Peste 1500 de gospodarii au fost afectate vara aceasta de inundatii. Guvernul a inceput deja sa trimita materiale de constructii pentru reparatii si reconstructia locuintelor afectate in totalitate. La sedinta de ieri de la Prefectura, Neculai Olaru a tinut sa le spuna primarilor sa grabeasca lucrarile, pentru ca iarna sa nu-i prinda pe sinistrati fara un acoperis deasupra capului. Din pacate nu au ajuns in judetul Bacau toate materialele necesare, ci doar o prima transa. Deocamdata incep lucrarile in cele 22 de localitati lovite de primul val de inundatii din luna iunie, printre care si comuna Saucesti. Aici au fost lovite de ape 800 de gospodarii si 50 de locuinte au fost afectate in totalitate. Locuitorii localitatilor inundate in luna iulie, printre care Margineni si Magura, vor mai avea de asteptat noile case sub cerul liber sau prin vecini.
Grav este faptul ca printre acesti oameni se numara si cei de pe strada Arcadie Septilici, din municipiul Bacau. La inundatii, 150 de gospodarii din municipiu au fost afectate si cel putin jumatate dintre ele trebuie reconstruite. Nemultumiti de faptul ca nimeni nu se intereseaza de soarta lor, câteva persoane au protestat ieri dimineata in fata Primariei Bacau. Acestia au amenintat ca daca nu va lua nimeni masuri, vineri ei vor bloca strada, in semn de protest.

Teroare pe Arcadie Septilici

Problemele de pe strada Arcadie Septilici sunt din ce in ce mai numeroase. Spaima oamenilor este si acum la fel de mare ca in timpul inundatiilor din aceasta vara. Motivul? “Problema cu digul este in continuare nerezolvata. Acum au venit si cu un utilaj si au rupt din dig, au facut o bresa. Nimeni insa nu ne-a spus absolut nimic. De ce au facut bresa sau pentru câta vreme… nu stim absolut nimic. Am mers de vreo 2-3 ori cu un avocat la primarul Stavarache, in speranta ca vom rezolva ceva. Dar situatia a ramas la fel ca si pâna acum. Când a plouat ultima data am stat cu frica in sân. Cum de au lasat sa se intâmple asa ceva? Sotia mea si acum plânge noaptea ca vine apa peste noi. Eu si cu inca un cumnat de-al meu am adus doua masini de nisip si am pus in saci. Ne este frica de ploaie. Oare se va rezolva vreodata si situatia noastra? Nu cred ca noi ne-am putea judeca cu statul!”, ne-a spus Constantin Alban, unul dintre locuitorii de pe strada Arcadie Septilici.

Indiferent de problema pe care o aveti, Desteptarea va asculta. Sunati la numarul de telefon 0745.238118 pentru a comunica jurnalistilor Desteptarii ceea ce va nemultumeste in Bacau.
A. Zaharia
S. Filimon

23 la suta promovabilitate la bacalaureatul de toamna

Bacalaureatul de toamna a ajuns la final. S-au afisat si rezultatele iar concluzia este una singura: dezastru. Din 1.866 de candidati inscrisi, doar 23 la suta au reusit sa promoveze examenul. Mai grav este faptul ca multi dintre elevii respinsi nu au reusit sa ia nici macar o nota de 5 la una din cele trei materii scrise. Au fost licee in care la obiectele de baza, precum limba româna, matematica sau istorie, s-au luat note de 1 si 2. Cei nemultumiti au depus contestatii, dar sunt slabe sanse ca dupa reevaluarea lucrarilor situatia sa se schimbe radical.

S-au afisat rezultatele si la sesiunea a doua a examenului de bacalaureat. In dupa-amiaza zilei de 5 septembrie, cei 1.866 de candidati inscrisi au putut afla ce note au obtinut. Ca si in vara, promovabilitatea a fost una foarta mica: doar 23,06 la suta. “In final au fost prezenti 1.665 de candidati, iar 7 dintre ei au fost eliminati pentru tentative de frauda. Dupa corectarea lucrarilor, 1.274 de elevi au fost respinsi si doar 384, declarati admisi”, a declarat prof. Nicu Harasemciuc, presedintele comisiei de examen.

Note sub 5 la obiectele de baza

Matematica, biologia, fizica, limba si literatura româna, in general materiile sustinute la probele scrise, le-au creat candidatilor cele mai mari batai de cap. Sunt licee unde s-au obtinut in continuare note de 1, 2 si 3 la aceste obiecte, considerate de baza in pregatirea elevilor. Niciun absolvent de clasa a XII-a care a dat examenul de bacalaureat in toamna nu a reusit sa obtina o medie generala de 10 si nici de 9. Doar trei dintre ei au luat examenul cu nota peste 8, iar 987 au luat note sub cinci.

