duminică, 21 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5228

„Statuile” din fata elevilor-artisti

    Doua zile pe saptamana, elevii Liceului de Arta au in program atelierele de lucru, cand se concentreaza exclusiv pe dezvoltarea talentelor pe care le au. Din pacate, activitatea elevilor de la clasa de arta plastica este ingreunata adesea de lipsa unor modele care sa pozeze pentru ei. In lipsa acestora, pe baza de voluntariat, elevii sunt cei care stau nemiscati ore bune de aamorul artei”. Alexandru Congu s-a oferit sa „pozeze” in aceasta saptamana pentru colegii sai. De la sfarsitul primului semestru de scoala, clasa de plastica a trecut de la modelajul gipsului la portrete. Pentru a le realiza insa, elevii au nevoie de o persoana „de sacrificiu”, care sa stea nemiscata cel putin sase ore. In acest rastimp, artistii ii studiaza fiecare trasatura a fetei si incearca sa redea caracterul personajului. „La inceput este bine, apoi amortesti si devine plictisitor. Sunt colegii mei, asa ca nu am emotii”, ne-a spus „modelul” Alexandru. Fiecare artist percepe distinct modelul, in functie de lumina si din prisma filtrului personal. Desi este apreciata originalitatea, lucrarile sunt notate pe baza unor criterii bine stabilite: paginatie, proportionalitate, simetrie, constructie propriu-zisa.

    Nevoia de modele aadevarate”

    Pentru a evolua, elevii au nevoie de modele expresive, astfel ca si lucrarile sa creasca in complexitate. „Modelul nu trebuie sa fie neaparat frumos, ci expresiv. Este mai usor de intrat in caracterul personajului cand vorbim de un batran. Trasaturile fetei sunt aparte, in comparatie cu modelele mai tinere”, a explicat Luminita Radu, profesor de arta plastica. Cu sau fara modele potrivite, elevii trebuie sa exerseze zilnic pentru a inregistra progrese. „Cu o persoana tanara este mai usor, asta e clar. Suntem abia la inceput, putem progresa daca vom avea modele”, ne-a spus Ruxandra Tomek, eleva.

    aIti place, iti doresti, te implici”

    [ad#stire] Este deviza dupa care trebuie sa se ghideze elevii care doresc desavarsirea din punct de vedere artistic. Exercitiul zilnic si atentia pentru detalii, la fel ca si surprinderea caracterului personajului sunt criterii de la care trebuie sa porneasca elevii. „Daca iti place, te implici. Nu sunt suficiente orele de curs. Instrumentul principal de lucru, mana, trebuie exersata permanent”, a adaugat profesorul de specialitate. Lucrarile elevilor raman la portofoliu. Ei sunt notati la sfarsitul semestrului in functie de lucrarile de la ora, dar si pe baza unei testari finale. In ambele cazuri, insa, cel mai greu va cantari calitatea lucrarii si nu „modelul” care a pozat.

    Andreea Lupascu

    Volei feminin / Divizia A1: Inca un pas spre Final Four

    Stiinta Bacau – CSU Medicina Targu-Mures (sambata, ora 11.00, Sala Sporturilor)

    Fara emotii

    La o saptamana dupa victoria externa reusita cu scorul de 3-2 impotriva Unicului Piatra Neamt, Stiinta Bacau primeste vizita Medicinei Targu-Mures. Un adversar de o factura asemanatoare echipei pietrene, cu care imparte, de altfel, si locurile 7-8 in clasament. Normal, Stiinta ar trebui sa repete succesul de la Piatra. De data aceasta, fara tie-break si, implicit, fara emotii.

    Distantare

    Prin urmare, bacauancele sunt favorite la o victorie in trei seturi. Una asemananatoare celei reusite in jocul tur, disputat in toamna, la Targu-Mures. Partida retur are importanta ei. Daca o vor castiga, studentele se pot distanta la trei puncte de principala contracandidata la ultimul loc ce duce in Final Four, Penicilina Iasi, care primeste sambata vizita lui Dinamo Bucuresti.

    Schimbari

    [ad#stire]aIntr-adevar, daca ne impunem in acest meci, putem fi siguri de calificarea in Final Four”, a declarat antrenorul Stiintei, Florin Grapa, care spera ca evolutia scorului in jocul cu Medicina sa ii permita rularea intregului lot. Dupa toate probabilitatile, studentele vor incepe in formula: Polischiuk, Purice, Chivorchian, Herlea, Anghel, Kovacic, Manu (libero).

    Dan Sion

    60.000 de masini noi asteapta sa fie luate acasa: „Rabla” a pornit la drum

      Programul de annoire a parcului auto, cunoscut sub numele aRabla”, a demarat si se va ancheia pe 25 noiembrie 2010. Programul se desfasoara doar an doua etape si nu an trei ca an ceilalti ani. O treime din bani va fi alocata companiilor care se inscriu, iar restul va merge catre persoanele fizice.

      Programul de stimulare a annoirii parcului auto din acest an vine si cu noutati. Ministerul Mediului a propus ca in 2010 sa fie introdus un nou sistem de vouchere. Fiecare persoana fizica va putea prezenta trei cupoane, fiecare cu o valoare de 3.800 de lei, ceea ce inseamna o prima de casare de aproximativ 2.700 de euro. Masinile casate trebuie sa fie mai vechi de zece ani si in stare de functionare atunci cand ajung la centrul de colectare. Voucherele vor fi tiparite de Imprimeria Nationala. In momentul in care masina veche va fi data la casat, proprietarul va primi cuponul direct de la Remat. O alta noutate consta in faptul ca si persoanele juridice pot intra in programul Rabla. Pentru acestea, prima de casare nu trebuie sa depaseasca 40% din pretul fara TVA al tractorului sau masinii noi. Cu exceptia celor ce au datorii la stat sau a celor care au primit sanctiuni financiare, toate firmele din Bacau vor punea cumpara masini sau tractoare noi prin progarmul Rabla. Persoanele fizice sau juridice care achizitioneaza un autoturism nou prin programul Rabla 2010 vor beneficia de reducerea aferenta tichetelor valorice, direct la achizitia masinii. In 2010 Ministrul Mediului si-a propus sa vanda peste de 60.000 masini noi. Anul trecut au fos scoase din uz aproximativ 32.000 de masini mai vechi de zece ani.

      Pasi de urmat

      Pentru a intra in programul Rabla, bacauanii trebuie sa urmeze o serie de pasi. In primul rand, trebuie sa se inscrie la un producator sau dealer validat pentru a obtine informatii cu privire la autoturismul nou pe care intentioneaza sa-l achizitioneze. Clientul trebuie sa predea autoturismul uzat spre casare unui operator economic autorizat si sa obtina de la acesta certificatul de distrugere al masinii si tichetul valoric. Dupa ce obtine copii legalizate ale certificatului de inmatriculare si ale certificatului de distrugere a autovehiculului uzat, el trebuie sa se prezinte la Serviciul comunitar regim permise de conducere si inmatriculare. Acolo, vechiul autoturism este radiat dupa care i se elibereaza un certificat in care trebuie mentionat faptul ca autovehiculul uzat a fost casat/predat in vederea dezmembrarii. Urmeaza prezentarea cu dosarul complet la producatorul sau dealerul validat in vederea achizitionarii unui autoturism nou.

