Avariile de pe termoficare toaca nervii locatarilor

Lucrarile de reparatii de pe reteaua de termoficare stârnesc in continuare nemultumiri. Pe strada Energiei, o astfel de interventie a durat doua saptamâni. Recent, muncitorii au acoperit gaurile si au plecat. In urma lor a ramas pamânt rascolit ca pe aratura. Aburii ies in continuare din canalul termic, iar locatarii primesc apa calda murdara si cu miros de mucegai.
Locatarii din Asociatia de proprietari 303 sunt indignati de modul in care se intervine pentru rezolvarea avariilor. Dupa trecerea muncitorilor, in zona au ramas mormane de pamânt si gropi. Si nici nu s-a rezolvat nimic. Conductele zac mai departe in canalul termic inundat. La robinet curge apa calda murdara si urât mirositoare. “Acum doua saptamâni au inceput sapaturile, ne-a declarat Radu Dughir, presedinte la Asociatia de proprietari 303. Au intervenit in trei locuri in spatele blocului 33 de pe strada Energiei. Ziua lucrau, goleau instalatia, iar seara o umpleau pentru a furniza caldura. Zile intregi a fost asa. Pe 16 martie i-am vazut ca acopera gropile si se pregatesc de plecare. I-am intrebat daca au remediat lucrarea, dar au spus ca sunt alte prioritati si se vor intoarce.” Locatarii isi varsa naduful pe conducerea asociatiei de proprietari. Apa “asa numita calda” este murdara si cu miros de mucegai. Presedintele a cerut, la r ândul sau, explicatii de la CET. “Nu m-au lamurit.” Elena Cirnu, purtator de cuvânt CET Bacau, ne-a declarat ca “pe Energiei a intervenit SC Multiservice, iar la avaria care a aparut in apropiere lucreaza o alta firma. Nu acesta este motivul sistarii lucrarilor. De fapt, acolo unde reclama locatarii s-au facut sondaje pentru descoperirea avariei. S-a incercat in trei puncte, insa pierderea este in alta parte. Echipa mai face incercari in zona. Nu se aduce terenul la starea initiala pâna la remedierea avariei.” Locatarii deserviti de punctul termic 95, de pe strada Energiei, s-au saturat de interventiile de pe sistemul de termoficare. Toate aleile poarta urmele lucrarilor. De-a lungul timpului, s-au perindat pe acolo toate firmele agreate de CET pentru interventii la avarii. In urma lor au ramas gropi in care se aduna apa. Din pamânt ies in permanenta aburi. Locatarii se intreaba de ce nu se inlocuieste conducta pe un tronson intreg si se fac doar lucrari pe bucatele si de mântuiala.

Epopeea FCM-ului incepe sa capete conotatii caragialesti. In sedinta de ieri a Consiliului Local (CL), primarul Romeo Stavarache a prezentat alesilor doua hotarâri aprobate de CL in decembrie 1996, respectiv februarie 1997. Potrivit acestora, a opinat edilul sef, clubul de fotbal FCM Bacau ar apartine municipalitatii inca din acei ani. Afirmatiile lui Stavarache sunt contrazise de reprezentanti din conducerea gruparii galben-albastre, precum si de unii dintre alesii locali care, prin afirmatiile facute, arata ca FCM-ul nu a apartinut niciodata municipalitatii.

Scandalul legat de iminenta desfiintare a echipei fanion a municipiului a ajuns la etapa „cotcariilor“ administrative. In sedinta de ieri a Consiliului Local, edilul in exercitiu a prezentat alesilor extrase din doua hotarâri emise de CL in decembrie 1996 si februarie 1997, potrivit carora FCM-ul ar fi proprietate a municipiului inca din acei ani. Stavarache a declarat ca licenta de participare in liga secunda de fotbal a echipei ar apartine, de fapt, orasului. „Asociatia Sportiva este in subordinea Consiliului Local din decembrie 1996. Tot atunci, licenta a fost data Consiliului Local. Licenta este a orasului. Asa a fost finantata echipa an de an“, a opinat Stavarache.
Obsesia furibunda a edilului, privitoare la compromiterea numelui Sechelariu, se loveste, insa, de afirmatiile contrare ale oficialilor clubului, precum si de realitatea documentelor existente in arhiva Asociatiei Sportive „FCM Bacau“. Acestea contrazic flagrant afirmatiile gratuite facute de primar.

Supraveghere, nu subordonare

In baza conventiei nr. 2503 din 3 februarie 1997, incheiata intre Consiliul Local si „Asociatia Sportiva Bacau“ (n.r. – transformata in acelasi an in Asociatia Sportiva „FCM Bacau“) municipiul transmitea spre folosinta asociatiei stadionul cu dotarile aferente, precum si alte baze sportive, in scopul de a sprijini echipa fanion a orasului. La aceeasi data – 3 februarie 1997 – CL a emis Hotarârea nr. 8 prin care se urmarea exercitarea de catre un delegat desemnat de for a „supravegherii desfasurarii acestei activitati“ (n.r. – fotbalistice).
Flavius Pop, vicepresedintele FCM Bacau si unul dintre primii „supraveghetori“ din partea CL a activitatii sportive derulate de club, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca afirmatiile edilului sef sunt nefondate si eronate. Pop a precizat ca notiunea de supraveghere a activitatii fotbalistice nu trebuie confundata cu un drept de proprietate asupra clubului. „Am fost mandatat de Consiliul Local sa supraveghez activitatea de la club in februarie 1997. Eram consilier local din partea PNTCD. Dupa câteva luni am renuntat la aceasta delegare. Imi amintesc ca participam la sedintele conducerii clubului, semnalam anumite probleme. Notiunea de supraveghere nu trebuie confundata cu dreptul de proprietate asupra clubului. Si eu pot fi supravegheat in locuinta mea, insa sunt proprietar asupra ei. “, a dezvaluit Pop.

O lege de 86 de ani ii da peste nas primarului

Legea 21 din 1924 a reglementat pâna in 2002, an in care a fost abrogata de Ordonanta de Guvern nr. 26, modul de constituire si functionare a asociatiilor si fundatiilor. La articolul 15, legea citata prevede ca statul are dreptul de supraveghere si control asupra acestora. „Statul are un drept de supraveghere si control asupra tuturor persoanelor juridice de drept privat (…) El va urmari pe de o parte ca ele sa se administreze si sa-si indeplineasca menirea in conformitate cu statutele si cu actele lor constitutive“, se arata in articolul citat. Legea 21 mai prevede ca statul este reprezentat prin delegati. Articolul 18 stipuleaza ca „delegatii vor participa cu vot consultativ“ in cadrul fundatiilor si asociatiilor.
Prin urmare, reprezentarea statului – in speta a Consiliului Local – in clubul FCM Bacau era ceruta explicit de lege. Reprezentarea nu atragea insa un drept de proprietate asupra clubului exercitat de catre stat. FCM nu a apartinut niciodata municipiului Bacau, ci doar Asociatiei Sportive „FCM Bacau“, titulara licentei de joc, a palmaresului, culorilor si insemnelor echipei.

