Romeo Stavarache a revenit la vechiul obicei de a trimite scrisori bacauanilor. Ultima epistola a primarului este o mostra de inveninare, ura si calomnie. Mai multi politicieni locali sunt trasi in mocirla orchestrata de edil si acuzati ca ar face parte dintr-o presupusa grupare mafiota. Scrisoarea lui Stavarache a fost lansata pe fondul majorarii cu 20 la suta a taxelor locale, a pretului la apa, la gigacalorie – initiata in bloc de catre actualul primar – dar si ca urmare a haosului care domneste discretionar in administratia locala. Dupa sase ani de mandat Stavarache, infrastructura Bacaului este la pamânt, câinii zburda in plin centru, impozitele au crescut galopant, in timp ce primarul a stat mai mult pe la Bucuresti, in cautarea unui loc de ros la ciolanul puterii.

Scrisa pe un ton si un limbaj de periferie, scrisoarea semnata de Stavarache este un afront golanesc la adresa politicienilor locali care nu-i sunt obedienti. Dupa ce timp de jumatate de an a stat pe la Bucuresti, pierdut in nesfârsite campanii electorale, perioada in care Bacaul s-a degradat vazând cu ochii, Stavarache a remis bacauanilor o epistola in care isi motiveaza neputinta administrativa prin faptul ca mai multi politicieni s-au coalizat intr-o presupusa mafie locala. Mai mult, Stavarache a ajuns sa le promita bacauanilor pielea ursului din padure. Acesta a scris ca Gradinita Letea va reveni in proprietatea municipiului, in conditiile in care imobilul a fost câstigat, irevocabil, de catre fabrica de hârtie, dupa 5 ani de circ judiciar, in decembrie 2009.

Gradinita Letea, proprietate a fabricii de hârtie

In data de 21 decembrie 2009, Tribunalul Bacau – Sectia Civila a respins recursul formulat de municipalitate la o sentinta pronuntata de Judecatoria Bacau inca din luna martie a anului trecut. Prin aceasta, instanta a recunoscut dreptul de proprietate a SC Letea SA asupra imobilului in care functioneaza unitatea educationala. Mai mult, prin decizia Curtii de Apel, Municipiul Bacau este obligat “sa lase in deplina proprietate si linistita posesie reclamantei SC Letea SA Bacau imobilul cladire cu denumirea gradinita (…)”.
In plus, sentinta civila nr. 2753 din 13 martie 2009 precizeaza ca municipiul Bacau nu a reusit sa probeze modul in care a dobândit dreptul de proprietate a gradinitei desi, in repetate rânduri – prin vocea edilului sef Romeo Stavarache – municipalitatea a clamat acest drept, in realitate inexistent. In aceeasi sentinta se mai arata ca “reclamanta (n.r. – SC Letea) a reusit sa faca dovada dreptului sau de proprietate asupra constructiei” .
Prin decizia Tribunalului privind respingerea recursului formulat de municipiu, sentinta civila nr. 2753 a Judecatoriei Bacau capata un caracter definitiv si irevocabil, lucru confirmat, de altfel, de dispozitivul Deciziei nr. 1086 emisa de Tribunal. Acesta precizeaza: “(instanta) respinge ca nefondate recursurile civile promovate de recurentii Inspectoratul Scolar Judetean si Municipiul Bacau prin Primar impotriva sentintei nr. 2753 din 13.03.2009 pronuntata de Judecatoria Bacau” .

Imobil dat in functiune la sfârsitul anilor ‘30

Gradinita Letea a fost pusa in functiune in 1939. Intr-o “Dare de seama” din 31 martie 1941, a Consiliului de Administratie catre Adunarea Generala a Actionarilor, gradinita apare mentionata alaturi de alte obiective ce faceau parte, la acea data, din patrimoniul societatii. Ulterior, comunistii au nationalizat compania producatoare de hârtie. Anii tulburi ai tranzitiei postdecembriste prind fabrica in intense prefaceri. In 2003, Letea se privatizeaza (contract nr. 14 din 9 mai 2003), iar terenul societatii, inclusiv cladirea gradinitei revin noului proprietar si sunt intabulate ca atare in Cartea Funciara.

„Exista un articol in Legea invatamântului unde se face precizarea ca se inscriu in patrimoniul public doar scolile construite din fondurile statului, dupa razboi. Gradinita Letea este edificata in anii ‘30, din fondurile fabricii de hârtie. Imobilul este proprietatea Letea. La data privatizarii fabricii imi amintesc ca gradinita a fost evaluata in patrimoniul fabricii de hârtie. Chiar daca gradinita ar fi ramas, sa zicem, in proprietatea publica a municipiului, Letea SA ar fi putut cere retrocedarea imobilului in baza Legii 10. Gradinita nr. 4 din Bacau a fost retrocedata in baza aceleiasi legi; Directia Silvica are o parte din cladirile de la Liceul Sanitar etc.“
Dumitru Popa, fost secretar al municipiului Bacau

„Gradinita Letea este a Primariei Bacau. Nici nu trebuie sa facem acuma prea multa divagatie, prea multa filozofie. Toate gradinitele, toate scolile sunt ale Primariei. Gradinita Letea nu poate fi instrainata in niciun fel.“
Romeo Stavarache,primar Bacau (13.12.2007)

A semnat cu mâna lui contractul de scumpire a apei

Stavarache a decis sa majoreze pretul la apa cu 18,5 la suta, intr-un proiect de hotarâre propus in plenul sedintei de Consiliu Local din 25 februarie. Sub tirul de critici al consilierilor din opozitie, edilul a batut in retragere. Acesta s-a hotarât sa nu-si mai sustina propriul proiect si a dat vina pentru majorarea de pret pe…. administratia Sechelariu, fapt reiterat si in epistola trimisa bacauanilor. La data respectiva, primarul a fost aspru criticat de consilierii locali ai opozitiei. Acestia au atacat initiativa edilului sef, sustinând nevoia subventionarii scumpirii pretului la apa. Stavarache a fost “salvat” de presedintele de sedinta, George Bogatu (PSD). Acesta a propus amânarea proiectului si dezbaterea sa intr-o sedinta ulterioara a forului deliberativ. Sedinta va avea loc, cel mai probabil, in cursul acestei saptamâni.
Majorarea pretului apei face parte dintr-un contract de finantare convenit cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Contractul de Imprumut nr. 8023 din 26 noiembrie 2004 a fost semnat chiar de catre Romeo Stavarache. La data respectiva, acesta era primar de 4 luni de zile (turul doi al alegerilor locale din 2004 a fost programat pe 20 iunie).

Santaj pe terenul de la Transport Public?