      Dealerii auto bacauani, pregatiti pentru program

      Dedeman Automobile, de exemplu, dealer Dacia, Renault, Nissan, a inregistrat in anul 2009 un numar de 1333 unitati vandute, cu o cota de piata totala de 46%, ocupand primele doua locuri in topul vanzarilor de pe piata locala cu marcile Dacia si Renault. „Aceste rezultate au fost sustinute si cu ajutorul Programului de innoire a parcului auto pentru 2009, program ce a constituit o adevarata oportunitate pentru clientii nostri avand in vedere faptul ca 50% din clientii de Dacia si 27% din clientii de Renault au beneficiat de acest program, ne-a declarat Angela Nechita, director vanzari la Dedeman Automobile. Pentru 2010, asteptarile noastre sunt majore, deoarece in acest an programul vine cu o serie de noutati si de avantaje pentru potentialii clienti.” Dedeman Automobile SRL, cu sprijinul producatorului/importatorului si a finantatorului de grup RCI Leasing Romania IFN, completeaza incurajarea vanzarilor prin REMAT cu oferte speciale: discount-uri de pana la 6 ori prima de casare, 5 ani garantie in limita a 100.000 km, avans 0% si dobanda 0% .

      [ad#stire] Acte necesare la achizitionarea unui autovehicul prin Programul aRabla”:

      – actul de identitate al proprietarului, in copie si in original (originalul se restituie)

      – tichetul valoric/tichetele valorice, in original

      – certificatul de inmatriculare a autovehiculului uzat, in copie legalizata

      – certificatul de distrugere a autovehiculului uzat, in copie legalizata

      – certificatul de radiere din evidenta circulatiei a autovehiculului uzat, in copie legalizata

      – declaratia pe propria raspundere, in forma autentificata de notarul public, prin care proprietarul isi exprima in mod explicit optiunea de a achizitiona autovehiculul nou la sfarsitul perioadei de leasing, in cazul intentiei acestuia de a obtine finantare in baza unui contract de leasing financiar.

      Sinziana Filimon,

      Doina Mincu

      Handbal masculin / Cupa Challenge, optimi, mansa a II-a: Fara superficialitate!

      HC aMotor-ZNTU-ZAS” Zaporoje (Ucraina) – Stiinta Municipal Dedeman (duminica, ora 16.00, in tur 20-33)

      Cu un avans de 13 goluri inregistat in prima mansa, returul s-a transformat intr-o simpla formalitate. aTrebuie sa tratam meciul de la Zaporoje cu aceeasi seriozitate. Meciurile tur-retur sunt periculoase”, a avertizat totusi antrenorul Otto Heel, cerandu-le astudentilor” sa nu abordeze cu superficialitate a doua intalnire cu HC aMotor-ZNTU-ZAS”. La o saptamana distanta dupa ce i-au surclasat pe ucraineni in primul meci international al sezonului, handbalistii bacauani decoleaza spre Zaporoje cu acelasi lot care a obtinut diferenta confortabila din tur. In plus, Stiinta Municipal Dedeman ar putea conta si pe revenirea centrului Ionut Rotaru, absent la ultimele trei dispute din cauza unei accidentari. Totodata, Cristi Ghita va face si el deplasarea dupa ce a ratat partida-tur din cauza unor probleme la spate. aA fost la un control la Bucuresti si se pare ca nu este nimic grav. A trecut printr-un puseu de durere cronica pe care trebuie sa-l depaseasca. Vom vedea cum se va simti la Zaporoje”, a completat Otto Heel. aStudentii” pleaca astfel optimisti pentru 60 de minute distanta de cea mai buna performanta europeana din istoria handbalului masculin bacauan, inregistrata tot de ei in sezonul precedent: calificarea in sferturile de finala.

      [ad#stire] Arbitri: Urmo Sitsi, Toomas Heinla (Estonia). Delegat EHF: Nicolae Vizitiu (Republica Moldova). (Dana P.)

      Fotbal: Ultima repetitie

      Astazi, de la ora 12.00, la Piatra Neamt, FCM Bacau va juca un amical cu divizionara C Petrotub Roman.

      Teren sintetic

      FCM Bacau a intrat in linia dreapta a pregatirilor pentru returul campionatului Ligii a ll-a. Astazi, de la ora 12.00, agalben-albastrii” vor sustine ultimul joc de verificare din inter-sezon. Pe terenul sintetic din Piatra Neamt, echipa lui Gheorghe Poenaru va intalni divizionara C Petrotub Roman intr-un amical care ar putea avea doua reprize a cate o ora.

      Fara indisponibilitati

      Pentru jocul cu Petrotub, FCM Bacau nu se confrunta cu indisponibilitati, antrenorul Poenaru urmand sa foloseasca garnitura de baza. aFiind ultimul meci de verificare, ne dorim ca intalnirea cu Romanul sa fie o repetitie utila inaintea reluarii campionatului”, a declarat tehnicianul bacauan.

      Nocturna

      [ad#stire]In conditiile in care FRF a decis sa nu amane inceperea returului ligii secunde, FCM Bacau va juca primul meci oficial, cel din etapa a 18-a a campionatului, contra Olimpiei Ramnicu-Sarat, vineri, 26 februarie. Intalnirea va avea loc in nocturna, asa cum se vor disputa toate jocurile pe care bacauanii le vor sustine acasa, in retur. (D.S.)

      Economia Bacaului si viata noastra merg din rau in mai rau

      Economia Bacaului este in cadere libera. A scazut exportul, importul, activitatea industriala, de productie, extractiva s.a.m.d. Totodata s-a redus numarul locurilor de munca, concomitent cu cresterea somajului si a numarului de pensionari.

      In timp ce agentii economici sunt indatorati la banci sau blocati de neonorarea contractelor cu furnizorii sau beneficiarii, autoritatile locale au crescut nivelul taxelor si impozitelor locale. Toate se repercuteaza asupra cetateanului de rand, asupra valorii veniturilor finale si a nivelului de trai. Potrivit datelor centralizate de specialistii Directiei Judetene de Statistica Bacau, economia municipiului nostru a avut de suferit mai mult de pe urma crizei, fata de alte judete din tara.

      Exporturile s-au redus cu 30,5%

      Agentii economici din Bacau au exportat cu 30,5% mai putin in 2009 fata de 2008. In acelasi timp, importurile s-au redus cu 26,7% fata de anul trecut. La nivel national exporturile s-au redus cu 18% iar importurile cu 35,5%. aToti indicii economici au suferit o scadere importanta valorii in ultimul an. Criza s-a manifestat din plin in economia Bacaului”, ne-a declarat dr. Eugenia Harja, directorul Directiei Judetene de Statistica (DAJ) Bacau.

      Productia industriala scade

      Productia industriala a scazut foarte mult in judetul Bacau, fapt reliefat de rezultatele fianciare existente la Directia Generala Finantelor Publice (DGFP). Statisticienii bacauani nu mai pot determina indicele productiei industriale, deoarece, prin schimbarea legislatiei, pentru eliminarea birocratiei, agentii economici au obligatia de a transmite rezultatele anuale doar la directia de statistica din judetul unde au sediul. La nivel national, activitatea industriala s-a contractat cu 5,5 % fata de 2008. Industria extractiva a scazut cu 12%, industria producatoare, cu 6,5%, industria metalurgica, cu 13,6%, textila, cu 22%, industria IT, cu 22,12 procente. In Bacau, pe aproape toate ramurile este mai rau.

      Peste 4.000 de firme si-au suspendat activitatea

      In toate judetele din tara s-a constatat cresterea numarului firmelor care si-au suspendat activitatea. Procentual, cele mai multe firma s-au dizolvat in Bacau, Arges, Caras-Severin, Dolj, Gorj, Ialomita, Iasi, Valcea si Vaslui. Potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC), in ultimul an, peste 133.000 de firme si-au suspendat activitatea, de 11 ori mai multe fata de 2008. ORC Bacau a inregistrat in ultimul an 4087 de suspendari de activitate a firmelor, fata de numai 87 in 2008.

