Ministerul Educatiei a gasit un rest de bani pe fundul sacului pentru profesori. Mult-ravnitul ajutor de 100 de euro/cadru didactic, prevazut prin lege, se acorda in sfarsit. Dar nu integral, ci in proportie de 30 la suta. Adica 130 de lei.

Patronii restaurantelor si barurilor din Bacau au primit o vizita surpriza chiar inainte de sarbatori de la inspectorii Comisariatului Judetean ai Protectiei Consumatorului. In urma controalelor s-au aplicat amenzi de zeci de milioane de lei vechi.

Cei care au de rezolvat urgent probleme care tin de institutiile judetene ale Ministerului Muncii se mai pot adresa acestora pana de Craciun. Casa Judeteana de Pensii, Inspectoratul Teritorial de Munca, Agentia Judeteana de Prestatii Sociale si Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca vor lucra cu publicul pana pe 24 decembrie inclusiv.

Dispeceratul de la SC CET SA nu va avea program modificat de Sarbatori. Locatarii vor putea sesiza problemele de pe sistemul de termoficare la orice ora, la numarul de telefon 0234525300. Permanenta pentru lucrari va fi asigurata in principal de firmele cu care are contract CET.

O veche butada afirma ca presa este acainele de paza al democratiei”. Dincolo de talcul ei, formula atesta importanta cruciala pe care o are presa in jocul de putere. Ce se mai poate afirma, insa, despre un ziar care-i de-un leat cu insasi democratia autohtona si personajele ei mai mult sau mai putin insolite?
La 20 de ani de la aparitia primei sale editii, cotidianul Desteptarea e unul dintre foarte putinele ziare romanesti care pot afirma, fara tagada, ca au pazit, cu stoicism si abnegatie, bunul nepretuit castigat de romani in Decembrie „89: libertatea de expresie.
Politica e despre si pentru oameni. Daca aceasta constatare se dovedeste valida, randurile care urmeaza si-au castigat deja dreptul la istorie. Pe de alta parte, istoria, fie ea si recenta, nu ne poate scuti de responsabilitatea memoriei. Motiv pentru care am decis sa recapitulam in cele ce urmeaza cateva dintre momentele importante ale politicii locale postdecembriste. Demersul nu e facut la intamplare: in rol de amemorialisti” se afla trei oameni politici care, in felul lor, au redefinit locul Bacaului pe harta liniilor de putere romanesti – Neculai Lupu, fost presedinte al Consiliului Judetean timp de trei mandate Silviu Lefter, prefect in perioada tulbure a guvernarii CDR si, nu in ultimul rand, Dumitru Sechelariu, edilul sef care, vreme de opt ani, a impus si consolidat pozitia Bacaului in plutonul oraselor fruntase ale tarii.

Primarii Bacaului:

Ioan Onofrei (FSN)
Vasile Chitac (FSN)
Ioan Liciu (PNL) – 1992 – 1996
Dumitru Sechelariu (Independent) – 1996 – 2000
Dumitru Sechelariu (PSD) – 2000 – 2004
Romeo Stavarache (PUR) – 2004 – 2008
Romeo Stavarache (PNL) – din 2008

Presedintii de Consiliu Judetean:

Neculai Lupu (FSN, PDSR, PSD) – trei mandate: 1992 – 1996 1996 – 2000 2000 – 2004
Dragos Benea (PSD) – 2004 – 2008
Dragos Benea (PSD) – din 2008

Prefectii judetului Bacau:

Viorel Hrebenciuc – 1990 – 1992
Dumitru Bontas – 1992 – 1996
Silviu Lefter – 1996 – 1999
Adrian Mironescu – 1999 – 2000
Catalin Mardare – 2000 – 2004
Gheorghe Hura – interimar pentru 3 luni in 2004
Gabriel Berca – 2005 – 2008
Claudiu Serban – 2008 – 2009
Dorian Pocovnicu – martie 2009 – octombrie 2009
Claudiu Balan – din toamna lui 2009

Incepusem acest text pe calculator. O neasteptata pana de curent, reminiscenta a regimului care – in urma cu 20 de ani – le servea bacauanilor lumina cu portia, m-a facut sa pierd cele cateva randuri pe care apucasem sa le scriu. M-am decis, in cele din urma, sa continui in adulcele stil clasic”: cu hartie si creion. Afara era un ger naprasnic si intuneric bezna.