In aceeasi scrisoare trimisa bacauanilor, Stavarache afirma ca se lupta pentru revenirea in patrimoniul municipiului a terenului de la Transport Public. Afirmatia primarului e contrazisa de propriile sale actiuni. In ianuarie 2009, prin Adresa nr. 635/21 ianuarie remisa Tribunalului Bacau, edilul a anuntat instanta ca “renunta la judecarea actiunii formulate impotriva SC Transport Public SA Bacau” . Renuntarea din ianuarie 2009 e urmata, in mod firesc, de radierea litigiului din Cartea Funciara existenta la Oficiul de Cadastru. Astfel, prin Incheierea nr. 1886, din 22 ianuarie 2009, reprezentantii OCPI Bacau dispuneau “sa se radieze litigiul notat cu Incheierea nr. 49329/2008 si nr. 16174/2007” asupra terenului de 33.375 metri patrati pe care a functionat societatea de transport in comun . Mai mult, Stavarache a initiat chiar un proiect de hotarâre vizând aprobarea unui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) destinat edificarii unui hypermarket pe terenul sus-amintit. Potrivit proiectului initiat de primar, PUD-ul era destinat unei investitii care urma sa se deruleze pe un teren “proprietate particulara”.
In plus, municipalitatea a emis mai multe certificate de urbanism in care terenul de la Transport Public este desemnat drept “proprietate particulara conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor”, emis de Consiliul Judetean la data de 15 mai 2009 .
Ulterior, Stavarache a reintrodus actiunile in instanta impotriva Transport Public, continuând operatiunea de hartuire a societatii bacauane. Dupa ce a recunoscut ca valid certificatul de atestare a proprietatii emis de Consiliul Judetean, municipalitatea a initiat o actiune in contestare a documentului. Dumitru Sechelariu, actionar in cadrul Transport Public, a declarat in repetate rânduri ca este victima unui santaj orchestrat de catre primarul in exercitiu, privitor la terenul de 3,3 hectare. In plus, pentru ca respectivul teren face obiectul unui litigiu acesta nu a putut fi vândut, asa cum eronat sustine primarul in scrisoarea remisa bacauanilor.

A distrus FCM Bacau

In iunie 2009, ca urmare a intelegerii directe dintre Stavarache si Sechelariu, Consiliul Local Bacau si Asociatia Sportiva „FCM Bacau”, proprietara clubului de fotbal FCM Bacau, au ajuns la un acord privind constituirea unei societati comerciale. Aceasta avea drept scop preluarea echipei de fotbal de la Asociatie si asigurarea finantarii ei din bugetul local. Prin HCL 184 din 10 iunie 2009, se constituie „FCM Bacau SA”, cu actionar principal Consiliul Local Bacau (90 la suta), respectiv actionar minoritar Asociatia Sportiva „FCM Bacau” cu doar 10 la suta din actiuni. La nici trei luni de la constituirea societatii, municipalitatea ia decizia de a abroga o serie de hotarâri datând din anii ‘90 prin care Asociatia Sportiva „FCM Bacau” primea in folosinta gratuita pietonalul de la Piata Centrala. La finalul sedintei care a consfintit abuzul, Stavarache a multumit alesilor locali „pentru ca impreuna am adus spatiile de la piata inapoi la bacauani”. La data infiintarii „FCM Bacau SA”, Stavarache nu stia ca spatiile comerciale de pe pietonalul de la Piata Centrala au fost edificate de Asociatia Sportiva „FCM Bacau”, din fonduri proprii si in baza unor autorizatii explicite primite de la Primaria Bacau ele fiind – prin urmare – proprietate a Asociatiei, nicidecum a municipalitatii. Pentru ca stratagema vizând preluarea spatiilor comerciale de la Piata Centrala nu a functionat, Stavarache a decis sa bage in faliment clubul de fotbal prin sistarea finantarii lui de la bugetul local. Asta in conditiile in care cesiunea echipei catre municipalitate se incheie abia in iulie 2010, iar Consiliul Local detine 90 la suta din actiunile clubului.
Cazul a ajuns pe masa instantelor bacauane, acestea urmând sa constate in primul rând nelegalitatea si tardivitatea actului administrativ emis la initiativa primarului. Mai ales ca acesta tinde sa desfiinteze acte care si-au produs si isi produc efectele juridice prin inchirierea respectivelor spatii la peste 160 de familii, pâna in anul 2013. De altfel, distrugerea premeditata a FCM Bacau a culminat cu neprezentarea la jocul de sâmbata pe care echipa trebuia sa-l desfasoare in compania FC Steaua II. Bacau a pierdut meciul la masa verde, cu scorul de 3-0 (detalii in Moldova Sport).

Ce NU a scris Stavarache bacauanilor…

– Salariile angajatilor din Primarie depasesc 7 milioane de euro;
– Primaria are 43 de sefi;
– Taxa de salubritate s-a marit de la 4 la 5 lei;
– Pretul autorizatiei de functionare pentru firme a crescut de la 81 la 100 de lei;
– Pretul metrului cub de apa va ajunge la 3,12 lei, cel mai scump din tara;
– Numarul falimentelor de firme a crescut de 2,5 ori;
– Peste 2000 de câini hoinaresc in municipiu;
– 53 la suta din apa livrata bacauanilor se risipeste in pamânt;
– Compania de Apa are 3800 de intreruperi pe an la furnizarea apei;
– Bacauanii sunt inglodati in credite bancare pâna dincolo de 2025;
– 6 milioane de euro din ultimul imprumut facut de Primarie sunt ingropati in Spitalul Municipal;
– Peste 200 miliarde de lei au fost risipite pe cârpirea strazilor in 2009;
– Dupa 6 ani de mandat Stavarache apa de la robinete este nepotabila, desi e cea mai scumpa din tara;
– DNA cerceteaza/ancheteaza mai multe preluari de terenuri de catre municipalitate sau abuzuri in serviciu comise de primar;
– Distrugerea FCM Bacau i-a costat pe bacauani câteva zeci de miliarde lei din bugetul local.

Directia Apelor Siret (DAS) a organizat, vineri, o dezbatere prilejuita de Ziua Mondiala a Apei, la care au participat Constantin Draganuta, seful institutiei, Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean (CJ), reprezentantii institutiilor de mediu si sanatate, ai primariilor, companiilor private si organizatiilor neguvernamentale din judetele Bacau, Neamt, Suceava si Vrancea. Temele abordate la aceasta intalnire au fost calitatea apei din Bazinul Siret, principalele surse de poluare si planul de management al spatiului hidrografic. In intampinarea Zilei Mondiale a Apei, Directia Siret a organizat si un concurs de fotografie pentru elevi, care s-a derulat in perioada 1 – 19 martie. Tema manifestarii a fost “Apa curata pentru o lume sanatoasa”. La concurs s-au inscris 127 de participanti din sapte judete si din Capitala cu 342 de fotografii. Juriul a fost format din Vladimir Lucavetchi, unul dintre veteranii domeniului, Adrian Popa, fotograf amator, si directorul Constantin Draganuta, care au evaluat originalitatea, dar si calitatea fotografiilor. Premiul I a ajuns la Cristina Iuliana Bogdan, eleva a Colegiului Economic “Ion Ghica” din Bacau. Tanara a fost rasplatita de Directia Apelor Siret cu un laptop. Premiul II, constand intr-un aparat de fotografiat digital a fost castigat de Vladut Sbera, de la Colegiul National “Ferdinand I”, iar premiul III, o rama foto digitala, de Paula Mihalache, eleva a Liceului de Muzica si Arte Plastice din Focsani.