      Somajul a crescut cu 68%

      In Romania, numarul salariatilor a scazut cu 370 de mii din 2009 pana in 2010. Din acestia, 306 mii s-au transformat in someri si 43 de mii au devenit pensionari. Restul au plecat peste hotare sau sunt lipsiti de orice indemnizatie din partea statului. aIn judetul Bacau, numarul salariatilor a scazut cu 11 249 in ultimul an. Din acestia, 8683 sunt someri si 1700 pensionari. Rata somajului a crescut in ultimul an cu 68%, de la 5,3% la 8,9%”, a mai declarat dr. Harja.

      Mai multi morti, mai putini nou-nascuti

      [ad#stire] Judetul Bacau a cunoscut si scaderea natalitatii, a casatoriilor, a divorturilor si cresterea numarului celor decedati. In 2009 au murit 8397 de bacauani, cu 125 mai multi ca in 2008. Numarul nou-nascutilor a scazut cu 3,9% in 2009 (7572 de prunci), cu 308 mai putin ca in 2008. Fata de anul anterior a crescut numarul casatoriilor, de la 4698 la 5347, dar a scazut in schimb numarul divorturilor, de la 1796 la 1303 (rata de 1 divort la 3,3 casatorii).

      Mircea Merticariu

      „Cine aduce bani in comuna este ales primar pe viata”

      -a interviu cu Ioan Apostol, primar 28 de ani in comuna Filipesti

      – Domnule Apostol, un cunoscut de-al dumneavoastra imi spunea ca v-ati nascut primar. Este adevarat?

      – Ha, ha, ha. Nu am auzit-o pana acum. Ce pot scorni oamenii… Nu, eu sunt nascut in judetul Neamt, am fost opt frati acasa, tatal meu a fost pictor, pictor de biserici, iar eu am fost un copil normal, crescut in cultul dragostei de munca si in mare cinste. Nici prin gand nu-mi trecea ca voi fi primar. Am fost mecanic, am facut scoala tehnica la Brasov si am fost repartizat la Filipesti. In 1974, conform sarcinilor de partid si de stat a venit marea incercare: mi s-a propus sa fiu primar, am acceptat si apoi greu m-am mai lasat.

      Santajat pentru a fi primar

      – Cum sa stai, domnule, 28 de ani intr-o primarie? Sa fii primar?

      – Nu stiu nici eu. 28 de ani si cateva luni. A trecut vremea. Cu o mica halta de sase luni la Saucesti, am fost primar numai in Filipesti. Despre episodul Saucesti as vrea sa mai vorbim. Era politica rotatiei cadrelor. Eu eram primar de 15 ani aici si m-au fortat, da, m-au santajat sa ma duc la Saucesti.

      – Cum, adica, v-au santajat? Te santajeaza cineva sa-ti dai demisia nu sa fii primar. Este o pedeapsa?

      – Dupa mine era o pedeapsa. Saucesti este la 20 de kilometri, eu aveam probleme acasa, trebuia sa fac naveta. Atunci nu era ca acum, practic erai legat de glie, plecai dimineata si te intorceai noaptea. Eu aveam trei copii, baiatul lucra in Armata, la Bucuresti. Si mi-au spus, era unul Maciuca secretar cu cadrele, „fetele nu sunt ale noastre, dar baiatul lucreaza in Armata, Armata este a noastra, daca nu te duci la Saucesti, baiatul zboara din Armata. Clar?” Cu o asemenea convingere nu am avut nicio sansa. M-am dus la Saucesti. Acolo m-a prins Revolutia. Anii au trecut si oamenii ma tot alegeau si realegeau. Si inainte de Revolutie, si dupa. Impreuna am facut multe lucruri bune in Filipesti.

      Primarul era moasa comunala

      – Inseamna ca eu stau acum de vorba cu un milionar. Se castiga bine la primarie.

      – Pai, aveti ceva experienta. Vedeti vila asta unde stau, masinile din curte, conturi prin Elvetia, am sa va dau codurile sa le verificati… Sa fim seriosi. Am o casa modesta, o masina ca tot romanul si 700 de metri de teren. Eu nu am bagat mana. Asa am fost educati, in spiritul corectitudinii, al muncii. Nu am avut nicio intentie de a ma imbogati, nici n-aveam timp sa ma gandesc. Am acolo o rezerva pentru zile negre. Eu am fost fericit in viata, insa nici necazurile nu m-au ocolit. Domnule, eu dorm bine ca nu suna Politia, DNA, ANI. Ma suna doar copiii, prietenii, rudele.

      – Ati fost primar 16 ani inainte si 12 ani dupa Revolutie. Care sunt asemanarile si deosebirile?

      – Ca prima asemanare: a fost greu de fiecare data. Munca, munca si inainte si acum. Parca era mai greu atunci. Deosebirile? Primarul era atunci pana si moasa comunala, el ara, el semana, cultiva, strangea darile, repara scolile, podurile, drumurile, uda culturile, facea educatie. Nimic nu se facea fara primar, el raspundea in fata partidului de tot ce misca prin comuna, ziua si noaptea. Era belit pentru orice buruiana de pe marginea drumului. Numai bani nu facea, atunci banii veneau de la judet, nu erau programe, bugetul era cu numele, daca vroiai sa faci ceva in comuna trebuia sa mergi cu caciula in mana sa te milogesti. Astazi? Ai mai multa libertate, dar nu ai bani.

      – Inseamna ca inainte de Revolutie nu prea ati facut mare lucru in comuna…

      – Eroare, eroare. Credeti ca ma mai propuneau sau ma mai alegeau oamenii? M-am zbatut, ceream, deschideam usi, intram, ieseam astazi fara nimic, reveneam maine. M-am chinuit ani buni sa ne repartizeze si noua bani pentru cateva apartamente, 24 apartamente. Le-am facut. M-am dus apoi la prim-vicepresedintele Manoliu si ne-a prins in plan in 1979 cu drumul de la Filipesti la Carligi, drum facut cu raspundere, a tinut pana acum trei ani, cand a fost modernizat, nu ca acum, nu tin nici doi ani. Pot fi mandru, chiar daca satul nu era in prim plan nici atunci, eu am construit si reparat toate caminele culturale din comuna, am tinut scolile pe linia de plutire si, de ce nu, mandria noastra, Casa de Cultura „Radu Beligan”, construita cu banii cetatenilor. Si am facut agricultura. Toata suflarea era pe camp, de la elev la primar. Asta era politica. A fost buna, a fost rea, timpul o poate spune. N-a fost viata usoara pentru primari. Erau si multe aberatii. Nu aveai cui te plange, inghiteai in sec si mergeai mai departe, nu faceai tu, puneau pe altul, nimeni nu avea timp si nici loc pentru comentarii.

      Prim secretarii umblau cu procurorii dupa ei prin comune

      – Va mai amintiti o intamplare care v-a marcat?

