe cu o ipoteză aparent simplistă: pentru a beneficia de aceeași sarcină fiscală în regimul de impozitare a profitului sau a venitului microîntreprinderilor, o rată de impozit pe profit de 16%, la o marjă de profit net de 15,75%, în condiții de neutralitate a ajustărilor fiscale la rezultatul contabil, se transformă prin meșteșuguri matematice, într-un impozit de 3% din venituri.

În lumea reală, o marjă de profit net de 15,75% ar reprezenta mai degrabă un ideal realizabil pentru mulți antreprenori din multe industrii, și nu o poartă către numeroase avantaje fiscale. În calitate de profesioniști contabili – cei care înțelegem și vorbim limbajul afacerilor –, simțim nevoia să aducem o perspectivă echilibrată și informată asupra acestei teme. Explorăm, în continuare, implicațiile acestui punct de referință, ținând cont de diversele marje de profit net pe industrie, pentru a promova un discurs echilibrat și informat între factorii de decizie ai politicilor fiscale, antreprenori și părțile interesate.

Marja profitului net reprezintă procentul de profit care rămâne din veniturile totale ale unei companii după ce toate cheltuielile, inclusiv taxele, au fost scăzute. Marja de profit net este un barometru esențial al performanței financiare a unei companii, oferind o imagine clară a modului în care firma transformă veniturile în profit net.

Însă marja profitului net variază semnificativ în funcție de industrie, dimensiunea afacerii și eficiența operațională. Spre exemplu, un raport al New York University privind marjele din SUA (o jurisdicție cu un sistem fiscal considerat a fi unul dintre cele mai performate la nivel global), emis în ianuarie 2024, a arătat că marja medie de profit net este de 8,54%, respectiv 7,59% (fără a include sectorul financiar-bancar). Dar asta nu înseamnă că marja de profit net ideală se va alinia cu această valoare. O abordare universală nu este cea mai bună modalitate de a stabili obiective pentru profitabilitatea unei afaceri. Unele companii, în mod inerent, au o marjă a profitului net ridicată sau o marjă scăzută, aceasta depinzând de industria în care activează. Analizând pe industrii, în general marja profitului net este inferioară valorii de 15,75%, cu câteva excepții (exemplu: bănci – 30,89%, petrol/gaze producție și exploatare – 28,26%, petrol/gaze distribuție 23,59%, software (divertisment) – 20,35%, software (sisteme și aplicații) – 19,14%, tutun – 27,52%, transport feroviar – 23,52%). Și pentru a ne convinge că această situație nu este una particulară pentru jurisdicția SUA, am apelat la inteligența artificială pentru o analiză statistică a marjei profitului net la nivel global. Aceasta a reliefat că la nivelul semestrului 1 al anului 2023, doar pentru industria financiar-bancară, farmaceutică, tehnologie (software) și real estate se înregistrează în medie o marjă a profitului net superioară valorii de 15,75%.

Or, în condițiile existenței acestor evidențe, cum poate fi susținută ideea că aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor ar putea deschide pentru acestea automat „paradisul avantajelor fiscale”? Aceasta mai ales în contextul în care unele industrii în care marja profitului net ar depăși valoarea de 15,75% sunt deja exceptate de la aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, prin efectul legii. În funcție de sectorul de activitate, sarcina fiscală pe microîntreprinderi poate fi chiar mai mare decât sarcina fiscală pe firmele plătitoare de impozit pe profit.

Practica europeană privind elaborarea politicilor bazate pe dovezi este esențială, asigurând că deciziile care modelează viitorul se sprijină pe fundamentul solid al datelor obiective și analizelor aprofundate bazate pe știință. Și totuși, când vine vorba despre impozitarea microîntreprinderilor, nu se mai respectă principiul de bază al elaborării politicilor publice, nefiind prezentată publicului nicio analiză fundamentată care să susțină recomandarea de reducere drastică a numărului de firme care să fie impozitate pe venitul microîntreprinderilor.

În esență, ceea ce trebuie avut în vedere este că sistemul de impozitare ar trebui conceput astfel încât să fie echitabil, asigurând că toate entitățile contribuie la bugetul de stat într-un mod proporțional cu capacitatea lor economică. Iar pentru a analiza echitatea sistemului fiscal, raportat la capacitatea economică, este relevant să luăm ca referință marja profitului net specifică fiecărei industrii. Logica profesională a unui specialist în politici fiscale ne-ar conduce spre a analiza în ce măsură companiile din industriile în care valoarea de reper la nivel global a marjei profitului net depășește 15,75%, prag considerat că ar asigura un avantaj fiscal, reușesc să fie la fel de profitabile și în România, mai precis să contribuie în mod echitabil la bugetul statului în care își generează veniturile. Este posibil să avem o adevărată revelație. Sau nu. Doar cei care dețin astfel de informații ne pot confirma sau infirma. Deci trebuie să ne asigurăm că nu ne ducem după fentă la cules de „peanuts” fiscale, ci că folosim busola competenței pentru a descoperi comorile ascunse ale politicii fiscale care contează cu adevărat.

Cunoscători ai provocărilor cu care se confruntă antreprenorii care dețin microîntreprinderi, putem confirma că aceștia argumentează ferm, prin prisma costului de oportunitate, în favoarea unui sistem de impunere simplificat, bazat pe o rată fixă aplicată veniturilor, deoarece acesta minimizează sarcina administrativă și elimină factori care pot genera creșterea costurilor. Aceasta chiar în condițiile în care sarcina fiscală pe care trebuie să o suporte poate fi mai mare pentru unii antreprenori care își desfășoară activitatea în sectoare în care marja profitului net este inferioară pragului de 15,75%. Un astfel de sistem elimină complexitatea și incertitudinea asociate cu calculul profitului impozabil, permițându-le antreprenorilor să se concentreze pe creșterea și dezvoltarea afacerii. De asemenea, reduce riscul de neconformare fiscală, o preocupare constantă pentru microîntreprinderi, care se străduiesc să navigheze prin labirintul legislației fiscale complexe și să facă față tsunamiului modificărilor aduse acesteia. Prin urmare, adoptarea unui regim fiscal clar și ușor de aplicat sprijină nu doar sustenabilitatea microîntreprinderilor, ci și conformarea fiscală și transparența. Un sistem fiscal simplificat este esențial pentru a asigura că microîntreprinderile, fără a fi copleșite de povara administrativă, pot deveni un pilon stabil al mediului de afaceri din România, contribuind efectiv la bunăstarea economică și socială.

În concluzie, având în vedere importanța vitală a microîntreprinderilor în economia noastră și provocările pe care le întâmpină în navigarea prin sistemele fiscale complexe, considerăm că este oportun să se mențină regimul simplificat de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, păstrând pragul de 500.000 de euro. Subliniem că o eventuală înlocuire a acestui sistem cu unul bazat pe impozitarea profitului ar putea adăuga dificultăți semnificative și ar crește riscul de neconformare fiscală voluntară pentru un număr considerabil de microîntreprinderi, segment esențial al economiei, care este, totodată, și cel mai vulnerabil.

Despre CECCAR

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România este unul dintre cele mai mari organisme profesionale europene din domeniul financiar-contabil. Cu o istorie ce a început să se scrie acum mai bine de o sută de ani, CECCAR reprezintă și gestionează profesia contabilă din România, fiind, totodată, unul dintre cei mai importanți furnizori de formare profesională în domeniul financiar-contabil din țara noastră, dezvoltând permanent atât programe de educație inițială – pentru cei care se pregătesc să devină experți contabili și contabili autorizați –, precum și programe de dezvoltare profesională continuă pentru membrii săi – experți contabili și contabili autorizați. CECCAR, singurul organism profesional care oferă șansa obținerii calificărilor de expert contabil și contabil autorizat, are peste 47.000 de membri și colaborează permanent cu instituțiile și autoritățile de reglementare pentru dezvoltarea profesiei contabile, în interes public.

Operațiunea de control forestier dezvăluie nereguli: Amenzi și confiscări în valoare de 38.000 de lei în județul Bacău

Garda Forestieră Suceava – Serviciul Gărzii Forestiere Județene Baciu a aplicat amenzi în valoare de 38.000 de lei pentru nereguli constatate la regimul silvic și a confiscat un volum de 125,42 metri cubi de material lemnos în valoare de 40.921 lei în perioada 20-22 martie 2024.

Serviciul Gîrzii Forestiere Județene Baciu a desfășurat activități specifice de control, inclusiv instalarea deținerii de debitare lemnului și depozitelor de material lemnos.