Colegii cu promovabilitate foarte mica

Exemplele sunt multe. Colegiul Tehnic “D. Mangeron” Bacau a avut inscrisi 100 de elevi si doar 8 dintre ei au reusit sa ia examenul. Dintre cei respinsi, 14 au obtinut note peste 5, iar primul declarat admis a avut o medie generala de doar 6.56. In rest, note de 1.1 la matematica si 1.8 la româna. Colegiul Teoretic “H. Coanda” a avut aceeasi situatie:108 candidati, din care 100 respinsi. Ultimul respins a avut note de 3.8 la româna, 5.5 – matematica si 2.1 – biologie. Nici Colegiul Tehnic “A. Saligny” nu a depasit “normele”. Si aici, din cei 134 de candidati inscrisi, doar 27 au fost admisi, 7 au absentat, 1 a fost eliminat si 99 au fost declarati respinsi. La Colegiul “Mihai Eminescu” Bacau s-au inscris 13 candidati si niciunul nu a promovat, iar la Colegiul Economic “Ion Ghica” Bacau din 109 candidati, numai 27 au reusit sa treaca. “Au fost multi candidati si din promotiile anterioare, care au terminat liceul acum 10-12 ani. Probabil ca au uitat materia”, a mai spus Harasemciuc.

604 candidati au depus contestatii

Pentru a promova examenul elevii erau obligati sa ia note peste 5 la fiecare materie si sa obtina o medie generala de la nota 6 in sus. 604 dintre candidatii respinsi au depus contestatii, iar rezultatele finale vor fi afisate in data de 9 septembrie, dupa reevaluarea lucrarilor.

“Au intrat acum foarte multi corigenti.”
prof. Carmen Popa, director Colegiul “H.Coanda” Bacau

“Multi au venit din Italia si Spania si au crezut ca in general in toamna, bacalaureatul se ia mult mai usor. Dar s-au inselat.”
prof. Ioan Fercu, director Colegiul Tehnic “Ion Borcea” Buhusi

“Acum au fost si elevii de la frecventa redusa sau cei care au terminat mai de mult scoala si nu au putut sa se ridice la nivelul actual al sistemului de invatamânt.”
prof. Dana Enache, director Colegiul Economic “I. Ghica” Bacau

Cadrele didactice care nu au reusit sa intre pe o catedra, mai au o noua sansa. In aceste zile se desfasoara un nou concurs de ocupare de posturi in invatamânt, dar pentru suplinitorii calificati si necalificati, care nu au participat in acest an la niciun examen de titularizare pe post. Probele scrise si interviurile sunt programate in data de 7 septembrie, incepând cu ora 9.00, la Colegiul “Mihai Eminescu” din Bacau. “Pentru cei care au participat in anii anteriori, se iau in considerare notele obtinute a titularizare in anul scolar trecut sau in anii anteriori”, a explicat prof. Teodora Craus, inspector scolar adjunct la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau. Nota minima de promovare trebuie sa fie 5 (cinci). Conform metodologiei, posturile didactice ramase neocupate, dupa incadrarea personalului didactic calificat, pot fi acum ocupate prin suplinire de catre absolventii din invatamântul superior sau pedagogic cu alte specializari decât ale catedrei in cauza, cu respectarea prevederilor legale. Incadrarea suplinitorilor fara studii corespunzatoare postului se realizeaza in baza unui contract individual de munca. “La ora actuala mai sunt 185 de locuri, dar este posibil sa mai primim adrese de la scoli cu locuri vacante, prin neprezentarea pe post a celor deja repartizati. Au existat si foarte multe cereri de concediu fara plata, demisii si cereri de concediu petr cresterea copilului”, a mai spus inspectorul Craus. Cele mai solicitate posturi sunt cele de educatori, dar si catedrele de limba maghiara, limba romani, muzica instrumentala, religie ortodoxa, fizica sau matematica. Ierarhizarea candidatilor se face in ordinea descrescatoare a mediilor. Absolventii invatamântului superior care vor fi angajati ca suplinitori, vor putea primi catedra pentru intreg anul scolar, iar cei care au absolvit studii medii pedagogice pe alte specializari decât cele corespunzatoare postului, vor ocupa acest loc pâna la venirea unui cadru didactic calificat.
Roxana Neagu

Se pregateste musamalizarea dosarului "Strandul Tineretului"