      – Da. Au fost multe, insa va spun una. Atunci era regula de fier: daca venea un sef mai mare prin comuna, trebuia sa te gaseasca intr-un sfert de ora, daca nu te gasea iti taia ziua, te dadea afara, te sanctiona. Intr-o seara, vine prim-secretarul Ion Bogdan Baluta (Dumnezeu sa-l odihneasca!) in comuna. Ma gaseste la Galbeni, nici nu-mi raspunde la salut si ma ia „Mai idiotule, cretinule, mai nenorocitule”, si dai, si dai, ca nu pot reproduce chiar tot. „De ce lasi animalele pe fanat, ce le mai dai la iarna de mancare?”. Niste vite au scapat din cireada si pasteau pe fanat. „Te dau afara, te arestez” si spune unuia care era cu el sa dea telefon dupa procuror. Eu am inghetat, am simtit o moliciune in organism, transpiratie, o caldura peste tot si simteam ca ma duc jos. M-am gandit in secunda aceea la sotie, la copii, la prestigiul meu. Se invartea cerul cu mine. El a observat, nu era rau la suflet, la inima, insa era spurcat la gura, si m-a luat dupa umeri, a schimbat tonul, mi-a spus ca sunt baiat bun, harnic, nu mai stiu ce mi-a mai zis, insa nu s-a lasat, sa pun oamenii la treaba, ca a doua oara va fi jale. A plecat, iar eu am ajuns in spital cu Salvarea: cardiopatie ischemica, boala „mostenire” de la fostul regim. De atunci iau zilnic tratament, cate 8-9 pastile pe zi.

      Milionar la necazuri

      – Ce va fac copiii, nepotii?

      – Am trei copii, baiatul este colonel economist doctor in Armata romana, in Bucuresti, una dintre fete este medic, sef de policlinica la Tg. Mures, profesor universitar doctor, si o alta fata, psiholog, plecata de multi ani in Canada, stabilita acolo, masterat, doctorat, profesor, inspector scolar. Am fost in toamna la ea. O duce bine, la fel si ceilalti doi din Romania. Am doua nepoate, sunt mari de acum, sunt tare mandru de ele. Uite, domnule, asa sunt eu milionar. Si mai sunt milionar la necazuri. Vorbim noi altadata.

      – De ce sa vorbim altadata. Vorbim acum.

      – Sunt chestiuni personale. Eu le-am trait, le traiesc. Nu vreau sa ma planga nimeni, nu le-am spus nimanui. Sotia a facut un transplant de rinichi la Cluj, i-a dat mama ei un rinichi. A fost cumpana vietii ei, insa dupa sapte ani s-a infectat si a trebuit sa-l scoata afara. Acum face dializa de doua ori pe saptamana. A lucrat in invatamant, este pensionara. Si pentru ca nu era destul, fiica mea din Canada a fost nevoita sa faca si ea un transplant de rinichi, de data asta i-a dat fratele ei un rinichi. Noi n-am stiut nimic, decat dupa ce au avut loc operatiile. Daca fiul meu m-ar fi intrebat, nu stiu ce sfat i-as fi dat. Acum e bine. Mergem inainte, viata-i frumoasa, dar e scurta.

      – E frumoasa… Dupa Revolutie ce le-ati mai promis oamenilor pentru a va alege?

      – Daca in 1992 am candidat ca independent, dupa aceea am trecut la un partid, la PSD, primarul fara un partid in spate nu face mare branza prin comuna. Asta-i situatia. Lumea era bulversata dupa Revolutie, nu stiam unde mergem, cum functioneaza mecanismul. Am invatat impreuna. Ce-am facut? La oameni nu trebuie sa le promiti, trebuie sa faci. Drumuri, am facut iluminatul public, am adus bani de la SAPARD printre primele comune din judet si am introdus apa potabila in patru sate, fiecare cetatean are apa in casa, canalizare la Filipesti. Am vrut mai mult, am finalizat dosarul pentru gaze naturale si am montat conductele. Am ridicat o biserica, un camin pentru batrani, am reparat si modernizat toate scolile, dar si Casa de Cultura. M-ati intrebat de diferente. Diferenta este ca acum nu ai bani, trebuie sa te lupti pentru ei, sa faci programe, sa faci proiectare, documentatii, Romania nu are bani, ei trebuie atrasi de la UE. Este o lectie dura, iti trebuie putere, carte, vointa. Ai nevoie ca oamenii sa fie alaturi de tine, fara consilieri buni, nu faci nimic. Nu conteaza ca-i comunism, capitalism, nevoile oamenilor sunt aceleasi. Ma bucur ca am reusit sa introducem incalzire centrala in toate scolile si in toate bisericile. Pare putin, insa in vremurile de acum as putea fi multumit.

      Daca voi nu ma vreti, eu va vreau

      – Multumit, dar oamenii nu v-au mai ales in 2008.

      – Nu. Am fost foarte afectat, insa mi-a trecut. Nu mi-am facut campanie, nu am avut bani, am zis ca eu castig oricum. Unii mi-au zis ca stiu ca eu am muncit, insa au vrut sa vada si cum este cu un primar mai tanar. Acum vor sa-l schimbe. Am pierdut la putine voturi. Vorbeste lumea ca s-a umblat cu bani, eu nu stiu, fiecare raspunde pentru ce face. Stiu un candidat care a pierdut la un vot. Au numarat si ras-numarat aia voturile, asa a ramas.

      – Mai vreti la Primarie?

      – Da, ma gandesc. Mai este ceva timp, am numai 65 de ani. Am sa vad care va fi atmosfera atunci, voi vedea daca ma va sprijini partidul, ca in 2008 nu m-a ajutat cu nimic, mi-a dat 20 de galeti, auziti, 20 de galeti, ce naiba puteam face cu 20 de galeti, sa castig alegerile la Filipesti? Daca am sa vad ca mai am sustinere, sigur voi candida, mai sunt multe de facut in comuna si simt ca le pot face, acum stiu pe unde se deschid usile, stiu unde sunt banii. Cine aduce bani in comuna este ales pe viata primar. Le voi spune oamenilor la timpul potrivit. Sa fii primar poate deveni o meserie, alegerile nu sunt un concurs?

      Blestemul romanului

      – Care este cea mai mare nemultumire a fostului primar Ioan Apostol?

      – Domnule, stii care este cea mai mare nemultumire a mea? Ca s-a distrus tot dupa Revolutie, si CAP-urile, si fermele de stat, si asociatiile, si SMA-ul. Nu a mai ramas nimic. De ce? Erau ale noastre, la multe am pus si eu umarul. Praful s-a ales, tot s-a furat si s-a distrus. Acum nu au oamenii dupa ce bea apa. Puteam fi cea mai bogata comuna din judet. Erau 450 de tractoare, 450 de oameni mancau o paine, mecanici, soferi, 6000 de capete de animale, 6000! Mii de hectare de pamant. Erau 1400 de navetisti, lucrau la oras, altii lucrau in agricultura. Acum? Pensia sociala, pensia de la stat si alocatiile pentru copii. S-a instalat saracia si la Filipesti, peste 1000 de hectare raman in fiecare an nelucrate. Cum se poate? Iata, ca se poate. Stiti ca in ultimii doi ani nu a plecat niciun elev la facultate din comuna? Niciunul. Avem elevi buni, si aici, dar si la liceele din Bacau, insa parintii nu-i pot ajuta, nu-i pot sprijini pentru a urma o facultate. Ce vom face? Blestemul pe capul romanului: sa distruga si o ia mereu de la capat. Nu invata nimic din trecut, din istorie.

      – Dupa 46 de ani de munca, care este suma de pe fluturasul de pensie?

      – O alta lovitura pentru mine a fost decizia de pensie. Va dati seama, ma asteptam la o pensie mai buna, insa am 1700 de lei, imi ia impozit 200 de lei si mai raman cu aproape 1500 de lei. Cum vi se pare? Sunt milionar? Am fost decorat cu Ordinul Muncii cls. III de Ceausescu, Serviciul Credincios de Basescu, sunt Cetatean de Onoare al comunei, dar si al comunei unde m-am nascut, Primar de 4 stele, m-a premiat si biserica. Nu am muncit degeaba. Am cu ce ma lauda la nepoti. Nu a disparut omenia si respectul in tara asta. Cu ele ne vom reveni. Poate.