Campanie pentru sanatate

Ziua Mondiala a Apei a fost marcata, ca in fiecare an, si de autoritatile sanitare din judet. Directia de Sanatate Publica (DSP), prin compartimentul de promovare a sanatatii, desfasoara o campanie in mediul rural. Aceasta urmareste informarea si educarea populatiei cu privire la riscurile poluarii apei. Medicii de familie, asistentii comunitari si mediatorii sanitari din mediul rural distribuie in aceasta perioada materiale informative despre poluarea apei si efectele acesteia asupra sanatatii omului. In mediul rural, cea mai frecventa cale de aparitie a bolilor hidrice este consumul de apa din surse contaminate. Specialistii ii sfatuiesc pe consumatori sa ingrijeasca pompele si fantanile si sa monitorizeze calitatea apei.
“Fantanile trebuie plasate in zone curate, departe de surse de poluare, si trebuie dotate cu capac si galeata proprie, ne-a declarat Marinela Pascu, purtator de cuvant al DSP Bacau. Cel putin o data pe an, este nevoie sa fie analizata calitatea apei. Problemele frecvente in mediul rural sunt legate de poluarea cu substante azotoase.” Cea mai periculoasa afectiune provocata de consumul de apa poluata cu nitrati este “boala albastra”. Aceasta ii afecteaza pe copiii cu varsta sub 1 an si poate fi mortala. De aceea, autoritatile sanitare recomanda locuitorilor din mediul rural sa nu amplaseze fantanile in apropierea latrinelor sau a grajdurilor. De asemenea, trebuie pastrat echilibrul in folosirea ingrasamintelor chimice pe baza de nitriti.

Bolile cauzate in cea mai mare parte de alimentatia nesanatoasa fac ravagii. La 14-15 ani tot mai multi copii ajung sa aiba peste 100 kilograme. Unii parinti sunt nepasatori. Batranii se intorc la bunele obiceiuri.

De la o luna la alta medicii depisteaza tot mai multi bolnavi cronic, printre care ponderea o au cei suferinzi de afectiuni generate si de alimentatia nesanatoasa. La sfarsitul anului 2009, in evidenta cabinetelor de specialitate erau 59.979 de hipertensivi, 9.432 persoane diagnosticate cu boala ulceroasa si 8.357, cu boli cerebrovasculare. Si tot in 2009 au fost diagnosticate 1.335 cazuri noi de diabet, la finele anului numarul persoanelor cu aceasta afectiune ajungand la 17.046. La aparitia tuturor acestor afectiuni contribuie in mare masura, pe langa alti factori, si cel al alimentatiei. Situatia este alarmanta si ne intrebam cati dintre bacauani constientizeaza acest lucru.

Ce mananca la scoala?

In ciuda interzicerii comercializarii in chioscurile din incinta unitatilor de invatamant a produselor alimentare care au un continut caloric mare, medicii se confrunta cu tot mai multe cazuri de copii obezi. Daca magazinele alimentare din curtea scolilor respecta legislatia, in schimb, celelalte din jurul unitatilor de invatamant nu se conformeaza. “Unii copii incearca sa inteleaga ca trebuie sa manance sanatos, altii, nu, ne-a spus dr. Gabriela Fetecau, specialist in diabet si boli de nutritie la copii. Multi elevi trec strada la chioscul de vizavi de scoala si isi cumpara de acolo produse nesanatoase. Prin urmare, continua sa se inregistreze o incidenta crescuta de copii obezi, mai ales in randul prescolarilor si al celor aflati la varsta pubertatii.” In prezent, dr. Gabriela Fetecau are in evidenta 30 de copii obezi pe care ii trateaza, dar fiecare medic pediatru si medic de familie are printre pacientii lui mai multe sau mai putine asemenea cazuri. Din 2009, de cand a fost introdus Programul national de combatere a obezitatii, multi copii cu aceasta problema, respectiv cei care au indicele de masa corporala mai mare de 30, beneficiaza de tratament specific gratuit. Sunt adolescenti intre 14 si 18 ani care au o greutate de 90 pana la 121 kg. “Au inceput sa se alerteze parintii mai mult ca in alti ani in ce priveste alimentatia copiilor lor. Vin mai multi acum care ni se adreseaza strict pentru obezitate. Dar, din pacate, sunt si familii care se intalnesc seara tarziu cu copiii lor si nici macar nu ii intreaba ce au mancat. Conteaza foarte mult educatia din familie”, a conchis dr. Gabriela Fetecau.

S-a terminat cu retetele bunicii

Romanii trecuti, azi, de 60 de ani stiu mult mai multe despre colesterol, despre bolile endocrine si accidentele vasculare decat bunicile noastre, care prin anii ‘70 preparau ciorbe cu prajeli, sosuri cu rantas si toata iarna gateau cu untura. Elena Apostol, 70 de ani, de la Centrul de zi “Dr. Stefan Ciobanu”, a slabit 15 kg de cand si-a facut un regim sanatos de hranire: “Am scos carnea de porc, grasimile, prajelile, nu mananc decat carne alba, de peste si de pasare, legume si fructe. La ora 17 e ultima masa. Seara iau un ceai sau un iaurt si o banana.” Nu posteste din cauza ca e bolnava de inima, dar ia spirulina, Q10, ulei de catina. Retetele din tinerete, preluate de la matusi, nu mai sunt folosite. “Totul e fiert sau inabusit! Nici zacusca nu mai fac. Ce rost are sa o tin cu saptamanile in camara si sa o mananc veche?” Aurica Ungureanu s-a axat pe salate de cruditati si lactate, iar Adela Nica, pe cereale. Grigore Ilies, 65 de ani, sustine ca, odata ajuns in supermarket, isi pune ochelarii si verifica tot ce cumpara: sa nu contina conservanti, sa nu aiba multe calorii, sa nu fie un produs expirat. Oricum, “nu cumparam mezeluri sau semipreparate, numai carne proaspata pentru gratar sau friptura.” Niciodata nu mananca seara. “Dimineata, imi fac o salata de sfecla rosie, telina, morcov, patrunjel si lamaie, la pranz, o ciorba, iar in rest, fructe si lactate. Mananc din 4 in 4 ore.” Elena Apostol are incredere in fructe, mai ales in kiwi, iar Stela Agache in carnea de ied si in laptele de capra, care nu contine colesterol. “Iau numai ulei de masline extravirgin, care e presat la rece. Margarina nu mai cumpar demult, mai bun e un cubulet de unt, iar mierea nu lipseste din casa”, spune Grigore Ilies. De vreo patru luni, face paine in casa: “Avem masina de facut paine si cumparam faina de la o moara. Faina, sare, apa si drojdie. Dintr-un kilogram de faina mancam trei zile paine.” Pentru toti, deviza nr. 1 este “Totul se fierbe”, iar deviza nr. 2, “Fara sare, fara zahar, fara E-uri”.