La-nceput a fost o aoarecare balbaiala”

Inceputurile democratice ale Bacaului mi-au fost relatate de juristul Ioan Ionita, o eminenta cenusie a administratiei publice locale. Fost secretar al Consiliului Judetean, pana in anul 2001, cand a iesit la pensie, Ionita a rememorat pentru cititorii Desteptarii zorii democratiei bacoviene.
aLa-nceput a fost o oarecare babaiala. Nu prea se stia cum trebuia procedat. Geo Popa (n.r. – unul dintre revolutionarii Bacaului, primul presedinte al Consiliului Judetean al FSN, acum director al Centrului International de Cultura aGeorge Apostu”) mi-a spus sa raman pentru ca nu am fost activist de partid, ci doar un functionar public care si-a facut datoria sub regim. Am ramas ca secretar al Primariei Judetului si, ulterior, al Consiliului Judetean”, a relatat Ionita.
Din postura de secretar, Ionita a fost insarcinat cu schitarea organigramei administratiei locale. aAm fost chemati si mi s-a spus ce trebuie sa fac. Se intampla in ianuarie „90. A doua zi, pare-mi-se pe 14 sau 15 ianuarie, aveam deja organigrama si cateva propuneri pentru functii. Am militat pentru doua lucruri: pentru mentinerea secretarilor in scopul asigurarii continuitatii administrative si pentru reprezentarea cultelor in CJ al FSN. De altfel, lucrurile evoluasera deja. Oamenii se cunosteau intre ei. In primul CJ al FSN am fost cam 45 de membri”, si-a amintit juristul.
Trei mari foruri administrative locale incep sa prinda contur: Consiliul Judetean al FSN, Consiliul Local al FSN, respectiv Prefectura. Primul prefect al Bacaului a fost Viorel Hrebenciuc Geo Popa a condus CJ al FSN, iar cei dintai primari ai municipiului de resedinta au fost Ion Onofrei, urmat de Vasile Chitac, ambii conducand cate un an. 1992 avea sa aduca schimbari majore din punct de vedere politic.

12 ani la carma judetului

Neculai Lupu a facut parte din primul alot” de parlamentari trimisi de judetul Bacau in Legislativul care a rezultat in urma alegerilor din 20 mai 1990. Lupu a candidat din partea FSN. Acesta a povestit ca in „90 avea 36 de ani si aeram convins ca generatia mea are un cuvant de spus in construirea democratiei”. Dupa nici doi ani, tanarul – pe atunci – deputat a renuntat la Parlament.
aIn martie „92, inainte de incheierea mandatului de doi ani, mi-am dat demisia. Noi am fost luati de valuri atunci si nu am avut luciditatea necesara unei abordari corecte a politicii. Mi-am dat seama rapid ca locul meu nu e in Parlament. Noi, astia mai tineri, eram doar ridicatori de maini. M-am considerat inutil si mi-am exprimat optiunea de a reveni in administratia locala din Bacau”, si-a amintit Lupu.
La alegerile locale din „92, acesta a candidat la functia de consilier judetean pe listele FSN. aCu un FSN aproape rupt de caderea guvernului Roman, in urma alegerilor am preluat functia de presedinte al CJ. S-a negociat pentru pozitia mea si am primit sprijinul parlamentarilor FSN de atunci”, a rememorat fostul sef al judetului. El a mai spus ca dupa pierderea alegerilor in anul 1996, PDSR (partid in care s-a transformat FSN) a intrat intr-un con de umbra. Desi PDSR pierduse puterea, Lupu a fost reconfirmat in functia de presedinte al CJ Bacau. Astfel incepea al doilea sau mandat.
aA fost o perioada grea din punct de vedere politic. Am ramas presedinte in urma unor negocieri serioase. Pentru prima data am avut de-a face cu negocieri mature. Am vazut ce inseamna politica, de fapt. Prefect era Silviu Lefter de la PNL. CDR preluase puterea. Am purtat o discutie cu el si ne-am pus de acord asupra colaborarii pentru buna functionare a institutiilor statului. El practic a pierdut functia de prefect pentru ca a fost acuzat ca s-a inteles cu mine”, a dezvaluit Lupu.
Tot in 1996, pe fondul reculului inregistrat de PDSR, Neculai Lupu decide sa paraseasca formatiunea politica si sa se inregimenteze in nou creata Alianta pentru Romania (ApR), partid condus de Teodor Melescanu. Lupu nu a venit in ApR cu mana goala.
aL-am luat pe Stavarache la ApR. Practic am fost nasul lui politic. De altfel, el (n.r. – Romeo Stavarache) a fost cateva luni in PDSR, dupa care a plecat din partid. La un moment dat, mi-am dat seama ca Melescanu nu era promisiunea politica ce se intrevedea la inceput si am decis sa renunt la ApR. Stavarache a ramas cu Ioan Aron Popa la conducerea ApR Bacau”, a relatat Lupu. Ulterior, Lupu a decis sa revina in partidul lui Ion Iliescu, iar in 2000 isi incepe al treilea mandat de presedinte al CJ.

