Participarea autorităţilor la deschiderea expoziţiei.-Opera sindicatului„Calul lipitzarî” de sub patronajul d-lui ministru Mircea Cancicov şi preşedinţia d-lui Otto Constantiescu.-Distribuirea premiilor. Banchetul
BACAU. — Cu un fast deosebit s-a făcut deschiderea expoziţiei de cai lipizani în соm. Răcăciuni, jud. Bacău, din lăudabila iniţiativă a sindicatului „Calul lipitzan“ de sub preşedinţia d-lui Atta Constantinescu şi de sub patronajul d-lui ministru de finanţe Mircea Cancicov. Pe platoul târgului Răcăciuni s-a amenajat o vastă tribună pavoazată cu steaguri tricolore, pentru invitaţi. Au luat parte la deschiderea expoziţiei din partea oficialităţilor : d. general Gh. Manoliu, comandantul garnizoanei Bacău, d. col. I. Minescu, prefectul judeţului, d. col. Const. F. Bellu, primar, d. director Romano, din ministerul de agricultură, d. inspector dr. A. Goreniuc, din ministerul de agricultură, d. Eugen Iliescu, preşedintele Camerei de comerţ şi Industrie Bacău cu d-na.
Deasemeni am remarcat pe: Prinţul de Wied, fost rege al Albaniei, d. general I. Racoviţă-Iaşi, d. prof. univ. Brătianu-Iaşi, d. prof. univ. V. Bulgaru-Iaşi, d. Gh. Buzdugan, d-na V. Buzdugan, d. Cantacuzino-Paşcani, d-na avocat Bulgaru-Iaşi, d-na Zamfirescu-Focşani, d. dr. veterinar V. Buşniţă, şeful circ. veterinare, d-na G. Brătianu d-na general Manoliu, d-na C. Belle d-na şi d. dr. V. Pătrăşcanu, d-na , d. av. Ed. Racoviţă, d-na şi d. av. C. Zlotescu, d-na şi d. av. şt. Paraschiv, d-na general Florescu, av. M. Boicea-Iaşi, d. ing. Cojan, d prof. D. Carivon, d-na şi d. M. Hanut, d. av. D. Ardeleanu, d. L. Fumarachi, d. av. Eug. Bunea-Galaţi, d. ing. Ilie Bancu, d. av. I. Mardiros d. dr. D. Ciochină, d. ing. Ciochină, d. ing. Soloviev, d. Anton Stoicovici, d-na Şi d. A. Crupenschi-Liteni, d. av. C. Henţescu-Bucureşti, d. I. Zadic-Bucureşti, d-na şi d. G. Herţaru d. D. Papadepol, d. prof. C. Sturza, d. av. D. D. Farescu, d-ra prof. Teodorescu, d. V. D. Manciu, d. G. Miclescu, d. A. Simionescu, d. şt. Roşu, primarul comunei, d. G. Leahu, şeful gărei, Sf. s. pr. G. Gruia, inv. I. Epure, d. F. Doboş, industriaş, d. C. Mironescu, fost primar, etc.
Toţi invitaţii au fost primiţi de d-na ’ şi d. Atta Constantinescu, animatorul şi conducătorul sindicatului ce a organizat expoziţia. La orele 16.00 au fost prezentate asistenţii cele mai frumoase exemplare de cai lipitzani ai hergheliei, care au produs o impresie deosebită prin linia elegantă şi nervoasă dar şi prin vigoarea de care dă dovadă această rasă de cai. După prezentarea cailor, a urmat prezentarea atelagiilor, d. Atta Constantinescu conducând o pereche de cai albi, d. Ion Georgescu, o pereche de cai suri şi fiica d-lui Atta Constantinescu, o pereche de cai poney.
CALUL LIPITZAN SI OPERA SINDICATULUI „CALUL LIPITZAN” DIN RACACIUNI
Calul lipitzan, denumit astfel după herghelia Lipitza, lângă Trieste, cu renume mondial pe timpul monarhiei austro-ungare, a găsit o foarte prielnică desvoltare în ţara noastră, după răsboi, în regiunea munţilor Făgăraşi la Sâmbăta de Jos, unde azi există o herghelie de peste 300 capete. Rasa calului lipitzan s’a creiat la Lipitza în anul 1580 din 3 armăsari şi 24 iepe aduse din Spania (Andaluzia) încrucişaţi apoi cu cai din rasele: berberă, arabă, daneză și cai grei de Pirinei.