Asociatia Sportiva „FCM Bacau“, actionar minoritar

In urma intelegerii din iunie 2009, Primaria Bacau si Asociatia Sportiva „FCM Bacau“ au constituit o societate comerciala: „FCM Bacau SA“. Societatea urma sa gestioneze activitatea sportiva a clubului si sa faca performanta cu echipa de fotbal. Primaria detine 90 la suta din societate, in timp ce Asociatia Sportiva „FCM Bacau“, doar 10 la suta din actiuni, fiind actionar minoritar.
Romeo Stavarache s-a angajat, la data constituirii „FCM Bacau SA“, ca va sprijini din rasputeri fotbalul bacauan. Promisiunile au ramas doar promisiuni, iar clubul nu a primit niciodata banii pe care Stavarache, din postura de reprezentant al actionarului majoritar – municipiul Bacau – i-a dat publicitatii. Extrasul de la Registrul Comertului, prezentat deja de cotidianul Desteptarea, demonstreaza – negru pe alb – ca nici pâna la aceasta ora Primaria Bacau nu a varsat capitalul la care s-a angajat la data constituirii „FCM Bacau SA“. Stavarache a luat FCM-ul de la Sechelariu pentru un an, insa a uitat ca o echipa de fotbal se tine cu bani. Mai mult, primarul a decis sa arunce pisica moarta in curtea Asociatiei Sportive, pentru ca nu poate justifica – in fata bacauanilor, dar si a Curtii de Conturi – modul in care a risipit peste 7 miliarde lei vechi in aventura asa-zisei finantari a echipei fanion a orasului, FCM Bacau.

„Nu stiu nimic despre hotarârile prezentate de primar“

Gabriel Axinte, ales local din partea PD-L, a atras atentia asupra intârzierii cu care primarul Stavarache a dezvaluit consilierilor hotarârile aprobate acum aproape 15 ani. Axinte a precizat ca, daca sunt reale, acestea trebuiau date publicitatii pâna acum. „Ne-ati lasat doi ani de zile. Daca aveati dreptate si stiati de acele hotarâri de ce ne spuneti tocmai acum?“, a intrebat Axinte.
De cealalta parte, George Bogatu, consilier din partea PSD, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca nu are cunostinta despre hotarârile date in vileag de primar. „Nu stiu nimic despre hotarârile prezentate de Stavarache. Nu le-am citit. Din câte stiu, abia au dat de ele“, a afirmat, lapidar, Bogatu. In intervalul 2000 – 2004, acesta a fost mandatat de Consiliul Local sa supravegheze activitatea sportiva a FCM Bacau, pozitie din care Bogatu avea obligatia de a tine la curent CL cu privire la mersul lucrurilor in cadrul clubului. „Aveam obligatia sa informez CL daca s-ar fi produs nereguli in club, de exemplu. Nu am facut niciun fel de informare a CL-ului in patru ani“, a spus Bogatu.
„Primarul ne-a obisnuit cu povestile sale nemuritoare. Ceea ce conteaza pe lânga aceste fabulatii este ca detinatorul dreptului de participare si a drepturilor sportive este Asociatia Sportiva «FCM Bacau», conform datelor oficiale de la Federatia Româna de Fotbal. Nu stiu despre ce este vorba. Daca echipa era a municipiului , de ce a mai fost nevoie de cesiune?“
Gabriel Ionita, avocatul Asociatiei Sportive „FCM Bacau“

„Voi construi o noua echipa in Divizia C”

Intr-o interventie telefonica in cadrul emisiunii Desteptarea de Seara, Dumitru Sechelariu, fost primar al Bacaului, a declarat ca orice posibila negociere intre Asociatia Sportiva “FCM Bacau” si municipalitate a picat definitiv. Sechelariu a afirmat ca va incerca sa construiasca o noua echipa pornind din Divizia C. “Atâta rea-vointa ca la Stavarache nu am vazut nicaieri. Eu dadeam echipa si degeaba, dar aveam inima indoita daca sa-i dau echipa lui Stavarache. A distrus tot lotul de jucatori construit de cei care au lucrat la club. Jucatorii vor deveni liberi de contract, vor pleca, si din vara când echipa va reveni la Asociatie, voi construi o noua echipa de liga 3, pe care o voi sustine cu jucatori tineri, de 17-18 ani”, a promis Sechelariu. Fostul primar al Bacaului a dezvaluit ca orice negociere cu Primaria a picat. “Orice negociere a cazut fara drept de apel. Stavarache mi-a creat numai pierderi din toate punctele de vedere”, a conchis omul de afaceri.

Descentralizarea sistemului sanitar va deveni realitate in mai putin de patru luni. In mare, miscarea, cea mai radicala din ultimii ani, presupune trecerea spitalelor din administrarea Ministerului Sanatatii in cea a structurilor locale (consilii judetene si locale) si reorganizarea directiilor de sanatate publica.

Ministerul Sanatatii a anuntat ca, de la 1 iulie, spitalele vor trece, cu personal si toate cheltuielile de administrare, in grija autoritatilor locale. Spitalele judetene vor fi administrate de consiliile judetene, iar cele municipale si orasenesti, de consiliile locale. Pentru aceasta, in cadrul consiliilor judete se vor infinta directii medicale (ar trebui sa existe si la primarii, mai ales ca au preluat cabinetele medicale scolare). “Nu este o idee inedita, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica. Prin anii ‘60, exact asa functiona sistemul sanitar. Directia sanitara facea parte din structura Consiliului Popular Judetean. In anii ‘80, când lucram in dispensar satesc, consiliul popular ne platea salariile, dota dulapul de medicamente si ne asigura caldura, «combustibilul» si potcoavele pentru calul de la sareta, materialele de curatenie, reparatiile.”

Eficienta, cuvânt de ordine

Administrarea spitalelor moderne nu se compara cu intretinerea unui dispensar rural. Dupa ce le vor primi, consiliile judetene si cele locale trebuie sa fie pregatite cu un buget consistent. La Spitalul Judetean de Urgenta (SJU), de exemplu, numai utilitatile de luna trecuta au costat 5,8 miliarde lei vechi. “Daca vom primi si fonduri, vom fi chiar bucurosi sa ne administram spitalul”, ne-a declarat Ionel Turcea, primarul din Buhusi. Singura promisiune pe care a facut-o deocamdata ministrul Sanatatii, Atilla Cseke, a fost ca mai intâi reorganizeaza spitalele si abia apoi le preda administratiilor locale. “Am avut deja o comisie ministerialain judet, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, managerul Spitalului Judetean de Urgenta. Ni s-a atras atentia sa regândim eficient structura spitalului.”

Sa ramâna si banii in judet!

Silviu Bondor, vicepresedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, afirma ca descentralizarea sistemului de sanatate ridica doua probleme: finantarea serviciilor si partea tehnica, de reorganizare a institutiilor preluate. Vicepresedintele CJ sustine ca “procesul de descentralizare a pornit”, dar nu crede ca preluarea, in totalitate, a serviciilor de sanatate se va finaliza in anul 2010, fiind “un proces de durata”. Daca acest lucru s-ar intâmpla, vor trebui alocate fonduri de la minister in primii doi ani: “Noi am mai finantat investitii in spitale, am asigurat cofinantarea unor proiecte europene, dar sa platim salariile si alimentele nu putem. Inseamna foarte multi bani, pe care nu i-am prevazut in buget si nu-i avem.” Silviu Bondor afirma ca finantarea institutiilor de sanatate nu ar fi o problema daca “banii colectati nu s-ar duce la Bucuresti, ci ar ramâne, in cea mai mare parte, in judet. Dar asta ar insemna modificarea codului fiscal si e o chestiune de durata.”