Primarul acapitalei economice a Moldovei”

Dumitru Sechelariu. Un brand. A castigat detasat Primaria Bacaului, in anul 1996, intrand in cursa electorala ca independent. Putina lume isi mai aminteste ca Sechelariu a candidat la functia de primar si in 1992, insa – potrivit propriilor afirmatii – rezultatul acelor alegeri a fost masluit, castig de cauza avand Ioan Liciu, candidatul lansat de PNL in cursa pentru fotoliul de edil-sef. Omul de afaceri bacauan a fost si unul dintre revolutionarii Bacaului.
aAm iesit in strada crezand in idealurile Revolutiei. Nu am agreat niciodata comunismul si dictatura care l-a facut posibil. Era un val de entuziasm si speranta in acei ani. Din pacate, perioada tulbure a tranzitiei, incapacitatea romanilor de a se acomoda cu responsabilitatile care au derivat din noul lor statut de cetateni liberi, precum si o clasa politica ce a dezamagit in mod repetat ne-au adus – ca tara – in situatia mai putin fericita in care ne aflam. La 20 de ani de la Revolutie, eu cred ca se putea mai mult si mai bine”, a afirmat Sechelariu.
Fostul primar al Bacaului a rememorat pentru cititorii Desteptarii cei opt ani in care s-a aflat la varful administratiei locale. El a precizat ca a optat pentru intrarea in PSD, odata cu al doilea mandat de primar, pentru a avea o buna colaborare cu Guvernul (n.r. – Cabinetul Nastase) si pentru a atrage spre Bacau mai multe fonduri de la bugetul de stat.
aNu pot sa spun ca mi-a placut politica. Eu am fost facut pentru administratie, lucru pe care cred ca l-am realizat cum trebuie. Retrospectiv, unii pot considera ca am facut o greseala intrand in politica. Stiam din experienta primului mandat, cand am fost independent, ca pentru a realiza investitii de o anumita amploare in municipiu am nevoie de un puternic suport politic. Si astazi se poate vedea ca, in functie de culoarea politica a Guvernului, anumite primarii din tara sunt mai mult sau mai putin sprijinite financiar”, a subliniat omul de afaceri.
Dumitru Sechelariu a afirmat ca la sosirea in Primarie a gasit un oras paralizat pe care l-a lasat, in 2004, in plutonul oraselor potente financiar din tara.
aMi-am dat seama ca oamenii uita foarte repede ce s-a intamplat dupa 2000. E normal, grija zilei de maine determina, probabil, o astfel de reactie. Ii indemn pe bacauani sa nu uite ca orasul era aproape mort cand l-am preluat, iar dupa al doilea mandat l-am lasat in primele cinci din tara. Atunci se spunea despre Bacau ca este capitala economica a Moldovei. In acei ani au disparut tarabele din oras, au disparut cainii vagabonzi, iluminatul public sau curatenia faceau parte din firescul cotidian. Astazi, nu stiu daca se mai poate afirma asa ceva. Actualii edili n-au fost in stare sa deszapezeasca orasul asa cum trebuie, daramite sa aduca investitii de anvergura catre Bacau”, a conchis Sechelariu.
Prefect in anii tulburi ai guvernarii CDR. Cu presa de partea lui