Litigiul prin care mai multi consilieri locali ai PSD si aproximativ 60 de intervenienti solicita readucerea Strandului Tineretului la starea sa initiala a fost stramutat la Curtea de Apel Brasov de la Curtea de Apel Bacau. Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a admis cererea de stramutare formulata de societatea Gepex in urma cu aproximativ 2 luni, chiar inainte de vacanta judecatoreasca. Principalul motiv invocat de avocatii societatii in argumentarea cererii este presiunea exercitata de presa, care ar putea duce la influentarea judecatii asupra cauzei. De cealalta parte, reprezentantii intervenientilor sustin ca motivatia expusa de Gepex este ridicola si ca ICCJ a respins, de-a lungul timpului, cereri de stramutare mult mai bine fundamentate. "Ce facem de-acuma? Stramutam toate dosarele despre care se scrie in presa? Nu a fost nicio presiune din partea nimanui. Presa a relatat despre ce se afla in dosar", a declarat avocatul Dan Nitu, reprezentantul alesilor locali si al intervenientilor in proces.

Dosarul in care mai multi alesi locali si zeci de bacauani solicita anularea unei hotarâri emise de Consiliul Local si care permitea societatii Gepex sa "ciopârteasca" Strandul Tineretului a fost stramutat la Curtea de Apel Brasov. Acesta se afla, in faza de recurs, pe rolul Curtii de Apel Bacau, insa in urma cu aproximativ 2 luni avocatii firmei Gepex au formulat cerere de stramutare a cauzei pe considerentul ca presiunea mediatica exercitata asupra dosarului ar putea influenta nefast instanta de judecata. In mod surprinzator, ICCJ a admis cererea Gepex, astfel incât litigiul urmeaza a fi judecat de Curtea de Apel Brasov.

"Motive superficiale"

Reprezentantii alesilor locali si ai intervenientilor in proces sustin ca motivele invocate de Gepex sunt superficiale. "Am vazut cereri de stramutare mult mai bine motivate si care au fost respinse, in final, de Inalta Curte. A fost o cerere pornind de la asa-zisa presiune a presei. Ce facem de-acuma, stramutam toate dosarele despre care scrie presa? In plus, presa a relatat despre ce scrie in dosar, iar Codul de procedura civila nici macar nu prevede ca motiv de stramutare presiunea presei", a declarat Dan Nitu, avocatul contestatarilor. El a apreciat ca cei 60 de bacauani care s-au raliat demersului consilierilor locali PSD vor fi purtati pe drumuri prin tara. "Ma gândesc ca intervenientii se vor plimba prin toata tara. Ei trebuie sa sustina cauza la Brasov. Daca pentru consilieri n-ar fi o problema, pentru intervenienti va fi mai dificil. Nu comentez decizia Inaltei Curti. Dosarul a fost mutat la Brasov pentru a se lua acolo o decizie si nu pentru a se aduce noi probe", a mai spus Nitu.
Cosmin Necula, fost consilier local si parte in litigiul deschis impotriva Consiliului Local, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca "stramutarea a fost tratata un pic superficial". "Consider ca a fost tratata un pic superficial aceasta stramutare. S-au invocat presiuni din partea presei. Pâna la urma, Inalta Curte este cea care decide stramutarea si nu pot contesta competenta acesteia. Insa ramân la opinia ca motivele invocate de Gepex sunt un pic superficiale", a afirmat Necula.

Vlasie a semnat scrisori de amenintare

La inceputul lunii iunie, mai multi locuitori ai municipiului au primit scrisori din partea societatii Gepex, in care erau amenintati voalat ca ar putea plati cheltuieli de judecata exorbitante daca litigiul demarat in instanta de consilierii locali ai PSD ar fi fost câstigat de firma. Aproximativ 60 de bacauani au dobândit calitatea de intrervenient in cadrul procesului demarat in 2008 de alesii social-democrati. Acestia au contestat in instanta o hotarâre a CL Bacau care dadea posibilitatea Gepex – societate care a concesionat pe o nimica toata Strandul Tineretului – sa edifice un incubator de afaceri in zona. Asta, in conditiile in care contractul de concesiune nr. 30334 din 4 august 2006 prevedea, negru pe alb, ca firma era obligata sa realizeze un parc de distractii, concomitent cu modernizarea obiectivului si construirea unui strand cu tobogane cu apa. De cealalta parte, reprezentantii Gepex au refuzat sa dialogheze cu jurnalistii Desteptarii. Gica Vlasie, patronul societatii si semnatarul scrisorii, a inchis telefonul la aflarea faptului ca e contactat de jurnalistii Trustului Media. Ulterior, acesta nu a mai raspuns repetatelor apeluri telefonice primite.