În urma acestor controale, au fost întocmite 6 procese verbale de constatare a unor contravenții silvice și au fost aplicate amenzi în valoare totală de 38.000 de tei. De asemenea, a fost confiscat un volum de 125,45 metri cubi de material lemnos în valoare totală de 40.921 lei. Verificările au fost efectuate cu sprijinul delegalilor IPJ Bacău.

Astfel, în data de 20 martie 2024, pe raza localității Brusturoasa, în urma unui control efectuat la un operator economic autorizat pentru detinerea, debitarea și comercializarea materialelor lemnoase, au fost luate următoarele măsuri:

  • Pentru activitățile desfășurate în cadrul depozitului de materiale lemnoase, a fost aplicată o amendă contravențională de 10.000 lei și, ca măsură complementară, a fost confiscat un volum de 8,013 metri cubi de materiale lemnoase, cu o valoare de 7.180 lei, acestea fiind definite fără proveniență legală.
  • Pentru activitățile desfășurate în cadrul instalatiei de debitat lemn, a fost aplicată o sancțiune contravențională sub formă de avertisment scris și, ca măsură complementară, a fost confiscat un volum de 4,65 metri cubi de materiale lemnoase, cu o valoare de 4.166 lei, acestea fiind descărcate și depozitate în altă locație decât cea indicată în documentul de însoțire.

În perioada 21-22 martie 2024, pe raza localităților Asău și Comănești, în urma unui control efectuat la un operator economic autorizat pentru detinerea, debitarea și comercializarea materialelor lemnoase, au fost luate următoarele măsuri:

  • Pentru activitățile desfășurate în cadrul depozitului permanent de materiale lemnoase, a fost aplicată o amendă contravențională de 10.000 lei și, ca măsuri complementare, a fost confiscat un volum de 32,76 metri cubi de materiale lemnoase, cu o valoare de 8.606 lei, acestea fiind deținute și depozitate fără proveniență legală.
  • Pentru activitățile desfășurate în cadrul unui depozit temporar, a fost aplicată o sancțiune contravențională în valoare de 8.000 lei și, ca măsuri complementare, a fost confiscat un volum de 46,94 metri cubi de materiale lemnoase, cu o valoare de 12.191 lei, acestea fiind expediate fără proveniență legală.
  • În urma verificărilor efectuate în aplicația SUMAL 2.0 privind trasabilitatea lemnului, s-a constatat că au fost expediate, fără proveniență legală, din 2 depozite temporare, cu un ansamblu de vehicule, volumele de 22,28 metri cubi și 10,871 metri cubi de material lemnos, fără activarea în aplicația SUMAL 2.0 a transporturilor de la locul de emitere a documentelor de însoțire, prin apăsarea butonului start transport. Operatorul economic a fost sancționat cu avertisment scris și amenzi în valoare de 10.000 tei, fiind confiscate valoric materialele lemnoase cu valorile de 5.905 lei și respectiv 2.874 lei.

Bilanț pozitiv la Filiala Județeană Cultul Eroilor

Filiala Județeană „Colonel Corneliu Chirieș” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” (ANCE) a analizat activitatea desfășurată de membrii Consiliului Director județean în perioada 2023-2024 și a stabilit obiectivele și măsurile pentru anul 2024. Activitatea din anul 2023 a avut loc în spiritul Centenarului Eroului Necunoscut și al marilor aniversări istorice și culturale românești marcate în toată țara și în lume.

La adunare, alături de membrii Filialei au venit președinții filialelor județene ale Asociației Veteranilor de Război – gl. de flotilă aeriană (rtr) dr. Vasile Florea, Asociației „Tradiții Militare Românești Regimentul de Infanterie 1877” – col. (rtr) Stelian Cojocaru, Asociației naționale a cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere – col. (rtr) Costel Ciupercă, Asociația Ofițerilor în Rezervă din România – col. (r) Nicu Pavel, Asociației Militarilor Veterani și a Veteranilor cu Dizabilități – Raul Simion, Asociației Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii – gl. de flotilă aeriană Nicolae Petrescu, Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din MAI – col. (r) Daniel Bălan și Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din SRI – col. (rtr) Cristian Mihalache.

De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai Asociației Arhiviștilor din Bacău și Serviciului Județean al Arhivelor Naționale (Vilică Munteanu și Mihaela Chelaru), Fundației „Erou Căpitan Alexandru Șerbănescu” (comandor (r) Victor Berca și gl. de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu, ai Filialei Bacău a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, ai Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor (Dumitru Brăneanu) și ai Fundației Culturale „Georgeta și Mircea Cancicov”, ai Comunității Evreilor din Bacău (Hairich Brif), ai Sucursala Bacău a Uniunii Armenilor (Vasile Agop), ai Asociației Europene a Romilor pentru Progres și Promovare Interculturală (Doru Tănase), ai Forumului Democrat German din Bacău (Mihaela și Urlich Brunhuber), dar și de la Filiala județeană Neamț Cultul Eroilor (Dan Botezatu și Sorin Grumuș). O prezență remarcabilă în Adunare a fost a col. (rtr) George Gheorghiu, nonagenar și membru de onoare al Biroului Executiv al Filialei Cultul Eroilor.

Din partea autorităților locale, la Adunare a fost prezent doar consilierul județean Ilie Bîrzu.

 

Părintele Ion Roncea a oficiat o scurtă slujbă de pomenire a membrilor organizației care nu mai sunt printre noi, iar Asociația „Tradiții Militare Românești Regimentul de Infanterie 1877” a prezentat cinci uniforme militare din perioada Primului Război Mondial. Pe parcursul adunării, folchiștii mr. (rtr) Marcel & Mihaela Bălan și Neica Trandafir au interpretat melodii din repertoriul propriu

Președintele Filialei Județene Cultul Eroilor, Dănuț Voicu, a trecut în revistă principalele activități din bogata lista a acțiunilor organizate în organizația județeană și în subfilialele acesteia sau la care Filiala a fost reprezentată la acțiuni organizate de alte organizații și instituții din județul Bacău și din alte județe sau din București. Dintre aceste acțiuni nu au lipsit aniversarea unor importante evenimente ale istoriei poporului român care au avut loc în perioada analizată. Prin astfel de activități, Filiala județeană Bacău se impune ca una dintre cele mai active filialei ale ANCE. La multe dintre astfel de acțiuni au fost acordate din partea Filialei diplome de merit, de onoare sau de excelență, insigne și plachete sau medalii ale ANCE.

A fost evidențiată activitatea subfilialelor din Tescani, Slănic-Moldova, Berești-Tazlău, Nicolae Bălcescu, Dărmănești, Dofteana, Mănăstirea Cașin, Zemeș, Mărgineni, Sărata. În reorganizare sunt subfilialele Răcăciuni, Târgu Trotuș, Buhuși, Fărăoani, Asău, Odobești, Măgura, Hemeiuș și Măgirești.

De asemenea, au fost aduse mulțumiri instituțiilor și organizațiilor partenere în acțiunile Filialei, între care instituții de cult și culturale, școli și unități teritorial-administrative și unități militare ș.a.

La activitatea Filialei și la importanța susținerii Cultului Eroilor au făcut referiri gl. de flotilă aeriană (rtr) dr. Vasile Florea, col. (r) Nicu Pavel (care a transmis mesajul președintelui Asociației Ofițerilor în Rezervă), col. (rtr) Costel Ciupercă, Cristinel Aioanei (prim-vicepreședinte, care a prezentat Programul de acțiuni pentru anul 2024), lt. col. (r) Ionel Bălan (președintele Subfilialei Sărata), col. (rtr) Vasile Ilie și Raul Simion.

Adunarea Generală a aprobat în unanimitate propunerea cunoscutului cercetător al istoriei băcăuane, Mihai Ceucă, membru fondator al Filialei Cultul Eroilor, de a fi salvate de la distrugere sau chiar desființare mormintele unor eroi și personalități culturale din Cimitirul Eternitatea (Cimitirul Central) care nu mai au proprietari și de a fi preluate, prin concesionare, pentru renovare și îngrijire de diferite organizații sau chiar instituții. Propunerea a fost votată favorabil în unanimitate și va fi înaintată Consiliului Local Bacău. Pe acest subiect vom scrie un articol separat.

 

În Consiliul Director și Biroul Executiv al Filialei au fost completate funcțiile rămase vacante. Au devenit membri Liviu Mititelu – președinte interimar al Subfilialei Târgu Trotuș, Adrian Zavate – președinte interimar al Subfilialei Buhuși și Gheorghe Roșeț – președintele Subfilialei Răcăciuni. De asemenea, a fost completat Birul Executiv al Filialei. Funcția a fost acordată cl. (rtr) Ionel Bălan – președintele Subfilialei Sărata.

