Guvernul Boc a ramas dator si constructorilor care au efectuat lucrari de reabilitare la unitatile de invatamant din Bacau. Un astfel de caz este cel al scolilor din Faraoani, Scoala cu Clasele I-VIII Nr. 1 Faraoani si Scoala cu Clasele I-VIII Nr. 2 Faraoani. Desi receptia lucrarilor s-a facut inca din 2007, au ramas de achitat 300.000 de lei celor doua firme care au executat lucrarile. „Banii trebuie sa vina de la Guvern. Am inaintat deja memorii la primul ministru pentru a primi suma care trebuie achitata, insa nu am primit raspuns. Sub nici o forma nu putem achita datoria din bugetul local”, a subliniat primarul comunei, Adrian Solomon. Lucrarile executate au fost ample: s-a inlocuit acoperisul, s-au refacut tavanele si instalatiile, tamplaria, s-au facut izolatia si fatada. 70 la suta din intreaga investitie, care s-a ridicat la aproximativ 1.100.000 de lei, a fost suportata din bugetul local. Primaria Faraoani a primit deja somatii de plata, dar este legata de maini si de picioare: nu are buget si in plus datoria este a Guvernului. Firmele ameninta cu punerea sechestrului pe cladiri pana la recuperarea banilor. Bineinteles, la suma initiala care trebuie achitata s-au adunat si penalizarile pentru intarzierea de plata. Situatia elevilor si prescolarilor devine asadar incerta. Acestia ar putea ramane in curand fara cladirile reabilitate, chiar daca premierul Boc a promis ca in ciuda crizei datoriile restante vor fi achitate.
Pericol pentru scolile datornice
Puscariasii ii dau in judecata pe edilii Bacaului
Primaria Bacau a fost data in judecata de mai multi puscariasi din tara pe motiv ca nu ar fi raspuns la cererile pe legea 544/2001, privind liberul acces la informatiile de interes public. Daca in 2008 numarul litigiilor pe aceasta lege era de 4, in 2009, numarul proceselor a crescut la 41. „Cei mai multi dintre detinuti nici macar nu au depus o cerere pe legea 544/2001, dar ne actioneaza in instanta. Ei fac acest lucru pentru a fi adusi mai aproape de casa. Probabil cineva ii invata sa faca asta”, a declarat Andreea Butnaru, responsabil pe relatiile cu publicul din partea Primariei.
Potrivit mai multor surse din administratia Penitenciarului Bacau, detinutii au gasit, prin intermediul actiunilor in instanta, calea spre libertate si turism in sistemul penitenciar autohton. Situatia este confirmata si de actualul sef al Penitenciarului Bacau, Victor Cuzic, care a lasat de inteles ca puscariasii au libertate de expresie maxima. “Ei au dreptul sa scrie orice, sa trimita plicuri cui vor. Noi nu avem niciun control asupra corespondentei. Chiar putem spune ca din acest punct de vedere ei sunt liberi. Plicurile sunt verificate sa nu aiba substante chimice interzise”, a afirmat acesta.
Dat in judecata de puscariasi din Timisoara
Ultima “gaselnita” a detinutilor o reprezinta plangerile civile pentru neraspunderea in termen la solicitari de interes public. Secretarul Ovidiu Popovici crede ca practica persoanelor private de libertate este generalizata. “Ei cauta orice pentru a iesi putin din puscarie. Au aflat ca pot calatori de la un penitenciar la altul, in functie de locul in care au procesele. Primarul municipiului Bacau este dat in judecata de puscariasi de la Timisoara, care vor o gura de aer si sa-si vada prietenii din Bacau”, a explicat Popovici. Puscariasii au invatat si au fost invatati sa fie reclamagii. Unele organizatii, care apara drepturile omului si implicit ale persoanelor private de libertate, incurajeaza aceasta practica in randul detinutilor.
Cheltuirea banului public, cea mai ceruta informatie
Numarul cererilor pe 544/2001, depuse la Primaria Bacau, a crescut in ultimii ani. Cele mai multe cereri s-au inregistrat in 2007, 157 de solicitari si in 2009, cand s-au inregistrat 97. Tematica solicitarilor, venite atat din partea mass-media, cat si a bacauanilor, releva un interes crescut fata de modul in care reprezentantii municipalitatii inteleg sa cheltuie banul public sau sa organizeze licitatii. In 2006 au fost depuse 69 de cereri in baza legii 544, din care 41 au fost depuse de persoane juridice. In 2007 au fost depuse 157 de cereri. Cele mai multe s-au referit la modul de desfasurare a licitatiilor publice sau la regimul juridic al unor terenuri. Tot in acest an au fost depuse doua reclamatii administrative la adresa angajatilor primariei. In 2008, numarul cererilor s-a redus la 95, dar s-a diversificat tematica: investitii publice, bani atrasi din 2004, situatia juridica a terenurilor, modul de improprietarire s.a. Anul trecut au fost depuse 97 de solicitari, referitoare la salariatii primariei, la sumele cheltuite la Romanian Top Hits, achizitii publice, reabilitare termica etc. In 2009, pe motiv de neraspundere la solicitari, primaria a fost data in judecata de puscariasi de 41 de ori. La jumatatea lui 2010, numarul solicitarilor pe Legea 544 este de 34.
Autorizatie veche de un an, valabila un weekend
Joaca de-a autorizatiile din Primaria Bacau, cercetata de Parchet
Vasile Botomei a primit vineri, 18 iunie, copiile dupa autorizatia de functionare pentru spatiile Bartolo, de pe strada Republicii 27, semnata in data de 23 iunie 2009, valabila pana in data de 23 iunie 2010. Practic, autorizatia este valabila doar in acest weekend. Botomei a fost controlat in ultimul an de mai multe ori de Politia Primariei si sanctionat pentru lipsa autorizatiei de functionare, desi aceasta exista inregistrata la municipalitate. Avocatul afirma ca nu a fost notificat vizavi de existenta autorizatiei de functionare.
In ultimii sase ani, Botomei s-a lovit de refuzul Primariei Bacau de a-i elibera autorizatia de functionare. In 2006, printr-o decizie definitiva si irevocabila a instantei, a incercat executarea silita a primarului Stavarache. Executorul Florin Chiticeanu a constatat refuzul edilului de a elibera autorizatia de functionare, motiv pentru care la inceputul anului 2007 este format dosarul 19/P/2007, referitor la refuzul primarului de pune in executare o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Timp de trei ani, Botomei a facut demersuri la Parchet si Inspectoratul de Politie Judetean, pentru inceperea urmariri penale pentru fata de seful municipalitatii. Plangerile s-au intors cu NUP (n.r. – neinceperea urmaririi penale) timp de mai multi ani.
In februarie 2010, Tribunalul Bacau ii da castig de cauza lui Botomei si infirma rezolutia procurorului, de neincepere a urmaririi penale fata de edilul bacauan. Acesta a fost chemat la audieri, fapt confirmat si de reprezentantii IPJ Bacau. “Exista un dosar, care se afla acum la Parchet. Domnul Stavarache, la fel ca orice alta persoana, se prezinta la audieri ori de cate ori considera procurorul ca este necesar”, ne-a declarat Gabi Stefanescu, purtator de cuvant al IPJ Bacau. Pentru a infirma acuzele existente in plangerea penala, pentru care este pasibil chiar si de pedeapsa cu inchisoarea, primarul Stavarache a semnat autorizatia de functionare, dar pe care nu a transmis-o si beneficiarului. “In 2006 i-am pus in vedere primarului sa emita autorizatia de functionare in termen de 10 zile. Deoarece nu a respectat acest termen, Vasile Botomei i-a facut plangere penala. Nu am cunostinta de eliberarea vreunei autorizatii de functionare, care trebuia sa-i fie trimisa beneficiarului, cu confirmare de primire”, ne-a declarat executorul Chiticeanu.