Silviu Lefter este un liberal cu state vechi. Unul dintre putini liberali ramasi in picioare dupa invazia apurista” din fatidicul an 2004, cand organizatia bacauana a PNL a fost confiscata de Romeo Stavarache si acolitii sai din PUR. Lefter a rememorat pentru cititorii Desteptarii momentul in care a fost debarcat din functia de prefect, pe care o preluase dupa victoria CDR la alegerile din toamna lui 1996.
aLa momentul respectiv parcurgeam, ca tara, o perioada de primitivism politic. Iata un exemplu: mi s-a imputat ca am fost in nu stiu ce delegatie cu Lupu si Simovici (n.r. – Neculai Lupu – seful CJ, respectiv Doru Simovici, seful Camerei de Comert, ambii social-democrati declarati). Am fost in strainatate. Lucrul insa nu a fost bine inteles. Le-am si spus in partid ca nu am fost cu PDSR in delegatie, ci cu doi sefi de institutii importante din Bacau. Pentru ca partidul era dezbinat in a ma sustine sau respinge, am decis sa demisionez”, a dezvaluit Lefter. Acesta a recunoscut ca a avut tot timpul presa de partea sa.
aLa momentul respectiv am simtit un mare ajutor alaturi de mine: presa locala. Daca in interiorul partidului atmosfera era mai curand ostila, presa mi-a fost alaturi”, a recunoscut fostul prefect. In 1999, cu doar un an inainte de finalul mandatului, Lefter i-a predat stafeta lui Adrian Mironescu, uns prefect pentru o perioada relativ scurta.
La 20 de ani de la momentul Decembrie „89, Silviu Lefter afirma ca Romania s-a schimbat. Fostul prefect a marturisit ca si-a chestionat un prieten revenit in tara dupa multi ani de absenta pe tema progreselor inregistrate in ultimele doua decenii.
aAnul trecut m-am revazut cu un prieten vechi care a parasit Romania in „79. De atunci nu s-a mai intors in tara. L-am intrebat cum percepe Romania. Mi-a spus ca nu vede nicio diferenta intre tara noastra si celelalte state membre ale UE. Romania e alta, dar e loc de mai bine”, a conchis Lefter.
Lucian Bogdanel

aZiarul Desteptarea a devenit, de-a lungul timpului, o prezenta obisnuita an peisajul presei bacauane, iar faptul ca astazi amplineste 20 ani de existenta dovedeste si antareste importanta acestui cotidian pentru comunitatea noastra.
Va doresc ca an continuare sa dati dovada de profesionalism si sa oglinditi an ziarul dumneavoastra realitatea asa cum este ea, cu bune si rele, dar an mod obiectiv, iar interesul cetateanului sa fie singura presiune care se va putea regasi an paginile acestuia.
La cat mai multe aparitii!”
Dragos Benea, Presedintele Consiliului Judetean Bacau

aZiarul aDesteptareaa ne-a ajutat si ne-a fost alaturi de cate ori am avut nevoie. Ati fost, pe parcursul celor doua decenii, un ziar cu adevarat independent. Multe probleme s-au rezolvat doar atunci cand ziaristi au tras un semnal de alarma si au dezmortit anumite institutii. Acum, la aniversarea a 20 de ani, va doresc cat mai multa implicare in viata publica si un tiraj cat mai bun, chiar daca traversam o perioada de criza. La multi ani!”
Ioan Selaru, primarul comunei Zemes