Numai gaini si gaste din curtea proprie

In Piata Centrala, oferta satisface si dependenta de E-urile din alimentele moderne, si preferinta pentru produsele si preparatele traditionale. O zacusca fara coloranti si conservanti sau un gem iesit parca din mainile bunicii pot fi gasite la tarabele de la etaj. In spatele marfurilor, numai oameni in varsta. Oameni care mai rotunjesc o pensie gratie indemanarii dobandite intr-o viata si retetelor mostenite de la parinti. Profira Tomorug, din Letea Veche, vinde cate putin din ce are in camara. Cele mai ochioase sunt borcanele cu dulceata. Capsunele si visinele sunt fierte dupa reteta clasica, fara strop de conservant. “Ce nevoie avem de chimicale? Putina lamaie ca sa nu se zahariseasca si gata. Toate produsele sunt «curate». Cum gatesc pentru mine si copii, la fel si pentru clienti.” Femeia ii are pe cei dragi plecati in Grecia. Nici acolo, pe meleaguri straine, copiii si nepotii nu si-au schimbat preferintele culinare. Tocmai de aceea, din Letea Veche pleaca spre Grecia pachete cu sunca, tochitura, carnati, malai, fasole, ardei, castraveti si varza murata, dulceata si chiar oua invelite in straturi de hartie. Nu lipsesc, evident, gainile taiate. “Si noi, acasa, numai carne din curtea noastra mancam. Un rasol de rata, o fasole facaluita si cu hrean, un spanac sau o ciulama de pui, ce poate fi mai bun?”

Cozonacii zboara spre America

Si Alexandrina Sandu trimite in strainatate din produsele pe care i le ofera pamantul din Racatau si Geoseni. Numai ca, de aceasta data, pachetele cu cozonaci si placinte trec oceanul spre America. “Nepoata mea a terminat facultatea si a ramas acolo. Ii este dor de mancarea cu care a crescut. I-am trimis de curand un pachet. A dus dulciuri la birou. Mi-a spus ca toata lumea s-a mirat de gust. Fata zice ca tare rele sunt dulciurile americane!” In fata femeii se insira ordonat pungutele cu muraturi, cele cu malai, miez de nuca si fasole. Clientii sunt, in general, oameni trecuti de prima tinerete. Acestia prefera sa dea pe un borcan de gem cu 50 de bani mai mult decat la supermarket, dar sa regaseasca aroma copilariei. La masa de alaturi, familia Pitica vinde malai auriu din graunte mari si sanatoase. Cei doi soti sunt suparati. Vanzarea nu mai merge. Doar cunoscatorii, tot mai putini, apreciaza malaiul de la moara din Radomiresti sau o fasole grasa. “Multi sunt salariati, ocupati si cumpara totul dintr-un loc, din magazine. De acolo mai iau si o pizza la pachet, mancaruri gata facute si e mai simplu. Si copiii nostri fac la fel. Asta-i viata.”

Catalin Predoiu, ministrul Justitiei, a intreprins ieri o vizita fulger in Bacau. Demnitarul a participat la o intalnire de lucru cu judecatorii bacauani, care a avut loc in incinta Curtii de Apel. Dupa intrevederea cu judecatorii, Predoiu a raspuns intrebarilor jurnalistilor bacauani.

Ministrul a declarat ca problemele de fond ale sistemului judiciar se regasesc si in instantele bacauane, Predoiu nominalizand lipsa resursei umane, precum si activitatea expertilor printre cele mai mari hibe ale justitiei. „Avem o problema la nivel de sistem cu expertizele, in special cele topografice. Trebuie reorganizat acest domeniu. Expertizele nu trebuie sa mai consume bani si timp atat de mult ca in prezent”, a spus ministrul.
El a enumerat mai multe masuri care ar conduce la simplificarea demersului in justitie si eficientizarea lui in materie de costuri: simplificarea regulilor de citare a partilor, simplificarea prevederilor la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), simplificarea competentelor in materie penala ale ICCJ etc.Predoiu a refuzat sa comenteze cazurile in care justitiabilii sunt tinuti cu anii prin procese, declarand ca nu discuta despre nume sau cazuri particulare, ci despre activitatea ministerului. Mai mult, Predoiu a cerut judecatorilor sa nu se lase influentati de politic, in conditiile in care toti cei trei primari de municipii retinuti in ultima luna au fost arestati in baza unor hotarari emise de instante din alte orase decat cele pe care acestia le administrau. „Nu m-am confruntat cu o astfel de influenta de cand am devenit ministru si nici nu am sesizat astfel de influente asupra sistemului. Oricum, orice judecator trebuie sa se fereasca de asemenea influente”, a afirmat ministrul.

Penitenciarul Bacau, penitenciar de femei

In cursul vizitei sale, Predoiu s-a oprit si la Penitenciarul Bacau. Ministrul a fost insotit de directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP), chestor Ioan Bala. Acesta a dezvaluit ca Penitenciarul Bacau va fi reorganizat si transformat in institutie de detentie a femeilor si tinerilor.
Bala a remarcat ca in zona Moldovei exista un deficit cronic din punctul de vedere al numarului spatiilor de detentie afectate femeilor. Seful ANP a mai precizat ca doar Penitenciarul sanatoriu de la Tg. Ocna intruneste normele europene in vigoare din punctul de vedere al spatiului de detentie, acesta incadrandu-se in valoarea minima de 4 metri patrati/detinut.

Ziua Portilor Deschise la Centrul „Stefanita“

Asociatia Ovidiu Rom a organizat, ieri, “Ziua Portilor Deschise” la Centrul “Stefanita”, care functioneaza in Scoala “Alexandru cel Bun”. La eveniment au fost prezenti partenerii cei mai importanti ai asociatiei: reprezentantii E.ON, ai Primariei Buhusi, Scolii “Mihail Andrei” si ai presei locale.
Asociatia Ovidiu Rom deruleaza proiecte educationale si sociale in judetul Bacau din 2001, primul fiind “Gata, Dispus si Capabil” de care au beneficiat mai ales comunitatile din Colonia Buhusi si din Izvoare. Pornind de la faptul ca rata abandonului scolar devenea de-a dreptul alarmanta, din 2005, Ovidiu Rom s-a axat pe proiecte educationale, cum sunt “Fiecare Copil in Scoala”, “Atelierele de vara”, Sotron Zero” si “Adopta o scoala”. Bacaul este, de altfel, locul din care a pornit Ovidiu Rom in acest amplu program educational care se deruleaza acum in mai multe zone din Romania. Din 2010, asociatia a primit intariri. In programul “Adopta o scoala”, asociatiei Ovidiu Rom i s-a alaturat si E.ON. “Noi nu suntem organizatie de caritate, nici nu facem misionariat, ci pornim de la o realitate si incercam sa convingen companiile ca trebuie facut ceva”, a declarat Maria Gheorghiu, director executiv Ovidiu Rom. Asociatia isi desfasoara programele in scolile “Alexandru cel Bun” din Bacau, “Mihail Andrei” din Buhusi si in mai multe gradinite. La evenimentul de ieri au fost prezenti Adela Botan si Cornel Zait, directori de relatii publice in cadrul companiei E.ON, Vasile Zaharia, viceprimarul din Buhusi, Dan Grigore, directorul Scolii “Mihail Andrei”, cadre didactice si ziaristi. Oaspetii au fost invitati sa viziteze Centrul Stefanita si sa vizoneze un film despre copiii saraci si cei de etnie roma, ale caror sanse de a invata si de a intra pe piata muncii sunt foarte mici, daca nu sunt sprijiniti. In final, pustii care frecventeaza Centrul “Stefanita” au ajutat-o pe Maria Gheorghiu la fixarea, pe peretele clasei, a plachetei "Adopta o scoala", care pecetluieste parteneriatul Asociatiei Ovidiu Rom si E.ON in cadrul proiectului “Fiecare copil in scoala”.