Chiriasii au fost pusi pe fuga
In ultimii sase ani, peste 100 de agenti economici si-au manifestat intentia de a inchiria spatii la Bartolo, unde Botomei este proprietar. De fiecare data s-au lovit de refuzul municipalitatii de a elibera autorizatia de functionare. Hartuiti de controalele zilnice ale Politiei Primariei, de amenintarile inspectorilor, micii afaceristi au renuntat la idee. Numai in ultimul an, firmele Adir Group, Geocip, Radu Con, SC Ro Ger SRL s.a. s-au lovit de refuzul primariei de a le elibera autorizatie de functionare. “Primaria a raspuns fiecarui agent economic ca nu ii poate elibera autorizatie, deoarece spatiile nu au autorizatie, nu sunt legale”, a afirmat Vasile Botomei.
Un control, un abuz
La inceputul lunii martie, angajatii Politiei Primariei dar si ai municipalitatii au efectuat un control conjugat la una din firmele care au inchiriat spatii la Bartolo. Desi trecusera mai bine de 30 de zile de cand reprezentantii societatii solicitasera autorizatia (termen dupa care se aplica autorizarea tacita) inspectorii primariei l-au somat pe comerciant sa inchida afacerea si sa paraseasca incinta, deoarece spatiile de la Bartolo nu ar fi autorizate si prin urmare, ar fi ilegale. Controlul inspectorilor a nascut atunci un scandal de proportii. “In luna martie, angajatii primariei au facut scandal, au vorbit golaneste si mi-au dat afara un chirias. Am aflat vineri ca eu am autorizatie de functionare de un an de zile. Atunci, de ce mi-au dat afara chiriasii? Acesta este un abuz grav!”, a conchis Botomei.
Politia Primariei Bacau a incercat sa arunce vina pe umerii firmei Raducon SRL, care a fost implicata in conflictul din luna martie dar nu au putut sa ne explice de ce nu a primit autorizatie societatea. “Societatea sanctionata in mod repetat de lucratorii Biorului de Inspectie Comerciala se numeste S.C. RADUCON S.R.L., societate care nu detinea autorizatie de functionare si profil de activitate. Autorizatia la care faceti referire si care expira in data de 23.06.2010, este eliberata pe numele societatii SC BARTOLO PROD COM SRL, care este doar detinatoarea spatiului respectiv, activitatea comerciala fiind desfasurata de SC. RADUCON SRL", a precizat Florin Podoleanu, purtatorul de cuvant al Politiei Primariei Bacau.
"N-a vrut s-o ridice de la Posta"
De cealalta parte, reprezentantii Primariei afirma ca Botomei a refuzat sa ridice de la Posta autorizatia transmisa de municipalitate. Atat Ovidiu Popovici – secretarul municipiului, cat si Maria Jinga – consilier juridic in cadrul Directiei Juridice, au decretat ca avocatului i s-a eliberat autorizatia in urma cu un an. "El a facut plangere penala pentru ca nu i se da o autorizatie. Aceasta i-a fost comunicata din 2009. N-a vrut s-o ridice de la Posta. I-am comunicat si la sediul firmei, cu confirmare de primire", a opinat Popovici.
Se pregatesc „listele negre” in administratia bacauana
Bugetarii, intre concediere si reduceri salariale
Desi e doar al zecelea in tara din punctul de vedere al contributiei in PIB-ul Romaniei, judetul Bacau e fruntas in materie de birocratie. Cu peste 22.000 de bugetari, Bacaul ocupa pozitia a cincea intr-un clasament al numarului de angajati in sectorul public. Reducerile de costuri din administratia publica locala este de asteptat sa afecteze o buna parte dintre "birocratii" Bacaului. Daca in Prefectura se fac deja calcule si scheme cu privire la viitoarea configuratie a institutiei, in primariile din judet nu se stie mai nimic despre "taierile" ce urmeaza a fi facute.
Masurile de reducere a cheltuielilor in sistemul bugetar vor afecta mai multe mii de angajati din judet. De altfel, Bacaul – desi abia al zecelea judet in materie de contributie la PIB-ul Romaniei, conform datelor statistice din 2008 – ocupa o pozitie fruntasa din punctul de vedere al numarului de angajati bugetari. Cu peste 22.000 de angajati platiti de stat, Bacaul ocupa locul 5 intre judetele din tara, motiv pentru care este de asteptat ca taierile salariale sau reducerile de posturi sa-l afecteze frontal. Angela Bogea, sefa directiei Resurse Umane din cadrul Consiliului Judetean, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca masurile impuse de Guvern ii vor afecta pe angajatii cu lefuri mai mici. Bogea a apreciat ca reducerile de costuri se vor realiza prin doua moduri: scaderea salariilor angajatilor sau suprimarea unor posturi, astfel incat ceilalti functionari sa nu resimta reducerile salariale. "Probabil ca inca nu sunt decise standardele de cost. Daca proiectul care va fi pus in aplicare e cel care a circulat pe siturile ministerelor de resort, la CJ nu trebuie sa dam afara pe nimeni. In general, posturile unde pot fi operate schimbari sunt cele mai prost platite", a explicat Bogea. Ea a precizat ca nu are o "lista neagra" in baza careia urmeaza a fi facute concedieri, dar ca asteapta un act normativ in acest sens.
Calcule la Prefectura
Conducerea Prefecturii, de cealalta parte, face deja simulari privind configuratia viitoarei organigrame a institutiei, in conditiile reducerii fondului de salarii cu 25 la suta. Potrivit prefectului Claudiu Balan, judetul Bacau are un numar ridicat de locuitori, iar reducerile de posturi din administratie ar trebui sa tina cont de acest indicator. "Plecam de la ideea ca judetul Bacau are un numar destul de mare de locuitori. Prefectura Bacau are incadrati 49 de angajati, in timp ce Prefectura Harghita peste 50, desi numarul locuitorilor din judetul vecin e jumatate din al nostru. Numarul de localitati din judetul Bacau e, de asemenea, mare. Suntem pe locul 2 in tara dupa numarul de unitati administrativ teritoriale", a declarat Balan.
Peste 700 de angajati la o directie din primarie
Directia Servicii Publice din subordinea Primariei Bacau contabilizeaza peste 700 de angajati. Cel mai probabil, Primaria se va achita de taierile impuse de guvernanti prin diminuarea numarului de lucratori de la… salubritate. Miscarea nu e greu de operat, in conditiile in care angajatii directiei amintite sunt personal contractual. "Toata Primaria va fi afectata de reducerile impuse. Vom face reduceri unde numarul de angajati e mai mare decat volumul de munca. Primaria are doar 237 de functionari publici si peste 750 de angajati cu contract incadrati la Directia Servicii Publice", a spus Ovidiu Popovici, secretarul municipiului.
Primarii nu stiu ce e de facut
Masurile pe care Guvernul doreste sa le aplice in perioada imediat urmatoare au creat o adevarata bulibaseala la nivelul primariilor din judet. Nimeni nu stie ce are de facut, toata lumea asteapta aparitia actelor legislative pentru a se hotari ce trebuie facut: sa se reduca salariile cu 25 de procente sau sa se concedieze unii dintre angajati. Situatia este una generalizata, indiferent de gradul de dezvoltare al comunei sau de numarul de lucratori. La Primaria Buhusi salariul mediu net nu depaseste 900 de lei. Tot aici sunt 33 de functionari publici si 8 angajati pe baza de contract. La Ghimes-Faget, Garbea Vilmos spune ca “la noi… nu avem ce sa dam afara. Am cu patru angajati mai putin decat prevede organigrama. Vom face reduceri salariale. Cand nu mai putem, inchidem pravalia si plecam". Aici lucreaza 12 persoane: 6 functionari publici si 6 angajati pe baza de contract. Un lucrator in primaria de aici castiga in medie 650 de lei. La Rachitoasa totul este deja stabilit. Nimeni nu va pleca acasa din cei 17 angajati – 7 functionari publici si 10 angajati pe baza de contract. Salariul mediu net este de 850 lei. Pentru altii, pensionarea unor angajati este o adevarata mana cereasca. Nu trebuie sa fie nimeni concediat. Ioan Cosmin Curelea, primar in comuna Casin, ne-a declarat: “Se vor reduce salariile. Recunosc si faptul ca am avut noroc. 5 doamne si-au depus dosarele de pensionare. Unul dintre acestea a fost chiar aprobat. Asa ca… nu voi concedia pe nimeni. Este adevarat si faptul ca aceste posturi, dupa vacantare, vor fi blocate. Deci, nici nu voi putea face angajari". La primaria din localitate salariul mediu net este de 900 de lei. Acum lucreaza 10 functionari publici si 4 persoane angajate pe baza de contract. Altii sunt destul de nehotarati, sau, mai bine-zis, stau in expectativa. La Primaria Garleni se castiga aproximativ 900 de lei pe luna si sunt 11 lucratori: 5 functionari publici si 6 angajati pe baza de contract. “Nu pot sa va spun cu exactitate ce voi face in continuare. Sa vad legea. Nu intentionez sa desfac nimanui contractul de munca. Oricum suntem la limita de supravietuire”, a afirmat Valentin Flenchea.