Cum s-au matrasit 3,4 hectare din municipiu

In august 2006, Primaria Bacau batea palma cu SC Gepex SRL, cele doua parti semnând un contract de concesionare pe 25 de ani a Strandului Tineretului din Bacau. Firma a transformat vechiul strand intr-un morman de moloz desi, potrivit clauzelor contractuale, trebuia sa realizeze un Parc de Distractii la standarde europene in termen de 18 luni de la intrarea in vigoare a concesionarii.
Conform contractului devenit functional incepând cu data de 4 august 2006, concesionarul isi lua obligatia de a realiza un “Parc de Distractii” care urma sa cuprinda bazine de inot (sic!), teren de tenis, teren artificial de fotbal, patinoar, precum si un parc pentru copii. Durata de realizare a obiectivului de investitii a fost stabilita la maximum un an si jumatate. Ulterior, hotarârea de Consiliu Local prin care s-a convenit concesionarea a fost amendata de câteva ori, de fiecare data in favoarea concesionarului. Acesta a primit tot timpul facilitati din partea muncipalitatii, construind in schimb doar un patinoar si doua terenuri de fotbal. Bazinele au ramas la fel. In paragina.
La 4 ani de la intrarea in vigoare a concesionarii, cadrul contractual pare calcat in picioare atâta timp cât Gepex nu a modernizat bazinele de inot si nu a investit in amenajarea de terenuri de tenis si parcuri pentru copii, asa cum initial convenise cu municipalitatea. Mai mult, potrivit articolului 2 din HCL nr. 322 din 30 august 2008, concesionarul isi lua obligatia de a “moderniza cele doua bazine de inot”. Acest lucru nu s-a intâmplat niciodata, patronul Gica Vlasie afirmând, in repetate rânduri, ca presa i-a creat o imagine proasta in fata institutiilor financiar-bancare. “Tot ce am facut acolo am facut din banii nostri. Articolele din presa ne-au creat o imagine nefavorabila in fata bancilor. Lucrarile sunt oprite in acest moment”, declara Vlasie pentru cotidianul Desteptarea in august 2009.

Medicina din mediul rural este in suferinta cronica

Accesul la servicii medicale este inca limitat pentru populatia din mediul rural. Chiar si in localitatile unde exista cabinet de medicina de familie, de stomatologie si farmacie, asistenta medicala se asigura doar câteva zile pe saptamâna. De vineri pâna luni, bolnavii nu-si mai vad medicul de familie, daca acesta nu locuieste in comuna, si nu au de unde cumpara medicamente. Singura lor speranta este sa cheme ambulanta si sa ajunga la cel mai apropiat spital.

Ani de zile, autoritatile sanitare judetene au avut drept tinta ca in fiecare localitate rurala sa existe cel putin un medic de familie. Aceasta s-a realizat dupa mai bine de 10 ani de la infiintarea medicinei de familie ca specialitate medicala. Acoperire cu asistenta medicala inseamna, in multe cazuri, un raport medic-pacienti mult peste limita admisa. Normele din acest an ale contractului-cadru de acordare a asistentei medicale prevad ca trebuie sa existe un medic la 1800 de persoane inscrise pe lista de pacienti. Anul trecut, raportul era de 1 la 2000. Pe baza acestor criterii, o comisie in care sunt reprezentate Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS), Directia de Sanatate Publica, Colegiul Medicilor si Asociatia medicilor de familie a stabilit ca in judetul Bacau mai este loc pentru 60 de medici de familie.

5.000 de pacienti pe cap de medic

“Un medic nou stabilit intr-o localitate trebuie sa adune in 6 luni 1000 de pacienti pe lista sa, a explicat dr. Aura Cretu, directorul DSP.Chiar daca reuseste sa incheie contract cu CJAS, daca nu are o lista de cel putin 1600 de asigurati da bani din buzunar pentru functionarea cabinetului. De aceea, la stabilirea necesarului de medici am luat in calcul strict localitatile in care numarul de asigurati ar permite functionarea mai multor cabinete.” Exista, intr-adevar, localitati in care un singur medic de familie are in evidenta chiar si peste 5.000 de pacienti. Normele prevad ca unui pacient trebuie sa i se aloce 20 de minute la o consultatie. Chiar fara pauza, limita unui medic ar trebui sa fie de 15 pacienti pe zi, la programul normal de 5 ore in cabinet. In acest ritm, medicii care au peste 5.000 de pacienti pe lista i-ar vedea o data la un an si jumatate, daca s-ar ocupa numai de programari, nu si de urgente.