 

Filiala a înmânat Medalia „Centenarul Eroului Necunoscut” col. (rtr) Ioan Cozma – președintele Subfilialei Berești-Tazlău, Vasile-Andrei Cîndea – președintele Subfilialei Mărgineni și Loredana Dârlău – președinta Subfilialei Zemeș.

 

Petru Done

ZI CU ISTORIE. ISTORIA UNEI ZILE: 27 MARTIE 1918

27 martie 1918, ziua Unirii Basarabiei cu România, reprezintă un moment astral în istoria națională, un miracol ce ține în primul rând de capacitatea de rezistență, de supraviețuire a spiritului, a conștiinței naționale și a limbii române la capătul a 106 ani de colonizare, rusificare și deznaționalizare forțată a românilor basarabeni. Pe scurt, istoria acestei zile, în date, fapte și citate mai puțin cunoscute publicului larg.

La începutul lunii martie 1918, în Sfatul Țării activau trei grupări politice, fiecare având propria sa viziune asupra viitorului Basarabiei – Blocul Moldovenesc, Sovietul Țărănesc și așa-zisa Facțiunea a Minorităților. Simplificând perspectiva analitică, viața politică basarabeană premergătoare unirii a fost dominată de o competiție reală între adepții ideilor socialist-revoluționare și cei care au îmbrățișat cauza națională – un fel de internaționalism vs. naționalism. Pentru mulți dintre deputații Sfatului Țării, varianta unirii cu România era inacceptabilă, considerând că statul român era, pur și simplu, un stat retrograd; plecând de la analiza realităților economice, sociale, politice din țara noastră, de la amintirea răscoalei țărănești din anul 1907 și existența „oligarhiei funciare”, de la marginalizarea socio-politică a femeilor și existența unui sistem electoral „învechit”, de la faptul că țara noastră era o monarhie condusă de un „rege străin și catolic”, de la calendarele bisericești diferite ș.a., adepții ideologiei revoluționare considerau că unirea cu România ar fi fost un „uriaș pas în trecut”. Aruncați o privire peste articolele Declarației de autonomie a RDM (2 decembrie 1917) și încercați să comparați acest proiect cu realitățile românești ale anului 1918 pentru a înțelege mai bine diferențele uriașe de sistem. Cât privește gruparea naționalistă, trebuie să spunem foarte clar faptul că idealul unionist s-a jucat până în ultima clipă, viziunea acestor lideri pendulând permanent între opțiunea autonomiei/independenței Basarabiei și cea a unirii condiționate, de tip federativ.

Dincolo de aceste frământări politice interne, dincolo de curente și ideologii, în februarie-martie 1918, Basarabia era din punct de vedere social un veritabil butoi cu pulbere, un stat nefuncțional, peste care Marile Puteri conturau scenarii de destin plauzibile, pe măsura statutului lor hegemonic. Bunăoară, în data de 26 februarie 1918, delegații RDM aflați în vizită la Iași (Inculeț, Halippa, Ciugureanu) au aflat de la premierul basarabean al României, Al. Averescu, despre propunerea Austro-Ungariei de a „împărți” cu țara noastră teritoriul Basarabiei, motivat de faptul că nordul acestei regiuni era deja ocupat militar de austrieci; evident, propunerea a fost respinsă.

În preajma Unirii, Sfatul Țării își diminuase considerabil credibilitatea instituțională în rândul societății basarabene, acest fapt fiind clar exprimat de semnatarii memoriului unionist adresat guvernului României în ziua de 6 martie 1918. Delegația ajunsă la Iași, formată din foști înalți demnitari basarabeni precum P. Sinadino, primar al Chișinăului și fost membru al Dumei imperiale, V. Anghel, fost președinte al zemstvei Orhei, M. Glavce, fost președinte al zemstvei Chișinău, și alte înalte notabilități, atrăgea atenția asupra instabilității interne în RDM și asupra incapacității Sfatului Țării de a guverna: „(…) actuala administrație și așa-numita Dietă provincială sunt creații întâmplătoare ale unor politicieni și aventurieri, care, profitând de revolta bolșevică, au proclamat o republică independentă și au preluat controlul promițând maselor confiscarea de moșii și proprietăți redistribuite, fără nicio compensație, distrugerea burgheziei și oferta unor libertăți anarhice, fără a respecta legile, drepturile și viețile concetățenilor. Armata română, alarmată de această revoluție, a intervenit și calmat dezordinile”. Această petiție unionistă, ce reflectă modul de gândire al marilor proprietari și al foștilor demnitari basarabeni, a fost urmată de alte solicitări similare venite din partea zemstvei din Bălți, a convenției din Soroca – compusă din reprezentanți ai zemstvei, ai guvernului orășenesc, ai clerului, ai profesorilor, dar și din partea Adunării generale a zemstvei județului Orhei. Or, toate aceste solicitări care vizau unirea Basarabiei cu România reflectă existența unei distanțări între Sfatul Țării și segmente importante din societatea RDM. În tot cazul, în legătură cu tema unirii, până în data de 27 martie 1918, Sfatul Țării nu a luat nicio măsură oficială în acest sens, nu a autorizat niciun deputat să întreprindă astfel de acțiuni și nu a fost înființată nicio comisie parlamentară care să pregătească textul unei astfel de declarații.

Varianta unirii a fost vehiculată deschis pentru prima dată în cadrul întâlnirii din data de 20 martie 1918 de la Iași dintre premierul Al. Marghiloman și delegații RDM. Însemnările lui Marghiloman sunt edificatoare: „Lungă întrevedere cu membrii delegației Basarabiei – Inculeț, dr. Ciugureanu, Halippa. Teza mea – Basarabia este prea slabă pentru a trăi singură; ucrainenii pândesc nordul și litoralul mării; nici bani, nici armată. Unirea le-ar face un singur serviciu: să oprească dezmembrarea. Inculeț nu vrea decât unire cu autonomie deplină; ceilalți doi, unirea”. Trei zile mai târziu, în ședința de guvern din 23 martie, la solicitarea delegaților RDM, partea română a convenit asupra următoarelor condiții: delegații Basarabiei vor face parte din Consiliul de Miniștri al României, fără guvern propriu, regim agrar stabil până la viitoarea Constituantă, regim provincial neatins, pentru consiliile județene femeile își păstrau dreptul de vot. După alte întrevederi încurajatoare cu reprezentanții diplomatici ai Statelor Unite și Franței, delegații basarabeni împreună cu C. Stere vor pleca la Chișinău pe 24 martie/6 aprilie cu misiunea de a înclina balanța opțiunilor politice spre unirea cu România. Or, tocmai aceste negocieri interne purtate între diferitele facțiuni și lideri politici în intervalul 24-26 martie 1918 demontează întreaga retorică „anexionistă” practicată de istoricii ruși/filoruși. Crucială a fost ședința Blocului Moldovenesc din 26 martie, la care au participat și liderii țărăniști în frunte cu P. Erhan. În cadrul acestei întâlniri au fost conturate două viziuni diferite cu privire la realizarea unirii: prima, cea a Blocului Țărănesc, urmărea păstrarea „unei largi autonomii” a Basarabiei în cadrul României (Erhan); cea de-a doua, aparținând Blocului Moldovenesc, a admis posibilitatea ca Sfatul Țării să rezolve problema agrară, după care să fie dizolvat, iar Basarabia să se unească necondiționat (Ciugureanu). La rândul său, I. Inculeț a susținut „necesitatea condițiunilor”, ca o garanție pentru păstrarea „câștigurilor revoluției”, dar, în ciuda reticențelor pe care le-a avut permanent în problema națională, a declarat că „trebuie să facem Unirea cu România”. Rămâne până astăzi neclar punctul de vedere formulat de C. Argetoianu, conform căruia Inculeț a primit în ajunul zilei votului final suma de 2 milioane lei românești în Hotelul „Londra” din Chișinău, unde era cazată delegația României, pentru a „facilita” votul prounionist al facțiunii țărăniste.

Premierul României, conservatorul filogerman Alexandru Marghiloman, a sosit la Chișinău în dimineața zilei de 26 martie 1918, însoțit de ministrul de Război, generalul Hârjeu și de alte oficialități. A doua zi, ședința Sfatului a început la ora 16,15 P.M. și a fost deschisă, la invitația lui Inculeț, de Marghiloman cu o pledoarie prounionistă extrem de trasparentă – ocultată de istoriografia românească – în care a făcut următoarele precizări consemnate în procesul-verbal al ședinței: „1. În cadrul tratativelor de la București cu Puterile Centrale au fost clarificate împrejurările în care era posibilă păstrarea integrității și indivizibilității Basarabiei; 2. Unirea este necesară și posibilă în condițiile păstrării particularităților locale ale ținutului; 3. Unirea se poate realiza în mod condiționat (11 condiții) – păstrarea Sfatului până la realizarea reformei agrare, alegerea unei noi Diete locale prin vot universal, existența unui organ executiv local – ambele urmând să asigure autonomia provincială, armată locală pe principii teritoriale” ș.a. În linii mari, putem aprecia că Marghiloman a citit Declarația de unire înainte ca aceasta să fie dezbătută.