In curs de 3 secole sau format 6 linii de sânge și anume: pluto, coniversano, favory, napolitane, Maestoso și siglevy. Până la 1856 caii de rasă lipitzană au avut parci de diferite culori, iar după actastă dată s’a infuzat mult sânge arol şi s’a ajuns la o culoare vânătă — culoare caracteristică azi calului lipitzan şi care de la vârsta de 8 ani devine albă. In 1925, defunctul Alex. Constanntinescu, fost ministru al agriculturii şi domeniilor a cumpărat la expoziţia regională a Banatului cea mai frumoasă pereche de cai lipitzanii, expuşi de contele Karatsonyi şi a donat-o M. S. Reginei Maria, iar în 1930 desfiinţându-se grajdul Curţii regale, armăsarii au fost cumpăraţi de d. Atta Constantinescu.
Aceşti armăsari puri lipitzatni din familia Pluto-fontesca, aduşi de d. Atta Constantinescu în corn. Răcăciuni jud. Bacău, au fost puşi în permanenenţă la dispoziţie pentru montă, în mod gratuit, tuturor crescătorilor de cai din jud. Bacău, Ministerul de Agricultură şi Domenii făcând o anchetă asupra rezultatelor obţinute în corn.. Răcăciuni, pr. d. inspector dr. A. Goreniuc, a constatat că regiunea Răcăciuni este foarte prielnica pentru desvoltarea rasei lipitzane. În urma acestei anchete, toţi proprietarii, în frunte cu d. Atta Constantinescu, care a pus bazele unei herghelii cu 10 iepe bune lipitzene, au început a creşte această rasă de cai.
Azi, un cal tânnăr lipitzan se vinde la Răcăciuni cu 8-15.000 lei bucata, acest cal fiind foarte sobru, excelent pentru munca câmpului, având însă şi toate calităţile calului elegant de trăsură şi călărie. Calităţile armăsarilor de la herghelia Răcăciuni fiind apreciate de ministerul de agricultură şi Domenii, Atta Constantinescu i-a pus la dispoziţia hergheliei statului de la Sâmbăta de Jos, în mod gratuit pe 3 ani. Pentru a beneficia de avantagiile acordate de legea incurajării agriculturii din 1937, toţi crescătorii de cai lipiţeani din regiunea Răcăciuni s-au instituit într’un sindicat al „calului lipiţean” având ca preşedinte de onoare pe d. ministru Mircea Cancicov, preşedinte activ pe d. Atta Constantinescu şi vicepreşedinte pe d. Mircea Costinescu, îngrijind de creşterea şi răspândirea acestei rase de cai. „ La sfârşitul expoziţiei d. dr. V. Buşniţă, şef al circumscripţiei veterinare, a împărţit următoarele premii proprietarilor cari au expus cai la expoziţie:
Împărţirea premiilor
Premiul I, d-nii Mircea Costinescu 2000 lei, A. Stoicovici 1500 lei Eug. Bunea 1500 lei, L. Farnasachi 1500 lei, Ignat Fechet 1000 lei, ing. Pantazzi 1000 lei, Calistrat Mocanu 1000 lei, A. Simionescu 2000 lei si Simion Ichim 1500 lei. Premiul V:d-nii V. Crainic 500 lei, G. Buzdugan ,1000 lei, V. Vascan 500 lei, Em. Burghelea 500 lei, Nec. Duhariu , 500 lei. . Premiul III: d-nii Uie Diaconu 200 lei şi Andrei Gregoriu 200 lei. Pentru strângerea fondurilor necesare împărţirii premiilor au contribuit d. ministru M. Cancicov, d Atta Constantinescu, care a mulţumit tuturor participanţilor de încurajarea ce au dat-o prin prezenţa lor membrilor, sindicatului ce au organizat expoziţia. A invitat apoi pe toţi la conacul moşiei sale din Gâşteni, unde intr-un cadru de veche traditie boiereasca s-a petrecut până seara târziu.
Ziarul România, 25 X 1938