      – Domnule Apostol, ce ar trebui facut la sate pentru a le scoate iar la lumina?

      [ad#stire] – Greu de spus. Multi isi dau cu parerea, promit, insa in 20 de ani nu s-a facut nimic, s-a distrus fizic, dar s-a distrus si moral, educational, pe planul constiintei. Eu asa vad lucurile. In primul rand trebuie intarita scoala, apoi sa avem grija de copii, de tineret, sa nu-i pierdem, nu ne costa foarte mult, mult ne vor costa investitiile, investitii in infrastructura, in locuri de munca, mai ales in locuri de munca, numai cu pamantul taranul nu iese la liman. Mai trebuie ceva. Cine descopera acel ceva, a dat lovitura.

      Gheorghe Baltatescu

      Proiect facut pe genunchii primarului

        Consilierii locali au contestat proiectul de buget pentru 2010, propus de primarul Romeo Stavarache. Alesii locali i-au reprosat primarului ca nu au fost alocate sume pentru constructia unor locuinte destinate tinerilor bacauani si ca agentii economici nu au fost cooptati in discutiile pe marginea bugetului.

        Proiectul privind bugetul Bacaului pentru anul 2010 a incins spiritele. Consilierul Ioan Chiriac (PD-L) i-a reprosat primarului faptul ca majoritatea veniturilor prognozate de municipalitate sunt din impozitul pe venit, care este fluctuant, in functie de activitatea agentilor economici. Consilierul democrat-liberal a criticat alocarea a 6 milioane de euro pentru Spitalul Municipal, in conditiile in care Bacaul este indatorat si trece foarte greu prin aceasta perioada de criza. aNu mi se pare normal sa nu fie cooptati la dezbateri si agentii economici. Bugetul are mai multe probleme. Spre exemplu, nu sunt alocate sume pentru locuintele tinerilor bacauani”, a declarat acesta. Si Ionel Floroiu s-a declarat nemultumit de lipsa de interes a edilului pentru soarta tinerilor, dar totusi a apreciat faptul ca in acest an se vor demara unele investitii pentru parcari. Romeo Stavarache a incercat sa ofere o justificare pentru cheltuirea a 6 milioane de euro din bugetul sarac al Bacaului pentru lucrarile la Spital. aNu poti opri lucrarile, ca apoi ai parte de alte pierderi. Trebuie sa continuam aceasta investitie”. In cele din urma, toti consilierii prezenti la sedinta au aprobat proiectul bugetului.

        [ad#stire] In acest an, bugetul Bacaului este estimat la 346,7 milioane de lei, din care 215 milioane provin din venituri proprii, din taxe si impozite locale, din TVA, etc. Restul banilor ar fi din fonduri europene sau din credite contractate de municipalitate. In urma creditelor contractate la banci, administratia Stavarache a indatorat municipiul Bacau pentru 17 ani, cu 4 milioane de euro pe an.

        Mircea Merticariu

        Mironescu, viceprimar „full option”

          Roxana Mironescu, conferentiar universitar al Universitatii aVasile Alecsandri” din Bacau, este noul viceprimar al Bacaului. Roxana Mironescu ne-a declarat ca nu va renunta la activitatea didactica universitara. In acest fel, noul primar va avea doua servicii afull time”, plus alte activitati auxialiare. aNu voi renunta la activitatea universitara. Voi vedea cum voi face ca aceasta sa nu fie afectata. Numirea a fost cam intempestiva, inca nu m-am decis la ce voi renunta pentru a-mi face treaba si in primarie”, ne-a declarat Roxana Mironescu. Potrivit declaratiei de avere, in ultimul an si-a castigat veniturile din sapte locuri, din activitatea didactica universitara, din cursurile de la CCD Bacau, dar si in cadrul unor consilii de administratie. Consilierii liberali nu si-au votat colega agreata de primarul Stavarache pentru functia din Primaria Bacau. Nici de aceasta data liberalii nu au mai raspuns la ordinul sefului din partid, Romeo Stavarache, si au votat impotriva vointei acestuia. Votul a fost secret. Roxana Mironescu a primit din partea colegilor din Consiliul Local Bacau 12 voturi pentru si 8 impotriva. Au votat-o, potrivit declaratiilor ulterioare, consilieri din PD-L, PSD si doar o parte dintre colegii liberali, ceilalti nefiind de acord cu decizia lui Romeo Stavarache. aStiu ca o parte din colegi nu m-au votat. Unii si-au dorit acest post”, a mai spus Mironescu. Legea 215 cere pentru alegerea viceprimarului voturile majoritatii consilierilor in functie, fapt indeplinit la limita de Roxana Mironescu.

          Mircea Merticariu

          Gabriel Vlase candideaza la varful PSD

            Presedintele executiv al social-democratilor bacauani, Gabriel Vlase, se va bate pentru o functie de conducere in PSD. Sambata, 20 februarie, la Romexpo, delegatii PSD din tara il vor alege pe presedintele partidului si pe cei 15 vicepresedinti. Gabriel Vlase si-a depus candidatura pentru postul de vicepresedinte al partidului. Scopul este asa reprezentam Bacaul in conducerea centrala. Eu candidez individual, nu in cadrul unor partizanate inutile, care oricum nu vor functiona sambata. Toata lumea a fost de acord, si colegii, si conducerea, asa incat ne vom stradui sa strangem voturi din tara”, a declarat Gabriel Vlase.

            Silvia Patrascanu

            Multe erori la salarizarea bugetarilor

              Statele de personal intocmite de catre institutiile bugetare, conform Legii 330/2009 a salarizarii unice, au ajuns la Agentia Judeteana de Prestatii Sociale (AJPS) Bacau pentru verificare si avizare. AJPS se afla aproape de finalizarea actiunii si, asa cum era de asteptat, a depistat mai multe erori. Deficientele identificate de catre functionarii AJPS Bacau se intalnesc la mai toate institutiile. Ele sunt de forma, si nu de fond, astfel ca in putine situatii drepturile salariale au fost stabilite in minus fata de ceea ce prevede legea. „Sunt unitati din invatamant, de exemplu, care au calculat sporurile la noul salariu de baza, ne-a spus Gheorghe Alexe, director coordonator, interimar, al AJPS Bacau. La primarii se incearca acordarea retroactiv a unor drepturi pentru care nu au avut bani anul trecut. La fel, unii au trecut drepturi salariale prevazute in contractul colectiv de munca, dar care nu sunt legale si nici nu au fost platite anul trecut.” Toate problemele identificate la fiecare institutie au fost inscrise de catre AJPS intr-un registru. Ele au fost ori urmeaza sa le fie comunicate institutiilor respective, carora, totodata, li se va explica si solutia pe care trebuie sa o aplice. In cazul in care unui angajat i-au fost diminuate eronat drepturile salariale, diferenta de bani cuvenita va fi acordata retroactiv. Cert este, insa, ca desi guvernantii i-au asigurat ca vor avea aceleasi venituri salariale ca in decembrie 2009, bugetarii nu vor beneficia de plata orelor suplimentare cel putin in prima parte a anului, salariul de merit va fi acordat pana la implinirea a 12 luni de la instituire, iar fondul de premiere va fi de numai 2 la suta fata de 10 la suta.