După retragerea oficialilor români, a urmat C. Stere, proaspăt ales membru al parlamentului, care, adresându-se deputaților în limbile română și rusă, a vorbit despre unire ca fiind un drept național al românilor basarabeni, despre nevoia de dreptate socială prin realizarea reformei agrare, dar și despre exportul de revoluție peste Prut, pentru a contribui la democratizarea regimului oligarhic din România: „Sunteți chemați aici în acel proces elementar care pulverizează Bastilii și creează noi vieți. Ați aprins aici o torță care a ars toate pergamentele feudale, care a anihilat toate privilegiile de castă. Trebuie să purtați această torță și dincolo de Prut, să ardeți lemnul și injustiția, să apărați întregul popor român. Azi proclamăm drepturile Revoluției pentru români”. A fost, îi mărturisea Stere lui Marghiloman, o încercare de flatare a deputaților revoluționari: „Trebuie să fac pe nebunul cu nebunii”.

Dezbaterile au fost extrem de aprinse și, în urma votului deschis, Declarația de Unire a fost adoptată cu 86 de voturi „pentru”, din totalul de 125 de deputați prezenți; 3 voturi au fost „împotrivă”, 36 de „abţineri” şi 13 deputaţi „lipsă”. La voturile Blocului Moldovenesc, s-au adăugat 14 membri ai Sovietului Țăranilor și trei voturi ale minorităților etnice, dintre care un rus, N. Cernov, un ucrainean, Ștefan Botnariuc, și un polonez, deputatul Dudkevici. Unirea a fost condiționată de respectarea celor 11 puncte, identice cu cele prezentate de Al. Marghiloman. La revenirea în sală, după ce a fost anunțat despre decizia favorabilă Unirii, Al. Margiloman avea să declare sec: „În numele poporului român și al regelui Ferdinand I declar Basarabia unită cu România acum și pentru totdeauna”. Mai puțin cunoscute sunt ultimele cuvinte ale declarației sale, reținute de procesul-verbal: „salut adânc pe acești oameni (arătând spre Guvernul RDM; n.n.), care, fără preocupări egoiste, putând să rămână conducătorii unui Stat, au voit mai bine să fie servitorii unei națiuni”.

Raportându-ne la importanța și semnificația zilei de 27 martie 1918, trebuie să constatăm faptul că există un număr neverosimil de mic de documente care să ne introducă în atmosfera acelor momente istorice; dincolo de procesul-verbal al ședinței Sfatului, de notele lui Marghiloman și de unele relatări memorialistice, totul este cufundat într-o nefirească tăcere documentară. Am ales să redau aici punctul de vedere formulat de generalul român M. C. Schina, bun cunoscător al realităților moldovenești din intervalul ianuarie-martie 1918, comandant al diviziei I cavalerie (activă în județele Bălți și Soroca), prezent la Chișinău în ziua de 27 martie 1918: „Întrunirea Sfatului era decisă pentru o oră înainte de amiază iar votarea urma să se facă la 1.00 P.M., când șeful guvernului trebuia anunțat iar cortegiul să pornească de la Comandamentul Corpului de armată la Sfatul Țării. La ora 2.00 P.M. nu sosise încă avizul. Avioanele zburau rotindu-se deasupra comandamentului, pregătite să însoțească cortegiul până la Sfat, spectacol ce nu s-a mai produs pentru că piloții și-au pierdut răbdarea așteptând. Oră după oră, cadranul continuă rotația acelor. Neliniște și enervare cuprinde asistența și pe șeful guvernului, care este înștiințat să aibă încă răbdare și că discuția este foarte aprinsă în Forul chemat să ratifice voința unui popor. (…) Soarele începe să apună și, când întunericul stătea să învăluie ultimele culori ale crepusculului, sosește după 7 ore de așteptare, știrea că șeful guvernului este invitat să poftească la Sfatul Țării. Cu sufletul puțin amărât am ajuns la Sfat, acolo unde, suind scările, vedem așteptând pe Stere, singur în capul scării. Da! Șapte ore de anticameră, pe care Marghiloman împreună cu noi le-a petrecut în localul Corpului de armată, au stigmatizat pentru totdeauna acest guvern de mascaradă. A urmat apoi tot ceremonialul desfășurat pentru sărbătorirea Unirii; (…) în cursul discursului său ținut cu ocazia marelui banchet al Unirii, Al. Marghiloman a spus «Unirea Basarabiei s-a făcut la București». Atâta lipsă de tact și de eleganță, față de tot Sfatul Țării prezent in corpore, este cu totul inexplicabilă”, conchide Schina.

Până la urmă, dacă este să fim onești, trebuie să înțelegem faptul că Unirea s-a făcut și la București, dar nu numai acolo; Unirea s-a realizat puțin la Iași, puțin la București și, în doze relevante și esențiale, la Chișinău, iar elementul care a fundamentat această decizie, fără de care nimic nu ar fi fost posibil, a fost următoarea realitate – după 106 ani de rusificare, mesajul transmis de premierul Al. Marghiloman a fost înțeles de cea mai mare parte a deputaților prezenți, fără a fi nevoie de traducere. În rest, având astfel de atuuri identitare și legități istorice, oricare altă națiune a lumii ar fi profitat de astfel de oportunități nesperate, la fel ca noi.

 

 

Deputați ai Sfatului Țării care au votat unirea – 27 martie 1918

 


 

Constantin Stere

 

 

Clădirea Sfatului Țării

 

 

Al. Marghiloman

Pentru Bacău! Valentin Ivancea- primar, Lucian Gabriel Bogdănel- viceprimar, Cristina Breahnă- Pravăț –  președinte CJ Bacău

    Marți seară, sala de conferințe a CAEx a fost umplută până la refuz de membrii și susținătorii Organizației Municipale a PSD Bacău.

    În plenul adunării a fost validată candidatura actualului președinte al Consiliului Județean Bacău, Valentin Ivancea, pentru funcția de primar al municipiului Bacău.

     

    Valentin Ivancea

    „Știm bine că poarta de intrare în județul nostru și prima impresie este dată de municipiul Bacău. Fie că vorbim despre aeroport, gară, autogară, calea rutieră, primul contact pe care îl au cei ce vin în județ este cu municipiul Bacău.

    Ca președinte al Consiliului Județean, am avut numeroase discuții și întâlniri cu delegații care au perceput reședința de județ sumbră, în stagnare, încremenită în lipsă de direcție, de simț gospodăresc și viziune de dezvoltare.

    La Consiliul Județean, în ultimii ani, am implementat proiecte emblematice. În cifre, vorbim despre proiecte ale CJ Bacău estimate la aprox. 238 milioane euro și investiții aflate în derulare, în valoare de 359 milioane euro. Din care, 100 milioane euro pentru proiecte în municipiul Bacău!

    În percepția publică, aceste investiții și realizări pălesc în fața dezastrului de la nivelul municipiului Bacău care ar trebui să fie o locomotivă de dezvoltare, dar ea este mai curând o frână în calea progresului județului Bacău. 

    O simbioză între Consiliul Județean și Primărie este esențială. Aceste două instituții trebuie să se dezvolte în același ritm.

    Am convingerea că, împreună cu viitorul viceprimar- Lucian Gabriel Bogdănel și Cristina Breahnă- Pravăț – viitorul președinte al CJ Bacău, vom iniția proiecte comune, care vor face din municipiul reședință de județ un pol de dezvoltare.

    Nu ne putem imagina dezvoltarea municipiului Bacău fără un plan care să angreneze zona metropolitană, fără o relație transparentă, onestă, conlucrativă, principială, cu mediul de afaceri și, nu în ultimul rând, fără o primărie prietenoasă cu cetățenii, în care funcționarii sunt în slujba băcăuanilor.

    Lista consilierilor propuși de către PSD pentru municipiu, va fi deschisă de actualul prefect, Lucian Bogdănel, care vizează postul de viceprimar al municipiului. În scurt timp acesta va fi înlocuit în funcție de către deputatul Claudiu Ilișanu.