Lucian Bogdanel
Improvizatie pe pasarela mortii
Parapetul distrus in urma accidentului auto de joi seara, cand de pe podul Margineni o masina a plonjat in gol zeci de metri, a fost "reparat" de catre edili. Improvizatia executata de lucratorii Directiei Drumuri Publice din subordinea municipalitatii e de rasul curcilor. Florin Mateuta, seful Directiei, sustine ca un nou parapet urmeaza a fi edificat in cateva zile. Mateuta a motivat necesitatea improvizarii prin faptul ca parapetul distrus "nu este unul obisnuit" si necesita o reconstructie mai elaborata. In tot acest timp, parapetii subreziti ai pasarelei risca sa cedeze oricand.
Dupa accidentul soldat cu un mort de saptamana trecuta, cand o masina a plonjat in gol de pe pasarela Margineni, autoritatile locale au decis sa remedieze dauna produsa la parapetul podului. Zis si… nefacut. Asa-zisa "reparatie" nu e decat o improvizatie, reprezentantii Primariei sustinand ca parapetul distrus necesita o reconstructie mai elaborata datorita… complexitatii sale.
Ceea ce pot vedea acum bacauanii nu este nici pe departe un parapet, ci o facatura sinistra care poate pune in pericol viata oricarui om ce traverseaza, la pas, podul. “Nu-i bun ce au facut ei aici. Primaria trebuia sa faca podul asta, dar n-a facut nimic. |sta-i pod? Nu mai e cum era odata! |sta a ajuns de rasul lumii. Poate sa cada un copil, un batran, o masina, oricine”, a declarat, iritata, Elena Botezatu. Mai mult, bacauanii sustin ca in timpul noptii pasarela devine un pericol de moarte din cauza faptului ca e slab luminata. "Asta nu este in niciun caz o pasarela, pentru ca nu asigura niciun fel de protectie. Ziua mai vezi ceva, dar noaptea… Oricum, sa faca ceva cu ea, pentru ca nu poate fi lasata in felul asta”, a opinat Daniela Canelea.
Sudorii lui Mateuta, sculptori post-moderni
Florin Mateuta, seful Directiei Drumuri Publice, din cadrul Primariei Bacau, a afirmat ca lucrarile de refacere a parapetului vor mai dura cateva zile, data fiind modalitatea de confectionare a acestuia. Mateuta a declarat ca parapetii pasarelei nu sunt facuti sa reziste la accidente. "Nu e un parapet obisnuit. Noi am sudat ceva acolo, dar in maximum doua zile parapetul va fi reparat. Un astfel de parapet nu e calculat sa reziste la socuri de acest fel. El ii protejeaza mai mult pe pietoni. Nu e facut sa reziste la accidente", a spus seful de la Drumuri. Rezultatul sudurii efectuate de lucratorii directiei ar putea lasa cu gura cascata orice sculptor post-modern. Imaginile de la fata locului sunt graitoare.
Din pacate, podul Margineni nu pare a fi o prioritate pentru municipalitate, chiar daca sefii acesteia se lauda ca pasarela va fi modernizata incepand cu anul viitor. Pe o pasarela intens circulata, asa-zisii parapeti sunt plini de rugina, vopseaua este sarita, tablele indoite, iar asfaltul podului ciuruit de fisuri. Opera de arta nasita de angajatii din Primarie nu face altceva decat sa intregeasca acest peisaj sumbru.
A plonjat spre moarte
Joia trecuta, in jurul orei 17.30, pe podul de la Margineni s-a produs un accident rutier soldat cu un mort. Un barbat de 51 de ani s-a prabusit cu autoturismul in care se afla de pe pasarela. Parapetii invechiti au fost secerati de autoturism, aceasta cazand in gol de la mare inaltime. Din pacate, pentru sofer nu s-a mai putut face nimic. Motivul care a dus la producerea accidentului ramane un mister. Este posibil ca barbatul sa fi adormit la volan sau sa i se fi facut, subit, rau.
Conduce 68 de angajati specializati in siguranta circulatiei
Potrivit Organigramei Primariei Bacau, aprobata prin Hotararea nr.208 din 19 iunie 2009, Florin Mateuta conduce o directie in subordinea careia lucreaza 122 de angajati. Paradoxal, 68 dintre acestia activeaza la sectia parc auto si siguranta circulatiei, iar 16 in cadrul serviciului de drumuri si poduri. Cei 80 de angajati ar trebui sa se ocupe de problemele aparute pe drumurile municipiului, asa cum s-a intamplat, la sfarsitul saptamanii trecute, in tragedia de pe pasarela Margineni.
Lucian Bogdanel
Volei feminin: Stiinta intalneste campioana Germaniei
Rote Raben Vilsbiburg
Misiune dificila pentru Stiinta Bacau in viitoarea editie a Cupei CEV la volei feminin. Tragerea la sorti desfasurata sâmbata, la sediul CEV din Luxemburg a facut ca studentele bacauane sa o aiba ca adversara in saisprezecimile de finala ale competitiei pe campioana Germaniei, Rote Raben Vilsbiburg. Prima mansa se va desfasura in Sala Sporturilor din Bacau, pe data de 7 noiembrie, returul fiind programat o saptamâna mai târziu, la Vilsbiburg.
Doua titluri
In ultimii trei ani, Rote Raben Vilsbiburg a cucerit de doua ori titlul in Bundesliga. Dupa succesul din 2008 a venit si reusita din aceasta primavara, atunci când formatia pregatita de argentinianul Gallardo a avut câstig de cauza in fata celor de la Wiesbaden. Vilsbiburg a mizat in sezonul trecut pe trei jucatoare din nationala Germaniei (Lenka Durr, Sarah Petrausch si Lena Mollers) si pe patru straniere: nord-americanca Sheila Shaw, argentinianca Paula Yamila Nizetich, brazilianca Daniela Lanner Mapeli si pe… românca de 21 de ani Ioana Nemtanu.
Posibila revansa
In cazul in care va trece de Vilsbiburg, Stiinta va intâlni in "optimi" pe câstigatoarea dintre LP Salo (Finlanda) si Valeriano Alles Menorca (Spania). Altfel spus, o posibilitate pentru bacauance de a-si lua revansa in fata lui LP Salo dupa surprinzatoarea eliminare de anul trecut, din Challenge Cup. Spre deosebire de Stiinta, cealalta reprezentanta a României in CEV Cup, Tomis Constanta are parte de un start european mult mai accesibil. In "saisprezecimi", Tomis o va intâlni Anorthosis Famagusta, echipa eliminata fara probleme de Stiinta in urma cu trei sezoane.