Inainte de ’89, Scoala nr. 1, de pe str. Bicaz, era una obisnuita, in care invatau copiii angajatilor IRAv, IMU, Metalurgica, Aeroport, IPEP etc. Cu salarii care ajungeau si la 5.000 lei pe luna, erau cei mai bine platiti muncitori din oras, neavand griji materiale si probleme sociale. Azi, se numeste “Octavian Voicu” si e “o scoala cu probleme grele!” spun dascalii. S-a schimbat si structura cartierul, si cea a scolii. Alaturi de copiii cu performante intelectuale inalte si medii, aici vin si cei din familii cu probleme, de la casutele sociale din Izvoare, din centrele de plasament, copiii orfani sau lasati singuri. “62 la suta dintre elevii scolii noastre au parintii divortati sau in strainatate, la munca”, arata Domnica Hodea, director. Au fost nevoiti sa plece in Occident, iar adultii in grija carora si-au lasat copiii nu-si mai asuma raspunderea educarii lor. Alex e elev in clasa a VIII-a si e crescut de bunic, mama fiind in Anglia. Baiatul invata bine, dar isi petrece timpul liber intr-un anturaj nefast. Bunicul da din umeri, “fac tot ce pot”, dar nu are autoritate. Si pustiul da din umeri, la fel de abatut: “Cel mai frumos cadou de ziua mea ar fi fost sa-mi dea mama un telefon.” O bunica creste din pensioara ei doi nepoti a caror mama e in Italia, alta creste patru. Directoarea le asculta si incearca sa le ajute. Domnica Hodea sustine ca toti angajatii scolii – muncitori, invatatori, profesori etc. – sunt apropiati de elevi. “Sa-i vedeti pe copiii din centre! Fiecare isi cauta o persoana de care sa se ataseze. Unii se apropie de femeia de serviciu, altii de invatatoare, de diriginte sau de psiholog. Au mare nevoie sa fie iubiti si indrumati.”

„Iau copilul si il mut!“

La Scoala “O. Voicu” e arondata si cea din Izvoare. Cand termina clasa a IV-a, elevii vin aici, pe str. Bicaz. Asta i-a deranjat, la inceput, pe parinti: “«Patru tigani in clasa?» au izbucnit ei. «Iau copilul si il mut la alta scoala!» I-am invitat la mine si le-am explicat ca asta e societatea in care vor trai copiii lor. Nu pot fi izolati intr-un turn de sticla, vor evolua intr-o lume in care sunt si saraci, si bogati, si oameni educati, si mai putin educati. Cum ii pregatiti?” Parintii au inteles si au acceptat acest adevar. Mai mult, doua fetite eminente, cu 10 “pe linie”, s-au inscris la cursul de limba romani desi nu erau de etnie roma. Clasa care vine din Izvoare nu e pastrata intacta: “Se vorbeste acum de desegregare, insa la noi s-a realizat demult, fara ordin. Integrarea copiilor romi e totala si decurge natural, normal.” Copiii cu probleme sociale pot ramane la scoala, dupa ore, sa-si faca temele ajutati de un invatator. E mai bine aici decat acasa, pe un colt de masa, mai ales ca pentru unii scolari “acasa” inseamna o camera intunecoasa in care traiesc unsprezece suflete. Zecile de proiecte si concursuri de literatura, desen, ecologie sau matematica ii atrag pe copii, le dezvolta abilitatile si ii motiveaza sa mearga mai departe. Exista o parte a vietii lor care e luminoasa: scoala si succesele obtinute aici. “Necazurile ii fac sa fie inchisi, tristi, chiar deprimati, arata Adriana Vrabie, consilier educativ. Aici, angrenat in aceste activitati, copilul uita ce se intampla acasa. Noi trebuie sa descoperim talentul din el si sa-l incurajam.”

Prima lectie: Despre suferinta si omenie!

Locuitorii din Izvoare se duc adesea la directoarea scolii sa i se planga, ca unui primar, ca nu au apa, nu au bani, li s-a oprit curentul sau nu s-a ridicat gunoiul de zece zile. “Cum sa nu ne ducem daca e vorba de igiena copiilor? spune Viorel Moraru, 35 de ani. Totdeauna ne-a ajutat, dar de data asta nu stiu daca poate! Nu avem apa de trei saptamani, luam de la furtun, din canal, si e plina de microbi. Cu asta gatim, cu asta ne spalam!” Si parintii din zona Republicii ii spun pasurile. La ea vin mamele agresate, cele care nu au bani de excursii sau de incaltaminte, “sa explice de ce a lipsit copilul, nu sa ceara” -, tatii someri, bunicii care nu-si mai inteleg nepotii… Problemele lor sunt mai mult sau mai putin grave. Un copil nu are “nici certificat de nastere, nici buletin si trebuie sa-l ajutam”, unul e bolnav, insa nu are medic de familie, altul are nevoie de un medicament care nu se gaseste sau de ochelari, iar “mama nu a avut bani si am strans noi.” In toate actiunile, scoala e sprijinita de politisti, jandarmi, de preotii Closca si Plescau, de Evidenta Populatiei si DGASPC. De asemenea, parintii celor care au terminat demult mai trec pe la scoala si aduc cutii cu hainute si incaltaminte, contaminati pe viata de acest spirit al compasiunii. Insa cel mai minunat lucru e faptul ca elevii, asa mici, cum sunt, au inteles ce inseamna solidaritatea si omenia. Ei aduc un pachetel cu mancare in plus, pentru colegul mai necajit, o hainuta sau o pereche de adidasi, lucruri pe care le daruiesc cu discretie si iubire. “Copiii trebuie sa inteleaga ca exista pe lume saracie, suferinta, boli, spune Domnica Hodea. Oricare dintre noi poate trece prin clipe grele. Azi ai de toate, maine, Doamne fereste, vine un incendiu sau alta nenorocire si nu mai ai nimic!”

Parohie de suflet si fapta

Modest, preotul dr. Ciprian Closca nu vrea sa vorbeasca despre munca sa in parohie. Prefera sa lase faptele sa spuna cat de greu, dar si frumos, este sa fii inima unei comunitati in care exista atatea necazuri. Adevarat carturar, cu volume impresionante si cu numeroase articole publicate, parintele Closca stie ca apropierea umana este cea mai pretioasa cale de a lucra pentru oameni. Si paseste hotarat pe acest drum, cu dragoste si credinta, dar si cu fermitate atunci cand situatia o cere. Invitat intr-o emisiune la TV Bacau, preotul Ciprian Closca marturisea: “Oamenii au asteptari mari de la preot, care trebuie sa fie un model din toate punctele de vedere. Este foarte important sa stii ca mereu vorbele si faptele tale conteaza pentru credinciosi, ca poti influenta, in bine sau in rau, viata lor.” Si asta face parohul din Izvoare, si nu doar atunci cand e sarbatoare, ci in fiecare zi.