              Elena Tintaru

              Elevii bacauani sunt vorbitori de limba romana cu „acte in regula”

                Prima proba a bacalaureatului, cea de evaluare orala a competentelor lingvistice in limba romana, s-a incheiat miercuri. Dintre cei 6.202 elevi inscrisi la examen, s-au prezentat doar 6.117.59 la suta dintre acestia, respectiv 3.593 de elevi, au primit calificativul de utilizatori experimentati. 1.832 de elevi sunt de nivel avasat, ceea ce reprezinta 30 la suta si 692 de elevi sunt de nivel mediu, adica 11 la suta. Singura conditie de promovare a acestui examen a fost simpla prezenta. Cei care au absentat la aceasta proba se pot prezenta la sustinerea examenelor scrise, dar nu pot promova bacalaureatul. Elevii claselor a XII-a vor sustine urmatoarele probe orale in perioada 19-29 aprilie la competente digitale si 31 mai – 4 iunie la competente lingvistice intr-o limba moderna. Cursurile pentru clasele a XII-a se incheie pe 11 iunie 2010.

                Andreea Lupascu

                Campanie inedita: „Cumpar din judetul Bacau”

                  Silviu Bondor, vicepresedintele CJ, le-a prezentat colegilor un proiect care are drept obiectiv sa stimuleze consumul produselor fabricate in judetul Bacau. El le-a cerut consilierilor ca saptamana viitoare sa vina „cu idei privind modalitatile prin care i-ar putea convinge pe consumatori sa aleaga firmele bacauane”. Campania „Cumpar din judetul Bacau” isi propune sa constientizeze consumatorii cu privire la beneficiile achizitionarii de produse autohtone: cresterea veniturilor la buget, dezvoltarea afacerilor, mentinerea locurilor de munca si imbunatatirea nivelului de trai al populatiei. Organizatorii sunt CCI, patronatele, CJ Bacau, Prefectura si consiliile locale. Ideea acestei campanii a plecat de la constatarea ca firmele se confrunta cu mari greutati. Cresterea taxelor locale, lipsa oportunitatilor economice, slaba dezvoltare a infrastructurii de afaceri, extinderea supermarket-urilor, conjugat cu legislatia fiscala, au condus la diminuarea cifrei de afaceri cu 30 la suta si cresterea ratei somajului la 9 la suta.

                  Silvia Patrascanu

                  Pasajul groazei

                  Construit in urma cu peste 20 de ani, pasajul pietonal din cartierul Letea nu a fost utilizat niciodata. Autoritatile l-au lasat in paragina, asta in timp ce zeci de bacauani isi pierd viata in accidente feroviare.

                  Pasajul subteran din cartierul Letea nu a fost folosit niciodata. Motivul: acesta este plin de excremente si mizerie. Aici si-au gasit adapostul tot felul de boschetari. Odata ce intri in pasaj un miros puternic de urina te izbeste. Localnicii din zona prefera sa treaca linia ferata pe deasupra si sa-si riste viata decat sa-l strabata. aNu-i curat, mi-e si frica sa intru pe acolo. Prefer sa trec pe deasupra cu baiatul, chiar daca este mai periculos, dar nu am incotro”, spune Veronica Bufei. Zilnic linia ferata din zona este traversata de sute de persoane. Cateva garduri razlete amintesc ca o data aici zona a fost protejata.
                  aLocuiesc in zona de 30 de ani. Niciodata nu am vazut ca acest pasaj sa functioneze. Am incercat sa trec mai demult, dar nu m-am incumetat din cauza mirosului si a intunericului. Aici s-au investit niste bani, nu stiu de ce primaria nu face nimic sa-l puna in functiune”, spune sia Dumitru Mancas. aNu trec pe dedesubt pentru ca nu este folosit acest pasaj. Sincer, mi-e frica si pe deasupra, dar mai frica mi-e pe dedesubt”, declara Veronica Dontu.
                  Autoritatile nu au facut nimic pentru a-l pune in functiune. Asta in timp ce zeci de bacauani, anual, isi pierd viata in accidente feroviare in zona. Chiar miercuri dimineata o tanara de 23 de ani a murit calcata de tren in timp ce incerca sa traverseze calea ferata. V. Andra, de 23 de ani, din Iasi, nu s-a asigurat la trecerea peste nivel cu calea ferata si a fost surprinsa de tren.
                  In zona, desi functioneaza o scoala si o gradinita, parintii prefera sa-si invete copiii sa treaca peste calea ferata decat sa-i lase sa intre in pasaj. Am incercat sa intram si noi. La intrare functionau becurile, in schimb sub pamant era intuneric bezna. Mirosul este greu de suportat si doar grafitti de pe pereti amintesc ca pe acolo a trecut picior de om.

                  Carmen Stan

                  Handbal masculin / Liga Nationala: Depasiti de Steaua

                  „Ros-albastrii” au luat restanta cu Poli Timisoara, scor 32-28, si au urcat pe locul al III-lea in Liga Nationala, devansand Stiinta Municipal Dedeman cu un punct. Pentru Steaua au aparut noutati si in cupele europene, Federatia Europeana de Handbal (EHF) anuntand ieri ca meciul cu HC Portovik Iujnai, din optimile Cupei Cupelor, a fost castigat de formatia romana la masa verde, scor 10-0, deoarece ucrainenii au folosit un handbalist care nu avea drept de joc. EHF a explicat decizia prin faptul ca Andrii Abramov a parasit formatia HC Portovik in decembrie 2009, plecand la un club iranian, dupa care s-a retransferat in Ucraina in 27 ianuarie 2010. Adversara Stelei a fost penalizata de EHF pentru c nu l-a trecut din nou pe Abramov pe foaia oficiala. In meciul tur dintre cele dou echipe, Steaua a castigat, pe teren propriu, cu scorul de 33-23, partida retur fiind programat sambata, in Ucraina.
                  In campionatul intern, ieri s-a disputat si partida HCM Constanta – CSU Suceava 36-31 (in devans din etapa XVII-a). Intr-o alta restanta, HC Odorhei – Rom Cri Brasov 32-27. Stiinta Municipal Dedeman va sustine meciul cu Dinamo, din runda a XVII-a, pe 25 februarie, dupa ce „studentii” se vor intoarce din Ucraina, unde pe 21 joaca in returul optimilor Challenge Cup cu HC „Motor-ZNTU-ZAS” Zaporoje (dupa o victorie cu 33-20 in prima mansa). (D.P.)

                  Medicii sunt suspectati de frauda: Pensiile de invaliditate, la control!

                    Toate dosarele de invaliditate vor fi reevaluate. Guvernul sustine ca multe pensionari au fost facute fraudulos. Medicii resping acuzatia si sustin ca nu are niciun fundament.

                    Dupa intrarea in vigoare a noii legi unice a pensiilor, cel mai probabil la 1 ianuarie 2011, toate dosarele de pensionare pe caz de boala vor fi luate la verificat. Premierul Emil Boc a declarat zilele acestea ca reevaluarea tuturor pensiilor de invaliditate va fi realizata in termen de trei ani. Masura este motivata de primul-ministru prin aceea ca au crescut masiv pensionarile de invaliditate si ca exista suspiciunea ca o parte din acestea sa fi fost facute fraudulos. Un reprezentant al unei institutii centrale a statului a mentionat chiar ca ar trebui pedepsiti cu inchisoarea medicii care vor fi depistati ca au acordat nejustificat pensii de invaliditate. Conducerea Casei Judetene de Pensii (CJP) considera ca va fi foarte dificil de probat acest lucru. „Nu se poate contesta decizia unui medic specialist, diagnosticul pus de el, ne-a spus Liviu Cretu, directorul coordonator al CJP Bacau. Cine poate sustine peste o luna, de exemplu, de la eliberarea documentului medical ca persoana in cauza nu avea starea de sanatate precizata in act, la momentul respectiv!?” La randul lor, si medicii specialisti opineaza ca guvernantii nu au nicio baza reala a concluziei lor, referitoare la pensiile de invaliditate. „Toate acestea au o conotatie de spectacol, ascund dorinta de a da o explicatie a situatiei proaste in care se afla sistemul de pensii, declara dr.Radu Grigoriu, medic primar cardiolog. Sunt niste criterii medicale, bolnavul este vazut de o comisie de specialisti, iar apoi de comisia de expertiza a capacitatii de munca a Casei de Pensii. Abia dupa aceea se da o decizie de pensionare. Bolnavii nu se pot vindeca de o boala cronica, daca nu au avut-o niciodata. Sa-i trimit la munca? Doar daca se tine neaparat ca sa fie ucisi!”