    Lucian Bogdănel

    Bacăul şi băcăuanii au nevoie de o administrație a construcției, nu a obstrucției, de o Primărie care să fie prietenoasă cu cetățenii, nu ostilă ca acum! Sunt convins că împreună cu viitorul primar Valentin Ivancea voi colabora #PentruBacău cel puțin la fel de eficient şi coerent cum am făcut-o în ultimii 2 ani, când – ca prefect – am alcătuit un tandem politico-administrativ bine armonizat cu preşedintele CJ.

    Valentin este un om al construcției, cu o fantastică disponibilitate la efort şi muncă, iar cea mai concludentă mărturie a acestei realități sunt chiar investițiile derulate, în cei 4 ani de mandat, în județul Bacău.

    Nu mai putem concepe dezvoltarea municipiului Bacău fără un plan care să includă comunele imediat limitrofe, care sunt practic zone rezidențiale (dormitoare) ale oraşului; nu putem concepe dezvoltarea municipiului Bacău fără o relație onestă cu mediul antreprenorial local, unde există oameni ale căror idei pot inspira oricând administrația publică locală; nu putem concepe dezvoltarea oraşului nostru fără o Primărie suplă, ai cărei funcționari sunt puşi la treabă, iar activitatea lor să fie concret & transparent verificabilă!”

    Pentru Consiliul Județean a fost validată candidatura senatoarei Cristina Breahnă-Pravăț, care a făcut referire la faptul că PSD va propune pentru posturile de consilieri oameni cu experiență care au dovedit profesionalism în activitatea lor.

    Cristina Breahnă-Pravăț

    “Sunt perfect conștientă de faptul că, doar împreună cu toți colegii, am reușit să așezăm Organizația Municipală a PSD Bacău pe drumul reformării, al unității, al solidarității și al performanței.

    Sunt astăzi în postura de candidat desemnat la funcția de președinte al Consiliului Județean Bacău, însă logica acestei nominalizări se bazează tocmai pe faptul că, doar împreună cu VIITORUL PRIMAR AL MUNICIPIULUI BACĂU, domnul Valentin Ivancea, cât și cu cei mai valoroși colegi, de la nivelul conducerii municipalei PSD, trebuie să lucrăm cu adevărat la un Bacău al normalității, la un viitor decent pentru fiecare dintre noi și dintre copiii noștri.

     Împreună cu echipa de consilieri locali și județeni, pe care o vom contura în următoarele 2-3 săptămâni, prin raportare la realitățile politice trecute și prezente și bazându-ne strict pe criterii de profesionalism, vom menține organizația noastră mulți ani, începând cu 9 iunie 2024, pe un drum politic și administrativ definit de dezvoltarea reală și durabilă, de importanța semnificativă a interesului cetățeanului băcăuan și de bunul-simț.

    Toți cei care mă cunosc vreau să știe că voi rămâne colega care nu a uitat și nu va uita niciodată de unde a plecat, precum nici colegii pe care m-am putut baza la orice oră din zi și, evident, nici oamenii care m-au creditat”

     

     

    Băcăuani cu care ne mândrim: Mihaela Melinte

    Mihaela Melinte, născută la 27 martie 1975 în Bacău, România, este una dintre cele mai strălucite figuri din lumea aruncării de ciocan. De la o vârstă fragedă de 11 ani, Mihaela s-a îndreptat către atletism și și-a dedicat întreaga viață sportului de performanță.

    Cariera sa a fost una presărată cu succes și recorduri impresionante. Ea a dominat scena națională, devenind de mai multe ori campioană națională și stabilind un record național impresionant de 76,07 metri. Realizările ei nu s-au oprit însă doar la nivel național. Mihaela Melinte a devenit campioană mondială în 1998 și campioană europeană în același an, demonstrând o dominare fără egal în ceea ce privește aruncarea de ciocan.

    Perioada 1994-1999 a fost una de glorie pentru Melinte, care a stabilit nu mai puțin de opt recorduri mondiale în acest interval de timp. Cu toate acestea, drumul ei către vârfurile sportului a fost însă presărat și cu greutăți.

    Cu toate acestea, Mihaela nu s-a lăsat descurajată de adversități. A continuat să concureze la nivel înalt, obținând locul 6 la Campionatul Mondial din 2003 și locul 10 la Campionatul Mondial din 2005. Performanțele ei ulterioare au demonstrat că determinarea și pasiunea pentru sport au rămas neclintite în ciuda obstacolelor întâmpinate pe parcursul carierei sale.

    Recunoașterea pentru contribuția sa la sportul românesc nu s-a limitat doar la performanțele de pe teren. În 2000, Mihaela Melinte a fost decorată cu Medalia Națională „Serviciul Credincios” clasa a III-a, o recunoaștere a meritelor sale și a dedicării sale față de atletism și țara sa.

    După retragerea sa din activitatea competițională, Mihaela Melinte și-a continuat implicarea în lumea sportului ca antrenor. Ea și-a îndreptat atenția spre pregătirea noilor generații de atleți, contribuind la dezvoltarea și formarea tinerilor sportivi. Printre elevii săi se numără Alexandru Novac, aruncător de suliță, și Bianca Ghelber, campioana europeană din 2022 la aruncarea ciocanului.

    Astfel, Mihaela Melinte a lăsat o amprentă puternică în lumea atletismului românesc, atât prin performanțele sale remarcabile pe teren, cât și prin dedicarea și implicarea sa ulterioară în formarea viitoarelor talente. Cu o carieră plină de realizări și o influență durabilă asupra sportului, Mihaela Melinte rămâne o figură emblematică în istoria atletismului românesc.

    Zilele Centrului de Cultură „George Apostu”(Constanța-Bacău-Iași)

    10 aprilie 2024- Muzeul Național al Marinei Române din Constanța

     

    Proiectul Zilele Centrului de Cultură „George Apostu” (Constanța-Bacău-Iași), organizat în prima jumătate a anului 2024, propune un nou format cultural, cu activități extra-muros, organizate la nivel național, care subliniază importanța circulației valorilor, a mobilității artiștilor, consolidând relațiile între instituțiile de cultură. Extinderea activităților culturale în afara spațiilor de referință ale instituției cu programe bogate în conținut, ce cuprind expoziții, concerte, lansări de revistă, lansări de albume de artă, colocvii etc. vizează promovarea patrimoniului cultural și pune accent pe menirea unui centru cultural, în peisajul cultural al unei națiuni, o veritabilă cetate culturală care aglutinează un ansamblu de valori, de expresii artistice, în scopul dăinuirii și al diseminării, al transferului permanent de cunoștințe, de la o generație la alta, ca factori sociali și culturali esențiali.

    Va fi prezentată o vastă colecție de produse culturale, marca Centrului de Cultură „George Apostu”, realizate în cei peste 30 de ani de existență, adevărate branduri intrate în patrimoniul spiritual local și național (unul dintre acestea fiind revista „Vitraliu”), care nu doar consemnează un destin instituțional, ci deschide noi orizonturi de cunoaștere și înțelegere a lumii de ieri, de azi și de mâine.

    Prima etapă a proiectului se va desfășura la Constanța, prin organizarea Expoziției de fotografie „TUR DE CONFRERIE”, semnată de artistul vizual băcăuan Ovidiu Ungureanu, care va fi deschisă miercuri, 10 aprilie 2024, începând cu ora 13.00, la Muzeul Național al Marinei Române din Constanța, partener în acest proiect.

    Cu ani în urmă, în 1984, Ovidiu Ungureanu fotografiază pentru prima dată Portul Constanţa din curtea Liceului de Marină „Navrom” (Poarta 6): prima întâlnire cu Portul. După terminarea liceului (Promoţia 1988, specializarea Punte, mai târziu timonier şi radio-telegrafist), participă la Olimpiada transmisioniştilor (la Schitul-Costineşti, Şcoala de radio-telegrafie a Marinei Militare), faza Marina Militară, în 1989, unde se clasează pe locul al III-lea. Iar din 1991 devine navigator pe mările şi oceanele lumii, sub diverse pavilioane, nava sa de suflet până în 1999 fiind M.S. WORLD RENAISSANCE (Renaşterea lumii – un nume sugestiv).

    Ovidiu Ungureanu, unul dintre cei mai titraţi artişti vizuali din Bacău, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, Filiala Bacău, cu o extraordinară biografie, a pus în practică mai multe proiecte artistice și culturale, printre care „Imagini recurente”, început în cadrul Facultății de Arte Vizuale și Design, Specializarea Foto-Video, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, sub îndrumarea prof. univ. dr. Matei Bejenaru.

    Artistul Ovidiu Ungureanu va expune în spațiile expoziționale ale Muzeului Național al Marinei Române din Constanța și, deloc întâmplător, în Salonul expoziţional ce poartă numele „Comandor Dimitrie Ştiubei”, considerat drept unul dintre „cei mai delicaţi portretişti ai mării”. O paralelă interesantă, ambii navigatori și băcăuani, care împărtășesc aceeași iubire și pasiune: lumea mării și frăţia marinarilor.