aCu prilejul celei de a 20-a aniversari a publicatiei dumneavoastra, Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti va adreseaza un calduros aLa multi ani!a, prosperitate si succes deplin an activitatea pe care o desfasurati, putere de munca, satisfactii profesionale si personale dumneavoastra, cat si antregului colectiv pe care al conduceti, precum si familiilor dumneavoastra. Cu aceasta ocazie, amintim de buna colaborare dintre cele doua institutii, materializata prin participarea redactorilor dumneavoastra la evenimentele Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti. Speram ca si pe viitor sa colaboram la fel de fructuos si va asiguram an continuare de aceeasi transparenta si sprijin din partea noastra.
Activitatea acestui cotidian este demna de antreaga noastra apreciere, oferind acel cadru necesar unui dialog direct dintre reprezentantii institutiilor sanitare, autoritatilor si specialistilor din domeniu, implicati an problematica complexa a sistemului sanitar romanesc. Asadar, aceasta publicatie demonstreaza maturitatea si experienta echipei DESTEPTAREA, care s-a implicat in prezentarea cu obiectivitate si echidistanta a tuturor evenimentelor, a caror menire a fost promovarea comunicarii si informarii din domeniul medical in timp real.
Va doresc sa ajungeti si la 50 de ani!”
Dr. Adrian Cotirlet

aCu prilejul implinirii a 20 de ani de aparitie neintrerupta in presa scrisa bacauana, va doresc sanatate si putere de munca pentru a relata cu promptitudine, impartialitate, deschidere si transparenta orice aspecte care afecteaza viata comunitatii. Urez ziaristilor cotidianului aDesteptareaa multi ani plini de impliniri profesionale in indeplinirea datoriei primordiale de a relata adevarul astfel incat dreptul constitutional al publicului de a fi corect informat sa fie respectat.”
Claudiu Balan, prefectul judetului Bacau

aAu fost 20 de ani cu voi, cu bune si cu rele, asa cum s-a prezentat si societatea romaneasca in tot acest timp. A fost greu si pentru voi, dar si pentru societate. Am avut o colaborare buna cu ziarul Desteptarea, chiar daca nu v-am ainghitita de fiecare data. Eu spun insa ca v-am respectat de fiecare data, iar acest lucru este important. E nevoie de respect intre politicieni si presa.”
Gabriel Berca, senator PNL

aTraim momente de suflet care ne pregatesc pentru marea sarbatoare a Nasterii Domnului, a trecerii la un Nou An, dar si pentru ceas aniversar.
Astazi, la 20 de ani de existenta a cotidianului Desteptarea,a putem vorbi despre un ziar care a stiut sa promoveze si sa apere interesele comunitatii, reprezentand un mijloc indispensabil de informare pentru bacauani.
[ad#stire]Iata de ce, sfarsitul anului 2009 este si un prilej an plus de sarbatoare. Cu aceasta ocazie, doresc sa urez cotidianului viata cat mai lunga, an care sa pastreze o politica editoriala orientata catre prezentarea obiectiva si impartiala a informatiei, fara influente sau partizanate politice, iar redactiei si tuturor colaboratorilor implicati an aceasta reusita, numita aziarul Desteptareaa, le doresc multe succese pe plan profesional an misiunea de informare corecta, sanatate, bucurii, lumina an suflet si ampliniri alaturi de cei dragi.
La Multi Ani si buni!”
Silviu Bondor, vicepresedintele Consiliului Judetean Bacau

aSa dea Dumnezeu sa prindeti sarbatoarea de 200 de ani a ziarului, nu doar cea de 20 de ani. Va urez mult succes si sa desfasurati aceeasi activitate ca si pana acum, pentru ca ati facut o treaba buna.”
Viorel Miron, primar Comanesti