Dan Sion
Concert de concerte
Duminica, 20 iunie, de la ora 19, dupa slujba Sfintei Liturghii, la Catedrala romano-catolica "Sf. Petru si Paul" din Bacau, Orchestra "Mihail Jora" a sustinut un concert de concerte, la pupitru fiind dirijorul Ovidiu Balan. "Conducerea Filarmonicii ne-a propus, dupa ce a concertat in mai multe asemenea catedrale din Italia si Germania, sa sustina si aici, pentru credinciosii din Bacau, un concert de muzica clasica. Ne bucuram ca lucrarile interpretate au adus un mesaj religios, unul inaltator, dezvoltand astfel gustul pentru muzica buna la copii, tineri, dar si maturi", a spus in incheierea concertului preotul Isidor Dasca, decanul Parohiei. Concertul a cuprins lucrari de Vivaldi, Leclair si Neruda, solisti fiind Nicusor Mardarescu, la oboi, Mihai Badiu – fagot si Cristian Iulian Chiperi la trompeta. "Suntem in timpul unui curs international pentru dirijori si in aceasta seara ne-am mutat de la sala Ateneu in aceasta minunata catedrala, care ne ofera conditii acustice excelente. Muzica este una preclasica si ne-am bucurat ca am avut o audienta minunata", ne-a spus si maestrul Ovidiu Balan. Cei peste 500 de spectatori, iubitori de muzica, au rasplatit cu aplauze prestatia orchestrei si a solistilor.
Automobilism / Formula GP3: Teste reusite
Evolutii bune in testele oficiale de la Valencia. Dupa ce in prima zi a inregistrat al patrulea timp absolut, Doru Sechelariu a continuat sa se mentina in Top 5. In reuniunea de vineri, bacauanul s-a aflat in permanenta intre cei mai rapizi piloti din GP3, reusind la un moment dat sa fie chiar al treilea. Spre sfarsitul testelor desfasurate pe circuitul "Ricardo Tormo" a inceput sa ploua, iar Doru Sechelariu a mai pierdut cateva locuri, terminand al 10-lea, la cinci zecimi de primul timp si in conditiile in care nu mai putin de 20 de concurenti s-au clasat intr-o secunda.
Daca ar fi iesit pe pista cu cateva minute inainte sa vina ploaia, pilotul bacauan ar fi putut realiza o performanta si mai buna, fiindca avea rezerva de doua seturi de cauciucuri noi din care nu a putut sa utilizeze decat unul, si acela pe jumatate. Prestatiile de la Valencia, unde au luat startul toti cei 30 de participanti in campionat, ii confera incredere si ii dau sperante in vederea curselor care vor avea loc la sfarsitul acestei saptamani, demonstrand totodata in mod definitiv ca Doru Sechelariu isi are locul in aceasta formula extrem de selectiva, GP3.
Dupa testele oficiale din Spania, bacauanul isi va completa pregatirea in Italia, la Modena, unde va exersa astazi si maine pe simulatorul echipei Ferrari, pentru a se acomoda cu caracteristicile circuitului stradal de la Valencia, pe care este programata etapa a treia a campionatului 2010 din Formula GP3, in paralel cu Marele Premiu de Formula 1 al Europei.
Coltul tinerelor talente: De (nota) 10
Este cea mai lunga zi din an. Solstitiul de vara, inceputul verii astronomice si momentul in care soarele se ridica deasupra orizontului la unghiul maxim. O zi deosebita si totodata o zi speciala pentru cea mai bine clasata junioara III din tenisul bacauan. Pe 21 iunie 2010, Mara Sechelariu implineste 10 ani. Aniversare rotunda, care o gaseste pe sarbatorita… la fileu. Mara concureaza la Cupa "Kym Star" de la Piatra Neamt, unde cauta sa ajunga cat mai sus. Cadoul si l-a facut deja singura, ca o suma a evolutiilor pe care le-a avut pe terenul de tenis pana acum. Turneele castigate si celelalte faze inalte atinse la alte concursuri s-au transformat in puncte si intr-o ascensiune meritorie in clasamentele Federatiei Romane de Tenis. Inainte de ziua ei, Mara Sechelariu a avansat pana la un singur pas de podiumul national al grupei 10 ani. Tenismena bacauana a urcat pe locul al IV-lea in tara, cea mai buna pozitie ocupata de un sportiv de la cluburile locale in topurile interne ale categoriilor 10-16 ani. Un loc de nota 10, in dar la 10 ani!
Tenis / CN 18 ani: Perechi de medalii
Doua de aur, doua de argint, doua de bronz. Medaliile obtinute de tenismenii de la SCM Bacau la Campionatele Nationale U18 de la Medias au fost impartite in mod egal pentru fiecare culoare. La capatul unui turneu desfasurat sub semnul averselor de ploaie, delegatia condusa de antrenorul coordonator Mihai Ciuntea a urcat pe toate treptele a podiumului de premiere.
La simplu, cel mai bun tenismen din tara a devenit Sebastian Ionescu (foto, sportiv cu dubla legitimare SCM-Venus Braila). Cap de serie nr. 7, Ionescu l-a eliminat in sferturi pe Razvan Dumitrescu, 6-2, 6-1, in semifinale a trecut cu 3-6, 6-3, 6-0 de Sergiu Rogoveanu (Timisoara), iar titlul national si l-a ajudecat dupa 6-3, 6-4 cu Lucian Gheorghe (Pamira Sibiu, favorit nr. 3). Gheorghe l-a invins in sferturi pe Dragos Ignat (SCM), 6-2, 6-2, faza in care s-a oprit si Georgian Patrasc (4-6, 0-6 cu Raluca Platon, Bucuresti, castigatoarea medaliei de aur).
In echipa cu Ciprian Porumb (Brasov), Sebastian Ionescu s-a impus si in proba de dublu. In finala, cei doi au castigat cu 6-0, 6-4 in fata perechii bacauane medaliata cu argint, Sebastian Erimicioiu / Teodor Marin (SCM). Cu bronz in aceasta proba s-a ales Dragos Ignat (SCM), alaturi de Silviu Mistreanu (Iasi), care au cedat in semifinale cu 3-6, 3-6 in fata favoritilor nr. 1 invingatori.
Bilantul SCM Bacau a fost completat la mixt. Georgiana Patrasc si Dragos Ignat au beneficiat in sferturi de abandonul echipei Enache / Vinti, iar in semifinale si-au adjudecat in tie-break duelul cu Sebastian Ionescu / Sabina Lupu (Galati): 7-6 (8), 3-6, 16-14. In finala, Patrasc / Ignat au pierdut cu 5-7, 7-5, 10-5 la Ioana Ducu (Sportul) / Ciprian Porumb (Dinamo Brasov).
Rezultate:
locul I: Sebastian Ionescu (simplu), Ionescu / Porumb (dublu masculin);
locul al II-lea: Erimicioiu / Marin (dublu masculin), Patrasc / Ignat (mixt)
locul al III-lea: Ignat / Mistreanu (dublu masculin), Ionescu / Lupu (mixt).
Karting / Campionatul National: Bacauanii, la putere
Pe podium
Cea de-a treia etapa a Campionatului National de karting, desfasurata duminica, pe circuitul de la Targu-Secuiesc, i-a avut ca protagonisti pe reprezentantii Selenei Motor Sport Bacau. La clasa Mini, Denis Marcu, pilot asistat din punct de vedere tehnic de clubul bacauan si-a consolidat primatul in clasamentul general, in timp ce Alexandra Marinescu a reusit sa-si treaca in cont primul podium din cariera la capatul unor evolutii foarte bune. In ceea ce priveste clasa Pufo, Mihailov Paskar si-a adjudecat prima dintre cele doua runde pe care le-a comasat intrecerea de la Targu-Secuiesc.
Lider detasat
Revenit din Italia, unde a cucerit "Cupa Vezuviului" si s-a aflat la un pas de podium in Open Master-ul peninsular, Denis Marcu si-a reconfirmat candidatura la titlul national la clasa Mini. Ca si in precedentele doua runde ale campionatului, Denis a terminat pe primul loc, impunandu-se in mansa de debut si clasandu-se pe locul doi in mansa secunda, pe care a castigat-o fostul sau cooechipier de la Selena Motor Sport, Petrut Florescu. Aflata la primul sau sezon oficial, Alexandra Marinescu a impresionat in etapa de la Targu-Secuiesc, pozitionandu-se pe locul trei in ierarhia generala.