Agentii de la Politia Primariei Bacau sunt agresati verbal in fiecare zi de cei care vând tigari de contrabanda in zona Pietei Centrale. Ieri, unul dintre ei a intrat pe mâinile unei femei care vindea impreuna cu concubinul sau, tigari fara acte legale. Aceasta a sarit la politist, l-a lovit si si-a infipt unghiile in fata acestuia. „Când i-am dus in birou a inceput scandalul. M-a zgâriat pe toata fata si acum abia vad cu ochiul stâng. Ei erau suparati ca in fiecare saptamâna li se confisca tigarile“, ne-a povestit agent Ionel Tal (foto), Politia Primariei Bacau. Politistii au gasit asupra lor 102 pachete de tigari fara acte de provenienta. Agentul agresat s-a prezentat la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau si la Medicina Legala, unde a primit 7 zile de ingrijiri medicale. Ulterior, s-a prezentat si la Sectia 2 de Politie unde a depus o plângere. Politistii intocmesc acum actele premergatoare care vor fi inaintate Parchetului de pe lânga Judecatoria Bacau. Adrian Tofan si Luiza Sovinschi sunt clienti mai vechi ai Politie Primariei. „Si saptamâna trecuta le-au fost confiscate 490 de pachete de tigari. In ciuda acestor presiuni, noi vom continua controalele, pentru a combate astfel traficul de tigari“ , ne-a declarat Florin Podoleanu, purtator de cuvânt al Politiei Primariei Bacau.
De la cei doi agresori a fost retinuta masina cu care transportau tigarile, in vederea confiscarii acestora.

Noul proiect al legii educatiei nationale, aflat inca pe masa Ministerului Educatiei, ar putea introduce modificari atât pentru elevii de gimnaziu, cât si pentru liceeni. Cele mai multe schimbari le-ar putea suferi admiterea in liceu.

Elevii de clasa a opta ar putea sa sustina doua testari transdisciplinare pentru admiterea in liceu, una din stiintele exacte si a doua din domeniile umaniste. In plus, elevii trebuie sa demonstreze competente de utilizare a calculatorului. O alta propunere este de a evalua elevii si pe baza unui portofoliu care sa contina, pe lânga note, recomandari ale profesorilor si activitatile extracuriculare. Toate acestea, in situatia in care nu se va pune in aplicare masura trecerii clasei a noua la gimnaziu. Chiar daca o parte din propuneri sunt agreate de elevi, ei sunt nemultumiti inainte de toate de modificarile care se fac de la an la an, fara consultarea lor. “S-au facut foarte multe schimbari care ne-au bulversat. Este ciudat. Un portofoliu nu mi-ar face probleme, iar o testare transdisciplinara ar putea fi usoara”, ne-a spus Bianca Umbrarescu, eleva in clasa a VIII-a. “Mai bine s-ar pastra totul asa cum este, ca sa nu fim dati peste cap din nou”, a adaugat Alexandru Mocanu, elev in aceeasi clasa.

Bacalaureat usor schimbat

Nici liceenii nu sunt feriti de vântul schimbarii. Daca probele de competente orale din timpul anului scolar s-ar putea permanentiza, cele trei examene scrise ar putea deveni doar doua, la româna, matematica sau istorie in functie de profil, asadar, fara proba la alegere. Nici aceste schimbari nu sunt pe placul elevilor de liceu.
“Mi se pare socant. Sunt in clasa a XI-a si timp de trei ani mi-am dat seama ce as putea alege la proba optionala si m-am pregatit in acest sens. Este o confuzie. Nu este nimic normal”, ne-a spus Madalina Nastase, eleva. Si programa scolara ar putea fi “subtiata”, la fel ca si manualele scolare. Exista chiar propuneri de a introduce noi materii. Concomitent, ministerul va limita numarul de ore la 20 la ciclul primar, 26 la ciclul gimnazial si 30 la liceu. “Programa scolara este foarte incarcata. Exista multa materie inutila pe care nu o s-o folosim niciodata. Daca pe lânga numarul de ore se va scoate si materie, va fi perfect. Ne-am obisnuit cu schimbarile. Nu e normal, dar?!”, a conchis retoric Diana Patrascu, eleva. Dupa definitivarea proiectului de lege, acesta va intra intr-o prima lectura la guvern, urmând ca in perioada urmatoare sa intre si in dezbatere publica. Sindicatele, patronatele, organizatiile de elevi si parinti vor putea aduce imbunatatiri sau critici la adresa proiectului.

Ioan Ursu, in vârsta de 60 de ani, se indrepta spre casa in jurul orei 1. Ajuns sub podul Narcisa a preferat sa traverseze calea ferata, decât sa mearga prin pasajul subteran. Vazând ca se apropie un tren, s-a grabit sa treaca, insa nu a apreciat corect distanta fata de acesta si a fost izbit in plin de locomotiva. A murit pe loc. Pensionarul nu este singura persoana care a sfârsit calcata de tren in acea zona. Luna trecuta o alta tânara in vârsta de 23 de ani a murit aproape in acelasi loc. Cauzele care duc la astfel de accidente sunt in primul rând neatentia pietonilor, dar si faptul ca acea portiune de cale ferata nu este ingradita, pentru a-i impiedica asftfel pe locuitorii din zona sa mai traverseze prin acel loc. Pasajul subteran ar putea fi o solutie pentru bacauanii din zona. Construit in urma cu peste 20 de ani, pasajul pietonal din cartierul Letea nu a fost insa utilizat niciodata. Autoritatile l-au lasat in paragina, asta in timp ce zeci de bacauani isi pierd viata in accidente feroviare. Motivul? Acesta este plin de excremente si mizerie. Localnicii din zona prefera sa treaca linia ferata si sa-si riste viata decât sa-l strabata. Autoritatile locale nu au facut nimic pentru a-l pune in functiune.

In vara lui 2009, intre municipalitate si Asociatia Sportiva „FCM Bacau” – titulara licentei de participare in campionatul ligii secunde, dar si a culorilor si insemnelor clubului – a avut loc o intelegere vizând sustinerea gruparii de fotbal bacauane. Potrivit intelegerii, Consiliul Local si Asociatia Sportiva au constituit o societate comerciala in care municipiul detine 90% din actiunile clubului. Implicarea administratiei locale in finantarea echipei a fost aproape inexistenta. Mai mult, potrivit reprezentantilor Asociatiei Sportive „FCM Bacau”, singurul scop avut in vedere de sefii municipalitatii la constituirea noii societati a fost „subtilizarea” spatiilor comerciale pe care Asociatia le detine pe pietonalul din vecinatatea Pietei Centrale, nicidecum sustinerea echipei fanion a orasului.