Traditia in familia Generali Asigurari continua! Mos Craciun a raspuns si anul acesta la scrisorile copiilor nevoiasi si le-a adus dulciuri, jucarii si hainute. Dis-de-dimineata, angajatii Generali Asigurari, in frunte cu directorul deghizat in Mos Craciun, au pornit incarcati de cadouri catre copiii din comunele Damienesti si Dragesti. Primii care au primit daruri au fost micutii de la scoala si gradinita din Damienesti. Au fost cuminti tot anul si l-au asteptat pe Mosul cu cantece, colinde si poezii. Caravana cu daruri s-a oprit apoi si la Dragesti unde scolarii si prescolarii il asteptau nerabdatori pe Mos Craciun. Este deja al patrulea an in care compania Generali Asigurari din Bacau organizeaza astfel de actiuni. Cei de la Generali au primit aproape 80 de scrisori de la copiii nevoiasi din comunele Damienesti si Dragesti. aA devenit deja o traditie. Noi speram ca si peste 20 de ani sa putem face astfel de actiuni. O facem din suflet pentru copii”, spune Ionut Mihaila, directorul Generali Asigurari. Micutii au trimis scrisori mosului cu ce cadouri vor, iar angajatii Generali au citit scrisorile si le-au indeplinit dorintele.
[ad#stire] aSunt copii care isi doresc sa vada o portocala, sau lucruri nu pentru ei, ci pentru fratiori sau parintii bolnavi, care nu au posibilitati materiale”, a mai spus Ionut Mihaila. Copiii nu au avut pretentii foarte mari. Unul dintre cei care a trimis scrisoare mosului a cerut o patura pentru mama lui, altii hainute, ceva de incaltat sau dulciuri. aI-am scris mosului ca vreau un trening si multe dulciuri”, spune Alex, din Dragesti. Colegul lui, Ionut, este fericit ca mosul i-a adus ce si-a dorit. aAm primit dulciuri, ghete, trening si o masinuta cu telecomanda”. Angajatii Generali Asigurari au pus mana de la mana si au cumparat cadouri pentru a face si acesti copii fericiti. Ziua s-a incheiat cu promisiunea ca si la anul Mosul va fi la fel de incarcat de daruri.

Alexandra Malachi

Chiar in prag de Craciun zeci de salariati ai unor institutii judetene ale Ministerului Muncii au primit o veste cumplita: li s-a inmanat preavizul prin care li se pune in vedere ca dupa 1 ianuarie contractul lor de munca la institutia la care lucreaza va inceta. In aceasta situatie sunt mai multi salariati de la Inspectoratul Teritorial de Munca si de la Agentia Judeteana de Prestatii Sociale.

Consiliul Local se intruneste in sedinta ordinara cu doua zile inainte de Craciun, pe 23 decembrie. Anuntul de convocare si ordinea de zi au fost postate pe situl internet al Primariei Bacau abia luni, cu doar doua zile inainte de sedinta.

Directia de Sanatate Publica a primit 903.000 de masti destinate protectiei impotriva virusului A (H1N1), iar aproape jumatate din cantitate va fi distribuita scolilor, pentru uzul profesorilor si al elevilor.

De la un an la altul numarul pensionarilor care beneficiaza de pensie anticipata (fara a fi penalizati) este tot mai mic. In prezent, dintre cei 143.853 de pensionari din sistemul public, numai 132 au pensie anticipata.

Pe linia prevenirii comertului ilegal cu obiecte artizanale pe baza de amestecuri pirotehnice, lucratorii Serviciului Arme, Explozivi, Substante Periculoase au organizat mai multe actiuni de control in urma carora au confiscat peste 15.000 de petarde.

Bacauanii trebuie sa ceara acordul veterinarilor pentru a taia porcul din batatura. Chiar daca metoda europeana a asomarii nu este impusa deocamdata decat in abatoare, gospodarii trebuie sa se obisnuiasca incet cu gandul ca ii paste modernizarea. Unii sunt gata sa renunte la godac si spun ca nu vor manca aporc electrocutat”.

aLa noi, porcul se taie cu cutitul. Asomarea e de la UE. Ce ne trebuie noua? Avem traditia noastra. Taiem porcul, facem pomana. Daca nu ma lasa sa-l tai cu cutitul, il impusc, dar nu-l mananc electrocutat.”
Constantin Alexescu, comuna Rosiori

aPun carnea la fript, cu apa, ca ne dor dintii, aduc hrean, fac o mamaliga mare si o tinem intr-o veselie. sta-i doliul dupa porc.”
Carolina Lovin, comuna Rosiori