Premiera: medicii vor mai putini asigurati

Desi exista suficiente locuri in care tinerii medici de familie ar putea profesa, rar se mai deschide un cabinet. Cifra contractelor incheiate de CJAS cu medicii din rural este aproape neschimbata de la an la an: 133. Fug medicii de munca la tara sau este greu de patruns in sistem? “Ani de zile a fost greu pentru medicii noi, ne-a declarat dr. Marilena Caliman, presedintele Filialei Bacau a Patronatului National al Medicilor de Familie. Anul acesta, insa, medicii cu peste 2200 de pacienti s-au vazut in situatia de a fi penalizati la bani, iar multe dintre servicii nu se mai platesc. Unii medici au anuntat ca isi vor scoate pacientii de pe lista. Pâna acum era greu sa patrunzi. Sunt colegi care au terminat rezidentiatul dar s-au dus la firme de medicamente fiindca nu au reusit sa intre in sistem.” Desi medicina de familie este o ocupatie liberala, ceea ce ii permite medicului sa aleaga locul in care sa profeseze, acesta are nevoie de sprijinul autoritatii locale. Cu un spatiu pentru cabinet, o locuinta de serviciu pentru medic si o prezentare favorabila catre localnici, edilii pot ajuta un medic tânar sa prinda radacini. Asistenta medicala nu inseamna numai medicina de familie. Stomatologia este slab reprezentata. La fel si farmacia. Bugetul alocat de CJAS acestor tipuri de servicii medicale nu le permite supravietuirea la tara.

In mediul rural functioneaza 133 de cabinete de medicina de familie. Doi medici de familie au peste 5.000 de pacienti in evidenta. Alti 5 medici au pe lista intre 4.000 si 5.000 de pacienti, iar 26 intre 3.000 si 4.000. Din cele 119 farmacii care au contract cu CJAS pentru eliberarea retetelor compensate, doar 33 sunt in mediul rural. In comunele judetului sunt deschise numai 38 de cabinete stomatologice.

Uite mobila, nu e teatrul! Cam asa am putea rezuma, in doar câteva cuvinte, situatia Teatrului de Vara Bacau. Dupa ce a fost inaugurat cu mare fast, abia acum, la usile institutiei, se vede câte un angajat care aduce piese de mobilier.

Acum ceva vreme, Teatrul de Vara Bacau intrase in atentia edililor bacauani. Proiectul initial era impresionant: renovarea cladirii, reproiectarea acesteia in vederea folosirii chiar si pe timp de iarna.
Conform afirmatiilor facute la acea vreme, principalii beneficiari trebuiau sa fie copiii. Dar, tot pe scena Treatrului de Vara trebuiau sa aiba loc si concerte, sa fie si cinematograf, dar, mai ales, sa se joace piese de teatru. La 21.06.2006, primarul municipiului Bacau, Romeo Stavarache, declara: „Proiectul este in lucru. Ne dorim sa restauram Teatrul de Vara si sa il acoperim, pentru a putea fi folosit si iarna. E pacat sa nu ne ocupam de el. Imi doresc sa terminam lucrarile pâna in 2008. Poate vom reusi sa atragem si niste fonduri europene in acest proiect”. Nu a fost terminat pâna in 2008. Nici pâna in 2009. Acum, si 2010 se apropie de final, iar interesul pentru piesa de rezistenta a campaniilor electorale ale primarului Stavarache scade din ce in ce mai mult.

Nici spectacole, dar… nici mobila

In ciuda faptului ca proiectul initial era unul interesant, finalitatea se lasa indelung asteptata. Ati auzit cumva de vreun spectacol grandios care sa fi avut loc pe scena Teatrului de Vara? De vreun film exceptional care sa fi rulat aici? Nu? Teatrul de Vara a intrat intr-un veritabil con de umbra. Din când in când, câtiva angajati mai aduc ceva piese de mobilier. La momentul respectiv, am luat legatura cu viceprimarul municipiului Bacau, Dragos Luchian. Raspunsul a venit cu promptitudine. “Da, probabil. Dar este ceva normal sa se duca si mobilier. Orice teatru are mobilier, nu?”.