In vara lui 2009, municipalitatea bacauana si Asociatia Sportiva FCM Bacau conveneau constituirea unei societati care sa se ocupe de destinele clubului de fotbal FCM Bacau. Aceasta a luat fiinta in urma Hotarârii de Consiliu Local (HCL) nr. 184 din 10 iunie 2009 si poarta denumirea de “Fotbal Club Municipal Bacau SA”. Societatea are doi actionari, municipiul Bacau – care detine 90 la suta din actiuni -, respectiv Asociatia Sportiva “FCM Bacau”, cu doar 10 la suta din actiuni, insa titulara licentei de participare in liga a doua, a culorilor si insemnelor clubului, respectiv proprietara a jucatorilor, la data infiintarii societatii.
La data constituirii, cele doua parti s-au angajat ca in termen de 12 luni sa verse capitalul social al societatii in acord cu numarul de actiuni detinute. Municipiul Bacau s-a angajat sa dea 2.497.500 de lei, Asociatia FCM Bacau 277.500 lei. La aceeasi data, cele doua parti au varsat 30 la suta din totalul sumelor la care s-au obligat. Astfel, prin hotarârea de CL amintita anterior, municipiul Bacau, proprietar a 90 la suta din actiuni, a varsat 749.250 lei (30 la suta din 2,49 milioane), in timp ce Asociatia a varsat 83.250 lei, reprezentând 30 la suta din 277.500 lei. Cuantumul capitalului social al societatii este de 832.500 lei.

Abandonati la jumatatea drumului

Desi detinea 90 la suta din actiunile FCM Bacau SA, municipalitatea a sistat subit finantarea echipei si nu si-a respectat obligatiile asumate prin Actul Constitutiv al societatii. De altfel, inca de la finalul lui 2009 asupra viitorului financiar al clubului planau nori negri, in conditiile in care primarul Stavarache afirmase in cercurile apropiate ca va renunta la sprijinirea echipei in ianuarie 2010. Mai mult, municipalitatea a uitat de contractul de cesiune care a stat la baza constituirii noii societati, incheiat intre Asociatia Sportiva “FCM Bacau” si nou-infiintata FCM Bacau SA. Acesta e scadent in iunie 2010, dar a fost abandonat la jumatatea drumului de primarul Romeo Stavarache.

AGA dupa chipul si asemanarea primarului

Majoritatea reprezentantilor CL in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) societatii FCM Bacau SA sunt oameni apropiati lui Stavarache. Fie pe linie politica, fie prin intermediul afacerilor, acestia urmau sa pazeasca “bostanaria”, mai ales ca pachetul de 90 la suta detinut de municipalitate implica responsabilitati enorme in viata echipei. In AGA de la SC FCM Bacau SA ii regasim pe: Lucian Ciubotaru (PNL) si una dintre “pusculitele” lui Stavarache; George Bogatu (PSD), afacerist cu interese apropiate de cercurile municipalitatii; Nechita Neculai (PNL), omul din spatele firmei de taxiuri TTB; Mihai Sustac (PNL), om de casa al lui Stavarache pe care primarul l-a facut administrator in societatea Art Bacau care va gestiona Teatrul de Vara; Fechet Mircea (PNL), aflat o perioada in gratiile lui Stavarache; Ilie Birzu (PNL), unul dintre oamenii de incredere ai primarului; Ionel Floroiu (PSD), afacerist cu relatii in Primarie, respectiv Ion Rotaru (PNL), afacerist cu interese apropiate de actualul edil-sef. AGA ii mai contine pe Marius Capusa, reprezentantul Asociatiei Sportive “FCM Bacau”, dar si pe consilierii pedelisti Mihai Slic si Liviu Curca, ambii oameni de afaceri.
Cu 90 la suta din actiuni pe mâna, dar si cu o structura de conducere apropiata de interesele personale, sefii municipalitatii au abandonat ideea de a duce pâna la capat un contract pe care l-au agreat in iunie 2009.

Spatiile de la Piata Centrala, tinta acunsa a lui Stavarache

In sedinta Consiliului Local (CL) din 29 septembrie 2009, majoritatea liberala controlata de primarul Romeo Stavarache a consimtit prin vot un abuz administrativ de proportii. Alesii au abrogat, in bloc, toate hotarârile aprobate de CL la sfârsitul anilor ‘90 si care vizau sustinerea clubului de fotbal. Scopul nedeclarat al abuzului l-a constituit “confiscarea” de catre municipalitate a spatiilor si terenurilor primite în folosinta gratuita de FCM Bacau de la administratia Sechelariu. Acestea asigurau clubului de fotbal o sursa importanta de venituri, în conditiile în care ani la rând administratia Stavarache a fost mai mult decât ostila FCM-ului, subminând sistematic existenta echipei fanion a Bacaului. Hotarârile abuzive au fost atacate in instanta de catre Asociatia Sportiva “FCM Bacau”, urmând ca la jumatatea lunii aprilie acestea sa intre pe rolul instantei.

Tertipuri care bat la ochi

Surse din mediul administrativ au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca municipalitatea intentioneaza sa creeze o noua echipa de fotbal cu suma de 35 de miliarde lei vechi pe care alesii locali au aprobat-o, la votarea bugetului pe 2010, pentru finantarea “fotbalului bacauan”. Asta, in conditiile in care edilii au cheltuit deja aproape 7,5 miliarde lei vechi prin constituirea SC FCM Bacau SA. Tertipul de care se va prevala municipalitatea consta tocmai in fortarea falimentului entitatii FCM Bacau SA, prin sistarea sprijinului financiar, si desfiintarea acesteia de drept, fapt ce ar antrena eliberarea jucatorilor de sub contractele avute cu clubul de fotbal. Planul primarului Stavarache mai prevede preluarea jucatorilor de catre o noua echipa care sa reprezinte fotbalul bacauan in liga secunda, fapt care nu a fost infirmat de catre Relu Damian, presedintele Consiliului de Administratie al FCM Bacau.

Administratia Sechelariu a tinut sus steagul fotbalului bacauan

La sfârsitul anilor ’90, Consiliul Local Bacau a emis o suita de hotarâri ce aveau ca menire sprijinirea clubului de fotbal FCM Bacau. Formula de lucru aleasa era pe cât de simpla si legala, pe atât de eficienta: Asociatia “FCM Bacau”, prin care echipa era sustinuta de catre municipalitate, a primit in administrare, pe 15 ani, mai multe spatii comerciale aflate in Piata Centrala.
Ulterior, FCM Bacau, prin intermediul Asociatiei sus-amintite, a procedat la incheierea unor contracte de inchiriere a respectivelor spatii comerciale, precum si la amenajarea unor noi spatii. In total, la Piata Centrala clubul de fotbal bacauan detinea, prin intermediul Asociatiei “FCM”, nu mai putin de 165 de module inchiriate, prin contract, catre 165 de comercianti. In plus, pe terasa Ferometal, situata in vecinatatea aceleiasi Piete, si data de asemenea in administrare clubului de fotbal, un numar de 14 comercianti si-au construit spatii de vânzare dupa ce, in prealabil, au incheiat contracte de inchiriere cu Asociatia “FCM”.
Cu banii obtinuti din chirii, clubul de fotbal bacauan isi rotunjea semnificativ bugetul. Contractele de inchiriere au scadenta in vara lui 2013.
Tot la sfârsitul anilor ’90, acelasi Consiliu Local aproba inchirierea, prin contract, a stadionului municipal catre Asociatia “FCM Bacau”, cea care se ingrijea de destinele echipei de fotbal fanion a orasului. Demersul CL de la acea data (1997) viza aceeasi sprijinire a clubului de fotbal local, dar urmarea indeaproape prevederile legilor in vigoare. Contractul de inchiriere a stadionului este semnat de CL si Asociatia FCM Bacau la 10 februarie 1999, in urma unei licitatii publice câstigate de aceasta. Viitorul fotbalului de club bacauan parea asigurat. Nu a fost insa asa. Situatia s-a complicat incepând cu anul 2004, când Romeo Stavarache a obtinut functia de primar.
Fara menajamente, noul edil a atentat sistematic la viata echipei fanion a Bacaului.