Bolnavii de cancer, plimbati prin tara

Aparatul de radioterapie (cobaltoterapie) nu are simulator. Bolnavii sunt trimisi la alte clinici din tara pentru localizarea tumorii si stabilirea planului de tratament. Sursa de cobalt este aproape epuizata. Aparatura este veche de peste 30 de ani.

Pentru ca sectia de Radioterapie a Spitalului Judetean de Urgenta nu are in dotare aparatura moderna, multi bolnavi sunt trimisi prin tara la alte clinici pentru investigatii de specialitate. Aceasta a starnit nemultumirea unora dintre ei. "Am fost saptamana trecuta la Radiopterapie cu mama mea, bolnava de cancer, pentru inceperea tratamentului dupa operatie, dar am fost trimisi la Fundeni, ne-a sesizat I.P., din Bacau. Medicul si asistentele ne-au spus ca sectia nu are simulator, nu dispune de aparatura necesara. Cei de la Bucuresti ne-au trimis inapoi, replicand ca trebuie sa existe aparatura si la spitalul din Bacau. Personalul de aici este dragut, dar ce sa faca, daca nu are cu ce sa lucreze?" Conducerea sectiei confirma faptul ca unii bolnavi trebuie sa treaca mai intai pe la o alta clinica din tara, dar ca nu este vorba despre tratamentul in sine. Seful sectiei, dr. Penea Valu (foto), ne-a explicat: "Sunt anumite localizari tumorale care trebuie delimitate foarte bine pentru a face apoi schema de tratament corecta. Or, pentru aceasta este nevoie de simulator. Aparatul pe care il avem noi nu are in dotare simulator."

Se cauta un finantator

Dar aceasta nu este singura problema. Sursa de cobalt a aparatului de radioterapie este pe cale de a-si da sufletul, fiind aproape epuizata. Fascicolul ei de raze gama are un debit mult mai mic fata de cat ar trebui sa aiba. Din aceasta cauza pentru ca bolnavul sa ia doza de tratament necesara, trebuie sa stea mult mai mult timp intins pe masa. "Cu un aparat modern, tratamentul se face in 1-2 minute, a mai spus seful compartimentului. Cu aparatul nostru, care este piesa de muzeu, fiind din anii ’70, tratamentul dureaza 15-30 minute." Dintre sectiile si compartimentele Spitalului Judetean de Urgenta, Radioterapia este singura care nu a beneficiat de nicio modernizare. Cu ani in urma a fost promovat, insa, un proiect de constructie a unei noi cladiri in care sa functioneze atat Oncologia cat si Radioterapia. Totodata, in proiect a fost prinsa si dotarea cu aparatura performanta. Dar pentru acest proiect inca nu a fost gasita sursa de finantare. "Va trebui refacut proiectul, dar si reluata discutia pentru un parteneriat public-privat de finantare, ne-a spus dr.Mihaela Popescu, managerul spitalului. Voi aborda aceasta problema, din nou, luni cu presedintele Consiliului Judetean. Pana se va construi o noua cladire, insa, avem nevoie urgent de aparatura."

La 130 de ani de la inventarea termenului “francofonie” (in anul 1880 de catre geograful Onesime Reclus), elevii Scolii “Spiru Haret” au dovedit ca sunt fini cunoscatori nu doar ai limbii, ci si ai traditiilor si obiceiurilor franceze. In cadrul unei activitati mai ample, peste 30 de elevi de la clasele V-VIII au pregatit pentru colegi si profesori jocuri de rol, dansuri traditionale si chiar glume. Activitatile s-au derulat in limba franceza. “Activitatile si-au propus sa largeasca competentele de comunicare ale elevilor, sa le stimuleze creativitatea si sa le dezvolte simtului umorului in paralel cu prezentarea unor informatii variate despre traditiile si obiceiurile francofonilor de dincolo de mare”, a declarat Lidia Aprofirei, profesor de franceza si coordonator al activitatii. In programul devenit deja o traditie la nivelul Scolii “Spiru Haret” au fost incluse nu doar dansuri si cantece, ci si o parada a costumelor traditionale din tarile francofone de dincolo de mare: Maroc, Algeria, Bora-Bora, Tahiti, Haiti, Martinica, Noua Caledonie, Polinezia si Tunisia. Elevii care s-au implicat in activitatile de astazi au fost recompensati cu diplome. Pe langa momentele artistice, in cadrul programului au primit premii si elevii care au participat la Cangurul Lingvist si cei care au pregatit expozitia dedicata francofoniei.

Ruinat de administratie, ingropat de instante

Gheorghe Ciuchindel este administratorul SC Dani Rex SRL si detine terenul si constructiile din statia de autobuz de la Tic Tac. Constructia cladirii (care gazduieste acum un minimarket) a inceput in 2006. In prealabil, inca din 2005, bacauanul a obtinut certificatul de urbanism, care-i permitea sa construiasca o cladire cu regim de inaltime de P+1 dar si restul avizelor si autorizatiilor necesare.

Ciuchindel a solicitat si a primit autorizatie de constructie din partea Primariei Bacau, pentru construirea unei cladiri cu parter suprainaltat, in data de 28 decembrie 2005. In 2006 se razgandeste, in urma unei discutii cu un specialist din America si vine cu un proiect cu p+1. „L-am intrebat pe Onica (n.r. – fostul viceprimar, Nicolae Onica) ce sa fac, ca era toamna si vroiam sa incep constructia. Aveam certificat de urbanism pentru P+1, era practic o formalitate sa obtin autorizatia pentru P+1. Mi-a zis sa incep constructia si sa depun din nou actele, dar acestea erau la ei. Nu au vrut sa mi le elibereze. Cladirea am construit-o in 9 zile, in luna septembrie 2006. Imediat au trimis control si mi-au dat 30 de milioane amenda”, relateaza Ciuchindel. Bacauanul a contestat amenda. Din acest moment, conflictul cu Primaria Bacau a fost unul deschis. „Nu a facut opozitie primarul ci seful Politiei Primariei, desi nu avea calitate procesuala”.
Dani Rex a dat spre inchiriere spatiile de la Tic Tac. Agentii economici au incheiat contracte, dupa care au solicitat autorizatia de functionare. Primaria Bacau a refuzat sa-i autorizeze avand la baza Hotararea de Consiliu Local Bacau 175/2006, care conditioneaza obtinerea autorizatiei de functionare de autorizatia de constructie. Bacaul este singurul oras care a mai lasat in vigoare o astfel de hotarare, care lasa loc la sanctionarea clientului de doua ori pentru aceeasi abatere. De altfel, HCL 175/2006 aprobata la initiativa primarului Romeo Stavaracahe este abuziva. Ea contravine OG 2/2001, privind regimul juridic al contraventiilor, care stabileste ca: „prin hotarari ale autoritatilor administratiilor publice locale sau judetene se stabilesc si se sanctioneaza contraventii in toate domeniile de activitate, in masura in care in domeniile respective nu sunt stabilite contraventii prin legi, ordonante sau hotarari ale Guvernului”.