Vor sa joace, dar nu au unde

Sonorizarea este un alt neajuns. Pentru a vedea care este situatia exacta a Teatrului de Vara Bacau, l-am contactat telefonic pe Mihai Sustac, administratorul Art Bacau, societate infiintata special de Primarie in vederea administrarii Teatrului de Vara. In ciuda numeroaselor noastre demersuri, Sustac nu a putut fi contactat. Intrigati de tot ceea ce se intâmpla aici sunt si actorii bacauani. “Normal ca mi-ar placea sa joc pe scena Teatrului de Vara. Asa cum joc pe orice scena din tara. Dar noi, actorii, nu avem nicio informatie cu privire la data când am putea juca aici. Pe noi nu ne-a intrebat nimeni, niciodata, nimic. Din câte am inteles o sa jucam atunci când… o sa fie gata”, ne-a declarat Gabriel Dutu, directorul artistic al Teatrului Municipal Bacovia. La fel ca toti ceilalti bacauani asteptam cu infrigurare prima reprezentatie data pe scena Teatrului de Vara. Si, de ce nu, asteptam sa vedem si mobilierul devenit de acum celebru.

Daca in urma cu câteva zile cataloga drept „aberatii” informatiile privitoare la schimbarea lui Neculai Olaru din functia de prefect, Gabriel Berca – presedintele interimar al PD-L Bacau – va cere Guvernului inlocuirea acestuia. Surse din anturajul PD-L au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca relatiile dintre cei doi sunt inexistente.
Berca urmeaza sa ceara Guvernului inlocuirea lui Neculai Olaru din functia de prefect. Recent, Gabriel Berca a catalogat drept aberatii informatiile privitoare la iminenta schimbare a lui Olaru. Surse apropiate PD-L au confirmat insa ca relatiile dintre cei doi sunt ca si inexistente. Contactat telefonic, Berca a recunoscut, lapidar, ca va cere Executivului mazilirea lui Neculai Olaru. Prese­dintele interimar al PD-L Bacau s-a aratat nemultumit de iesirile politice ale prefectului, precizând ca Olaru s-a expus prin declaratiile din ultima perioada. „Voi cere in Guvern schimbarea prefectului Olaru. Domnia sa a facut mai multe declaratii politice in ultima perioada, care nu cadreaza cu caracterul apolitic al functiei”, a afirmat Berca. El a refuzat sa faca nominalizari privind inlocuitorul actualului prefect. Olaru a avut recent o iesire politica in paginile oficiosului primarului Stavarache in care a criticat dur modul de lucru instituit de Berca in PD-L Bacau. Olaru a fost presedintele PD-L Bacau pâna la sosirea in fruntea filialei a grupului plecat din PNL si condus de parlamentarii Berca si Banu. „Ceea ce mi se imputa acum are o cu totul alta conotatie pe care nu vreau s-o comentez. Unui prefect i se pot imputa multe, dar ramâne de vazut daca sunt si adevarate. Daca partidul care a propus prefectul doreste schimbarea lui poate sa o ceara fara probleme”, a opinat Neculai Olaru.
Relatia dintre cei doi politicieni a cunoscut o deteriorare progresiva, marcata de incercarea lui Olaru de a o mentine in functia de subprefect pe Tudorita Lungu, timp in care celalalt subprefect, Constantin Scripat, se bucura de o sustinere puternica din partea lui Berca. In cele din urma, Scripat a ramas subprefect, iar Lungu a devenit sefa Cancelariei Prefectului. Aceleasi surse au mai dezvaluit ca Berca si Olaru nu mai comunica de luni bune, intre cei doi instalându-se o antipatie reciproca. (L. Bogdanel)

Retea de prelucrare a tutunului brut

A fost descoperita o noua fabrica de tigari ilegata. A treia si tot in Onesti, localitate care a devenit fieful national al contrabandei cu tigarete. De data aceasta este vorba despre o retea de prelucrare a tutunului brut, cea mai complexa de acest gen identificata vreodata la noi in tara.

In zona industriala a Onestiului a fost descoperita, in weekend-ul trecut, o fabrica ilegala de prelucrare a tutunului brut, cu cel mai complex utilaj care a existat vreodata. Inspectorii vamali ai echipajelor mobile ale Directiei Judetene pentru Accize si Operatiuni Vamale Bacau, lucratorii Biroului de Combatere a Crimei Organizate Bacau, politisti de la Inspectoratul Judetean, sub coordonarea directa a procurorilor DIICOT – Serviciul Teritorial Bacau, cu sprijinul informativ si logistic al Directiei Generale de Interventii si Protectie Interna, în cooperare cu Serviciul Roman de Informatii (SRI) si comisarii Garzii Financiare Bacau au efectuat descinderi simultate intr-o actiune de amploare, care a vizat fapte comise de catre membrii unei grupari organizate formate din cetateni moldoveni si romani, semnalati ca se ocupau de contrabanda cu produse accizabile sau contrafacute (tutun), precum si de “spalarea” fondurilor astfel obtinute, prin reinvestirea acestora în afaceri legale, cel mai probabil imobiliare.