Asociatia va finanta in continuare sportul bacauan

Dumitru Sechelariu, membru fondator al Asociatiei Sportive “FCM Bacau”, a declarat ca a dat FCM-ul pe mâna Primariei pentru ca “cei de la putere au mai multe posibilitati”. Sechelariu s-a aratat profund dezamagit de faptul ca increderea investita in conducerea municipalitatii a fost inselata de modul de lucru al edililor. “Clubul a fost preluat de catre Primarie fara niciun leu datorie. Am imprumutat 36 de miliarde lei ca sa achit toate datoriile care mai erau la club. Am gândit ca Primaria are alte pârghii si ca e mai bine ca echipa sa treaca la municipalitate. Ar fi putut ajuta FCM sa faca performanta pentru ca bugetul local poate suporta un efort financiar mai mare. Eu vreau sa-mi indrept viata spre altceva, sa acord o mai mare atentie copiilor mei. In plus, nu mai puteam tine clubul de unul singur. Asociatia Sportiva «FCM Bacau» al carei membru fondator sunt va finanta in continuare sportul bacauan. Banii vor merge tot in activitati sportive, dar nu e obligatoriu ca in viata sa-ti placa doar fotbalul. Asociatia va finanta automobilismul si tenisul bacauan. Am avut mare incredere in Stavarache, am crezut in el când am discutat sa dam echipa de fotbal la Primarie. Se pare ca el nu a vrut decât spatiile de la Piata Centrala. Nu l-au interesat nici FCM-ul, nici fotbalul bacauan, ci doar cum sa ma loveasca, sa ma distruga”, a apreciat fostul primar. Sechelariu a lansat o oferta catre Consiliul Local. Omul de afaceri a afirmat ca daca alesii locali vor agrea prelungirea pâna in 2015 a cedarii in folosinta gratuita a pietonalului si spatiilor de la Piata Centrala catre Asociatia Sportiva “FCM Bacau”, echipa de fotbal va trece, cu totul, la municipalitate.

Bacauanii vor suporta din bugetul local vizita in Israel, in Petah Tikva, a lui Ionut Tomescu, purtator de cuvânt al Primariei Bacau, si a Danielei Mihaila, sef al cabinetului primarului. Potrivit dispozitiei primarului Romeo Stavarache, din bani publici se va asigura cazarea, transportul, asigurarea medicala si asistenta (traducator?) in perioada 20-28 martie. De altfel, in ultimii ani, apropiatii edilului bacauan au beneficiat de mai multe excursii in strainatate, pe motiv de „infratire”, „schimburi economice” sau „schimb de experienta”. Pentru plimbarile primarului, a clientelei din primarie, dar si ale unor alesi locali, in Italia (Torino), Filipine (Mandaue) sau Israel (Petah Tikva) s-au cheltuit zeci de mii de euro, din bani publici. Pâna in momentul de fata, pentru bacauani si municipiul Bacau, rezultatul acestor deplasari este zero.

Gratis in Tara Sfânta

In data de 8 martie, primarul Romeo Stavarache face un gest gentil fata de Daniela Mihaila, sefa sa de cabinet, dar si fata de Ionut Tomescu, purtator de cuvânt al Primariei Bacau. Primarul semneaza o dispozitie prin care se angajeaza sa suporte (din bugetul local) toate cheltuielile celor doi subordonati, timp de opt zile, in cursul vizitei din Israel. Motivul deplasarii este cât se poate de subtire. „Urmare a invitatiei formulata de Monica Cohen, directorul Departamentului de Relatii Externe a Primariei Petah Tikva, Mihaela Danila si Ionut Tomescu vor efectua un schimb de experienta la sectiile corespunzatoare”. Fundamentarea excursiei este bazata pe referatul facut chiar de Daniela Mihaila. Nu am reusit sa aflam ce criterii de selectie i-au propus pentru acest schimb de experienta pe Ionut Tomescu si Daniela Mihaila.
In tristul obicei de tratare preferentiala a presei, Ionut Tomescu a refuzat sa raspunda intrebarilor noastre. Am vrut totusi sa testam abilitatile lingvistice ale reprezentantilor Bacaului si am sunat „sub acoperire” la cabinetul primarului. Iata dialogul dintre reporterul Desteptarii si Daniela Mihaila:

Reporter: Hello. Can you hear me? (Buna ziua. Ma auziti?)
Daniela Mihaila: I don’t speak English. (Nu vorbesc engleza.)
Reporter: Are you Daniela Mihaila? (Sunteti Daniela Mihaila?)
Daniela Mihaila: Yes. (Da)
Reporter: My name is Julie Wakeup and I am from the Peace and Harmony Organization in Israel. Do you have a few moments? (Numele meu este Julie Wakeup si sunt de la organizatia Peace and Harmony, din Israel. Aveti câteva momente?)
Daniela Mihaila: Yes, but I don’t speak very well English. I understand, but I don’t speak. Poftim! (Da, dar nu vorbesc bine engleza. Inteleg, dar nu vorbesc. Poftim!)
…..
Daniela Mihaila: Can you send a mail to secretariatprimar@primariabacau.ro? (Puteti trimite un email la adresa secretariatprimar@primariabacau.ro?)
Reporter: I understand that you are coming to Israel. When exactly? (Inteleg ca veti vizita Israel. Când anume sositi?)
Daniela Mihaila: |aa…
Reporter: The day. (Data)
Daniela Mihaila: …..

2009: Au cheltuit 10 mii de euro in Filipine

In urma cu un an, in perioada 25 ianuarie-10 februarie 2009, primarul Romeo Stavarache, insotit de viceprimar, administratorul municipiului si de alti 8 consilieri locali, s-au deplasat in Mandaue, regiunea Cebu din Filipine. Timp de 2 saptamâni, alesii nostri s-au bucurat gratis de o excursie exotica. Pretul biletelor de avion, al transportului prin Mandaue, al cazarii si al asigurarilor medicale a fost acoperit integral din banii bacauanilor, de la bugetul local, peste 10.000 de euro. Alesii locali s-au declarat foarte satisfacuti de conditiile de la hotelul de 7 stele la care s-au cazat, mai ales ca nu a fost nevoie sa scoata niciun ban din buzunar. La intoarcerea in tara, primarul Stavarache s-a declarat entuziasmat: “A fost una dintre cele mai interesante delegatii, din perspectiva parteneriatului economic care se întrevede între bacauani si filipinezi. Putem face diverse schimburi economice”. Dupa mai bine de un an, excursia edililor bacauani a ramas fara niciun rezultat. Nicio delegatie din Filipine nu a calcat prin Bacau, iar de schimburi economice nici nu poate fi vorba.