                    In judetul Bacau, realitatea este alta

                    Cand afirma ca pensionarile de invaliditate „au crescut masiv, fraudulos” Guvernul are in vedere faptul ca in 2001 erau circa 600.000 pensii de boala iar in 2009 s-a ajuns la 900.000. Totusi, in judetul Bacau numarul pensionarilor de invaliditate nu este ingrijorator si nu s-a modificat semnificativ de la un an la altul. La sfarsitul anului 2009 erau 24.093 cu doar 110 mai multi decat in 2008. Ponderea nu o reprezinta cei cu gradul I sau II de invaliditate, respectiv cei care si-au pierdut complet capacitatea de munca. Dintre pensionarii de invaliditate, existenti in prezent, 14.012 au gradul III, considerati de catre medicii experti ca pot lucra zilnic 4 ore. Alti 853 au gradul I de invaliditate iar 9.228-gradul II. „A crescut foarte putin numarul pensionarilor de invaliditate, ne-a declarat, spre sfarsitul anului trecut, dr.Raluca Paun, medicul sef al Comisiei Judetene de Expertiza a Capacitatii de Munca, din cadrul Casei Judetene de Pensii. Deja din prima parte a anului 2007 aceasta este o constanta.” Insa, in 2009 au fost mai multe sesizari decat in anul anterior. In medie, au fost cate doua, lunar. In 2008 a fost uneori si una la trei luni. Unele reclamatii din 2009 s-au referit chiar si la cate 30 de pensionari de invaliditate. Toti cei vizati au fost trimisi la Institutul National de Expertiza a Capacitatii de Munca. Acesta, insa, a considerat justificata decizia de pensionare.

                    Elena Tintaru

                    Fotbal: Cu Romanul, la Piatra Neamt

                    Din cauza terenurilor proaste, FCM Bacau a „reportat” amicalul de ieri, cu divizionara C, pentru ziua de vineri.

                    Solutia optima

                    Schimbare de program pentru FCM Bacau. In lipsa unui teren practicabil, „galben-albastrii” au fost nevoiti sa renunte la amicalul de ieri cu divizionara C Petrotub Roman, dar au gasit solutia optima pentru jocul de vineri, programat tot in compania romascanilor. Astfel, intalnirea va avea loc la Piatra Neamt, pe terenul sintetic din complexul „Ceahlaul” si va incepe la ora 12.00.

                    Sperante desarte

                    Initial, bacauanii si-ar fi dorit ca partida de vineri cu Petrotub sa se desfasoarea in nocturna, pe stadionul „Municipal”, ca o ultima repetitie inaintea jocului cu Ramnicu-Sarat, din prima etapa a returului. „Am tot sperat ca vremea va tine cu noi, insa n-a fost asa. Riscam sa compromitem starea gazonului, asa ca am renuntat la idee”, a explicat antrenorul Gheorghe Poenaru.

                    Varianta Ceahlaul

                    Bacauanii au avut in plan si un alt amical. Sambata, contra Ceahlaului Piatra Neamt. Disputarea partidei era insa conditionata de amanarea jocului dintre Steaua si Ceahlaul, din debutul returului ligii intai. In cazul in care testul cu nemtenii ar fi ramas in picioare, bacauanii si-ar fi impartit lotul in doua, Rezervele ar fi jucat vineri, cu Petrotub, in timp ce titularii ar fi evoluat a doua zi, impotriva Ceahlaului.

                    D. Sion

                    Teatrul de Vara, la mana „intelectualilor” din anturajul politic al lui Stavarache: Art Bacau, o „capusa” liberala pe obrazul culturii bacauane

                      Desi a fost inaugurat in urma cu mai bine de 3 luni, Teatrul de Vara este nefunctional. Imobilul nu are inca o instalatie audio-video pe masura. In schimb, conducerea municipalitatii a decis sa infiinteze o societate comerciala care sa pastoreasca destinele teatrului. Art Bacau SRL este administrata de Mihai Sustac, un apropiat al primarului Romeo Stavarache. Pentru crearea societatii, edilii au blocat 3 miliarde lei vechi din bugetul local. Firma va avea 20 de angajati, iar costurile de personal plus cele de intretinere ar putea ajunge si la 4 miliarde lei vechi pe an.

                      Art Bacau, ultima „creatie” a conducerii municipalitatii, este contestata de catre alesii locali. Firma care ar trebui sa se ocupe de administrarea Teatrului de Vara a starnit critici vehemente in comunitatea culturala bacauana. Societatea este condusa de Mihai Sustac, un protejat al primarului Romeo Stavarache. La constituirea sa, in urma sedintei de Consiliu Local (CL) din 29 ianuarie, mai multi alesi au criticat decizia edililor de a ingropa miliarde de lei vechi intr-o firma incredintata „clientelei politice”. Capitalul social al Art Bacau este de 3 miliarde lei vechi, firma urmand a avea – potrivit afirmatiilor lui Stavarache – in jurul a 20 de angajati. Reprezentantii CL in societatea nou-infiintata sunt liberalii Nicolae Nechita si Ion Rotaru, respectiv pesedista Svetlana Zaharia, consiliul fiind unic actionar la data constituirii capitalului social.

                      aA rezolvat un client politic”

                      Infiintarea Art Bacau nu e privita cu ochi buni de consilieri. Potrivit democrat-liberalului Constantin Draganuta, decizia Primariei de a infiinta un SRL care sa administreze Teatrul de Vara este una politica. Draganuta a precizat ca problema s-ar fi rezolvat fara cheltuieli daca imobilul ar fi fost incredintat spre gestionare catre Teatrul Municipal „Bacovia”. „Decizia primarului Stavarache de a face o societate comerciala care sa administreze Teatrul de Vara e legata de posibilitatea de a rezolva un client politic. Sustac e necajit si nu are bani. Cel mai eficient si mai putin costisitor era sa se dea cladirea in administrare catre Teatrul Municipal. Nu iau un inginer ca Sustac si-l fac om de cultura numai pentru ca a facut campanie electorala cu primarul”, a declarat Draganuta. In opinia sa cheltuielile anuale cu personalul si utilitatile Teatrului de Vara ar putea depasi suma de 4 miliarde lei vechi.
                      Nicu Zaharia, ales local din partea PSD, a declarat ca gestionarea Teatrului de Vara trebuie asumata de majoritatea liberala din CL. Zaharia a precizat ca alesii locali nu trebuie sa cada in plasa intinsa de primar. „Majoritatea liberala a decis, trebuie sa-si asume administrarea Teatrului. Pe sistemul de propaganda pus la lucru de Stavarache s-ar spune imediat ca Teatrul da faliment daca nu e administrat de Art Bacau. Ei trebuie sa rezolve aceasta problema”, a apreciat social-democratul. Sustac nu a putut fi contactat pentru a exprima o opinie vizavi de necesitatea crearii Art Bacau.

                      aO inventie care ascunde interese personale”

                      Geo Popa, directorul Centrului de Cultura „George Apostu”, a declarat ca domeniul culturii nu poate fi incredintat unor SRL-uri. Popa a afirmat ca manevra municipalitatii este o premiera insolita. „Este o inventie care ascunde, de fapt, interesele personale ale primarului si ale grupurilor din jurul sau. Nu stiu in lumea intreaga sa existe o institutie de cultura care sa fie administrata de un SRL. Pe unde am umblat nu am vazut asa ceva”, a spus Popa. El a reiterat faptul ca „ideea de SRL exclude, din start, ideea de cultura”. „In spatele acestei idei se ascunde orice altceva, numai cultura nu”, a conchis directorul.