    Expoziţia „Tur de confrerie”, de la Muzeul Naţional al Marinei Române, strict legată de ţărmul Mării Negre şi de Portul Constanţa, născută din entuziasmul tinereţii, dintr-o „emoţie extenuantă”, cu greu ancorată în stăpânirea de sine, închide în mod fericit un proiect început acum cinci ani, prin donaţia fotografiilor în acel meleag din care provin, într-un gest de generozitate, ca o ultimă îmbrăţişare cu lumea marină, cu vapoarele, cu bolta ce se înalţă peste mare, cu întunericul nopţii peste misterul apelor, cu luminile tainice ale mării şi cu tot ce înfăţişează fotografiile.

    În anul 2023, în organizarea Centrului de Cultură „George Apostu”, Expoziţia „Tur de confrerie” a artistului băcăuan, alături de „Castele și palate” și „I-auzi corbii”, a poposit la Chişinău, la Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”, trasând o nouă punte de legătură culturală între Bacău și Chișinău.

    Gazda manifestării și moderator al acesteia va fi comandor dr. Marius Laurențiu Rohart, directorul MUZEULUI NAȚIONAL AL MARINEI ROMÂNE, iar expoziția va fi prezentată de criticul de artă Geta Deleanu, cunoscută pentru studiile sale în muzeologie și pentru perspectiva profundă asupra libertății de creație, și de directorul Centrului de Cultură „George Apostu” din Bacău, Gheorghe Geo Popa.

     „Dincolo de orgolii, de rivalități, de vanitate, atât de prezente în mediul artistic, din păcate, Ovidiu caută o armonie, un sentiment de confraternitate. Are generozitatea, noblețea de a-și privi cu empatie modelele, de a le ridica deasupra banalului și a le pune în lumina cea mai favorabilă, cea mai bună. Ovidiu, cu alura lui de adolescent longeviv, cu figura lui exotică, având ceva dintr-un mister aztec, se întoarce în timp, cu gândul, la viața lui de pe mare, când era navigator, și aruncă o punte între trecut și prezent. Fotografiile sunt actuale, dar sentimentul, feelingul este dintotdeauna, pentru că Ovidiu este un om deschis, cald, sensibil, un sentimental care-și construiește, prin arta sa, și un edificiu afectiv. Sunt, în această expoziție, imagini cu marea, cu valurile, cu vapoare, pontoane, țărmuri și porturi, cu o poezie a liniștii și o chemare a depărtărilor…” (Carmen Mihalache)

    Zilele Centrului de Cultură „George Apostu” vor continua la Bacău, în data de 23 aprilie 2024, cu expoziția de pictură „Vâlva visului” semnată de Gabriela Culic și recitalul extraordinar susținut de Raluca Dobre (vioară) și Edit Arva (pian) și, în data de 13 iunie 2024, la Palatul Culturii din Iași, cu Expoziția realizată cu opere din Patrimoniul Centrului de Cultură „George Apostu” și colocviul „Patrimoniu – valoare și valorizare”.

    Proiectul este susținut de sponsorul Evergent Investments S.A.

    Parteneri media ai Centrului de Cultură „George Apostu” pe anul 2024: Deșteptarea, TVR Iași, Radio România Iași, Radio România Actualități, Radio Moldova, TV Moldova 1 (Republica Moldova).

    Programul cultural pentru anul 2024 al Centrului de Cultură „George Apostu” se desfăşoară sub genericul „Patrimoniu – valoare și valorizare”.

    Nocturnă pentru terenul de sport din Horgești

    Luminița Adriana Temea, administratorul public al comunei Horgești, a anunțat că terenul de sport din satul Horgești a fost echipat cu iluminare nocturnă, oferind astfel oportunități sporite de activități sportive și recreative pentru comunitatea locală.

    Temea a precizat că urmează să fie inaugurat în curând un teren de sport modern în satul Sohodor, oferind tineretului din zonă un spațiu adecvat pentru diverse activități sportive.

    Această inițiativă nu se oprește aici, deoarece administratorul public a făcut cunoscut planul de a amenaja un alt teren de sport în curtea grădiniței Sohodor, odată ce primăria va obține în proprietate terenul din apropierea Școlii noi din Sohodor.

    Această măsură vine ca răspuns la necesitatea de a oferi copiilor din zonă facilități moderne și adecvate pentru practicarea sportului.

    În plus, Temea a subliniat că și tineretul din satele Răcătău-Razesi, Bazga și Răcătău de Jos va beneficia de un teren de sport modern în acest an, acesta urmând să fie amenajat în incinta terenului de sport existent. Aceste inițiative evidențiază angajamentul administrației locale față de promovarea unui stil de viață sănătos și activ în rândul locuitorilor săi.

    „Mulțumesc pentru susținere și încredere!” a concluzionat Luminița Adriana Temea, reiterându-și devotamentul față de comunitatea pe care o slujește și angajamentul său de a fi mereu alături de locuitorii comunei Horgești.

    27 martie, Ziua Mondială a Teatrului

    Știați că la 27 martie 1929 se inaugura, în Bacău, Hotel Athenee Palace, sediul actual al Teatrului Municipal Bacovia …?

    Știați că în 1961, Institutul Internațional de Teatru decidea ca ziua de 27 martie să reprezinte Ziua mondială a Teatrului?

    Da, 27 martie reprezintă ziua în care aducem omagiu tuturor creatorilor de teatru.

    Dar, numaidecăt, Spectatorilor!

    De secole și milenii lumea înțelege spiritul teatrului și oricăt de rele ar fi vremurile sau vremea, Spectatorii sunt alături de noi, aplaudând, hulind, râzînd sau lăcrimând.Trăind, prin excelență alături de noi: făcătorii de Lumi în Lume.

    Azi, după atâta timp, gândul meu zboară către Măria Sa, Publicul.

    El este martorul iubirilor, urilor, luptelor, speranțelor noastre.

    Chiar și-n vremuri de război, pace, pandemii, orori, Publicul a găsit prin noi speranța, Viața!

    El vine cu înceredere, el e pregătit să accepte, să-nțeleagă, să iubească tot ce-i propune Teatrul.

    Publicul este ca noi…creatorii… Își deschide sufletul, cumpără bilet, își asumă prezența în sala de spectacole, vrea, dorește, simte, vibrează cu/ca noi.

    El este martorul trecerii noastre de-aici, încolo…

    El trăiește odată cu Actorul, viața, moartea, trecerea…transformarea, devenirea, redevenirea.

    Fără Public n-am avea sens.Fără Public n-am avea rost.

    Așadar, azi 27 martie 2024, mileniul trei, secolul XXI, aduc omagiu Măriei Sale, Spectatorul, primul și ultimul marotr al existenței noastre.

    Să ne fiți cu dragoste și sănătate, cu credință și încerederea că ,împreună, spectatori și actori, regizori, scenografi, coregrafi, cabiniere, coafeze, sufleuri, tehnicieni, mașiniști, recuziteri, vom face o lume o mai buna!

    La Mulți Ani, Spectatorule!

    Viața noastră-a oamenilor de teatru- ți se datorează, viața noastră se-mplinește prin Dumneavoastră!

    Vizionare plăcută!

    Eliza Noemi Judeu

    Actriță, Teatrul Municipal Bacovia

     

     

     

     

     

     

     

    Tenis/ JPT Doubles Tour: Ana Maria Chiriță, semifinalistă la dublu

    Rezultate notabile în contul tenismenei antrenate de Radu Orzață la CSȘ Bacău, Ana Maria Chiriță la JPT Doubles Tour, turneu de categoria FRT derulat recent la București. Sportiva în vârstă de 16 ani s-a aflat pe podiumul probei de dublu în calitate de semifinalistă, pentru ca la mixt să se oprească în sferturile de finală.

    La dublu, Ana Maria Chiriță a făcut pereche cu Alexia Adăscăliței (ACS TCC 2018), cele două trecând, pe rând, cu 6-1, 6-0 de Maria Alessia Jinga/ Iulia Stan și cu 6-0, 6-0 de cuplul E. Croitoru/ A. Mocanu, înainte de ceda în semifinale, la mare luptă, cu scorul de 2-6, 6-3 (8-10) în fața favoritelor 2, Ștefania Lazăr și Claudia Ogescu, care au câștigat și turneul.