Torino – Tenerife

In 2006-2007, administratia Stavarache a cheltuit câteva miliarde de lei vechi, tot din bani publici, pentru „vizite de lucru”, tatonari si concerte in Torino. De aceeasi perioada se leaga si concediul din Tenerife (Spania) al primarului Romeo Stavarache, care a facut plaja impreuna cu reprezentantul MW Zander, câstigatorul licitatiei pentru grupul de cogenerare de la CET, in valoarea de 11 milioane de euro. Drumurile primarului Stavarache in Torino au cântarit greu la bugetul local. Numai pentru deplasarea din iunie 2007 s-au alocat 47.600 de lei. Atât edilul, cât si alte persoane din delegatie, au mers in vizita oficiala impreuna cu sotiile. Tot in 2007, administratia bacauana a cheltuit si alte sume importante pentru deplasarile primarului in Torino, a unor ansambluri populare dar si pentru duplex-ul tv Bacau – Torino, transmis prin satelit, pe buzunarul bacauanilor. Cheltuielie au depasit suma de 200 de mii de lei.

„Italienii“ din Torino câstiga marile licitatii in Bacau

Infratirea dintre Bacau si Torino nu a adus niciun investitor pentru Bacau, asa cum a promis primarul bacauan. Intâlnirile repetate ale „oficialilor” bacauani cu „mediul de afaceri” din Italia, cu asociatiile de constructori si reprezentantii Asociatiei Fratia au produs unele efecte, spre nemultumirea constructorilor bacauani. Licitatiile pentru doua mai obiective de investitii din municipiul Bacau, Teatrul de Vara si Pasajul Subteran, au fost câstigate, surprinzator, de doua firme din Torino. Asociatia Dieffe Coperture SRL din Torino si Fabroma a realizat lucrarile la „Teatrul de Vara”, motiv pentru care a incasat peste 9,2 milioane de lei, de pe urma contractului initial si a actelor aditionale. Tot „italienii” au câstigat si lucrarile la Pasajului subteran Stefan Guse-Oituz. Firma Procom din Torino, care are un sediu si in Bucuresti, a avut in 2008 cifra de afaceri zero si pierderi de peste 5700 de lei. In 2009, dar si in acest an, firma torineza are mai multa activitate, deoarece a câstigat licitatia pentru realizarea pasajului subteran din Bacau, contra sumei de 20,4 milioane de lei. De altfel, la aceasta licitatie, singura oferta, potrivit SEAP, a fost cea a firmei Procom. Si de aceasta data, conditiile stipulate in caietele de sarcini au anulat orice concurenta. Firma Procom, cea care va incasa câteva milioane de euro, a subcontractat lucrarile unor societati prietene din Iasi.

Incepând cu 1 iulie anul acesta, asigurarea casei devine obligatorie. Toti proprietarii de locuinte vor fi obligati sa plateasca intre 10 si 20 de euro pe an pentru a-si asigura casa.

Conform legii 260/2008, din aceasta vara, mai exact, de la 1 iulie, vom fi obligati sa ne asiguram locuintele. Ele acopera insa doar riscurile unor calamitati naturale precum inundatiile, cutremurele sau alunecarile de teren. Valoarea unei astfel de asigurari variaza, in functie de tipul locuintei si de materialele din care este facuta aceasta. „Pentru un minimum de valoare , bacauanii isi pot asigura casa. Valoarea maxima a asigurarii e de 20.000 de euro, in cazul primei de 20 de euro, si de 10.000 de euro, in cazul celei de 10 euro. Banii din aceste asigurari obligatorii vor merge la stat, la PAID. Asteptam acum normele de aplicare ale legii petru ca ele nu s-au stabilit inca“, ne-a declarat Vasile Cojocaru, reprezentant societate de asigurari. PAID (Pool de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale) va functiona ca si societate comerciala, sub supravegherea atenta a statului. Pentru ca valoarea maxima a despagubirii in caz de calamitate naturala este de 20.000 de euro, cei ce vor dori sa acopere valoarea totala a casei, vor fi nevoiti sa incheie o asigurare optionala. Cei ce nu se vor conforma noii legi vor plati amenzi intre 100 si 500 de lei.
De asemenea, cei ce nu-si platesc asigurarea obligatorie a locuintei vor intâmpina probleme in momentul in care vor merge sa-si achite impozitele. Bacauanii par sa fie de acord cu aceasta obligativitate, ba mai mult, unii dintre ei au preferat sa-si faca acest gen de asigurare cu mult timp inainte.

Stavarache bate cu mâna lui Damian cuie in sicriul FCM-ului

Presedintele clubului bacauan a mintit in cadrul unei conferinte de presa declarând ca municipiul s-a achitat de toate sarcinile care-i reveneau prin constituirea, in iunie 2009, a SC FCM Bacau SA. Datele consemnate in documentele de inmatriculare a firmei, in care Consiliul Local detine 90 la suta din actiuni, il contrazic flagrant. Potrivit acestora, municipalitatea bacauana nu a varsat suma de bani la care s-a obligat pentru costituirea capitalului social al SA-ului. Din acest motiv, echipa de fotbal este pe punctul de a se retrage din campionatul ligii secunde.

Retragerea FCM-ului din campionatul ligii secunde pare iminenta, pe fondul unei delasari totale din partea Primariei Bacau care, dupa ce si-a vazut numele inscriptionat pe tricourile echipei fanion a orasului, a uitat sa mai dea bani clubului. Mai mult, oficialii gruparii galben-albastre au lansat pe piata mai multe minciuni, menite a-l acoperi pe autorul moral al dezastrului in care se afla echipa de fotbal: primarul Romeo Stavarache. Intr-o conferinta de presa organizata ieri la sediul clubului, Relu Damian, presedintele Consiliului de Administratie al FCM Bacau, a declarat ca municipalitatea s-a achitat cu brio de obligatiile financiare generate de constituirea SC FCM Bacau SA, in vara lui 2009. “Consiliul Local a aprobat ultima transa privind contributiile la capitalul social al societatii in luna ianuarie 2010″, a afirmat Damian, care insa nu si-a amintit data exacta la care s-a facut varsamântul, desi prezideaza societatea beneficiara a lui.

Lasat in ofsaid de Registrul Comertului

Potrivit documentelor de inmatriculare a societatii la Registrul Comertului, capitalul social varsat al Fotbal Club Municipal SA este de doar 832.500 lei, identic cu cel aprobat de Consiliul Local, prin HCL nr. 184 din 10 iunie 2009, privind constituirea societatii. In termeni reali, municipalitatea a varsat pentru constituirea societatii suma de 749.250 lei, reprezentând 30 la suta din contributia totala de 2,49 de milioane lei care trebuie completata in termen de 12 luni.
De cealalta parte, actionarul minoritar – Asociatia Sportiva FCM Bacau – care detine 10 la suta din actiuni a varsat 83.250 lei din totalul de 277.500 la care s-a obligat in termen de 12 luni de la constituirea societatii. Din iunie 2009 si pâna in prezent, cuantumul capitalului societatii a ramas neschimbat.
Damian este contrazis si de consilierii locali prezenti in forurile de conducere ale clubului. George Bogatu, desemnat membru in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) societatii, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca nu-si aminteste ca forul deliberativ local sa fi aprobat hotarâri privind completarea capitalului social al societatii. “Cu toate ca ar trebui sa stiu, ca sunt membru in AGA la FCM Bacau, nu stiu toate platile care s-au facut pâna acum. In mod normal, aceste plati trebuie sa treaca prin Consiliul Local. Eu nu stiu nimic de aceste varsaminte sau plati”, a recunoscut Bogatu. Acesta a dat asigurari ca fotbalul bacauan nu va ramâne fara echipa in liga secunda.