Tur de forta
Spre deosebire de colegii lor de la clasele mai mari, pilotii de la Pufo au fost supusi unui adevarat tur de forta. Ei au bifat doua etape pentru a reface astfel terenul pierdut in urma cu o luna si jumatate, la Bucuresti, atunci cand ploaia a impedicat desfasurarea curselor. Pilotul Selenei Motor Sport, Mihailov Paskar a triumfat in prima etapa de la Targu-Secuiesc, pentru ca in cea de-a doua sa fie descalificat. "Per total, rezultatele ne multumesc", a concluzionat directorul sportiv al Selenei Motor Sport, Vladimir Bortov. Urmatoarea runda a Campionatului National va avea loc pe 11 iulie, pe circuitul "Selena Motor Sport" din Bacau.
Datorii de 11 milioane lei pentru un strat de asfalt
Primaria comunei Sascut are de achitat o datorie de 11 milioane de lei (110 miliarde lei vechi), dupa ce fostul primar Ion Rauta a incheiat un contract inainte de alegerile locale din 2008 cu o firma pentru asfaltarea drumurilor din comuna. Acestea au fost reabilitate, insa doar pe jumatate, fiind turnat doar primul strat, ce reprezinta jumatate din valoarea contractului, respectiv 55 miliarde lei vechi. Cristinel Bostan, actualul primar arata cu degetul spre fostul edil si spune ca “a reabilitat drumurile comunale fara sa achite nici un ban constructorului, fara sa dispuna de o Hotarare de Consiliu Local si fara sa fi prins suma respectiva in bugetul local din acel an”. Cei aproximativ 20 de km de drumuri asfaltate au ramas asa, doar cu primul strat. Primaria a incercat sa achite datoria, insa din cauza faptului ca bugetul este limitat, au fost achitate doar 15 miliarde de lei vechi din datoria de 110 miliarde. Problema este ca “pana vom achita integral datoria fata de constructor, cel mai probabil vom fi nevoiti reasfaltam si asta din cauza ca stratul turnat nu este cel de uzura si cel mai probabil se va degrada”, a mai declarat Cristinel Bostan, primarul comunei Sascut. Cu cele 3 miliarde lei vechi primiti de la Guvern dupa alegerile din 2008, primaria a asfaltat toate cele sapte strazi din localitatea Sascut.
Proiecte noi de drumuri
In 2009 acutualul edil al comunei Sascut a depus un proiect european integrat pe masura 322 care cuprinde si reabilitarea unor drumuri comunale: Pancesti – Sascut Sat, Pancvesti – E 85 si drumul din Valea Nacu Sat si Dj Sascut pana in satul Urechesti. Valoarea proiectului pentru reabilitarea acestor drumuri se ridica la aproximativ 1 milion de euro. Desi este eligibil, acesta nu a primit finantare, asa ca primaria a depus contestatie si urmeaza ca peste aproximativ zece zile sa primeasca un raspuns. “Asteptam aprobarea proiectului. Am facut contestatie pentru ca nu era alta cale de a obtine finantare”, a precizat Cristinel Bostan. Singurul proiect care pare sa prinda contur in acest moment este cel depus pe masura 125, ce are ca scop astfaltarea drumurilor forestiere si agricole, respective a drumurilor Sascut – Contesti si Schineni – E 85. Valoarea proiectului este de aproximativ 1 milion de euro. Acesta afost deja depus si a obtinut punctaj maxim. “Saptamana aceasta vor fi trimisi oameni in teren pentru a verifica situatia la fata locului”, a mai adaugat primarul comunei Sascut.
Miroase a faliment in bazar
Doar hotii de buzunare nu se dau batuti
„Bazarul rusilor“ este una dintre atractiile principale ale orasului in zilele de duminica. Desi nu mai prinzi pe aici nici picior de rus, mai bine spus de moldovean de peste Prut, numele nu i s-a schimbat. Bacauanii cauta chilipiruri, marfa mai ieftina decat in magazine, maruntisuri pe la negustorii de vechituri sau chiar un animalut de casa. Comerciantii sunt tristi in perioada aceasta, desi vara era, cu ani in urma, sezonul bun.
Aglomeratie incredibila in zona bazarului din cartierul Letea. Lupta pentru un loc de parcare este stransa, iar prin zona nu se vede niciun politist comunitar care sa puna ordine in trafic. Sute de bacauani se perinda printre tarabe. Cea mai mare atractie o reprezinta, insa, animalutele expuse spre vanzare in masini sau pe trotuare. Un tanar, Dan, vinde pui de ciobanesc german, superbi si adormiti in talas. Langa masina, cateaua latra la fiecare client. O adolescenta a pus ochii pe un catel si nu-l mai lasa din brate asteptand sa-i vina parintii sa-l plateasca. Vanzatorul este foarte suparat pe organizarea bazarului: „Am fost luat la rost fiindca am oprit masina in strada, dar nu gasesti un loc in parcare. Sa creeze conditii, apoi sa te ia la intrebari!”
„Vinzi, nu vinzi, negustor te numesti”
Tarabele gem de marfa. La prima vedere, pare ca afacerile infloresc, oferta fiind foarte variata. De la banalele cuie, la utilaje agricole si mobilier, in bazar se poate gasi tot ce este nevoie pe langa casa. Impresia de bunastare este falsa. Comerciantii nu mai ruleaza marfa ca altadata. Seara de seara inchid in dughene kilometri de cablu sau furtun si tone de fier ramase nevandute. Sute, poate mii de articole sunt expuse dimineata, poate chiar degeaba. „Sunt zile cand nu se face nici safteaua, ne-a spus I. Dumbrava. Cu toate acestea, platesc pentru chiosc anticipat chiria, iar daca il deschid, mai dau 3-4 lei pe zi. Avem marfa de sezon, dar vanzarea e tare proasta. Doar slapi de plastic si cateva palarii mai vindem.” Andrei Calapaci vinde „de toate pentru toti”, ca sa nu le spuna vechituri. Desi este dispus la discount, abia castiga 20-30 de lei pe zi. Ion Rosca a expus pe taraba ingrijita putine articole. „Nu e vanzare. Oamenii mai mult se plimba pe aici. Taxa insa o platesc, stiti cum se zice: vinzi, nu vinzi, negustor te numesti.” Printre comercianti, multi sunt pensionari care nu se mai puteau descurca de la o luna la alta. „Acum, daca se mai taie din pensii si salarii, si noi vom avea mai putin, si clientii vor fi mai rari.” Toti cei care au afaceri in bazar se gandesc la ziua cand nu vor mai avea nici din ce plati chiriile. Doar pentru cei care ne „pazesc” posetele si buzunarele, vremurile nu se anunta triste. In timp ce discut cu unul dintre negustorii de vechituri, simt cum o mana imi „aranjeaza” fermoarul. Zaresc peste umar o fata care ranjeste cu tupeu. Nici macar nu incearca sa se ascunda. Cat este bazarul de mare, nici urma de politist. As fi vrut sa targuiesc ceva, dar renunt si plec. Ma lipsesc de chilipiruri, decat sa-mi caut telefonul „la oferta” in Piata Centrala sau chiar aici, in bazar.