13 perchezitii simultane

Au fost efectuate in total 13 perchezitii simultane, la domiciliile sau resedintele unor persoane, cetateni moldoveni si romani, membri ai gruparii organizate identificate, dar si in locatii unde existau indicii ca ar fi fost amplasate utilaje de contrafacere a tigarilor, precum si pachete cu tigari de diferite marci. Cu ocazia acestor perchezitii a fost identificat in Onesti un utilaj pentru prelucrarea tutunului si fabricarea tigarilor, precum si cantitatea de 625 kg tutun prelucrat în valoare de 216.108 RON. “Utilajul este cel mai complex de acest gen, identificat pana în prezent în Romania, permitand efectuarea unor operatiuni de preparare/pregatire tutun, respectiv uscare si ma­runtire-tocare tutun, pentru fabricarea tigaretelor”, se precizeaza intr-un comunicat al Politiei Bacau. Utilaje specifice procesului de prelucrare a tutunului brut contineau si un vas tambur de aproximativ 8 m, un dispozitiv de taiere, selectare si filtrare frunze de tutun, un dispozitiv de maruntire si un alt vas de uscare a tutunului. Intr-o alta camera au fost identificate si spatii de cazare pentru muncitorii care lucrau in fabrica. Cercetarile sunt continuate pentru stabilirea cu exactitate a activitatii infractionale si descoperirii si a celorlalti membri ai gruparii.

Marfa pentru cele doua fabrici ilegale

S-a stabilit ca fabrica de prelucrare descoperita acum alimenta cu materie prima cele doua fabrici ilegale de tigari descoperite luna trecuta tot in Onesti. Pe 3 august a fost descoperita prima fabrica de productie in care erau stocate 900.000 de tigarete, 13 milioane de filtre, 21.000 de ambalaje pentru diferite marci de tigari, 39.000 de marcaje contrafacute, role de folie de aluminiu, 820 kg de adeziv si alte materii prime. In fabrica se foloseau 8 utilaje de productie vechi, aduse din Germania. Dupa trei saptamani, tot in Onesti, a mai fost descoperita o alta fabrica-filiala, intr-o hala unde a functionat un centru de imbuteliere a bauturilor alcoolice. In momentul descinderii, sectia in care se fabricau tigarile nu functiona, fiind abandonata. La fata locului au fost gasite 82 de pachete a cate 6.300 de ambalaje, 14 pachete cu timbre de Republica Moldova, sapte saci din rafie, plini pe jumatate cu tutun vrac, 105 role cu folie din staniol, 113 role de hartie pentru filtru si 2.600 de tigarete.

Tutun de cea mai proasta calitate

Tutunul identificat era in stare avansata de degradare si de cea mai proasta calitate. El provine din Republica Moldova. Tigarile fabricate ajungeau clandestin pe piata neagra din tara, in special in zonele din Moldova si Muntenia. S-a stabilit ca un pachet de tigari era produs la un pret de aproximativ 2 lei si urma a fi comercializat cu 4 lei.

Reducerea salariilor ii determina pe bugetari sa caute alt loc de munca. Una dintre variante ar fi plecarea intr-o firma privata din Romania, unde salariile nu sunt afectate, deocamdata, de criza. O mare tentatie o exercita marile companii, in care salariile se calculeaza in euro si in care se mai dau inca prime celor performanti. Si plecarea in strainatate pare o alternativa. Exista, insa, niste conditii: sa fii competitiv sau sa fii tanar si sanatos. Sau, cel mai bine, si una, si alta. Unii bugetari sunt doar disperati: au rate la banca si copii de intretinut, iar salariul nu e acoperitor. La Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau, in perioada 1 iulie – 31 august, au fost depuse 41 de demisii, 14 dintre cei plecati fiind asistenti maternali profesionisti. “Spre deosebire de alte judete, in Bacau, pana in acest moment, nu au fost inregistrate demisii in masa. Persoanele care au demisionat au identificat locuri de munca mai bine platite, lucru care nu a fost greu intrucat orice alt loc de munca este mai bine platit decat in asistenta sociala”, arata Sorin Birladeanu, director general adjunct al DGASPC. Copiii aflati in grija asistentilor maternali profesionisti care au demisionat sunt ocrotiti, acum, de catre alti asistenti maternali.