Aruncat in insolventa

„Mi-au dat amenzi de peste 300 de milioane de lei (30 de mii de RON), pe care le-am platit eu. Controalele dese ale Politiei Primariei au reusit sa-mi alunge toti clientii, in ultimii trei ani. Astfel, de pe urma contractelor reziliate, am pierdut peste 500 de mii de euro. Aceasta situatie m-a adus in insolventa, deoarece nu am reusit sa mai tin pasul cu creditele la banci si cu taxele la stat”, afirma Gheorghe Ciuchindel. Hartuit de primarie, cu procese tergiversate in instantele de judecata, bacauanul a ajuns la sapa de lemn. Acum are firma in insolventa, cu propunere de reorganizare si risca sa piarda tot. La masa credala s-a constat ca Directia Finantelor Publice are de luat 106 mii de lei, Banca Comerciala Carpatica 146 de mii de lei, iar Banca Transilvania 35 de mii de lei.

Curtea de Apel ocoleste expertizele

Bacauanul a ajuns acum in instantele de judecata, in patru procese. Unul este pentru constatarea nulitatii HCL 175/2006, care se va judeca pe fond la Tribunalul Bacau, in data de 14 aprilie. Un alt proces se refera la tergiversarea emiterii autorizatiei de functionare, proces ajuns acum la Curtea Suprema. „Am castigat procesul pentru autorizatia de functionare la Tribunalul Bacau, primaria a facut recurs iar Curtea de Apel le-a dat castig de cauza pe motiv de procedura si nu pe fond. Judecatorii obedienti nu au luat in calcul expertizele depuse”, afirma Ciuchindel.
Cheia pentru rezolvarea problemelor omului de afaceri bacauan este constatarea nulitatii absolute a HCL 175/2006. Daca se va anula hotararea, primaria nu va mai avea motiv sa nu elibereze autorizatia/acordul de functionare al societatilor. In plus, amenzile date in baza hotararii vor fi nule. Bacauanul este reprezentat in instanta de avocatul Petru Ivascu. „Primaria nu poate conditiona emiterea autorizatiei de functionare a unei societati de autorizatia de constructie”, a declarat avocatul Petru Ivascu.
In urma constatarii efectelor produse de hotarari similare HCL 175/2006, in alte orase din tara acestea au fost anulate si modificate corespunzator. Regulamentele din Cluj, Sibiu, Arad, Satu Mare, Iasi Suceava sau Brasov au fost modificate, deoarece contraveneau legislatiei in vigoare.
„Din cauza abuzurilor administratiei Stavarache, am pierdut peste 500 de mii de euro. Primaria Bacau m-a ruinat prin abuzurile si controalele repetate efectuate la firmele care au inchiriat la mine. Din cauza judecatorilor obedienti de la Curtea de Apel Bacau, acum ma judec cu primaria la Curtea Suprema de Justitie.”
Gheorghe Ciuchindel

Din 2004, an in care a ajuns primar, Romeo Stavarache a abuzat in mod sistematic de puterea pe care i-au incredintat-o bacauanii. Principala victima a abuzurilor concertate orchestrate de edil a fost Dumitru Sechelariu, fostul primar al Bacaului. Gradinita Letea, situatia terenului de la Transport Public, precum si desfiintarea FCM Bacau sunt doar trei dintre cele mai rasunatoare abuzuri comise de Stavarache.

Gradinita Letea a revenit la proprietarul de drept dupa 5 ani de procese

Gradinita Letea a revenit proprietarului de drept, dupa un proces maraton presarat de "chinuri" judiciare si circ mediatic. In data de 21 decembrie 2009, Tribunalul Bacau – Sectia Civila a respins recursul formulat de municipalitate la o sentinta pronuntata de Judecatoria Bacau inca din luna martie a anului trecut. Prin aceasta, instanta a recunoscut dreptul de proprietate a SC Letea SA asupra imobilului in care functioneaza unitatea educationala. Mai mult, prin decizia Curtii de Apel, Municipiul Bacau este obligat "sa lase in deplina proprietate si linistita posesie reclamantei SC Letea SA Bacau imobilul cladire cu denumirea gradinita (…)". In plus, sentinta civila nr. 2753 din 13 martie 2009 precizeaza ca municipiul Bacau nu a reusit sa probeze modul in care a dobandit dreptul de proprietate a gradinitei desi, in repetate randuri – prin vocea edilului sef Romeo Stavarache – municipalitatea a clamat acest drept, in realitate inexistent. In aceeasi sentinta se mai arata ca "reclamanta (n.r. – SC Letea) a reusit sa faca dovada dreptului sau de proprietate asupra imobilului".
Prin decizia Tribunalului privind respingerea recursului formulat de municipiu, sentinta civila nr. 2753 a Judecatoriei Bacau capata un caracter definitiv si irevocabil.
Dupa 5 ani de circ judiciar si abuzuri administrative, Gradinita se intorcea la proprietarul de drept.

DNA cerceteaza abuzurile primarului in cazul Transport Public

Istoria mult mediatizatului caz al terenului de la SC Transport Public (TP) este, totusi, simpla. In intervalul 1999 – 2002, Consiliul Local adopta o suita de hotarari care pregatesc si, ulterior, consfintesc privatizarea TP. Circuitul documentelor administrative se finalizeaza cu insusirea de catre CL a privatizarii (in aprilie 2002), precum si cu Incheierea nr. 2302 pronuntata de Judecatoria Bacau la 10 februarie 2003, prin care se recunoaste – negru pe alb – dreptul de proprietate a TP asupra terenului de 3, 34 hectare pe care-si desfasoara activitatea.
Lucrurile iau o turnura neasteptata odata cu accederea in functia de primar a lui Romeo Stavarache. Din 2005, acesta incepe sa hartuiasca sistematic TP. In 2007, primarul introduce mai multe actiuni in instanta prin care revendica dreptul de proprietate a terenului, sub argumentul ca in procesul de privatizare a TP, terenul nu a fost luat in calcul. Ultima actiune inaintata instantei de Stavarache dateaza din ianuarie 2008. De aici, cazul ia o turnura spectaculoasa.
In a doua jumatate a anului 2008, un dezvoltator de marca din industria hypermarketurilor pune ochii pe terenul de la Transport Public in vederea construirii unui magazin. Afland de litigiul in care se afla terenul, dezvoltatorul remite Primariei Bacau o serie de intrebari privitoare la statutul juridic al amplasamentului. Intr-un raspuns transmis la 16 ianuarie 2009 de municipalitate, primarul il asigura pe dezvoltator de „toata disponibilitatea pentru rezolvarea problemelor cu care va confruntati”. In decurs de numai patru zile de la „fabricarea” raspunsului, primarul Romeo Stavarache decide sa renunte in mod expres la judecarea actiunilor formulate impotriva TP in ianuarie 2008, precum si la caile de atac. Mai mult, acesta notifica Oficiul de Cadastru dandu-si acordul pentru radierea litigiilor din Cartea Funciara a imobilului.
In lunile mai si iunie 2009, Primaria elibereaza doua certificare de urbanism prin care atesta ca regimul juridic al terenului de la TP este acela de „proprietate privata”. Municipalitatea isi fundamenteaza informarea pe baza Certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis de Consiliul Judetean pentru TP in 15 mai 2009. Ulterior, Primaria va ataca legalitatea Certificatului in contencios administrativ, desi in prima faza l-a considerat valid, marturie stand chiar certificatele de urbanism emise pe numele societatii de transport in comun.