Specula cu certificat
Producatorii de branza, sufocati de ciobanii de oras
Producatorii de branza patrund tot mai greu in pietele bacauane. Este vorba, evident, despre adevaratii producatori, cei care detin oi, prepara casul si urda, investesc in nutret si se trezesc in miez de noapte pentru a ingriji animalele, nu despre speculantii cu certificat de producator. „De la ora 3 dimineata am stat la usa pietei pentru a prinde un locla o masa, sa-mi vand casul, ni s-a plans un producator din satul Slobozia, comuna Stanisesti. De ieri am plecat de acasa, am trecut dealul sa ies la sosea, sa prind o ocazie, sa vand si eu n iste branza, ca din ceea ce producem traim. Cand s-a deschis usa pietei, nu gaseam o masa. Ne impingeau de colo-colo cei care sunt toata ziua aici. De unde au cas sa vanda zilnic?” N. Cretu, din Oncesti, ne-a spus ca el are 500 de oi si vine la piata de 2 ori pe saptamana. „Cei care stau zilnic aici, la tarabe, cu sute de kilograme de cas, ar trebui sa aiba mii de oi. De ce nu ii verifica nimeni? Ne preseaza sa le vindem lor casul cu 6 lei, ca sa-l dea cu 12. Ei castiga sute de milioane pe luna, iar noi, cei care muncim la oi, abia ne ducem zilele.” Producatorii spun ca speculantii au prioritate la mese, fiindca stiu sa „unga” pe cine trebuie. „Eu muncesc zi si noapte, cu nevasta si copiii, nu-mi vine sa le dau lor casul ca spaga. In piata asta, pe un rand intreg de tarabe, doar 3 suntem producatori. Restul iau de la cei care produc si vand dublu.” Producatorii din toate zonele judetului au aceasta problema cand incearca sa patruda in piete. Chiar si viceprimarul comunei Colonesti a fost asaltat de speculanti. „Am oi si am vrut sa vand casul in Piata Centrala din Bacau. Nu puteam scapa de asa-zisii producatori care fac legea in piete. Ce sa faca un biet taran care vine cu cateva kilograme de cas cand il inconjoara o droaie si ii iau marfa?” Conducerea Administratiei Pietelor promite sa faca ordine. Noul director, Vasilica Busuioc, ne-a declarat ca a luat certificatele de producator la puricat. Pentru ca si spilcuitii care sunt zi de zi in piata si nu au muls in viata lor o oaie au astfel de certificate. „Am simtit si eu, de cum am venit in functie, ca nu-i in regula sa vinzi zi de zi cas in piata. Pana acum nu s-a recurs la asa ceva, dar am facut un registru in care fiecare este trecut zilnic exact cu cantitatea vanduta. La finalul unei luni vreau sa vad cine depaseste cantitatea trecuta in certificat. La fel vom proceda in toate pietele. Cat despre adevaratii producatori, ii astept la birou cu toate nemultumirile lor si vom incerca sa le facilitam accesul la vitrinele frigorifice, mai ales celor care vin o data sau de doua ori in piete.”
Au completat fisele si stau cu emotii
Absolventii claselor a VIII-a au inceput deja completarea fiselor de inscriere la liceu, dupa o programare facuta la nivelul fiecarei unitati de invatamant. Alaturi de elevi au fost parintii si dirigintii claselor care au avut rolul de a le explica tuturor importanta completarii cat mai multor optiuni asta si in functie de media obtinuta la tezele unice, testarea nationala si media generala a anilor de gimnaziu. Elevii pareau destul de increzatori si decisi cu privire la optiuni. „Vreau sa intru la Colegiul Vranceanu, la matematica-informatica. Ma pasioneaza matematica si am multi colegi care au aceeasi optiune. Pe foaie am completat sase optiuni. Pe langa «Vranceanu» am mai scris «Ferdinand I», «Vasile Alecsandri», Colegiul Padagogic”, ne-a spus Razvan Balan, viitor elev de liceu. „Am optat in primul rand pentru stiinte ale naturii la Colegiul «Vasile Alecsandri». Daca nu aici la «Vranceanu», «Ferdinand I» – zece optiuni in total. Daca nu sunt sigur, este bine sa trec cat mai multe, ca sa nu raman pe dinafara”, ne-a spus si George Zaharia, care a venit insotit de tatal sau la intalnire. Factorii decisivi in exprimarea optiunilor au fost atat pentru elevi, cat si pentru parintii lor, media de admitere si optiunea copilului. „Prima optiune pentru George este Colegiul «Alecsandri». Am ales in functie de media lui si media de admitere de anul trecut. Este o marja in care cred ca s-ar incadra pentru a reusi. 80 la suta a contat alegerea lui, pe care o respect”, a subliniat tatal, Lucian Zaharia. „Este o decizie dificila, mai ales pentru ca este pentru prima data si nu ai vrea sa dai gres, pentru binele copilului tau. Am decis in functie de cum si-a dorit ea”, ne-a spus si mama, Maria Florescu. Prima repartizare computerizata va avea loc pe 2 iulie 2010. Pe 5 iulie, fiecare liceu va afisa lista candidatilor repartizati in unitate, iar o a doua etapa a repartizarii computerizate este programata pe 12 iulie.
Reuniunea fiilor risipitori dupa 40 de ani
Au fost fix 49 in 1970, dupa citirea listei de admitere la Institutul Pedagogic de 3 ani din Bacau, Facultatea de Filologie, Sectia Franceza. Erau toti si toate tineri, frumosi si entuziasti. Tot 49 au fost si in 1973 la absolvire, la Cursul festiv. 40 de ani au ratacit prin lume, in cautarea visului, ghidati de zicerea lui Andre Malroux: "Une vie mais rien ne vaut rien vaut une vie". Cei mai multi au reusit, fiind acum, la randul lor dascali, plamaditori de alti dascali, ani si ani de-a randul. Sase luni au durat cautarile pe internet si s-au regasit, surprinsi, pe 19 iunie 2010, la de acum Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacau. Au venit din Slobozia, Braila, Galati, Bucuresti, Brasov, Buzau, Tg. Mures, Bucuresti, de acolo pe unde viata si cariera le-au purtat pasii.
Au fost si absenti "nemotivati", dar si "motivati". Pentru sase dintre ei s-a pastrat un moment de reculegere, la fel si pentru 7 dintre profesorii lor. N-au lipsit lacrimile, emotiile, amintirile, surprizele, florile. “Mai emotionante trairi nu ne-au fost satisfactiile de dupa examenele luate. Mai emotionante chiar decat iubirile varstei, au fost despartirile… Punct culminant – banchetul final, pozele de rigoare, legamant de neuitare, de revedere… Tabloul promotiei noastre, de-l mai aveti – marturie”, le-a spus organizatorul si initiatorul acestui proiect, prof. Ioana Ganciarov. “Au trecut 40 de ani de cand am inceput aceasta facultate. Ideea a pornit mai de mult, insa nu a fost momentul, nu a fost timpul necesar. Acum cand multi dintre noi sunt deja pensionari, am gasit clipa si pentru acest eveniment. Din pacate, din 49 cati am fost, astazi suntem prezenti doar 25. Noi le-am pregatit un program interesant, diplome, flori si un banchet, asa cum am avut la finalizarea facultatii”, ne-a spus prof. Ioana Ganciarov. Ca si acum 40 de ani, florile au fost daruite cu dragoste fostilor profesori, indrumatorilor de an si de grupe. Gazda evenimentului, prof.univ.dr. Adriana Gertruda Romedea, decan al Facultatii de Filologie a Universitatii "Vasile Alecsandri", studenta a promotiei 1970-1973, le-a urat bun venit, i-a imbratisat pe toti, dupa care a prezentat evolutia fostului IP3 si pana astazi, cu precadere a Facultatii de Filologie. “In 1973 am plecat niste copii, iar acum ne-am revazut oameni maturi, realizati profesional, unii chiar bunici. Ne-am imprastiat in toata tara, colegii mei sunt acum profesori de franceza la universitati, colegii, sunt directori, inspectori, autori de manuale, cursuri si carti. Sunt mandra de ei, sunt mandra ca am terminat IP3 Bacau”, a declarat emotionata prof.univ.dr. Adriana Gertruda Romedea.
S-a strigat catalogul: „Prezent” au raspuns doar 25, o parte a fost de negasit, cu tot premiul de 5000 de dolari pus pe capul lor. Fiecare a primit o Diploma de Excelenta, la fel si profesorii lor, ca semn al revederii si un angajament pentru urmatoarea intalnire.