„Pleaca cei buni, din posturi-cheie”

Serviciul Public Judetean de Drumuri (SJPD) Bacau a pierdut, luna trecuta, patru angajati. Din 20, au ramas 16. “Au plecat, din cauza salariilor, doi ingineri de drumuri, un economist si un conducator auto. S-au dus in companii private care le ofera castiguri mai bune si bonuri de masa”, arata directorul Valentin Palea, ingrijorat ca vor demisiona si altii, pe masura ce vor gasi o oferta multumitoare. Si functionarii din primarii isi cauta alta slujba. “Cel care raspundea de Punctul de acces public la internet (PAPI) a dat examen la scoala de subofiteri. Daca va reusi va pleca. Oricum, avem 6 angajati in minus: suntem 16 in loc de 22. Noi aveam dreptul, pe proiectul european derulat prin 322, sa angajam 5 persoane, dar n-am facut-o.” In absenta celor 5, la Primaria Traian “se munceste zi lumina.” Tanarul care vrea sa ajunga subofiter e absolvent al Facultatii de ma­nagement din Iasi. Primaria Buhusi nu are, inca, demisionari, dar va avea. “Ma rog de ei sa mai stea, mai ales ca vor da in judecata CL Buhusi si Guvernul. Materialul e pregatit. Poate vor castiga”, spune Ionel Turcea, primar. Alte argumente, edilul nu are: “80 la suta dintre salariati iau 700 de lei. Ce sa le spun? Pleaca economistii, cei de pe fonduri europene si juristii, care dau examene si se pregatesc sa treaca in magistratura sau avocatura. Avem probleme mari!” Primaria Buhusi are 30 de functionari, dintre care, la ora asta, “sapte isi cauta loc de munca, sustine edilul. Poate mai sunt si altii, dar nu spun. Daca ar pleca cei slabi, de care vrem noi sa scapam, ar fi bine, dar pe astia nu-i vrea nimeni. Pleaca cei buni, din posturi-cheie, asta e problema.”

Aprovizionarea de toamna, cu buzunarele aproape goale

Vremea capricioasa, cu lungi perioade de canicula urmate de zile intregi cu ploi abundente, a afectat productia de legume. Cu toate acestea, in pietele bacauane greu se mai gaseste un loc la taraba. Marfa este destula, comerciantii sunt deschisi la negociere, insa criza a cam golit buzunarele bacauanilor. Aprovizionarea se face in cantitati mici, iar multi dintre cumparatori recunosc, fara sfiala, ca au renuntat la bunatatile pe care le pregateau altadata in aceasta perioada.

Piata Centrala este, la orice ora din zi, plina de comercianti si clienti. Spatiile rezervate pentru desfacerea legumelor si a fructelor sunt ocupate suta la suta. Marfa nu lipseste, chiar daca destul de multa poarta semnele vremii neprielnice din aceasta vara. „Cam jumatate din productie s-a stricat, spune Vasile Ocneanu, din Pincesti. Ba a fost caldura prea mare, ba ploaie. Macar ce am cules de-am vinde. Se plange lumea de criza, dar ce sa le facem? Cumpara cate putin. Doua-trei kilograme, cel mult cinci, de client. Nici nu ne mai facem calcule daca scoatem banii bagati.” La taraba de alaturi vand nepotii lui. Andreea nu este multumita de vanzare si recunoaste ca, anul acesta, clientii negociaza la sange. Gica Bindac din Gragusani – Parava, spune ca, in ciuda eforturilor, a scos o productie cu 30% mai slaba decat anul trecut. „Noi suntem suparati, clientii sunt suparati ca ar cumpara dar nu au bani. Negociem. Cu noi, produ­catorii, se inteleg mai bine, de aceea ne cauta aici, la tarabele din parcare, unde ne-au asezat, la periferia pietei.”

Preturile au explodat

Printre tarabe este o vanzoleala continua. Clientii trec de cateva ori prin fata tarabelor in cautarea celor mai bune preturi. „Noi nu avem nimic impotriva celor care muncesc pamantul si vin in piata cu marfa, ne spune un cumparator. E greu si pentru ei. Toate relele pleaca de la salariile si pensiile prea mici.” Mitica Creanga trece cu sacosa goala de la taraba la taraba. „Inca nu am cumparat nimic. Umblu dupa ce-i mai ieftin. Incerc sa fac aprovi­zionarea. Nu mai cumpar ca altadata. Nu am renuntat la nimic din ce preparam, dar am redus cantitatile.” Ion Patrascu a umplut sacosele si a constatat ca preturile au „explodat”. „Sunt cu 30-40% mai mari decat anul trecut. Asta nu inseamna ca renunt la ceva. Fac un efort. O data pe an facem zacusca.” Desi preturile par mici trecute in lei noi pe etichete, pentru aprovizionarea de toamna este nevoie de un buget consistent. Cu reducerile salariale din ultima vreme, este sigur ca in multe camari rafturile vor ramane goale.