Anul acesta, asomarea porcilor este obligatorie doar in abatoare, unde carnea provenita de la porcii sacrificati este destinata consumului colectiv. „Carnea va fi data spre prelucrare sau comercializare numai dupa ce a fost examinata si stampilata”, a declarat Vasile Zaharia, director DSV Bacau. Personalul implicat in operatiile de sacrificare trebuie sa urmeze cursuri de formare. In gospodariile particulare, grasunul va fi si anul acesta sacrificat dupa metoda traditionala. Conditia pusa de DSV este ca proprietarul sa obtina avizul medicului veterinar. Dupa sacrificarea animalului, carnea va fi examinata in laborator, in special pentru depistarea parazitului trichinella spiralis, care provoaca trichineloza. ,,Recomandam tuturor sa consume numai carne de porc examinata sanitar-veterinar”, a mai spus directorul DSV. In anul 2008, in judetul Bacau au fost sacrificati aproximativ 34.000 de porci.

Doliu dupa porc

[ad#stire]Familia Lovin are in curte un porc de peste 150 de kilograme. Il ingrijesc de un an si va mai trai pana aintr-o sfanta zi, cand vor veni acasa copiii”, ne-a spus Carolina Lovin. Rotofeiul va fi taiat dupa traditie. aFara asomare, este categoric Neculai Lovin. Asa am apucat, cu cutitul, asa facem. In dimineata hotarata, incep sa-mi chem prietenii. aHai, cumetre, sa facem pomana porcului!a, strig peste gard. Cand ne adunam ii facem felul, apoi scot o sticla de rachiu, o galeata de vin si petrecem. Nu l-as mai manca daca ar fi aelectricizata”. In timp ce barbatii strang uneltele si mai cinstesc un pahar, femeile pregatesc friptura. „Doar matele le curat in prima zi, ne-a povestit Carolina Lovin. Chisca, cighirul si carnatii ii las pe a doua zi. Printre altele, mai fac si o placinta cu branza, sa ne indulcim. Stam de vorba pana noaptea.”

Doina Mincu
Sinziana Filimon

In pragul sarbatorilor de iarna, o cutremuratoare poveste de viata, cuprinsa de generozitate si omenie a adus linistea si speranta intr-o familie din orasul Targu Ocna. In toamna acestui an, in urma unei tomografii cerebrale Mihaela S. (foto), de 50 de ani, a aflat ca are o tumoare cerebrala de aproximativ 4 centimetri. Aceasta si-a facut simtita prezenta prin aparitia unor simptome ce au evoluat intr-un ritm alert: dureri de cap, tulburari de vedere, amortirea partii drepte a corpului. In urma mai multor controale medicale la spitalele bucurestene aBagdasar Arseni”, Militar Central, neurochirurgii au mentionat ca gravitatea situatiei era majora pentru Mihaela S., tumoarea apasand deja pe anumiti nervi importanti si acaparand si cateva vase de sange. Datorita lipsei dotarilor necesare de inlaturare partiala a acestei tumori, operatia nu s-a putut face in tara si in cel mai scurt timp Mihaela S. trebuia sa ajunga la o clinica din strainatate.a Prin generozitatea unor oameni cu suflet deosebit din localitatile de pe Valea Trotusului, dar si din tara, s-au donat in sprijinul Mihaelei S. in jur de 20.000 lei, iar Petrom a dat mai multe mii de euro pentru redarea sperantei si increderii in viata acestei targ-ocnence greu incercata de durere. Alaturi de persoane fizice au donat bani si sindicate, cluburi sportive, organizatii non-guvernamentale.
[ad#stire] La 1 Decembrie, cand Romania isi sarbatorea Ziua Nationala, la Paris, la Spitalul Foch, medicul Stephan Gaillard a operat-o timp de sase ore pe Mihaela S. Operatia a decurs bine, iar acum sotul, fiica si fiul Mihaelei S. au bucuria implinirii unui miracol. aMama se simte bine si acesta este lucrul care ne bucura cel mai mult, tot timpul dorindu-ne ca ea sa fie sanatoasa”, ne-a declarat Irina, fiica Mihaelei S., cu sufletul patruns de puterea multumirii pentru generozitatea celor care au ajutat aceasta familie.

Ion Moraru