“In fiecare an ne incarcam si ne descarcam cu emotiile unei noi promotii, dumneavoastra sunteti dascali si stiti ce inseamna acest lucru. 40 de ani la catedra nu este putin lucru si vreau sa va felicit pentru munca dumneavoastra, pentru faptul ca ati reusit sa va revedeti astazi si imi place sa cred ca sunteti fiecare dascal, nu numai profesor, eu fac aceasta distinctie, deoarece sunt multi profesori, dar putini dascali”, le-a spus la finalul Cursului festiv actualul rector al Universitatii prof.univ.dr. Valentin Nedeff. Au fost momente unice, traite la fel ca atunci cand au cantat pentru prima data Gaudeamus Igitur, repetat si acum cu aceeasi emotie, urmat de o cupa de sampanie, sorbita cu bucuria implinirii visului de a fi dascali multor generatii de elevi si studenti. La multi ani, dragi magisteri!
Sistemele de irigatii sunt la pamant
Terenurile agricole din judetul Bacau trebuie irigate! Si asta in ciuda faptului ca in sol mai exista rezerve de apa, aproximativ 900-1.000 mc la hectar. Pretul pe care fermierii trebuie sa-l plateasca este insa prohibitiv.
Au fost abandonate, furate bucata cu bucata, iar acum segmentele care au mai ramas stau si ruginesc. Sistemele de irigatii din judetul Bacau sunt departe de a satisface nevoile de apa. Din mai multe motive. Daca nu au fost vandalizate, costul intretinerii lor este urias pentru fermieri. Din cele 8 asociatii ale utilizatorilor de apa existente, la care se adauga si una privata, numai trei sunt fuctionale: Letea, Pancesti si Gh. Doja.
Gata cu subventiile!
Incepand cu anul 2010, nu mai exista niciun fel de subventie pentru apa utilizata in irigatii si intretinerea sistemelor. “Celelalte siteme de irigatii nu sunt functionale in momentul de fata. Iar sansele de a fi repornite sunt foarte mici. Astfel, an de an, situatia culturilor este incerta”, ne-a declarat Ioan Chiriac, director Directia Agricola Bacau. Sute de hectare de culturi risca sa fie distruse de seceta. Daca inainte de anul 1989 suprafata agricola pe care erau amenajate sisteme de irigatii se ridica la 6.000 de hectare, acum aceasta a scazut vertriginos. Atat pe hartie cat si pe teren. “Din cele opt Organizatii ale Utilizatorilor de Apa din judet, numai patru au incheiat contracte de irigare si numai pentru o suprafata de 3.400 de hectare. Asta nu inseamna ca se vor si realiza”, a afirmat George Ifrim, ANIF Bacau. Si totul se intampla din cauza lipsei banilor.
Sub 1.000 de hectare vor fi irigate
Daca in Occident guvernul subventioneaza aductiunea de apa pana la parcela care este irigata, la noi situatia este total diferita. Fermierul plateste tot. Lucru care descurajeaza orice incercare de investitie in domeniu. “Daca in 2009 au fost irigate aproape 1.500 de hectare, prognozez ca anul acesta vor fi sub 1.000. Iar fara apa nu poti face performanta in agricultura”, a mai spus George Ifrim. Situatia nu ar fi una noua in judetul Bacau. In 2008, peste 100.000 de hectare au fost aproape distruse de seceta, iar unele zone ale judetului au fost declarate calamitate. Specialistii se tem ca nenorocirea s-ar putea repeta. Acest lucru reiese si din prezentarea facuta judetului pe site-ul Directiei Agricole. “Clima judetului este temperat continentala, cu numeroase nuante locale. Temperaturile extreme se situeaza iarna pana la –29 de grade Celsius si vara pana la +39 de grade Celsius. Precipitatiile variaza intre 500 si 1100 mm/an.” Dar, in ciuda tuturor avertizarilor transmise la nivel guvernamental de catre reprezentantii DADR Bacau si ANIF Bacau, raspunsul este acelasi: nu sunt bani.
Bacaul exporta: Ciresele de la Itesti, pe mesele rusilor
Dis-de-dimineata, zeci de bacauani coboara in halta Itesti, unde trenul personal opreste pret de cateva minute. Cu mainile ocupate de caldari, bat drumul pietruit pana la livada de ciresi si visini aflata la mai bine de un kilometru. In unele zile din iunie, numarul celor care vin in Itesti, la cules de cirese, se apropie de 200. Dupa o zi de munca, cei mai multi pleaca acasa cu 30 de lei si o burta plina de cirese, mari, de Itesti.
De cateva zile a inceput culesul cireselor la Itesti. Peste 50 de hectare cu ciresi trebuie culese urgent si valorificate pentru a se evita degradarea lor. Zilele ploioase din aceasta saptamana i-au tinut departe de cules. Constantin Teodorescu, administratorul societatii ce detine livezile, ne-a explicat: “Ciresele trebuie culese intr-o saptamana, maxim. Ele sunt deja coapte. Am incepu culesul de cateva zile. Intr-o zi au venit vreo 180 de oameni la munca. Dar a inceput sa ploua, iar ciresele nu pot fi culese pe umezeala. Vom vedea cum va fi maine, daca iI chemam la treaba”, ne-a explicat Constantin Teodorescu.
Relaxare, aer curat si ceva bani
Vineri, 18 iunie, la ora 7.20, aproximativ 40 de bacauani coboara din tren in halta Itesti. Vremea este buna pentru culesul cireselor. Desi oraseni, muncitorii cu ziua de pe plantatia de ciresi de la Itesti au venit imbracati in haine de lucru. Costica este din Bacau, din zona Mioritei. Putin sprituit, cu o caldare in mana dreapta, trece agale peste liniile ferate. “Merg la cirese. Iau un ban, o gura de aer curat. 3 lei primim pentru o ladita. Acum doua zile am strans opt ladite”.
In jurul orei opt, culegatorii au ajuns la sediul societatii care administreaza livada de la Itesti. Sefii de echipa, care au fost instruiti anterior, si-au intocmit liste cu cei care au venit la munca. Impreuna pornesc in livada, in zone indicate de conducerea societatii. “Vin la Itesti de multi ani. E frumos, aer curat, cirese. Fac miscare. Sunt sef de echipa, eu le pontez numarul de lazi stranse”, ne-a zis Alexandru C., sef al unei echipe de culegatori. Zenovia Constantinescu are vreo 50 de ani. Subtire, stransa la brau cu o bluza, de pe scara, ne cantareste din ochi. “Ati venit sa faceti reportaj… Eu stau prin zona Garii, m-am urcat in tren si am venit aici, sa fac un ban, sa nu stau in casa. Cam 10 lazi poti strange intr-o zi. Daca esti intr-o parcela noua, cu ciresi plini de cirese coapte, strangi mai mult, poate 12 lazi”.
Disciplinati si suspiciosi
La sediul societatii suntem priviti cu suspiciune. “Cine sunteti? Nu aveti cu cine sa vorbiti. Ati cerut voie domnului Teodorescu? Asteptati-l sa vina”, ne intreaba taios inginerul Gelu Strugaru, foarte ocupat, inca de la primele ore ale diminetii cu o piesa stricata a unui tractor. Suntem lasati balta vreo ora. Acelasi inginer, anuntat de seful unei echipe, ne escorteaza din livada. “Cine v-a dat voie sa veniti aici? Va trebuie acordul sefului”. Desi ii spunem de mai multe ori ca avem acest acord, Strugaru nu se lasa induplecat. Afam ca in livada au fost gasite mai multe persoane straine, ca ciresele sunt pentru export si ca regulamentul este strict. Ne intoarcem la sediu, unde discutam cu un sahist, membru al Asociatiei Nevazatorilor din Bacau, care a venit sa ofere la schimb maturi confectionate de nevazatori contra unor cirese.