    La mixt, unde a existat un tablou de 32, perechea Ana Maria Chiriță (CSȘ Bacău)/ Radu Filipache (Văideanu Brașov) s-a impus cu 6-4, 6-4 în meciul cu M. Ganea/ A. Adăscăliței, pentru ca în confruntarea pentru accederea în semifinale să piardă cu 6-2, 6-0 în fața cuplului C. Măgureanu/ S. Jurcă.

    După un 2023 în care a reușit, printre altele, să cucerească bronzul la CN U16 la dublu mixt, să-și treacă în cont o semifinală de simplu la CN U18 și să-și adjudece Trofeul Cybernet Audi Center la Senioare, Ana Maria Chiriță dorește să ridice ștacheta în 2024. Semnele sunt mai mult decât încurajatoare.

    Campanie antidrog la CT Cobălcescu Moinești

      Colegiul Tehnic Grigore Cobălcescu din Moinești, județul Bacău, a organizat o serie de activități în cadrul Campaniei #SpuneNU. Elevii, cadrele didactice și părinții s-au implicat activ în aceste evenimente menite să informeze și să conștientizeze asupra pericolelor asociate consumului de droguri.

      Printre activitățile desfășurate s-au numărat:

      👩🏻‍🎓 8 ateliere educative, la care au participat 197 de elevi liceeni, oferindu-le oportunitatea de a învăța informații cruciale despre riscurile și consecințele consumului de droguri, precum și modalități de prevenire.

      👨‍🏫 1 sesiune de instruire adresată a 39 de cadre didactice, unde s-au dezbătut strategii și metode eficiente de abordare a subiectului drogurilor în mediul școlar, pentru a sprijini și ghida mai bine elevii în acest sens.

      👨‍👩‍👧‍👦 1 sesiune dedicată informării și conștientizării, la care au participat 11 părinți, punându-se accentul pe rolul și responsabilitatea acestora în educarea copiilor în privința riscurilor asociate consumului de droguri.

      Aceste inițiative nu numai că au adus informații valoroase comunității locale, dar au și contribuit semnificativ la creșterea nivelului de conștientizare și prevenire a consumului de substanțe interzise în raza județului Bacău.

      Campania #SpuneNU continuă să își extindă impactul și să ofere sprijin esențial în eforturile de combatere a acestui fenomen delicat și dăunător din societate.

      Primarul Buhușiului anunță finalizarea lucrărilor de modernizare a Școlii Gimnaziale „Ștefan cel Mare”

      Primarul orașului Buhuși, Vasile Zaharia, a anunțat finalizarea lucrărilor de modernizare, extindere și dotare a Școlii Gimnaziale „Ștefan cel Mare” din Buhuși, numărul 5.

      Aceste lucrări, în valoare de 1,5 milioane de euro, au fost posibile datorită fondurilor europene și au fost executate de firma locală Roan Invest.

      Această investiție semnificativă în infrastructura educațională a orașului demonstrează angajamentul constant al administrației locale pentru îmbunătățirea calității învățământului și a condițiilor de studiu pentru elevi.

      Prin modernizarea și extinderea școlii, se oferă oportunități mai bune pentru educația copiilor și tinerilor din comunitatea buhușeană.

      Primarul Zaharia a subliniat importanța acestor investiții majore în domeniile sănătății și învățământului pentru asigurarea unui viitor solid al comunității.

      Astfel de inițiative contribuie la dezvoltarea socio-economică durabilă a orașului și la creșterea calității vieții locuitorilor săi.

      ,,Scriitorul”! „Trei dorințe” în ,,Universul viu”

      O zi cu dezlegare la pește și vorbe. Artă vizuală în diferite forme și culori. Locație, luni ora 15.00, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu’’ Bacău. Invitație pe o vreme ploioasă la o expoziție de pictură și lansare de carte. Buna Vestire s-a dovedit a fi o zi a împăcării cu destinul, soarta, piedicile, dar și o recunoaștere a perseverenței, perspectivei artistice și a strădaniei de a demonstra, că visurile se pot împlini și într-o formă nonconformistă.

      Viorica Băluță (muzeograf), Mihaela Băbușanu (muzeolog), Mihai Buznea (senior editor, ziarist) prin mesajul transmis la inaugurarea expoziției, i-au provocat pe cei prezenți – mai era nevoie de scaune, să descopere ,,Biografia unui visător, Gheorghe Parascan’’. Biografie la care au contribuit Maria Margoș și Stelian Cartacuzencu. O combinație subtilă între artele plastice, cuvânt și cercetare.

      Istoricul Eugen Șendrea, care îi cunoștea ascensiunea, îl considera pe Gelu Parascan ca fiind ,,Omul care sfințește lemnul prin mii de lucrări iconografice. Este printre puținii artiști plastici băcăuani care trăiește din ce a creat’’.

      ,,Maria Margoș, coautor al acestei frumoase lucrări narative, (Trei dorințe), este de asemenea o doamnă a artei naïve, premiată național, recunoscută și internațional’’. Îl citez pe Dr. ing Stelian Cartacuzencu, tulcean la origine, absolvent al Universității ,,Vasile Alexandri’’din Bacău, jurnalist în studenție, care l-a descoperit pe Gheorghe Parascan mult mai bine după… „Visul American, când am realizat că lucrările lui împânzesc toată lumea, fiind considerate un adevărat patrimoniu cultural național și internațional. După 53 de ani de cercetare, omul Parascan a realizat o carte având subiect „Universul Viu’’. Mulți spun că domnul Parascan este un pictor primitiv. Eu cred, că domnul Parascan are un stil de pictură nedefinit, neexistent și unic. Este omul care a redefinit lumina și a reprezentat sufletul din spatele culorilor. Este stilul Parascan și atât!’’

      Sunt teme care te pun pe gânduri când citești. Dacă amesteci cele trei culori de bază, de ce nu există în natură flori roz și indigo?! Este greu să faci o recenzie, unor cărți care abordează o multitudine de subiecte, așa că încropesc și eu o frază din temele enumerate în sumarul celor două volume. Câteva titluri, nu le mai pun în ghilimele: Așa a început povestea. Un proiect pe placul tuturor. Revoluția a venit. Drumul către artă. Marea încăpățânare. Gândirea în spațiul 6D. Adaptare în loc de evoluție? Și cercetarea face parte din poveste. Viața din spatele sufletului. În viață nu există final. Mulțumiri! Alte informații… la un clic distanță!

      Expoziția este deschisă timp de trei săptămâni. 

      Primarul din Dărmănești anunță progrese semnificative în modernizarea infrastructurii rutiere

        Primarul Constantin Toma din Dărmănești a efectuat o vizită de lucru, ieri, la două dintre șantierele active care fac parte din planurile de modernizare a infrastructurii rutiere din oraș.

        Una dintre investițiile majore discutate este construirea șoselei de centură destinată traficului greu, proiect evaluat la peste 20 de milioane de lei și finanțat prin programul Anghel Saligny. De asemenea, reabilitarea și modernizarea străzilor din cartierul Brătulești sunt parte din agenda de dezvoltare urbană, cu o valoare de peste 15 milioane de lei și finanțat prin Compania Națională de Investiții.

        Ambele proiecte beneficiază de cofinanțare din bugetul local și sunt în graficul de execuție stabilit în colaborare cu constructorii implicați. Aceste eforturi de modernizare a infrastructurii rutiere reprezintă o alocare semnificativă de resurse, însumând peste 35 de milioane de lei în acest an.

        Primarul a subliniat că obiectivul lor este să transforme orașul într-o comunitate modernă, oferind o infrastructură rutieră și de utilități de înaltă calitate. Această viziune poate fi realizată doar prin investiții masive în comunitate și prin angajamentul continuu pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale locuitorilor.

        Astfel, aceste proiecte de modernizare nu numai că vor îmbunătăți accesibilitatea și mobilitatea în oraș, dar vor contribui și la creșterea calității vieții pentru toți locuitorii săi.

        Când patriotismul devine infracțiune

        Aparent, în Republica Bananieră România, a fi patriot, a-ți onora eroii naționali, a adera la idealurile unionismului reprezintă o crimă extrem de gravă care trebuie pedepsită din floare, pentru a nu permite dezvoltarea ei. Un elev de la un liceu din Baia Mare a fost mustrat și i s-a scăzut nota la purtare pentru a adus în școală stickere pe care scrie „Eroii nu mor niciodată” și „Basarabia e România”.

        Conducerea școlii a citat un articol din regulamentul intern care spune că le este interzis elevilor „să aducă și să difuzeze, în unitatea de învățământ, materiale care, prin conținutul lor, atentează la independența, suveranitatea și integritatea națională a țării, care cultivă violența și intoleranța” și din Legea învățământului: «școala nu este un spațiu de manifestare a unor convingeri de nicio natură religioasă, politică și așa mai departe.