                      Portretul artistului. In tinerete

                      Numele lui Mihai Sustac e indisociabil de cel al „patronului” sau politic, Romeo Stavarache. Alesul local este actionar in cadrul Clariant SRL, firma care s-a ocupat – printre altele – de distributia publicatiei Mesagerul, foaie de informare editata de Consiliul Local si Primarie. Numai in 2007 Clariant a primit de la municipalitate 500 de milioane lei vechi pentru distribuirea Mesagerului. Mai mult, pentru serviciile aduse primarului, Sustac a fost numit administrator al societatii Art Bacau. Conform bilantului, firma lui Sustac a iesit pe zero in 2008. In 2007, Clariant a realizat un profit frumusel: peste 900 de milioane lei vechi. An in care a primit si „ciubucul” de la municipalitate.
                      Sustac a condus timp de mai multi ani Directia Taberelor, perioada care a coincis cu restrangerea activitatii taberelor din judetul Bacau. Din 6, doar una mai era functionala – cea de la Valea Budului. In vara lui 2008, mai multi copii care participau la tabara s-au ales cu toxiinfectii alimentare. Sustac a declarat la acea data ca virusul buclucas a fost luat din aer.

                      Domenii de activitate SF

                      La constituirea Art Bacau SRL mai multi alesi locali s-au aratat nedumeriti de faptul ca domeniile mentionate la capitolul obiect de activitate nu au legatura cu sfera culturii. Astfel, printre domeniile specificate drept obiect de activitate al societatii se numara: constructia de poduri si tuneluri, constructii de drumuri si autostrazi, comertul cu produse chimice, comertul pestelui, crustaceelor si molustelor, respectiv comertul cu amanuntul al produselor din tutun.

                      Lucian Bogdanel

                      Poduri rupte de trafic si de nepasare

                        Zeci de soferi de autocamioane care tranziteaza municipiul Bacau si nu numai sunt nemultumiti de starea in care se gasesc cele trei poduri de la iesirea din Bacau spre Letea Veche. Zilnic, aici cel putin doua masini isi distrug cauciucurile si bucsele in craterele din asfalt.

                        Unul dupa altul, tirurile intra pe varianta cu viteza, dar denivelarile de pe marginea soselei si gropile ii determina imediat pe soferi sa ancetineasca. Gropile au ajuns adevarate cratere si capcane pentru conducatorii auto. „Asta este rezultatul ca am platit rovignete si taxe. Unde se duc toti banii astia. Uitati-va ce este aici. Astea nu sunt gropi, sunt cratere. Ies tot felul sarme din asfalt. Daca stati aici vedeti zilnic masini care raman in pana din cauza gropilor”, spune Moise Negru. Pe unul din poduri un camion tras pe dreapta este avariat. Soferul povesteste ca dimineata din cauza cetii nu a vazut o groapa, carligul remorcii s-a rupt si a fost nevoit sa opreasca s-o repare. „Circul de ani de zile pe soselele tarii, dar drumuri ca in Bacau si Constanta nu am vazut nicaieri. Aici sunt niste gauri de proportii, cratere le pot spune. Noi platim in jur de 500 de mii de lei pe zi rovigneta. De ce?”, se intreaba Alin Cazacu, soferul autotrenului avariat. Pe soseaua care trece prin Letea Veche trec zilnic zeci de masini de tonaj greu. Asa-zisa sosea de centura este singura care leaga nordul Moldovei de restul tarii. „Aici e jale si asa este de ani buni. Ne este groaza cand trebuie sa trecem pe aici, dar nu avem incotro. De trei ani de cand tranzitez drumul asta nu s-a facut nimic”, spune Andrei Bulgaru. Varianta ocolitoare are 18 kilometri, cu doua sensuri de mers si a fost facuta an timpul guvernarii PSD. Autoritatile judetului spun ca daca se vor gasi bani, varianta ocolitoare a Bacaului va fi reabilitata. O solutie pentru un trafic normal pe podurile de la iesirile din oras, este construirea soselei de centura. Nici podul de la iesirea din municipiu spre Letea Veche nu arata mai bine. Soseaua este deformata si plina de gropi, asa cum arata mai tot municipiul. Pe ici-pe colo, doi angajati ai primariei astupa gropile cu asfalt la punga. Cam jumatate de ora pentru fiecare groapa, posibil ca pana la primavara urmatoare sa fie astupate toate.

                        Carmen Stan

                        Un nou test: trecerea claselor a IX-a la gimnaziu

                          Ministerul Educatie pune inca o data rabdarea parintilor si elevilor la grea incercare. O noua propunere vizeaza trecerea claselor a IX-a la gimnaziu. Directorii de scoli generale bacauane trebuie sa transmita pana vineri o situatie catre Inspectoratul Scolar Judetean Bacau cu privire la spatiile pe care le pot pune la dispozitie pentru clasele a IX-a si cadrele didactice titulare care ar putea fi incluse in schema de predare.

                          Directorii de scoli, dar si cei de liceu trebuie sa isi spuna parerea cu privire la avantajele si dezavantajele unei astfel de schimbari. Daca pentru scolile generale schimbarea poate fi una de bun augur, nu de aceeasi parere sunt si directorii de liceu. „La inceput vor exista dezechilibre, atat la scoli, cat si in licee. Vom castiga spatiu, dar dispar catedre, iar scolile nu sunt inca pregatite”, a explicat prof. Dana Enache, directorul Colegiului Economic, cea mai mare unitate de invatamant din judet. „Noi am pierde cinci clase a noua. S-ar desfiinta posturi, catedre si numeroase ore. Va fi greu si pana se vor stabili criteriile de trecere de la un ciclu la altul”, a declarat prof. Constantina Hulea, directorul Colegiului „Mihai Eminescu”.

                          Scolile generale din oras si rural, de acord

                          [ad#stire] Directorii de scoli bacauane se declara in favoarea acestei idei, mai ales ca dispun de spatiu si cadre didactice. „Avem spatiu, in conditiile in care in acest moment functionam la jumatate din numarul de elevi pe care l-am putea primi. E un avantaj si pentru elevi, care se vor acomoda mai usor in liceu”, sustine prof. Maria Creanga, directorul Scolii Generale nr. 15. Si pentru elevii din mediul rural, schimbarea este una pozitiva. „Copiii nu ar mai fi nevoiti sa faca naveta la 20 de kilometri pentru a merge la liceu. Suntem o zona defavorizata si multi elevi nu au posibilitatea de a merge in oras. Ar exista mai putini elevi nescolarizati”, a explicat directorul Scolii Agas, prof. Mihaela Frant. „Abonamentul este scump. Exista spatiu si profesorii sunt calificati, este asadar o idee buna”, a adaugat Felicia Lazar, secretarul Scolii Oituz.

                          Andreea Lupascu