PUD-ul, picatura care a umplut paharul

Mai mult, recunoasterea dreptului de proprietate a culminat cu initierea de catre Stavarache a unui proiect de hotarare vizand aprobarea unui Plan Urbanisitic de Detaliu pentru construirea unui centru comercial „a carui beneficiar este SC Transport Public SA pe teren proprietate privata”.
La sedinta Consiliului Local din 30 iulie 2009, majoritatea liberala decide sa respinga Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) destinat SC Transport Public. Prezenti la sedinta de CL, cei 10 consilieri liberali s-au pronuntat – in corpore –impotriva proiectului de hotarare privind aprobarea PUD, desi in expunerea de motive, precum si in avizul de legalitate primarul Stavarache, respectiv secretarul Ovidiu Popovici avizasera favorabil propunerea. Mai mult, proiectul de hotarare primise girul de oportunitate a comisiilor de specialitate de pe langa Consiliul Local.
Pe 31 iulie, la o zi de la sedinta CL, primarul Stavarache introduce o noua actiune in instanta privind revendicarea dreptului de proprietate asupra terenului de la Transport Public, dupa ce cu jumatate de an in urma abandonase demersul in justitie din proprie initiativa.
Si in acest caz, instanta a dat dreptate SC Transport Public, intr-un prim stadiu procesual, sanctionand astfel atitudinea duplicitata a primarului. Pentru ca absurdul situatiei sa atinga cele mai inalte culmi, edilul a mai scos din maneca un alt litigiu prin care se blocheaza incasarea de catre municipalitate a unei importante sume de bani reprezentand contravaloarea actiunilor detinute de CL in societatea de transport in comun.

„FCM Bacau SA”: a risipit zeci de miliarde din buzunarele bacauanilor pentru a-l trage in piept pe Sechelariu

Scandalul iscat in jurul iminentei desfiintari a echipei de fotbal FCM Bacau a tinut prima pagina a cotidianelor locale. Sistarea finantarii clubului de fotbal de catre Primarie, in conditiile in care municipalitatea detine 90 la suta din actiunile FCM-ului, a fost ultima lovitura aplicata de Stavarache fostului primar al Bacaului. In planuirea acesteia, actualul edil a folosit si bani publici. In iunie 2009, ca urmare a intelegerii directe dintre Stavarache si Sechelariu, Consiliul Local Bacau si Asociatia Sportiva „FCM Bacau”, proprietara clubului de fotbal FCM Bacau, ajung la un acord privind constituirea unei societati comerciale. Aceasta avea drept scop preluarea echipei de fotbal de la Asociatie si asigurarea finantarii ei din bugetul local. Prin HCL 184 din 10 iunie 2009, se constituie „FCM Bacau SA”, cu actionar principal Consiliul Local Bacau (90 la suta), respectiv actionar minoritar Asociatia Sportiva „FCM Bacau” cu doar 10 la suta din actiuni.
La nici trei luni de la constituirea societatii, municipalitatea ia decizia de a abroga o serie de hotarari datand din anii ’90 prin care Asociatia Sportiva „FCM Bacau” primea in folosinta gratuita pietonalul de la Piata Centrala. La finalul sedintei care a consfintit abuzul, Stavarache a multumit alesilor locali „pentru ca impreuna am adus spatiile de la piata inapoi la bacauani”. La data infiintarii „FCM Bacau SA”, Stavarache nu stia ca spatiile comerciale de pe pietonalul de la Piata Centrala au fost edificate de Asociatia Sportiva „FCM Bacau”, din fonduri proprii si in baza unor autorizatii explicite primite de la Primaria Bacau ele fiind – prin urmare – proprietate a Asociatiei, nicidecum a municipalitatii.
Si acest caz a ajuns pe masa instantelor bacauane, acestea urmand sa constate in primul rand nelegalitatea si tardivitatea actului administrativ emis la initiativa primarului. Mai ales ca acesta tinde sa desfiinteze acte care si-au produs si isi produc efectele juridice prin inchirierea respectivelor spatii la peste 160 de familii, pana in anul 2013.

Dascalii din M. Casin cu peste 30 de ani vechime au dat in judecata primaria, cerând plata unor drepturi. Dascalii au câstigat procesul, dar nu si-au primit banii desi au trecut 14 luni de la pronuntarea sentintei. Primaria nu a prins sumele in buget, dar le promite la rectificare.

Cadrele didactice din M. Casin au solicitat ca primaria sa fie obligata la plata drepturilor salariale neacordate reprezentând “contravaloarea transelor suplimentare care se acorda la 30, 35 si peste 40 de ani de activitate in invatamânt”, pe cei trei ani care preced depunerea plângerii in instanta. Dascalii au pretins ca sumele sa fie actualizate in functie de inflatie, defalcat pe fiecare luna, pâna in ziua efectuarii platii. Oamenii au primit un salariu mai mic, iar apoi, o pensie mai mica. Conform Legii 128, cele trei transe suplimentare de vechime presupun o crestere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul transei anterioare. Din cauza ca sumele nu au fost acordate, toate drepturile salariale ulterioare au fost gresit calculate, iar inscrierile in cartile de munca au fost eronate, ceea ce a facut ca si pensiile sa fie mai mici. Instanta le-a dat câstig de cauza, sentinta, definitiva si executorie, fiind pronuntata pe 30 ianuarie 2009. Au trecut 14 luni, insa cadrele didactice nu si-au primit drepturile. “Nu e o suma mare, e vorba de 37.270 lei, dar ne-au spus ca nu au bani si cu asta basta!” arata prof. Paul Nistor, directorul scolii.

Dascalii ameninta CL cu executarea

Gabriel Apreotesei (foto), primarul comunei, spune ca Guvernul va esalona plata sumelor de-a lungul a trei ani. Apreotesei afirma ca “primaria nu a ramas niciodata datoare la nimeni. Trebuie un pic de rabdare.” Dascalii au avut rabdare berechet. Tot anul au asteptat o reactie, iar in decembrie 2009, ajunsi la capatul rabdarii, s-au adresat in scris Primariei M. Casin, solictând sa vireze banii. Ce au raspuns autoritatile? “Intrucât in bugetul aferent anului 2009 nu au fost prevazute sumele respective si pâna la sfârsitul anului nu mai exista timp pentru o rectificare bugetara, aceste sume vor fi prevazute in bugetul pentru 2010.” Suparati, profesorii sustin ca se vor face demersuri pentru executarea silita a Primariei M. Casin deoarece au hotarâre executorie. Primarul promite ca le va da banii la o viitoare rectificare, apoi, intrebat daca a prins in buget aceasta cheltuiala, recunoste “NU!”, nici pe 2010 nu a fost prevazut un leu pentru repararea nedreptatii care li s-a facut cadrelor didactice. “Nu-i nicio problema, sustine el. Daca va veni de la Ministerul Finantelor o suma speciala cu destinatia asta putem sa le dam banii!”