        Este interzis prozelitismul politic și religios»”. După logica înțelepților care conduc liceul din Baia Mare, chiar ei au încălcat aceste reguli când au sărbătorit în școală Ziua Națională, Ziua Unirii Principatelor sau Ziua Eroilor. Dar acestea sunt amănunte irelevante pentru acest caz. Vina elevului, moldovean la origini (e din Suceava), este că nu a renunțat la studiul istoriei și chiar demonstrează că o înțelege.

        Ce nu a înțeles este că, în această epocă și în această țară, nu mai este permis nici să fii patriot și nici să apelezi la Istorie. Ca ordinul venit de sus este să se șteargă orice urmă de sentiment național pentru ca să nu mai existe împotrivire la schimbările care se pregătesc.

        Ceea ce nu-și dau seama cei care se joacă prea ușor cu aceste concepte este că, la fel ca în fizică, orice acțiune are partea de propria reacțiune. Și că au mai existat perioade în istoria noastră când s-a interzis să te manifești ca român. Și nu au reușit să ne determine să renunțăm.

        Și așa cum a venit Ziua Judecății atunci, așa va veni și acum. Și se vor întreba domnii politicieni și activiștii de partid cu ce au greșit de li s-a întâmplat.

        Aproximativ 300 de copii din Programul Național „Cantus Mundi” au sărbătorit Ora Pământului la Poduri

          Sâmbătă, 24 martie, într-o atmosferă încărcată de emoție și solidaritate, curtea bisericii Sfântul Nicolae din Parohia Poduri a găzduit un eveniment special în cadrul căruia peste 300 de copii au marcat Ora Pământului, alăturându-se celei de-a 18-a ediții a celui mai mare eveniment de mediu din istorie.

          Sub îndrumarea doamnei profesor Gabriela Biea, fondatoare și dirijoare a corurilor Resurrecțio de la Liceul Spiru Haret din Moinești și Resurrecțio junior de la Școala Gimnazială General Nicolae Șova din Poduri, copiii au adus lumină și cântec într-un moment de recunoștință și rugăciune pentru frumusețea și fragilitatea Pământului.

          La ora 20:30, când becurile s-au stins și lumânările au fost aprinse, copiii au rostit împreună rugăciunea Tatăl Nostru, cu fețele luminate de lumina caldă a lumânărilor. Părintele paroh Vasile Popa a transmis un mesaj de apreciere și încurajare, subliniind importanța protejării mediului înconjurător și a grijii permanente față de darurile pe care le primim de la Creator.

          Evenimentul a avut și o latură social-filantropică, în contextul Anului omagial al îngrijirii și pastorației bolnavilor. Participanții au organizat o colectă de fonduri în beneficiul Antoniei Maria, o fetiță în vârstă de 9 ani care se confruntă cu grave probleme de sănătate și are nevoie urgentă de o intervenție chirurgicală costisitoare.

          Parohia Poduri a devenit astfel locul unde cântecul, rugăciunea și solidaritatea s-au unit pentru a marca Ora Pământului și pentru a oferi speranță și sprijin unei familii aflate în dificultate.

          1933: „Mari contrabande descoperite Ia vama Bacău”

          – Amenzi însemnate aplicate întreprinderilor Filderman și Isvoreanu – Rolul unui expeditor vamal – URMAREA UNUI DENUNȚ – TRANSFERĂRILE DE PERSONAL CA URMARE A CELOR PETRECUTE –

          Autoritățile superioare din Iași au fost informate despre mari contrabande descoperite la Vama Bacău, fapte în urma cărora s-au aplicat însemnate amenzi bănești unor mari industriași, procedându-se concomitent și la unele transferări de personal. Un denunț —firește, anonim—indica pe un d. Lazăr Tulceanu, expeditor vamal din Bacău, ca autor al unei contrabande de ciorapi. Se preciza chiar că d- Tulceanu ar fi introdus la Bacău eschivându-se de taxe, două lăzi cu ciorapi.

          Denunțul a fost cercetat personal de d. Anghel inspector regonal vamal, care în ultima vreme a descoperit o serie de mari contrabande. Prima descindere s’a făcut acasă la d. Lazăr Tulceanu din Bacău, de către organele vamale și cele judiciare. S’au făcut constatări surprinzătoare. Faptele denunțate erau exacte. D-lui Tulceanu i s’a aplicat o amendă de 400 000 lei, fiind trimis și în judecată. Anchetatorii nu s’au mulțumit cu atât. Au răvășit prin sertare, au controlat corespondența d-lui Tulceanu și cetind-o cu atenție, au dat de firul unor alte afaceri datorită cărora, în profitul a doi cunoscuți industriași localnici, statul era fraudat cu milioane lei.

          Dl. inspector Anghel a descoperit o afacere de dată recentă. Câte oare nu s’ar fi făcând mai înainte ? Oricum, se crede că sistemul a fost stăvilit pentru viitor.

          Alte contrabande

          Dar să arătăm despre ce este vorba. Intreprinderele Filderman au importat din Olanda mari cantități de oleină, necesare fabricei de stofă de la Bacău. Stofa, fie de proastă calitate, dacă primește prin pulverizație puțină oleină, devine moale, capătă luciu. În ce privește oleina, se plătește către Ministerul de Franțe o taxă mult mai mică decât pentru grăsimi animale.

          Ca să se eschiveze de plata taxelor legale pentru oleină, întreprinderea Filderman dădea oleina drept grăsime animală, fapt pe care vameșii din Bacăunu l-au descoperit până la venirea în control a d-lui inspector Anghel. Din scriptele aflate la d. Tulceanu s’a dat de această afacere, s’a dat de o serie de scrisori azi confiscate, prin care se solicita falsificarea facturilor necesare inducerei în eroare a organelor vamale. Descoperindu-se faptele, firmei Filderman i s’a aplicat o amendă de aproape jumătate milion lei. Osebit, conform articolului 196 din legea vamală, pentru faptele penale, cazul a fost deferit spre cercetare justiției.

          Și fabrica Isvoreanu

          Se vede că procedeul era cunoscut la Bacău. Probabil că d. Tulceanu aranja toate treburile la vamă, căci în situația descrisă mai sus a fost descoperită în afară de fabrica Filderman și o altă mare industrie: fabrica de postav Isvoreanu. Procedeul era acela. Se declară la fel oleină drept grăsime animală. Pedeapsa aplicată în al doilea caz a fost o amendă de 600.000 lei. Dar fabrica Isvoreanu—pe cât se spune—nu-i la primul caz. A mai fost amendată cu 100.000 lei, când a declarat un vagon cu lănă spălată, drept lână nespălată, încercând să plătească taxe mai mici. Ca și d-nii Tulceanu și Filderman, Isvoreanu va trebui să apară și în fața Tribunalului Bacău, unde cei în cauză vor răspunde de faptele săvârșite.

          Primeniri

          D. inspector regional Anghel și-a dat lesne seama că dacă organele vamale din Bacău n’ar fi manifestat atâta ușurință, contrabandele ar fi fost descoperite și fără intervenția anonimului denunțător. O primenire deci se impunea la vama Bacău. D. inspector Anghel a făcut raport detailat Ministerului de Finanțe care imediat a luat măsurile dictate de împrejurări. Șeful Vămii Bacău, d. Traian Costache a fost transferat tocmai la Oltenița. În locul rămas vacant, a fost mutat șeful vămii Oltenia, dr. Ion Șerbănescu, funcționar integru, apreciat pentru studiile sale superioare.

          Ministerul de Finanțe, pe baza raportului d-lui inspector Anghel a transferat și pe unii taxatori, căutând a înconjura apoi pe d. șef Ion Șerbănescu de elemente active, bine notate de forurile superioare. De aceia au fost transferați la Bacăud-ni: Marinescu venit de la Curtici, Gheorghe—Grigore Ghica Vodă, Goangă—Timișoara și Dolia—Chișinău. Prin noul personal, vama Bacău va corespunde pe deplin cerințelor, apărând interesele Statului, fără a se prejudicia pe acele particulare.

          Radu Ionel
          Ziarul Lumea (Iași) 19 februarie 1933

          Adunarea Generală a Organizației Municipale PSD Bacău – LIVE

          VideoLa Adunarea Generală a Organizației Municipale PSD din Bacău, de la Centrul de Afaceri (CAEX), membrii partidului discută strategiile și direcțiile viitoare ale acțiunilor politice locale.

          Sunt invitați și cei doi candidați propuși de PSD pentru funcțiile cheie: Valentin Ivancea, pentru funcția de primar al Bacăului și Cristina Breahnă-Pravăț, pentru cea de președinte al Consiliului Județean Bacău.