Exporturi in Rusia si Italia
In cele din urma, administratorul Constantin Teodorescu ajunge la sediu. Aflam ca livada are aproximativ 110 hectare, din care 63 de hectare sunt cu visini. Proprietari peste livada sunt persoane din Itesti, care primesc anual 360 de lei la hectar. Constantin Teodorescu ezita atunci cand vine vorba de cantitati. “Anul asta avem o productie mai slaba la cirese, cam la 60% fata de 2009, cand am facut 150 de tone”. In proportie de peste 70%, ciresele de la Itesti ajung la export. Principalii parteneri de afaceri ai societatii sunt din Rusia, dar ciresele ajung acolo prin intermediari moldoveni. “Sunt cautate ciresele noastre. 80% din ciresele pentru export merg in Rusia, iar restul in Italia”.
Livada din Itesi ofera o buna productie de visine. Potrivit estimarilor, productia ar putea ajunge in acest an chiar la 300 de tone. Cea mai parte ajunge in tari din Europa (Italia, Spania), dar si in est, in Rusia. “Dupa ce terminam culesul cireselor, ne apucam de visine”, a mai spus Teodorescu.
Mircea Merticariu
Mame de liceu
De pe bancile scolii, la maternitate
Desi au la indemana tot felul de metode contraceptive, pentru a se feri de o sarcina nedorita, unele adolescente raman gravide de pe bancile scolii. Cele mai multe dintre ele trec la seral, dar sunt si cazuri de mame care isi intrerup scoala. Medicii specialisti spun ca o sarcina la varsta pubertatii si a adolescentei reprezinta un risc destul de mare pentru sanatatea mamei si a copilului.
Cand marea majoritate a colegelor lor de generatie inca se mai joaca cu papusile, unele fete aduc pe lume copii, pe care ii cresc impreuna cu parintii lor ori ii dau spre adoptie. Si chiar daca nu isi iau pe umeri ele ori familia lor responsabilitatea de a se ingriji de copil, tot traiesc o adevarata drama. Devenite mult prea devreme mame, copilele cu copii trec prin traume psihice si fizice greu de inchipuit. Unele dintre ele sunt eleve, astfel ca aparitia unui copil in viata lor le schimba definitiv destinul. E.B. este eleva in clasa a XI-a la un liceu din Bacau. Are 16 ani, locuieste numai cu mama ei si s-a indragostit de un coleg de clasa, ai carui parinti sunt plecati de multa vreme la munca in Italia, el ramanand in grija bunicilor. Eleva si-a inceput viata sexuala cu un an in urma si este bine informata cu privire la metodele contraceptive prin care poate fi evitata o sarcina nedorita. De la prima relatie sexuala foloseste anticonceptionale. Cu toate acestea, in urma cu mai bine de trei luni a aflat cu stupoare ca este insarcinata. A uitat o data sa-si ia pastila si neglijenta o costa acum scump. “Nu a crescut numarul cazurilor si marea majoritate a lor sunt accidente, ne spune dr. Doina Sargu, medic primar, seful sectiei Obstetrica-Ginecologie II din cadrul Maternitatii Spitalului Judetean de Urgenta. Toate au luat viata sexuala ca o joaca. Cele mai multe dintre ele stiu despre metodele contraceptive, le folosesc, dar uita uneori sa-si mai ia pastila. Asa s-a intamplat si cu eleva din clasa a XI-a. Dar au nascut si fete de 14 sau 15 ani, in general, din familii destramate.“
Studii la seral
Ramase gravide la o varsta imatura, unele se prezinta la cabinetele de obstetrica-ginecologie pentru a li se face avort. Altele, insa, de teama parintilor ori din lipsa de educatie, se adreseaza prea tarziu medicului obstetrician., la peste trei luni si jumatate de sarcina, cand avortul este interzis, din considerente medicale si morale. Multe, dupa ce il nasc, renunta la copil. Il infiaza unei familii sau il dau la un centru de ingrijire. Dar sunt si mame eleve care isi iau pe umeri greaua povara de a-si creste copilul. “In prezent, in evidenta institutiei noastre sunt 10 eleve care beneficiaza de indemnizatie de crestere a copilului, pana ce acesta implineste doi ani, ne-a spus Gheorghe Alexe, fost director interimar al Agentiei Judetene de Prestatii Sociale (AJPS). Sase dintre ele au deja 18 ani, dar celelalte patru sunt minore.” In fiecare zi, pana spre seara isi onoreaza obligatiile de mama, dupa care se aseaza in banca si devin, din nou, eleve. “Unele adolescente, care au nascut in timpul scolii, au ales sa-si continue studiile la seral, a mai spus dr.Doina Sargu. Dar altele isi intrerup anul de invatamant deja din timpul sarcinii.”
Probleme de sanatate, toata viata
Dar dincolo de dificultatile vietii de mama, minora isi risca sanatatea ei si pe cea a viitorului copil pe care l-a conceput. “Cele mai multe au uterul infantil, cu probleme in timpul sarcinii cat si al nasterii, mai declara dr.Doina Sargu. Ele trebuie sa nasca prin cezariana, astfel ca uterul este taiat. Pentru ca el se maturizeaza mult mai tarziu, dupa cezariana, ramane un uter cicatrial si apar tot felul de probleme. Apoi, cei mai multi copii sunt nascuti prematur si trebuie sa fie tinuti mult timp in spital. Dar la varsta minora si avortul este traumatizant atat fizic cat si psihic. Si avortul, si nasterea trebuie facute la maturitate, nu la pubertate.”
„Nu mai puteam ascunde sarcina”
A.S. este eleva in acest moment in clasa a XII-a la un liceu cu profil tehnic din Bacau. Spre deosebire de alte eleve de varsta ei, A.S. stie deja cum este sa fii mama la doar 18 ani. A dat nastere unei fetite anul trecut, desi parintii au ramas muti de uimire la aflarea vestii ca a ramas insarcinata. Despre tatal copilului a refuzat sa ne vorbeasca, desi recunoaste ca nu este cu mult mai mare decat ea. Cat despre colegii de clasa, „la inceput am spus numai unei colege apropiate. Dar, de la cateva luni nu mai puteam ascunde sarcina. Profesorii au aflat, la fel si dirigintele. Colegii ma priveau cu mila, parca si imi dadeam seama ca vorbeau despre mine in pauze”, ne-a spus eleva. Aceasta a marturisit ca nimic nu se compara cu sentimentul ca „in tine se formeaza un copil”, dar ca adesea s-a gandit ca viata ei ar fi putut lua o alta turnura daca nu ar fi fost acest copil. Parintii sunt acum cei care s-au angajat sa-si creasca nepoata, pentru ca A.S. sa mearga mai departe si sa-si termine scoala. Ce se va intampla dupa, ramane sa decida, insa nu pentru un viitor singura, ci alaturi de copilul ei. (A. Lupascu)
Noul Touareg a fost lansat in Bacau
Caracter ecologic, consum redus, motoare cu tehnologie de viitor si inovatoare, siguranta, putere dar si eleganta! Acesta este noul Touareg, lansat in Bacau de Cybernet Auto Center!
“Noul Touareg aduce in premiera un sistem Hybrid care are doua motorizari distincte. Vorbim despre o motorizare TSI de 3 litri, o motorizare supraalimentata cu injectie directa de benzina, de 330 CP si un motor electric de 47 CP astfel incât puterea lor insumata ajunge undeva la 390 CP. Masina este capabila sa functioneze doar cu motorul pe benzina sau cu ambele motoare in acelasi timp. Ca design, noul Touareg are proportii atractive, este o masina din clasa premium, iar ca sisteme de siguranta aduce foarte multe noutati”, a declarat Mircea Placinta, director general Cybernet Auto Center Bacau. Bacauanii sunt invitati sa faca cunostinta personal cu noul Touareg vizitând sediul Cybernet Auto Center Bacau, situat pe Calea Moldovei, nr. 239. (N.T.)