ISTORICUL “Fotbal Club Municipal Bacau SA”

In vara lui 2009, municipalitatea bacauana si Asociatia Sportiva FCM Bacau conveneau constituirea unei societati care sa se ocupe de destinele clubului de fotbal. Aceasta a luat fiinta in urma HCL 184 din 10 iunie 2009 si poarta denumirea de “Fotbal Club Municipal Bacau SA”. Societatea are doi actionari, municipiul Bacau – care detine 90 la suta din actiuni -, respectiv Asociatia Sportiva FCM Bacau, cu doar 10 la suta din actiuni, insa titulara licentei de participare in liga a doua, a culorilor si insemnelor clubului, respectiv proprietara a jucatorilor, la data infiintarii societatii. La data constituirii, cele doua parti s-au angajat ca in termen de 12 luni sa subscrie si sa verse capitalul social al societatii in acord cu numarul de actiuni detinute. Municipiul Bacau s-a angajat sa aporteze 2.497.500 de lei, Asociatia FCM Bacau 277.500 lei. La aceeasi data, cele doua parti au varsat 30 la suta din totalul sumelor la care s-au obligat, urmând ca in termen de un an sa verse integral restul de aportat. Astfel, prin HCL amintita anterior, municipiul Bacau, proprietar a 90 la suta din actiuni, a varsat 749.250 lei (30 la suta din 2,49 milioane), in timp ce Asociatia a varsat 83.250 lei, reprezentând 30 la suta din 277.500 lei. Cuantumul capitalului social al societatii este de 832.500 lei, suma ramasa nemodificata nici pâna la aceasta ora, desi Damian a declarat ca municipiul s-a achitat de obligatii. Realitatea documentelor il contrazice insa: actionarul majoritar nu si-a facut temele, insa arunca pisica moarta in curtea actionarului minoritar.
“Probabil ca in calitatea sa de actionar si fata de contradictiile aparute in ultima perioada, Asociatia isi rezerva dreptul de a comanda un audit financiar complet care sa ilustreze modul in care s-au gestionat fondurile societatii pâna la acest moment, devreme ce consilierii locali vehiculeaza aprobarea in plen a unor sume de zeci de miliarde pentru sustinerea acesteia, dar societatea are conturile blocate, iar pe deasupra Consiliul Local nu si-a varsat intreaga participare la capitalul social, asa cum reiese de la Registrul Comertului. Daca CL ar fi varsat intregul aport la constituirea capitalului social, de ce clubul are conturile blocate? Raspunsul e unul singur.”
Gabriel Ionita, av. Asociatia Sportiva “FCM Bacau”

Minciuni penale

Potrivit articolului 271 din Legea 31/1990 privind societatile comerciale, oficialii societatilor comerciale care prezinta cu rea-credinta sau ascund – in comunicarile adresate publicului – date neadevarate asupra constituirii societatii, pot fi pedepsiti cu inchisoare de la 1 la 5 ani. “Se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care:
1. prezinta cu rea-credinta, in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului, date neadevarate asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice ale acesteia sau ascunde, cu rea-credinta, in tot sau in parte, asemenea date;
2. prezinta, cu rea-credinta, actionarilor/asociatilor o situatie financiara inexacta sau cu date inexacte asupra conditiilor economice ale societatii, in vederea ascunderii situatiei ei reale”, se arata in articolul de lege citat. Relu Damian este presedintele Consiliului de Administratie al FCM Bacau SA, pozitie din care a ridicat o leafa lunara de 1000 de euro.
„Conventia era ca in vara lui 2009 clubul si echipa sa nu aiba nicio datorie. Am facut un imprumut de 36 de miliarde lei si am achitat toate restantele. Clubul a trecut la Primarie fara niciun leu datorie. Eu consider ca primarul si-a depasit cu mult competentele. Stavarache nu poate centra si da cu capul de unul singur. Sa vina la masa negocierilor. Aveam o intelegere in care intra si terenul de la Transport Public, care apartine societatii. El s-a gândit ca e mai bine sa ma santajeze. Nu s-a tinut de cuvânt niciodata.“
Dumitru Sechelariu, fondatorul Asociatiei Sportive “FCM Bacau”

Ar putea deveni liberi de contract

Daca SC FCM Bacau SA, care este detinuta in proportie de 90 la suta de municipalitate, se va desfiinta, jucatorii vor deveni liberi de contract. Potrivit regulamentului FRF, Asociatia FCM Bacau, grupare care a cesionat locul in liga secunda celor de la SC FCM Bacau SA, va evolua de la vara in esalonul al treilea.
Desi contractul de cesiune expira de-abia la finalul sezonului competitional, municipalitatea a trimis o adresa catre Asociatia FCM Bacau prin care a cerut acesteia sa-si clarifice pozitia referitoare la prelungirea cesiunii. In respectiva notificare, municipalitatea a precizat ca asteapta un raspuns pâna miercuri, 17 martie, cu toate ca, in astfel de situatii, legea acorda un termen de 15 zile pentru remiterea unui raspuns. Motivul grabei? “Trebuie sa comunicam Federatiei daca organizam sau nu meciul de sâmbata, din campionat, cu Steaua ll”, a explicat Damian. Acesta a mai precizat ca, “in functie de raspunsul pe care il va da Asociatia FCM Bacau, se va decide ce se va intâmpla cu SC FCM Bacau SA. Noi speram sa se gaseasca totusi o solutie”. Pentru moment, FCM Bacau a gasit o solutie la o alta problema financiara: a solicitat si a obtinut din partea FRF o amânare pâna pe data de 25 martie a datoriei de 14.000 lei catre Steaua, suma reprezentând jumatate din incasarile realizate la jocul din Cupa României din septembrie 2009.

35 de miliarde pentru o noua aventura fotbalistica?

Consiliul Local s-ar putea reorienta spre o alta echipa, in eventualitatea in care proiectul FCM Bacau pica definitiv. La aprobarea bugetului pe 2010 al municipiului, alesii locali au acordat 35 de miliarde lei vechi pentru “finantarea fotbalului bacauan”. Consilierii au votat la foc automat propunerea, intuind ca banii vor fi dirijati catre FCM Bacau SA. Relu Damian a lasat de inteles ca banii urmeaza a fi folositi pentru infiintarea unei alte echipe, care sa activeze in liga secunda. Damian a negat ca echipa vizata ar fi divizionara D, Mesagerul Bacau, adaugând ca nu exclude posibilitatea ca respectiva echipa sa joace, totusi, in liga a doua.

Cu arcanul dupa datornici

Datoria asociatiilor de proprietari catre CET Bacau creste cu aproape 350.000 de lei pe luna. Debitul este la un pas de a atinge cifra de 23 de milioane de lei sau 230 de miliarde de lei vechi. Pentru a recupera cât mai mult din acesti bani, CET si Primaria Bacau vor constitui comisii mixte de control. Debitorii vor fi identificati si somati sa achite restanta la intretinere. CET va oferi asociatiilor sprijin juridic pentru actionarea datornicilor in instanta.
Asociatiile de proprietari din Bacau au la CET restante de plata care se apropie de 230 de miliarde lei vechi. Debitul creste spectaculos de la o luna la alta. In ultimele doua luni, suma s-a majorat cu 700.000 lei. Daca la 15 ianuarie, soldul total era de 22,2 milioane lei, doua luni mai târziu a ajuns la 22,9 milioane lei. Recordul il detine Asociatia de proprietari 71 Taifun, din zona Bicaz, cu o datorie de 975.346 de lei (aproape 10 miliarde de lei vechi). Urmeaza asociatiile: 100 Primaverii (8,6 miliarde lei vechi), 75 (7,9 miliarde), Aprodu Purice 116 (6,9 miliarde), 112 (6,2 miliarde ). Alte 5 asociatii – 113 Hatman Berescu, 83, 35, 27 si 25 – au datorii de peste 5 miliarde lei vechi. Alte 60 au restante si penalitati intre 1 si 5 miliarde lei vechi.

Delapidari si bani de primit

Printre asociatiile aflate in topul datornicilor se intâlnesc doua situatii: delapidari rasunatoare sau conflict cu CET-ul pentru decontarea costurilor de contorizare a imobilelor. La Asociatiile 71 Taifun, 100 Primaverii, 75, 83 sau 25, lipsa in gestiune a fost stabilita deja sau face obiectul anchetei. La asociatiile de proprietari Aprodu Purice 116 si 112, locatarii inca mai asteapta ca furnizorul de agent termic sa le deduca din factura costul contorizarii, pe care au realizat-o pe banii lor. “Datoria noastra efectiva este de 1 miliard si ceva de lei vechi, ne-a declarat Ciprian Parinceanu, presedintele As. Aprodu Purice 116. De fapt, trebuie sa ne dea CET-ul aproape 2 miliarde pentru contorii montati de noi la scarile de bloc. Ne judecam inca. Aberant este ca, la aceasta suma, CET ne aplica penalitati.” Asociatia apare pe lista datornicilor cu un debit de 3,2 miliarde lei vechi si penalitati de 2,6 miliarde.

Comisii la usile restantierilor

In cele mai multe asociatii cu datorii nu exista scuza delapidarilor. Incasarile sunt tot mai scazute. Pentru a le impulsiona, furnizorul de agent termic va cere sprijinul primariei. “Se vor constitui comisii de control din care vor face parte reprezentanti ai primariei si ai CET, ne-a declarat Elena Cirnu, purtator de cuvânt al CET. Acestea vor verifica in asociatii realitatea debitelor, activitatea financiar-contabila si modul de urmarire a debitorilor. In etapa a doua, comisiile vor identifica locatarii cu debite mari. CET va oferi asociatiilor sprijin pentru obtinerea hotarârilor judecatoresti cu titlu executoriu.”

Bacaul este orasul cu cea mai lunga perioada de intrerupere a iluminatului public, potrivit unui studiu realizat si publicat de Institutul de Politici Publice (IPP). Responsabilitatea pentru iluminatul public apartine exclusiv autoritatilor locale, fapt prevazut explicit in legea 230/2006, a iluminatului public. Aceeasi lege obliga Primaria Bacau sa delege gestionarea serviciului, inca din martie 2007. Reprezentantii Primariei Bacau au declarat pentru ziarul „Desteptarea” faptul ca serviciul de iluminat public va fi preluat de la E.ON Moldova, de primarie, printr-un serviciu nou constituit, platit tot din bani publici. „Noi vom prelua gestiunea iluminatului public, printr-un serviciu propriu”, ne-a declarat viceprimarul Dragos Luchian.

E.ON a lucrat pe strazi fara contract

Interesele administratiei Stavarache au tinut in bezna mii de bacauani. Strazile intunecate ale orasului au fost un adevarat rai pentru tâlhari, fapt evidentiat de numarul mare al infractiunilor petrecute pe strazile nesigure ale orasului. Odata cu intrarea in vigoare a legii 230/2006, din data de 21 martie 2007, Primaria Bacau trebuia sa stabileasca forma de gestiune a serviciului de iluminat public, directa sau delegata. E ON Moldova a lucrat in ultimii ani in afara oricarui contract cu municipalitatea. Societatea de distributie a energiei a asigurat din inertie serviciul de iluminat public.

Au gasit tapul ispasitor

Reprezentantii Primariei Bacau, in totala contradictie cu legea 230/2006, au aruncat si de aceasta data toata vina pe umerii E ON Moldova. In acelasi timp, raspunsul oferit ziarului „Desteptarea” este incomplet, deoarece nu ni s-au furnizat motivele pentru care procedurile de delegare a gestiunii au fost intârizate trei ani. Spre stupefactia noastra, E ON Moldova este declarata vinovata, fara nici un argument. Pentru incalcarea legii 230/2006, administratia bacauana ar fi trebuit sa fie sanctionata. La articolul 37 sunt prevazute sanctiunile pentru nerespectarea prevederilor legale, care sunt cuprinse intre 10 si 50 de mii de lei. Primarul Romeo Stavarache poate primi o amenda de pâna la 30 de mii de lei pentru neurmarirea intocmirii regulamentului propriu al serviciului in termen de 90 de zle de la aprobarea regulamentului cadru dar si pentru darea in administrare a serviciului stradal fara respectarea procedurilor legale.
„Desi E.ON Moldova Distributie S.A. a notificat Primaria Bacau privind obligatia legala a acestei institutii de a încheia un contract de mentenanta temporar cu compania noastra, prin care sa se asigure functionarea iluminatului public, acest lucru nu s-a întâmplat pâna acum. Ne manifestam încrederea ca Primaria Bacau va face în cel mai scurt timp toate aceste demersuri legale, iar pâna atunci, în limita posibilitatilor, încercam sa solutionam problemele existente în sistemul de iluminat public din municipiul Bacau pentru a reduce disconfortul creat populatiei.”
Sorin Munteanu, purtatorul de cuvânt al E ON Moldova
„In 2007, durata cea mai mare a intreruperilor neprogramate se inregistra la Bacau, cu 154 de ore, durata medie a defectiunii. Constatam ca la nivelul anului 2008, cea mai lunga durata de intrerupere a functionarii serviciului de iluminat public s-a inregistrat tot la Bacau (140 de ore) iar cele mai scurte perioade s-au inregistrat la Pitesti si Focsani (jumatate de ora)”, se arata in studiul „Managementul Serviciilor Publice la Nivelul Municipiilor” realizat de Institutul de Politici Publice (IPP).
„Procesul de delegare a gestiunii iluminatului public se afla in desfasurare, existând in acest sens o hotarâre a Consiliului Local Bacau. Urmeaza incheierea protocolului de predare a infrastructurii si scoaterea acestui serviciu la licitatie. Vina pentru intreruperea curentului electric apartine in exclusivitate EON Moldova.”
Ionut Tomescu, purtator de cuvânt al Primariei Bacau